Page 38 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4929 « JOI 12 NOIEMBRIE 1970
2
O A C T IU H E D E M A X IM Ă M W 3 R T A M T Ă
w
EXECUTAREA GF
Moment de seamă
A ARATURILOR DE TOAMNA în viaţa satului Spectacol in deplasare
In complexul de factori ca tor adjunct, ne-a făcut preci portul îngrăşămintelor orga Cetăţenii din satul Săllş- tor Gros, ca ş! primarul co
re hotărăsc poarta producţiei zarea că s-a stabilii ca la a- nice, sînt lăsate la dispoziţia tloara, comuna VăHşoara, au munei, loan Benea, care ală
la culturile ce ae Insâmînţea- râturl să se lucreze cu 250 conducătorilor acestora, care trăit de eurînd unul dintre turi de lucrătorii de la
zfl In primăvară, executarea de tractoare, restul utilajelor . Ie utilizează după cum cred momentele însemnate din I.G.C.L. Brad nu şl-au pre Zilele trecute, formaţiile Un binemeritat succes
ogoarelor de toamnă ocupă un fiind concentrate Ia alte ac ei de cuviinţă (I). Consiliul de viaţa aşezării lor, trecînd cupeţit eforturile pentru artistice ale Casei de cul l-a obţinut şi echipa de tea
loc de maximă Însemnătate. ţiuni, îndeosebi la fertilizarea conducere (preşedinte Emi- pragul noului cămin cultu construirea noului lăcaş de tură din oraşul Orăştie au tru (instructor Aurel Ma-
Recoltele sporite şl relativ terenului. Socotind că pe fie lian Florea) are datoria să ral. cultură. prezentat un reuşit specta rinescu), care a interpretat
constante (la porumb, car care tractor revine o normă pună capăt neîntîrziat ne Dorinţa veche a sătenilor Interesul deosebit al cetă col pe scena căminului cul piesa intr-un act „Mireasa
tofi, legume aau afeclă), obţi zilnică de 2 hectare, există ajunsurilor semnalate. de a avea un lăcaş de cultu ţenilor faţă de noul obiectiv tural din satul Hărău. Spec cu maşină", de Hans Keh
nute an de en de către coope posibilitatea ca planul la ară Suprafeţe destul de mari ră s-a împlinit prin străda social-cultural a fost relevat tatorii veniţi in număr ma rer.
rativele agricole din Căstău, turi să fie îndeplinit înainte ou rămas nearate şi la coope niile şi munca lor. Mobili şl de participarea lor masi re la această manifestare, După cum ne comunică
Boz, Haţeg, Ţebea, Ostrov, de Jumătatea decadei a treia rativele agricole din Râeia, au aplaudat la scenă des foan Popa-Stănileşti, meto
Pricaz şa., evidenţiază cu a lunii noiembrie ac In sco Petreni şi Tîmpa unde, pe zaţi de comitetul comunal de vă la festivitatea de Inaugu chisă talentul interpretativ
prisosinţă necesitatea efectuă pul asigurării unui randa unele tarlale, nu s-au efec partid şi comitetul executiv rare, festivitate urmată de al membrilor tarafului pre dist la Casa de cultură din
rii In fiecare toamnă a ară ment sporit pe flecare utilaj tuat ogoare nici după pâion- al consiliului popular comu un frumos program artistic cum ;t frumoasa evoluţie a Orăştie, astfel de deplasări \
turilor pe toate suprafeţele s-a Indicat ca tractoarele să sele recoltate cu 3-4 luni în nal. de deputaţi, cetăţenii prezentat de artiştii amatori solistelor de muzică popu cu formaţiile artistice de a- :
planificate. Practica a demon lucreze grupate pe secţii. urmă (?). satului au muncit cu hărnicie, din Vălişoara şl Dealu Ma motor» se vor desfăşura cu \
strat că în cazul nerealIzări! Prioritate s-o acordat şl se a Transportul în cîmp şl în realizînd şi însemnote eco re care au adus pentru pri lară Floare Ciufudeanu, Lia
la timpul potrivit a ogoarelor cordă efectuării lucrării pe corporarea sub brazdă a în nomii faţă de preţul de de mul spectacol pe scena nou Mang, Tatiana Negru şi regularitate şi tn alte locali- |
nivelul recoltei medii la hec terenurile grele. Astfel, la tregii cantităţi de îngrăşă viz Printre cetăţenii al că lui cămin cîntecele şl Jocu Valeria Dănciulescu. fdft din judeţul nostru.
tar este diminuat cu cîteva C.A.P Jcledinţl, Dîncu Ma minte organice şi superfosfat ror nume se leagă strins de rile specifice locului.
zeci de procente, deoarece se re şl Dîncu Mic au fost con existente în unităţi constituie, realizarea acestui moment V. ARIMESCU
reduc mult posibilităţile de centrate 20 de tractoore. reu- de asemenea, o acţiune la din viaţa satului, se numără
distrugere a buruienilor, de şindu-se 6â se are aproape realizarea căreia se impune Visalon Munteanu, Nistor
mobilizare a rezervelor de toate suprafeţele prevăzute A~ să fie depuse eforturi susţi .Turca, Ştefan Junea, Lazâr
substanţe nutritive el de acu semănător s-a procedat şl la nute Pe lîngâ stabilirea şi Roşea, Vasile Ludoşan, Au
mulare a apel In sol. cooperativele agricole din respectarea întocmai a grafi rel Blc, Nicolae Brâneţ, Nls-
Din suprafeţele destinate Spini, Turdaş, Toteşti, Ostrov, celor de lucru cu greiferele,
tnsfimtnţâril culturilor de Sarmizegetusa etc. Demn de deosebit de Important este ca
primăvară, cooperativele agri amintit este că un accent la transportul îngrăşăminte
cole şl-au planificat să iacă sporit se pune pe calitatea a lor să se utilizeze şi mijloa
arături pc mal mult de 11000 răturilor, specialiştii urmă cele de care dispun coopera „Caravana medi
hectare. O porte din terenuri rind îndeaproape respectarea tivele agricole, deoarece efi
au fost ogorltc în cursul ve normelor agrotehnice Indi cienţa cea mal ridicată se cala“ la Văr maga
rii, după eliberarea terenuri cate obţine atunci cînd încorpora
lor de păloase De asemenea, Slnt Insă şl cooperative a rea în sol a gunoiului şi su-
după încheierea însâmintârii gricole unde efectuarea o perfosfatului se face o dată ! In satul Vârmaga a po
culturilor de toamnă, centrul goarelor continuă să stea sub cu arătura de toamnă. Conlort pe verticoló. ; posit „Caravana medicală0
de greutate al activităţii me semnul întrebării, unele su Cunoscînd sarcinile sporite Í a Comisiei Judeţene pentru
canizatorilor s-a deplasat la prafeţe nefilnd încă eliberate ce stau în faţa mecanizatori Foto : V. ONOIU ! răspîndirea cunoştinţelor
efectuarea arăturilor. Ca ur în întregime, Iar altele fiind lor în perioada actuală, se Í cultural-şţiinţifice şi a Di
mare, lucrarea respectivă s-a „rezervate" pentru pâşunatul cere ca în flecare unitate coo i recţieî sanitare Judeţene.
realizat pe mal mult de Ju animalelor. La C A.P Rapolt, peratistă consiliile de condu | Cu acest prilej, localnicii
mătate din suprafaţa planifi spre exemplu, din cauza uti cere să le asigure condiţii de | au beneficiat de consulta
cată. lizării cu capacitate scăzută muncă şl viată cit mal bune, ! ţii medicale şi, totodată.
Pentru a asigura îndepli a mijloacelor de transport u-a numai astfel, prin eforturi Prin creşterea ! ! medicii IVIircea Trif, Attila
nirea Integrală în cel mal tărăgănat nepermls de mult comune, fiind posibil eâ se * : ; Szathmary şi Pavel Ciapoş
scurt timp posibil a planului eliberarea terenului de sfeclă. pregătească de pe acum o te ( au dat utile Indicaţii pri-
la arături, Direcţia agricolă Să nu mal amintim că de pe melie trainică producţiei la gradului de I j vi toa re la respectarea nor
Judeţeană a stabilit o serie uncie suprafeţe nu s-au tăiat culturile ce urmează a fl în- : melor de igienă şi de pre- In activitatea artistică a elevilor hunedoreni, de un bun renume se bucură taraful Liceului
de măsuri. Intre altele, tova încă nici cocenii, Iar atelajele, sămlntate în primăvara anu J venire a bolilor de sezon. pedagogic din Deva. lată o Imagine din recentul spectacol oferit de acest taraf cu prilejul
răşul ing. Emil Chirllă, direc în loc să fie folosite la trans- lui viitor. dotare tehnică ! aniversării centenarului liceului.
I_____ _______ ____________
De la începutul anului. \
siderurgic :
Ia Combinatul
Mersul de la sine no poate Hunedoara au fost puse în I Premieră teatrală
funcţiune, peste prevederile \
planului de investiţii, utila- :
Jc şi aparatură in valoare I C ro n ica filmului
if © O V-/ A de 105.8 milioane iei. Ast- j la Haţeg
uitimeia raminerea în urmă fel, gradul de reînnoire a \
mijloacelor fixe aflate în j
dotarea secţiilor combinatu- :
lui hunedorean a crescut cu j „HIBERNATUS“ Formaţia de teatru a Cosei trinerul Cornel Văran şl, alături
— încadrarea In Indicatorii compartimentele — sector, ex 2.6 la sută. 1 orăşeneşti de cultură din Haţeg de ei, activiştii culturoll : Aris-
planificaţi pe lunile noiem ploatare, centrală — este ne Grija pentru punerea in j o primit „botezul" scenei, Ju- tîcă Spătoru, Alexandru Chiriţă
brie şl decembrie — ne-a cesar să fie canalizată pe un funcţiune, la termenele pre- j Deci un nou film cu Louis de Funes, un nou prilej de a clnd — în premiero - comedia şi Gh. Florincoş - creeoîă un
spus tovarăşul Dumitru Ce- făgaş în care iniţiativa, solu văzute în graficele de exe- \ ride, timp de o oră şi jumătate, cu o poftă teribilă, fără să In trei acte şl clnoi tablouri „In- spectacol de o bună factură
pânnru, Inginer şef al exploa ţionarea unor probleme de cuţie, precum şi darea în ne ginţlim că, in ultimă instanţă, a sosit toamna şi, miine- cotro de Otto Şafronek. artistică.
să posibil, deoarece graficul tării — va fl posibilă numai strictă urgenţă vor trebui să exploatare înainte de ter poimline, ne pregătim de revelion. „Hlbematus'* este po Ridîcînd problema discordiei Alături de Interpreţi, pentru
propriu de recuperare — «- atunci cînd va începe prepa ocupe locul central Posibili men a unui număr însemnat vestea omului congelat, graţie unei tntîmplări. Titlul, care !ntr*o familie proospât Inteme- succesul de care s-a bucurat co
mintit de directorul tehnic al rarea minereului din parte« tăţi există, însă finalizarea dc obiective, n făcut posibil aminteşte vag de perioada filmului mut, ar fi cu atit mai iotâ, şi apoi aplonoreo fericită media „încotro ?..." — încă de
centralei — nu a fost res estică, care are un conţinut lor cere o fructificare din ca la nivelul combinatului plauzibil, cu cit eroul nostru intră la apă, mai precis la o conflictului, sovurooso come Io cea dinţii reprezentaţie ju
pectat în totalitate.. mal bogat plin n tuturor rezervelor in să fie obţinut un volum de gheaţă, in anul 1905. Ceea ce constituie miezul conflictului die o scriitorului cehoslovac a cată Io căminul culturol din Sil-
Pornind de la faptul că, în Despre mersul lucrărilor le terne de care colectivul ex beneficii de aproape 8G mi comediei este că procesul de reanimare se petrece In zilele mintit oferă publicului spectator voşu de Jos, în faţa unei săli
prezent, la mina Deva se ex drumul de acces la noua ga ploatării dispune în această lioane lei. valoarea bene noastre, proces care, evident, reuşeşte. două ore de reală destindere. arhipline - meritul îl revine şi
perimentează o nouă metodă lerie din est nu se ştiu mul luptă „contra cronometru- — ficiilor ce revin ia 1000 lei Acest story insă nu este In exclusivitate de chomeniufl Spontaneitoteo Izbucnirii aplau lui Alexandru jJefes. actor-pen-
de exploatare, putem spune te lucruri. Cert este că în pe care ce impune să o du mijloace fixe fiind mai ma fantasticului, fiindcă există posibilitatea să fim martorii ţi zelor are o explicaţie dublă : sîonar (de (d'Teotrúl . de ,‘stotj
câ ^brigăzilor care lucrează în cursul acestei luni nu va ii că cu deosebită perseverenţă re cu 16 lei fată de preve nui astfel de experiment. satisfacţia cu care e primit con din Petroşani), căruio ii aparţi
tonele respective nu II se o- transportată cantitatea de mi — pentru diminuarea restan derile planutui. Pelicula porneşte de la ideea persiflării precarităţilor i ţinutul comediei — pe de o por ne regia.
cordâ asistenţa tehnică nece nereu propusă pentru prepa ţelor acumulate. nerente ştiinţei, mai precis o In chistare relativă a acesteia faţă te, şi dăruirea artiştilor amatori După alte întîlnirî cu publicul,
sară (aceasta s-a subliniat în rare. Râmîne deci deschisă de sensibilitatea firească a fiinţei umane. Bun — zice fil - pe de olto. ce vor oveo loc Io Boleşti şi
adunările de alegeri de par problema intensificării lucră mul cu un suris hain — sintem foarte evoluaţi şi ştim să Pentru că ceeo ce se poate Pui, formaţia amintită vo orga
tid) şl există unele Incerti rilor la actualele abataje, pu- reanimăm un om congelat, prin galvanizare. Dar ce fa sublinia în mod deosebit este niza un spectacol pentru iubito
tudini cărora minerii nu le nîndu-se un accent deosebit cem cu omul acesta care nimereşte din faimosa „belle ¿po- aspectul unei profunde anco rii de teatru din oraşul Haţeg.
pot răspunde în totalitate. In pe calitatea minereului ex que" a secesiunii in era noastră atomizată, accelerată şi mai rări în trăirea personajelor pe Promiţătorul debut de dumi
acest caz, credem că de un tras. ales neurastenică 7 Cum va reacţiona ex-naufragiatul la cu cate le întruchipează, realizată nică permite Casei de cultură
real sprijin ar fi fost şl apor Aspectele scoase în eviden ceririle ştiinţei noastre evoluate 7 Va fi el capabil, oare, să de cei zece Interpreţi. învăţă din Haţeg ca, în cadrul activi
tul centrului de cercetări mi ţă cu ocazia discuţiilor avute se integreze în această nouă formă de viaţă, atit de necunos toarea Aneta Florea, contabila tăţilor ortîstice permanente, să
niere. care se află la doi paşi la Muncel au pus în prim cută lui ? Din aceste întrebări ale filmului, rostite cu non Doino Frenţlu, casnica Nalalia înscrie un nou foctor : formaţia
de mină, dar Intervenţia cer plan unele anomalii care au şalanţă, dar şi cu o intenţie îndeajuns de nedisimulată, se Florlncoş, muncitoarea Doina de teatru.
cetătorilor In acest caz nu s-a survenit o dată cu trecerea încheagă fermecătorul nod conflictual al peliculei. Bâlteonu, pioniera Lucico Ne
făcut simţită. minei ca secţie a E.M. Deva In esenţă, „Hibernatus“ este un pretext de a oferi lui grea, prof. loon Glodeanu. vl- PETRE FARCASIU
O problemă cu totul apar S-a Intervenit prea des, de Louis de Funes prilejul creării unui alt rol, tn binecunoscu
te : la raionul I de producţie, către centrală în special, pen ta manieră a stilului său personal. Spectatorul asistă, cu o
din 24 de brigăzi în medie pe tru descompletarea dotării reală satisfacţie, la un nou recital al excelentului reprezen
acest an, numai 14 şl-ou rea tehnice de care, de bine de râu, tant al comicului agresiv — cum bine a definit cineva u
lizat sarcinile de plan. Situa mina dispunea acum un an. morul propagat de acest de Funes. Actorul nu precupeţeşte O.C.L Produse
ţia derivă din faptul că aici. (Este vorba de mijloacele de nici un efort şi, in cele nouăzeci de minute de proiecţie, pune
In medie, pe lună, 6 maşini tractare din Incintă). Nu a e la o încercare serioasă muşchii faciali ai spectatorului de
de încărcat stau aln lipsa xistat o preocupare perma cinema. $tim foarte bine că fiecare mişcare, fiecare reacţie
pieselor de schimb şl în spe nentă în Instruirea manevran- „spontană“ a lui de Funes este punerea tn scenă subiectivă industriale Deva
cial a cauciucurilor. Mal tilor şi mecanicilor care lu a actorului, dar acest lucru nu deranjează Intru nimic şi nu
mult, se menţine o slabă or crează în transportul subte ispiteşte la complicate investigaţii estetice. Louis de Funts
ganizare a acestor brigăzi, Iar ran, de unde şl gituirlle, des este, poate, tnsăşi comedia, prezenţa lui fără nici un scenariu,
echipele de întreţinere, în li tul de frecvente în acest fără regizor şi fără parteneri, declanşează acel val de rfs anunţă
nele cazuri chiar din lipsa compartiment. Dereglări zil nesofisticat, pe care l-au declanşat eroii burleşti ai filmelor
sculelor, nu pot Interveni cu nice se produc şl în transpor de la Keystone, eroi care se întreceau In aruncarea torturilor Potrivit H.C.M, nr. 479/1970, în ziua de 20 no
promptitudine acolo unde tul minereului şl materialelor cu frişcă. iembrie 1970, ora 8, în sala restaurantului „Per
este nevoie. Or, i'evenlndu-se de masă pe drumul ce leagă Marele clstig al filmului este acela că nici o clipă nu vrea
în unele abataje la încărca mina de flotatin din Deva si fie mai mult decit este, nici o clipă nu voieşte să ofere la cetăţii*' din Deva, se vor vinde prin licitaţie pu-
rea manuală, nu se ponte Vinovată. în privinţa trans blicâ un numâr de 43 autoturisme (Moskvici 408,
sconta pe o productivitate co porturilor. se face în primul explicaţii plauzibile la întrebarea : — De ce rtdem, in fond,
cînd toate aceste caraghiosltcuri le-am văzut de nenumărate
respunzătoare 1 rînd întreprinderea de trans ori de la Chaplin încoace 7 Poale tocmai în acest refuz ca I M.S. 461, I.M.S. 59).
La Muncel, după cum se porturi auto Deva. care nici Condiţiile de participare, caracteristicile şi
munceşte In prezent, nu va pînă acum nu şi-n găsit timp tegoric al analizei conştiente constă acel farmec inegalabil
avea /loc o recuperare mai ca, împreună rn bencficinrul, pe care l-om denumi — cu o licenţă faţă de o interpretare preţul de începere a licitaţiei, precum şi adresele
substanţială a restanţe!. Este să întocmească un grafic de critică — camera neagră a comediei, cameră neagră in care la care pot fi văzute autoturismele sînt afişate (a
pusă chiar sub semnul între nu ştim ce se petrece, nu ştim ce metamorfoze suferă bana
bării posibilitatea de realiza deservire adecvat cerinţelor Aspect de muncâ din secţia spălat bobine de la „ViseozcH litatea ce tn faţa noastră se prezintă in veşmintele aurite, dar magazinul „Racheta** din Deva, Bulevardul dr.
re a planului pe cele două minei Lupani. teribil de deconectante ale comicului tonic. Petru Groza, blocul A.
luni care au rămas pînă la Desigur, lntrengn filieră a Foto : N. MOLDOVEANU AL. COVACI
sfîrşltul anului. măsurilor preconizate în toate
Pînă k rezolvarea de perspectivă — o mai hună
plerdere. De asemenea, am ce stradă cu apă din reţea. Cine vicepreşedinte i Există această sanltare din îoculnţe etc. In necesare acţiuni prompte, nu — Da, reducerea consumu consumatori vor fl trataţi cu a-
rut tuturor consumatorilor de va ne epunea că pînă nu de sursă ? Cum este ea folosită ? această situaţie, este clar că o vorbe, Justificări, motivaţii cu lui Industrial de apă potabilă, cceaşl severitate.
apă — Întreprinderi şl Institu mult (cam o lună), acest lucru După clte se pare, nu I Auto caracter cît mal obiectiv. A determinarea unor consumatori
ţii — să tic pună la dispoziţie se făcea de la sursa proprie — cisternele se încarcă tot dc Ia bună gospodărire a apel ar mal cestea s-au văzut, se găsesc, *
schema Instalaţiilor de apă şl un puţ lingă rampă, dar că conductă E adevărat, din locuri ameliora deficitul actual obiec se cunosc, dar nu rezolvă pro să-şl construiască surse proprii. Considerăm că, aşa oum s-o
— Noi ftm format o echipă să indice precis punctele de motopompa s-a defectat. Şeful mal „strategice“, mal ascunse tiv. Dar pentru aceasta sînt blema apel In Deva. — Intre marii consumatori desprins din consultările pe
de meseriaşi care verifică bloc consum pentru ca să putem ve secţiei, I. Gavrllă, a contrazis vederii. de apă potabilă in scopuri In care le-am avut cu factorii de
cu bloc şl apartament cu apar rifica cum şl În ce acop este totul. Niciodată nu s-a spălat In afară de aceste „canale“, Ce se întrevede în perspectivă * dustriale se numără şl unităţi răspundere şt cu unii cetăţeni,
tament şl. acolo unde depistea folosită apa, In ce măsură con vreo maşină cu apă din puţ. se mai scurg mari cantităţi de este necesar să se la măsuri
Sintem deci Intr-o
ză defecţiuni la Instalaţii, 3e şl sumul este aau nu Justificat şl Acesta „urmează să fie amena apă potabilă şl pe alte căi. A precis determinată, dar situaţie Dar, din cauza fondurilor Insu subordonate Consiliului popu pentru folosirea raţională a a
care
ficiente, a trebuit să «le reali
înlătură p* loc. Verificăm şl corespunde nevoilor reale ale jat“ (I ?). Şl, fiindcă vorbim proape fiecare unitate din oraş mal suportă îmbunătăţiri zăm pe etape, să recurgem la lar judeţean. pel. Aceste măsuri ar consta
conductele magistrale şl reţele acestora, urmînd ca, apoi, să de gospodari, să mai lămurim care posedă autovehicule, folo In lumina perspectivei, am — VA asigurăm că toţi aceşti din i
le de distribuţie, pentTU a pu (acum sau cit mal repede I) o seşte, pentru spălarea acestora, solicitat tovarăşului ing. Mircea soluţii de moment.
— Aceasta fiind situaţia, clnd
tea înlătyra In timpul cel mat limităm consumul de apă la problemă. Foarte mulţi , cetă apa de la reţea. Trustul de Ramba, vicepreşedinte al Co
scurt orice defecţiune şt orice strictul necesar. ţeni, mal ales cel care simt construcţii utilizează, de ase mitetului executiv a1 Consiliu se întrevede o rezolvare de Q Depistarea Sa continuare şl Înlăturarea In timpul
perspectivă sau cel puţin o a-
acut lipsa apel In apartamen menea, apă potabilă pe poli optim a pierderilor din conductele magistrale şi reţe
Există, totuşi, posibilităţi te, îşi manifestau nemulţumirea goanele de prefabricate Pentru lui popular Judeţean, răspuns mellorare substanţială ? lele dc distribuţie.
cînd vedeau autocisternele edificare, cîteva cifre care spun la următoarele Întrebări i — NI s-au alocat fonduri ® Determinarea şi obligarea consumatorilor indus
în afară, însă, de explicaţii prii de apă. Un asemenea caz I.G.C.L. alimentîndu-se cu apă — De ce 8-a ajuns la acest pentru construirea la Batlz a triali ca. Sntr-o perioadă de timp dată, să-şi amena
şi constatări Justificative şl In am Intllnit in garajul coloanei de la reţea. Vedeau în treaba multe lucruri despre posibilită decalaj Intre dezvoltarea con unei mari şl moderne staţii de jeze surse proprii dc apă, (nlălurîndu-sc in acest tel
contestabile, există şl realităţi de autobuze al Autobazei de aceasta o cale de risipă. Am ţile de reducere a debitului de strucţiilor de locuinţe şi ame tratare a apel, a unei conducte consumul mare pc corc-l fac in prezent aceştia şi fo-
care, sub orice motivare, su transporturi auto Deva. supus chestiunea tovarăşului consum neeconomlcos al apei najarea de surse pentru apă de aducţlune şt a unul baraj losindu-sc apa astfel economisită pentru nevoile popu
portă totuşi dUcuţll şi... retu Spre surprinderea noastră, C.heorghe C.heorghe, vicepreşe potabile. Cifre cere redau can potabilă ? de priză la Crlşent. Din fon laţiei.
şuri. Ne gfndlm la cîteva cana Insă, tocmai gospodarii munici dinte al consiliului popular mu tităţile ce ar putea curge la — înainte de a răspunde la durile alocate anul acesta şl a $ Permanentizarea controlului instalaţiilor de Io
le largi de scurgere, depistate piului (respectiv I,G.C.L.-uJ) nicipal. NI s-a explicat că nor robinetele noastre, dacă orga această întrebare, vreau să iac nul viitor, vom realiza parţial consumatorii casnici şi înlăturarea operativă a defec
in locuri unde nu este de Inc risipesc zilnic mari cantităţi de me sanitare legale Interzic ca nele competente ar fl mal gri o precizare. Toată lumea a aş staţia de tratare, astfel ca ea ţiunilor. Asociaţiile dc locatari, fiecare cetăţean in
necesară risipirea cu uşurinţă apă pentru spălarea autovehi In autocisterne să se transporte julii. Trustul de construcţii De teptat ca prin construirea con să asigure un debit de 200 li apartamentul sau locuinţa sa personală au datoria şi
o apei potabile. Există, Intr-a culelor din parcul propriu (cir apă Industrială, admîţînd nu va. cu toate unităţile sale din ductei Batlz — Deva să fie re tri pe secundă. împreună cu obligaţia dc a înlătura risipa, dc a face economic şi
devăr, sectoare şl unitătl eco ca 100). Ne-am şl pus întreba mai npn potabilă. Intr-adevăr, municipiu, consumă lunar 15 000 zolvată problema apel In Deva conducta magistrală Batlz — dc n-şi pune la punct instalaţiile dc apă.
nomice In care consumul In rea : „Î.G.C.L. Deva face ex aşa este. Sintem În3ă Infor mc apă potabilă. în locuri care Oameni cu munci de răspunde Deva, aceste amenajări vor sa O Conducerile tuturor întreprinderilor şi instituţii
dustrial reclamă obligatoriu u- cepţie de la hotârlrile pe care maţi că Inspectoratul sanitar nu reclamă neapărat utilizarea re din cadru) municipiului au tisface nevoile municipiului — lor trebuio să aibă mai mult in atenţia tor gospodări
lilizareu apel potabile !n pro consiliul popular municipal le îl judeţului, prin secţia sa de acesteia. I.G.C.L. Deva consu dat chiar asigurări publice cele de la finele anului 1971 — rea apei şi eliminarea surselor de pierdere, luind mă
cesul de producţie (fabrica de elaborează privjnd gospodări Igienă comunală, ţlntnd cont de mă lunar 29 700 mc apă pota populaţiei cA mult timp nu va pe 2-3 ani. suri pentru înlăturarea defecţiunilor existente In insta
pline, fabrica de sifon etc.). rea chibzuită a apel?“. N) s-a situaţia precară a aprovizionă bilă pentru stropirea străzilor, mal avea necazuri cu apa. — Deci. rezolvarea de per laţiile dc apă şi cele sanitare.
zonelor verzi şl spălarea ma
Dar nu vedem nici o raţiune răspuns că există prevăzut În- rii municipiului Deva cu apă şinilor. (După cum am văzut, Populaţia a fost însă dezinfor spectivă va Începe să se între ® Tinînd scamă dc cerinţele îndreptăţite $1 pro
In folosirea apel din reţea pen Ir-un plan de măsuri ca la sec potabilă, a autorizat ÎG.C.L-ul mată, pentru că ceea ce s-a fă vadă abia la sfîrşltul anului punerile făcute dc cetăţeni, consiliul popular municipal
tru spălarea maşinilor, fabrica ţia transporturi, In incinta ga să folosească apa pentru stro aceasta în condiţiile tn care cut acum dot ani ta Batiz îm 1971 sau începutul anului 1972 ? şi conducerea I.G.C.L. trebuie să stabilească, după o
rea hetoanelor pe şantierele de rajelor. să fie amenajat un puţ pirea străzilor şl zonelor verzi I.G.C.L. are sau ar trebui vă bunătăţea doar pentru un mo Pinâ atunci. In afaro măsurilor prcolabilă consultare a celor interesaţi (asociaţii dc lo
construcţii şi alte asemenea o de alimentare cu apă pentru dintr-o sursă proprio, verifica aibă o sursă proprie de apă ment situaţia. pc care şl le propune I.G.C.L., catari şi cetăţeni). UN rROGKAf\1 ADECVAT DE
peraţii. S-au întreprins unele spălarea autovehiculelor La u tă din punct dc vedere igic- pentru aceste operaţii). Toate Dc ce am ajuns la acest de ce ameliorări mai pot fi aduse FURNIZARE A APEI PE CAKTIKNI*. IM ICROKAIO A -
Iniţiative şi măsuri ca, pentru nitatea sus-numită, pe rampa de acestea. în afara pierderilor In calaj ? Noi am avut şi avem situaţiei ? Aveţi io vedere re NE SAU ZONE. PENTRU CA FIECARE CETĂŢEAN
aceste consumuri, unităţile res spălare se afla o autocisternă nico-sanltar I reţeaua dc transport şl distri proiecte de perspectivă pentru ducerea unor consumuri exce SA ŞTIE PRECIS CA INTRI- ANUMITE ORE DIN ZI
pective să-şi creeze surse pro- căreia I se făcea toaleta de întrebăm acum pe tovarăşul buţie. In Instalaţiile lglenico- alimentarea cu apă a Devei. sive 7 VA AVEA CU SIGURANŢA \PA