Page 38 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 38

DRUMUL  SOCIALISMULUI  ®         Nr.  4929  «   JOI  12  NOIEMBRIE  1970
             2



         O   A C T IU H E   D E  M A X IM Ă   M W 3 R T A M T Ă
                                                                                    w
                  EXECUTAREA  GF


                                                                                                                                       Moment  de  seamă
          A  ARATURILOR  DE TOAMNA                                                                                                       în  viaţa  satului                                        Spectacol  in  deplasare



          In  complexul  de  factori  ca­  tor  adjunct,  ne-a  făcut  preci­  portul  îngrăşămintelor  orga­                       Cetăţenii  din  satul  Săllş-   tor  Gros,  ca  ş!  primarul  co­
         re  hotărăsc  poarta  producţiei   zarea  că  s-a  stabilii  ca  la  a-   nice,  sînt  lăsate  la  dispoziţia            tloara,  comuna  VăHşoara,  au   munei,  loan  Benea,  care  ală­
         la  culturile  ce  ae  Insâmînţea-   râturl  să  se  lucreze  cu  250   conducătorilor  acestora,  care                  trăit  de  eurînd  unul  dintre   turi  de  lucrătorii  de  la
        zfl  In  primăvară,  executarea   de  tractoare,  restul  utilajelor   . Ie  utilizează  după  cum  cred                  momentele  însemnate  din     I.G.C.L.  Brad  nu  şl-au  pre­    Zilele  trecute,  formaţiile   Un  binemeritat  succes
        ogoarelor  de  toamnă  ocupă  un   fiind  concentrate  Ia  alte  ac­  ei  de  cuviinţă  (I).  Consiliul  de               viaţa  aşezării  lor,  trecînd   cupeţit   eforturile   pentru   artistice  ale  Casei  de  cul­  l-a  obţinut  şi  echipa  de  tea­
         loc  de  maximă  Însemnătate.   ţiuni,  îndeosebi  la  fertilizarea   conducere   (preşedinte   Emi-                     pragul  noului  cămin  cultu­  construirea  noului  lăcaş  de   tură  din  oraşul  Orăştie  au   tru  (instructor  Aurel  Ma-
        Recoltele  sporite  şl   relativ   terenului.  Socotind  că  pe  fie­  lian  Florea)  are  datoria   să                   ral.                          cultură.                         prezentat  un  reuşit  specta­  rinescu),  care  a  interpretat
        constante  (la  porumb,   car­  care  tractor  revine  o  normă   pună  capăt  neîntîrziat   ne­                            Dorinţa  veche  a  sătenilor   Interesul  deosebit  al  cetă­  col  pe  scena  căminului  cul­  piesa  intr-un  act  „Mireasa
        tofi,  legume  aau  afeclă),  obţi­  zilnică  de  2  hectare,   există   ajunsurilor  semnalate.                          de  a  avea  un  lăcaş  de  cultu­  ţenilor  faţă  de  noul  obiectiv   tural  din  satul  Hărău. Spec­  cu  maşină",  de  Hans  Keh­
        nute  an  de  en  de  către  coope­  posibilitatea  ca  planul  la  ară­  Suprafeţe  destul  de   mari                    ră  s-a  împlinit  prin  străda­  social-cultural  a  fost  relevat   tatorii  veniţi  in  număr  ma­  rer.
        rativele  agricole  din  Căstău,   turi  să  fie  îndeplinit  înainte   ou  rămas  nearate  şi  la  coope­                 niile  şi  munca  lor.  Mobili­  şl  de  participarea  lor  masi­  re  la  această  manifestare,   După  cum  ne  comunică
        Boz,  Haţeg,  Ţebea,   Ostrov,   de  Jumătatea  decadei  a  treia   rativele  agricole  din   Râeia,                                                                                     au  aplaudat  la  scenă  des­  foan  Popa-Stănileşti,  meto­
        Pricaz  şa.,  evidenţiază   cu   a  lunii  noiembrie  ac  In  sco­  Petreni  şi  Tîmpa  unde,  pe                         zaţi  de comitetul  comunal  de   vă  la  festivitatea  de  Inaugu­  chisă  talentul  interpretativ
        prisosinţă  necesitatea  efectuă­  pul  asigurării  unui   randa­  unele  tarlale,  nu  s-au  efec­                       partid  şi  comitetul  executiv   rare,  festivitate  urmată  de   al  membrilor  tarafului  pre­  dist  la  Casa  de  cultură  din
         rii  In  fiecare  toamnă  a  ară­  ment  sporit  pe  flecare  utilaj   tuat  ogoare  nici  după  pâion-                  al  consiliului  popular  comu­  un  frumos  program  artistic   cum  ;t  frumoasa  evoluţie  a   Orăştie,  astfel  de  deplasări  \
         turilor  pe  toate   suprafeţele   s-a  Indicat  ca  tractoarele  să   sele  recoltate  cu  3-4  luni  în                 nal.  de  deputaţi,  cetăţenii   prezentat  de  artiştii  amatori   solistelor  de  muzică  popu­  cu  formaţiile  artistice  de  a-  :
        planificate.  Practica  a  demon­  lucreze  grupate   pe   secţii.   urmă  (?).                                           satului  au muncit cu hărnicie,   din  Vălişoara  şl  Dealu  Ma­                         motor»  se  vor  desfăşura  cu  \
        strat  că  în  cazul  nerealIzări!   Prioritate  s-o  acordat  şl  se  a­  Transportul  în  cîmp  şl  în­                  realizînd  şi  însemnote  eco­  re  care  au  adus  pentru  pri­  lară  Floare  Ciufudeanu,  Lia
        la  timpul  potrivit  a  ogoarelor   cordă  efectuării  lucrării   pe   corporarea  sub  brazdă  a  în­                   nomii  faţă  de  preţul  de  de­  mul  spectacol  pe  scena  nou­  Mang,  Tatiana  Negru  şi   regularitate  şi  tn alte locali-   |
        nivelul  recoltei  medii  la  hec­  terenurile  grele.  Astfel,   la   tregii  cantităţi  de   îngrăşă­                    viz  Printre  cetăţenii  al  că­  lui  cămin  cîntecele  şl  Jocu­  Valeria  Dănciulescu.  fdft  din  judeţul  nostru.
        tar  este  diminuat  cu  cîteva   C.A.P  Jcledinţl,  Dîncu  Ma­  minte  organice  şi  superfosfat                          ror  nume  se  leagă  strins  de   rile  specifice  locului.
        zeci  de  procente,  deoarece  se   re  şl  Dîncu  Mic  au  fost  con­  existente  în  unităţi  constituie,               realizarea  acestui  moment                 V.  ARIMESCU
        reduc  mult  posibilităţile   de   centrate  20  de  tractoore.  reu-   de  asemenea,  o  acţiune   la                    din  viaţa  satului,  se  numără
        distrugere  a  buruienilor,   de   şindu-se  6â  se  are   aproape   realizarea  căreia  se   impune                      Visalon  Munteanu,  Nistor
         mobilizare  a  rezervelor   de   toate  suprafeţele  prevăzute  A~   să  fie  depuse  eforturi  susţi­                   .Turca,  Ştefan  Junea,  Lazâr
        substanţe  nutritive  el  de  acu­  semănător  s-a  procedat  şl  la   nute  Pe  lîngâ  stabilirea  şi                     Roşea,  Vasile  Ludoşan,  Au­
        mulare  a  apel  In  sol.      cooperativele   agricole   din   respectarea  întocmai  a  grafi­                          rel  Blc,  Nicolae  Brâneţ,  Nls-
          Din  suprafeţele   destinate   Spini,  Turdaş,  Toteşti,  Ostrov,   celor  de  lucru  cu  greiferele,
        tnsfimtnţâril   culturilor   de   Sarmizegetusa  etc.  Demn  de   deosebit  de  Important  este  ca
        primăvară,  cooperativele  agri­  amintit  este  că  un   accent   la  transportul  îngrăşăminte­
        cole  şl-au  planificat  să  iacă   sporit  se  pune  pe  calitatea  a­  lor  să  se  utilizeze  şi  mijloa­
        arături  pc  mal  mult  de  11000   răturilor,  specialiştii   urmă­  cele  de  care  dispun  coopera­                      „Caravana  medi­
        hectare.  O  porte  din  terenuri   rind  îndeaproape  respectarea   tivele  agricole,  deoarece  efi­
        au  fost  ogorltc  în  cursul  ve­  normelor  agrotehnice   Indi­  cienţa  cea  mal  ridicată   se                         cala“  la  Văr maga
         rii,  după  eliberarea  terenuri­  cate                     obţine  atunci  cînd  încorpora­
        lor  de  păloase  De  asemenea,   Slnt  Insă  şl  cooperative  a­  rea  în  sol  a  gunoiului  şi  su-
        după  încheierea  însâmintârii   gricole  unde  efectuarea  o­  perfosfatului  se  face  o  dată                         !   In  satul  Vârmaga  a  po­
        culturilor  de  toamnă,  centrul   goarelor  continuă  să  stea  sub   cu  arătura  de  toamnă.  Conlort  pe  verticoló.  ;  posit  „Caravana  medicală0
        de  greutate  al  activităţii  me­  semnul  întrebării,  unele  su­  Cunoscînd  sarcinile  sporite                       Í  a  Comisiei  Judeţene  pentru
        canizatorilor  s-a  deplasat  la   prafeţe  nefilnd  încă  eliberate   ce  stau  în  faţa  mecanizatori­  Foto  :  V.  ONOIU  !  răspîndirea   cunoştinţelor
         efectuarea  arăturilor.  Ca  ur­  în  întregime,  Iar  altele  fiind   lor  în  perioada  actuală,   se                 Í  cultural-şţiinţifice  şi  a  Di­
         mare,  lucrarea  respectivă  s-a   „rezervate"  pentru  pâşunatul   cere  ca  în  flecare  unitate  coo­                i  recţieî  sanitare   Judeţene.
         realizat  pe  mal  mult  de  Ju­  animalelor.  La  C A.P  Rapolt,   peratistă  consiliile  de  condu­                   |  Cu  acest  prilej,  localnicii
         mătate  din  suprafaţa  planifi­  spre  exemplu,  din  cauza  uti­  cere  să  le  asigure  condiţii  de                 |  au  beneficiat  de  consulta­
        cată.                          lizării  cu  capacitate  scăzută   muncă  şl  viată  cit  mal  bune,                      !  ţii  medicale  şi,   totodată.
          Pentru  a  asigura  îndepli­  a  mijloacelor  de  transport  u-a   numai  astfel,  prin   eforturi   Prin  creşterea  !  !  medicii  IVIircea  Trif,  Attila
         nirea  Integrală  în  cel   mal   tărăgănat  nepermls  de  mult   comune,  fiind  posibil  eâ   se      *           :   ;  Szathmary  şi  Pavel  Ciapoş
         scurt  timp  posibil  a  planului   eliberarea  terenului  de  sfeclă.   pregătească  de  pe  acum  o  te­              (  au  dat  utile  Indicaţii  pri-
         la  arături,  Direcţia   agricolă   Să  nu  mal  amintim  că  de  pe   melie  trainică  producţiei   la   gradului  de   I   j  vi toa re  la  respectarea  nor­
         Judeţeană  a  stabilit  o  serie   uncie  suprafeţe  nu  s-au  tăiat   culturile  ce  urmează  a  fl  în-               :  melor  de  igienă  şi  de  pre-    In  activitatea  artistică  a  elevilor  hunedoreni,  de  un  bun  renume se bucură taraful  Liceului
         de  măsuri.  Intre  altele,  tova­  încă  nici  cocenii,  Iar  atelajele,   sămlntate  în  primăvara  anu­              J  venire  a  bolilor  de  sezon.  pedagogic  din  Deva.  lată  o  Imagine  din  recentul  spectacol  oferit  de  acest  taraf  cu  prilejul
         răşul  ing.  Emil  Chirllă,  direc­  în  loc  să  fie  folosite  la  trans-  lui  viitor.   dotare  tehnică  !                                            aniversării  centenarului  liceului.
                                                                                                                                 I_____ _______ ____________
                                                                                                      De  la  începutul  anului.  \
                                                                                                                    siderurgic  :
                                                                                                    Ia  Combinatul
           Mersul  de  la  sine no  poate                                                           Hunedoara  au  fost  puse  în  I                                                                Premieră  teatrală
                                                                                                    funcţiune,  peste  prevederile  \
                                                                                                    planului  de  investiţii,  utila-  :
                                                                                                    Jc  şi  aparatură  in  valoare  I   C ro n ica  filmului
             if  ©    O                 V-/     A                                                   de  105.8  milioane  iei.  Ast-  j                                                                          la  Haţeg
           uitimeia  raminerea                                        în  urmă                      fel,  gradul  de  reînnoire  a  \
                                                                                                    mijloacelor  fixe  aflate  în  j
                                                                                                    dotarea  secţiilor combinatu-  :
                                                                                                    lui  hunedorean  a  crescut  cu  j   „HIBERNATUS“                                           Formaţia  de  teatru  a  Cosei   trinerul  Cornel  Văran  şl,  alături
                                         —  încadrarea  In  Indicatorii   compartimentele —  sector,  ex­  2.6  la  sută.    1                                                                orăşeneşti  de  cultură  din  Haţeg   de  ei,  activiştii  culturoll  :  Aris-
                                       planificaţi  pe  lunile  noiem­  ploatare,  centrală  —  este  ne­  Grija  pentru  punerea  in  j                                                      o  primit  „botezul"  scenei,  Ju-   tîcă  Spătoru,  Alexandru  Chiriţă
                                       brie  şl   decembrie  —  ne-a   cesar  să  fie  canalizată  pe  un   funcţiune,  la  termenele  pre-  j   Deci  un  nou  film  cu  Louis  de  Funes,  un  nou  prilej  de  a   clnd  —  în  premiero  -   comedia   şi  Gh.  Florincoş  -   creeoîă  un
                                       spus  tovarăşul  Dumitru  Ce-   făgaş  în  care  iniţiativa,  solu­  văzute  în  graficele  de  exe-  \   ride,  timp  de  o  oră  şi  jumătate,  cu  o  poftă  teribilă,  fără  să   In  trei  acte  şl  clnoi  tablouri  „In-   spectacol  de  o  bună  factură
                                       pânnru,  Inginer  şef  al  exploa­  ţionarea  unor  probleme   de   cuţie,  precum  şi  darea  în   ne  ginţlim  că,  in  ultimă  instanţă,  a  sosit  toamna  şi,  miine-   cotro   de  Otto  Şafronek.  artistică.
         să  posibil,  deoarece  graficul   tării  —  va  fl  posibilă  numai   strictă  urgenţă  vor  trebui  să   exploatare  înainte  de  ter­  poimline,  ne  pregătim  de  revelion.  „Hlbematus'*  este  po­  Ridîcînd  problema  discordiei   Alături  de  Interpreţi,  pentru
         propriu  de  recuperare  —  «-   atunci  cînd  va  începe  prepa­  ocupe  locul  central  Posibili­  men a unui  număr însemnat   vestea  omului  congelat,  graţie  unei  tntîmplări.  Titlul,  care   !ntr*o  familie  proospât  Inteme-   succesul  de  care  s-a  bucurat  co­
         mintit  de  directorul  tehnic  al   rarea  minereului  din  parte«   tăţi  există,  însă   finalizarea   dc  obiective,  n  făcut  posibil   aminteşte  vag  de  perioada  filmului  mut,  ar  fi  cu  atit  mai   iotâ,  şi  apoi  aplonoreo  fericită   media  „încotro ?..."  —  încă  de
         centralei  —  nu  a  fost  res­  estică,  care  are  un  conţinut   lor  cere  o  fructificare   din   ca  la  nivelul  combinatului   plauzibil,  cu  cit  eroul  nostru  intră  la  apă,  mai  precis  la   o  conflictului,  sovurooso  come­  Io  cea  dinţii  reprezentaţie  ju­
         pectat  în  totalitate..      mal  bogat                    plin  n  tuturor  rezervelor  in­  să  fie  obţinut  un  volum  de   gheaţă,  in  anul  1905.  Ceea  ce  constituie  miezul  conflictului   die  o  scriitorului  cehoslovac  a ­  cată  Io  căminul  culturol  din  Sil-
           Pornind  de  la  faptul  că,  în   Despre  mersul  lucrărilor  le   terne  de  care  colectivul  ex­  beneficii  de  aproape  8G  mi­  comediei  este  că  procesul  de  reanimare  se  petrece  In  zilele   mintit  oferă  publicului  spectator   voşu  de  Jos,  în  faţa  unei   săli
         prezent,  la  mina  Deva  se  ex­  drumul  de  acces  la  noua  ga­  ploatării  dispune  în   această   lioane  lei.  valoarea  bene­  noastre,  proces  care,  evident,  reuşeşte.  două  ore  de  reală  destindere.   arhipline  -   meritul  îl  revine  şi
         perimentează  o  nouă  metodă   lerie  din  est  nu  se  ştiu  mul­  luptă  „contra  cronometru-  —   ficiilor  ce  revin  ia  1000  lei   Acest  story  insă  nu  este  In  exclusivitate  de  chomeniufl   Spontaneitoteo  Izbucnirii  aplau­  lui  Alexandru  jJefes.  actor-pen-
         de  exploatare,  putem  spune   te  lucruri.  Cert  este  că  în   pe  care  ce  impune  să  o  du­  mijloace  fixe  fiind  mai  ma­  fantasticului,  fiindcă  există  posibilitatea  să  fim  martorii  ţi­  zelor  are  o  explicaţie  dublă  :   sîonar  (de  (d'Teotrúl . de  ,‘stotj
         câ ^brigăzilor  care  lucrează  în   cursul  acestei  luni  nu  va  ii   că  cu  deosebită  perseverenţă   re  cu  16  lei  fată  de  preve­  nui  astfel  de  experiment.           satisfacţia  cu  care  e  primit  con­  din  Petroşani),  căruio  ii  aparţi­
         tonele  respective  nu  II  se  o-   transportată  cantitatea  de  mi­  —  pentru  diminuarea  restan­  derile  planutui.    Pelicula  porneşte  de  la  ideea  persiflării  precarităţilor  i­  ţinutul  comediei  —  pe  de  o  por­  ne  regia.
         cordâ  asistenţa  tehnică  nece­  nereu  propusă  pentru  prepa­  ţelor  acumulate.                                        nerente  ştiinţei, mai precis o In chistare relativă a acesteia  faţă   te,  şi  dăruirea  artiştilor  amatori   După  alte  întîlnirî  cu  publicul,
         sară  (aceasta  s-a  subliniat  în   rare.  Râmîne  deci   deschisă                                                        de  sensibilitatea  firească  a  fiinţei  umane.  Bun  —  zice  fil­  -   pe  de  olto.  ce  vor  oveo  loc  Io  Boleşti  şi
         adunările  de  alegeri  de  par­  problema  intensificării  lucră­                                                         mul  cu  un  suris  hain  —  sintem  foarte  evoluaţi  şi  ştim  să   Pentru  că  ceeo  ce  se  poate   Pui,  formaţia  amintită  vo  orga­
         tid)  şl  există  unele  Incerti­  rilor  la  actualele  abataje,  pu-                                                     reanimăm  un  om  congelat,  prin  galvanizare.  Dar  ce  fa­  sublinia  în  mod  deosebit  este   niza  un  spectacol  pentru  iubito­
         tudini  cărora  minerii  nu  le   nîndu-se  un  accent  deosebit                                                           cem  cu  omul  acesta  care  nimereşte  din  faimosa  „belle  ¿po-   aspectul  unei  profunde  anco­  rii  de  teatru  din  oraşul  Haţeg.
         pot  răspunde  în  totalitate.  In   pe  calitatea  minereului  ex­                                                        que"  a  secesiunii  in  era  noastră  atomizată,  accelerată  şi  mai   rări  în  trăirea  personajelor  pe   Promiţătorul  debut  de  dumi­
         acest  caz,  credem  că  de  un   tras.                                                                                    ales  neurastenică 7  Cum  va  reacţiona  ex-naufragiatul  la  cu­  cate  le  întruchipează,  realizată   nică  permite  Casei  de  cultură
         real  sprijin  ar  fi  fost  şl  apor­  Aspectele  scoase  în  eviden­                                                     ceririle  ştiinţei  noastre  evoluate 7  Va  fi  el  capabil,  oare,  să   de  cei  zece  Interpreţi.  învăţă­  din  Haţeg  ca,  în  cadrul  activi­
         tul  centrului  de  cercetări  mi­  ţă  cu  ocazia  discuţiilor  avute                                                     se  integreze  în  această  nouă  formă  de  viaţă,  atit  de  necunos­  toarea  Aneta  Florea,  contabila   tăţilor  ortîstice  permanente,  să
         niere.  care  se  află  la  doi  paşi   la  Muncel  au  pus  în  prim                                                      cută  lui ?  Din  aceste  întrebări  ale  filmului,  rostite  cu  non­  Doino  Frenţlu,  casnica  Nalalia   înscrie  un  nou  foctor  :  formaţia
         de  mină,  dar  Intervenţia  cer­  plan  unele  anomalii  care  au                                                         şalanţă,  dar  şi  cu  o  intenţie  îndeajuns  de  nedisimulată,  se   Florlncoş,   muncitoarea   Doina   de  teatru.
         cetătorilor  In  acest  caz  nu  s-a   survenit  o  dată  cu   trecerea                                                    încheagă  fermecătorul  nod  conflictual  al  peliculei.  Bâlteonu,  pioniera  Lucico  Ne­
         făcut  simţită.               minei  ca  secţie  a  E.M.  Deva                                                               In  esenţă,  „Hibernatus“  este  un  pretext  de  a  oferi  lui   grea,  prof.  loon  Glodeanu.  vl-  PETRE  FARCASIU
           O  problemă  cu  totul  apar­  S-a  Intervenit  prea  des,   de                                                          Louis  de  Funes  prilejul  creării  unui  alt  rol,  tn  binecunoscu­
         te :  la  raionul  I  de  producţie,   către  centrală  în  special,  pen­                                                 ta  manieră  a  stilului  său  personal.  Spectatorul  asistă,  cu  o
         din  24  de  brigăzi  în  medie  pe   tru  descompletarea   dotării                                                        reală  satisfacţie,  la  un  nou  recital  al  excelentului  reprezen­
         acest  an,  numai  14  şl-ou  rea­  tehnice de care, de bine  de  râu,                                                     tant  al  comicului  agresiv  —  cum  bine  a  definit  cineva  u­
         lizat  sarcinile  de  plan.  Situa­  mina  dispunea  acum  un  an.                                                         morul  propagat  de  acest  de  Funes.  Actorul  nu  precupeţeşte    O.C.L  Produse
         ţia  derivă  din  faptul  că  aici.   (Este  vorba  de  mijloacele  de                                                     nici  un efort  şi,  in  cele  nouăzeci  de  minute  de  proiecţie,  pune
         In  medie,  pe  lună,  6  maşini   tractare  din  Incintă).  Nu  a  e­                                                     la  o  încercare  serioasă  muşchii  faciali  ai  spectatorului  de
         de  încărcat  stau  aln   lipsa   xistat  o  preocupare  perma­                                                            cinema.  $tim  foarte  bine  că  fiecare  mişcare,  fiecare  reacţie
         pieselor  de  schimb  şl  în  spe­  nentă  în  Instruirea  manevran-                                                       „spontană“  a  lui  de  Funes  este  punerea  tn  scenă  subiectivă   industriale  Deva
         cial   a   cauciucurilor.   Mal   tilor  şi  mecanicilor  care  lu­                                                        a  actorului,  dar  acest  lucru  nu  deranjează  Intru  nimic  şi  nu
         mult,  se  menţine  o  slabă  or­  crează  în  transportul  subte­                                                         ispiteşte  la  complicate  investigaţii  estetice.  Louis  de  Funts
         ganizare  a  acestor  brigăzi,  Iar   ran,  de  unde  şl  gituirlle,  des­                                                 este,  poate,  tnsăşi  comedia,  prezenţa  lui  fără  nici un  scenariu,
         echipele  de  întreţinere,  în  li­  tul  de  frecvente   în   acest                                                       fără  regizor  şi  fără  parteneri,  declanşează  acel  val  de  rfs            anunţă
         nele  cazuri  chiar  din   lipsa   compartiment.  Dereglări   zil­                                                         nesofisticat,  pe  care  l-au  declanşat  eroii  burleşti  ai  filmelor
         sculelor,  nu  pot  Interveni  cu   nice  se  produc  şl  în  transpor­                                                    de  la  Keystone,  eroi  care  se  întreceau  In  aruncarea  torturilor   Potrivit  H.C.M,  nr.  479/1970,  în  ziua  de  20  no­
         promptitudine   acolo   unde   tul  minereului şl  materialelor                                                            cu  frişcă.                                                   iembrie  1970,  ora  8,  în  sala  restaurantului  „Per­
         este  nevoie.  Or,  i'evenlndu-se   de  masă  pe  drumul  ce  leagă                                                          Marele  clstig  al  filmului  este  acela  că  nici  o  clipă  nu  vrea
         în  unele  abataje  la  încărca­  mina  de  flotatin  din  Deva                                                            si  fie  mai  mult  decit  este,  nici  o  clipă  nu  voieşte  să  ofere   la  cetăţii*' din  Deva,  se vor  vinde  prin  licitaţie  pu-
         rea  manuală,  nu  se   ponte   Vinovată.  în  privinţa   trans­                                                                                                                         blicâ  un  numâr  de  43  autoturisme  (Moskvici  408,
         sconta  pe  o  productivitate  co­  porturilor.  se  face  în  primul                                                      explicaţii  plauzibile  la  întrebarea :  —  De  ce  rtdem,  in  fond,
                                                                                                                                    cînd  toate  aceste  caraghiosltcuri  le-am  văzut  de  nenumărate
         respunzătoare 1               rînd  întreprinderea  de  trans­                                                             ori  de  la  Chaplin  încoace 7  Poale  tocmai  în  acest  refuz  ca­  I M.S.  461,  I.M.S.  59).
           La  Muncel,  după  cum  se   porturi  auto  Deva.  care  nici                                                                                                                            Condiţiile  de  participare,  caracteristicile  şi
         munceşte  In  prezent,  nu  va   pînă  acum  nu  şi-n  găsit  timp                                                         tegoric  al  analizei  conştiente  constă  acel  farmec  inegalabil
         avea /loc  o  recuperare   mai   ca,  împreună  rn  bencficinrul,                                                          pe  care  l-om  denumi  —  cu  o  licenţă  faţă  de  o  interpretare   preţul  de  începere  a  licitaţiei,  precum  şi  adresele
         substanţială  a  restanţe!.  Este   să  întocmească  un  grafic  de                                                        critică  —  camera  neagră  a  comediei,  cameră  neagră  in  care   la  care  pot fi  văzute  autoturismele  sînt  afişate  (a
         pusă  chiar  sub  semnul  între­                                                                                           nu  ştim  ce  se  petrece,  nu  ştim  ce  metamorfoze  suferă  bana­
         bării  posibilitatea  de  realiza­  deservire  adecvat   cerinţelor   Aspect  de  muncâ  din  secţia  spălat  bobine  de  la  „ViseozcH   litatea  ce  tn  faţa  noastră  se  prezintă  in veşmintele aurite, dar   magazinul  „Racheta**  din  Deva,  Bulevardul  dr.
         re  a  planului  pe  cele  două   minei                       Lupani.                                                      teribil  de  deconectante  ale  comicului  tonic.             Petru  Groza,  blocul  A.
         luni  care  au  rămas  pînă  la   Desigur,  lntrengn  filieră  a                             Foto  :  N.  MOLDOVEANU                                                AL.  COVACI
         sfîrşltul  anului.            măsurilor  preconizate  în  toate




          Pînă  k                                                       rezolvarea de perspectivă — o  mai  hună




                                        plerdere.  De  asemenea,  am  ce­  stradă  cu  apă  din  reţea.  Cine­  vicepreşedinte i  Există  această   sanltare  din  îoculnţe  etc.   In   necesare  acţiuni  prompte,   nu   —  Da,  reducerea  consumu­  consumatori  vor  fl  trataţi  cu  a-
                                        rut  tuturor  consumatorilor  de   va  ne  epunea  că  pînă  nu  de   sursă ?  Cum  este  ea  folosită ?   această  situaţie,  este  clar  că  o   vorbe,  Justificări,  motivaţii  cu   lui  Industrial  de  apă  potabilă,   cceaşl  severitate.
                                        apă  —  Întreprinderi  şl  Institu­  mult  (cam  o  lună),  acest  lucru   După  clte  se  pare,  nu I  Auto­           caracter  cît  mal  obiectiv.   A­  determinarea  unor  consumatori
                                        ţii  —  să  tic  pună  la  dispoziţie   se  făcea  de  la  sursa  proprie  —   cisternele  se  încarcă  tot  dc  Ia   bună  gospodărire  a  apel  ar  mal   cestea  s-au  văzut,  se  găsesc,   *
                                        schema  Instalaţiilor  de  apă  şl   un  puţ  lingă  rampă,  dar   că   conductă  E  adevărat,  din  locuri   ameliora  deficitul  actual  obiec­  se  cunosc,  dar  nu  rezolvă  pro­  să-şl  construiască  surse  proprii.  Considerăm  că,  aşa  oum  s-o
           —  Noi  ftm  format  o  echipă   să  indice  precis  punctele   de   motopompa  s-a  defectat.  Şeful   mal  „strategice“,  mal   ascunse   tiv.  Dar  pentru  aceasta   sînt  blema  apel  In  Deva.  —  Intre  marii   consumatori   desprins  din  consultările   pe
          de  meseriaşi  care  verifică  bloc   consum  pentru  ca  să  putem  ve­  secţiei,  I.  Gavrllă,  a  contrazis   vederii.                                                           de  apă  potabilă  in  scopuri  In­  care  le-am  avut  cu  factorii  de
          cu  bloc  şl  apartament  cu  apar­  rifica  cum  şl  În  ce  acop  este   totul.  Niciodată  nu  s-a  spălat   In  afară  de  aceste  „canale“,   Ce  se  întrevede în  perspectivă  *  dustriale  se  numără  şl  unităţi   răspundere  şt  cu  unii  cetăţeni,
          tament  şl.  acolo  unde  depistea­  folosită  apa,  In  ce  măsură  con­  vreo  maşină  cu  apă  din  puţ.   se  mai  scurg  mari  cantităţi  de                                                                 este  necesar  să  se  la   măsuri
                                                                                                                                   Sintem  deci  Intr-o
          ză  defecţiuni  la  Instalaţii,  3e  şl   sumul  este  aau  nu  Justificat  şl   Acesta  „urmează  să  fie  amena­  apă  potabilă  şl  pe  alte  căi.  A­  precis  determinată,  dar  situaţie   Dar,  din  cauza  fondurilor  Insu­  subordonate  Consiliului  popu­  pentru  folosirea  raţională  a  a­
                                                                                                                                                         care
                                                                                                                                                                ficiente,  a  trebuit  să  «le  reali­
          înlătură  p*  loc.  Verificăm  şl   corespunde  nevoilor  reale  ale   jat“  (I ?).  Şl,  fiindcă   vorbim   proape  fiecare  unitate  din  oraş   mal  suportă  îmbunătăţiri  zăm  pe  etape,  să  recurgem  la   lar  judeţean.  pel.  Aceste  măsuri  ar  consta
          conductele  magistrale  şl  reţele­  acestora,  urmînd  ca,  apoi,  să   de  gospodari,  să  mai  lămurim   care  posedă  autovehicule,  folo­  In  lumina  perspectivei,  am        —  VA  asigurăm  că  toţi  aceşti  din i
          le  de  distribuţie,  pentTU  a  pu­                        (acum  sau  cit  mal  repede I)  o   seşte,  pentru  spălarea  acestora,   solicitat  tovarăşului  ing.  Mircea   soluţii  de  moment.
                                                                                                                                                                 —  Aceasta  fiind  situaţia,  clnd
          tea  înlătyra  In  timpul  cel  mat   limităm  consumul  de  apă   la   problemă.  Foarte  mulţi  ,  cetă­  apa  de  la  reţea.  Trustul   de   Ramba,  vicepreşedinte  al  Co­
          scurt  orice  defecţiune  şt  orice  strictul  necesar.     ţeni,  mal  ales  cel  care  simt   construcţii  utilizează,  de  ase­  mitetului  executiv  a1  Consiliu­  se  întrevede  o  rezolvare   de   Q  Depistarea  Sa  continuare  şl  Înlăturarea  In  timpul
                                                                                                                                                                perspectivă  sau  cel  puţin  o  a-
                                                                      acut  lipsa  apel  In  apartamen­  menea,  apă  potabilă  pe  poli­                                                              optim  a  pierderilor  din  conductele  magistrale  şi  reţe­
                         Există,  totuşi,  posibilităţi               te,  îşi  manifestau  nemulţumirea   goanele  de  prefabricate  Pentru   lui  popular  Judeţean,  răspuns   mellorare  substanţială ?  lele  dc  distribuţie.
                                                                      cînd   vedeau   autocisternele   edificare,  cîteva  cifre  care  spun   la  următoarele  Întrebări i  —  NI  s-au  alocat   fonduri   ®  Determinarea  şi  obligarea  consumatorilor  indus­
           în  afară,  însă,  de  explicaţii   prii  de  apă.  Un  asemenea  caz   I.G.C.L.  alimentîndu-se  cu  apă               —  De  ce  8-a  ajuns  la  acest   pentru  construirea  la  Batlz  a   triali  ca.  Sntr-o  perioadă  de  timp  dată,  să-şi  amena­
          şi  constatări  Justificative  şl  In­  am  Intllnit  in  garajul  coloanei   de  la  reţea.  Vedeau  în  treaba   multe  lucruri  despre  posibilită­  decalaj  Intre  dezvoltarea  con­  unei  mari  şl  moderne  staţii  de   jeze  surse  proprii  dc  apă,  (nlălurîndu-sc  in  acest  tel
          contestabile,  există  şl  realităţi   de  autobuze  al  Autobazei   de   aceasta  o  cale  de  risipă.  Am   ţile  de  reducere  a  debitului  de   strucţiilor  de  locuinţe  şi  ame­  tratare  a  apel,  a  unei  conducte   consumul  mare  pc  corc-l  fac  in  prezent  aceştia  şi  fo-
          care,  sub  orice  motivare,  su­  transporturi  auto  Deva.  supus  chestiunea   tovarăşului   consum  neeconomlcos  al   apei   najarea  de  surse  pentru   apă   de  aducţlune  şt  a  unul  baraj   losindu-sc  apa  astfel  economisită  pentru  nevoile  popu­
          portă  totuşi  dUcuţll  şi...  retu­  Spre  surprinderea   noastră,   C.heorghe  C.heorghe,  vicepreşe­  potabile.  Cifre  cere  redau  can­  potabilă ?  de  priză  la  Crlşent.  Din  fon­  laţiei.
          şuri.  Ne  gfndlm  la  cîteva  cana­  Insă,  tocmai  gospodarii  munici­  dinte al  consiliului  popular mu­  tităţile  ce  ar  putea  curge  la   —  înainte  de  a  răspunde  la   durile  alocate  anul  acesta  şl  a­  $   Permanentizarea  controlului  instalaţiilor  de  Io
          le  largi  de  scurgere,  depistate   piului  (respectiv   I,G.C.L.-uJ)   nicipal.  NI  s-a  explicat  că  nor­  robinetele  noastre,  dacă  orga­  această  întrebare,  vreau  să  iac   nul  viitor,  vom  realiza  parţial   consumatorii  casnici  şi  înlăturarea  operativă  a  defec­
          in  locuri  unde  nu  este  de  Inc   risipesc  zilnic  mari  cantităţi  de   me  sanitare  legale  Interzic  ca   nele  competente  ar  fl  mal  gri­  o  precizare.  Toată  lumea  a  aş­  staţia  de  tratare,  astfel  ca  ea   ţiunilor.  Asociaţiile  dc  locatari,   fiecare  cetăţean  in
          necesară  risipirea  cu  uşurinţă   apă  pentru  spălarea  autovehi­  In  autocisterne  să  se  transporte   julii.  Trustul  de  construcţii  De­  teptat  ca  prin  construirea  con­  să  asigure  un  debit  de  200  li­  apartamentul  sau  locuinţa  sa  personală  au  datoria  şi
          o  apei  potabile.  Există,  Intr-a­  culelor  din  parcul  propriu  (cir­  apă  Industrială,  admîţînd   nu­  va.  cu  toate  unităţile  sale  din   ductei  Batlz  —  Deva  să  fie  re­  tri  pe  secundă.  împreună   cu   obligaţia  dc  a  înlătura  risipa,  dc  a  face  economic  şi
          devăr,  sectoare  şl  unitătl  eco­  ca  100).  Ne-am  şl  pus  întreba­  mai  npn  potabilă.  Intr-adevăr,   municipiu,  consumă  lunar  15 000   zolvată  problema  apel  In  Deva   conducta  magistrală   Batlz  —   dc  n-şi  pune  la  punct  instalaţiile  dc  apă.
          nomice  In  care  consumul  In­  rea :  „Î.G.C.L.  Deva  face  ex­  aşa  este.  Sintem  În3ă  Infor­  mc  apă  potabilă.  în  locuri  care   Oameni  cu  munci  de  răspunde­  Deva,  aceste  amenajări  vor  sa­  O  Conducerile  tuturor  întreprinderilor  şi  instituţii­
          dustrial  reclamă  obligatoriu  u-   cepţie  de  la  hotârlrile  pe  care   maţi  că  Inspectoratul  sanitar   nu  reclamă  neapărat  utilizarea   re  din  cadru)  municipiului  au   tisface  nevoile  municipiului  —   lor  trebuio  să  aibă  mai  mult  in  atenţia  tor  gospodări­
          lilizareu  apel  potabile  !n  pro­  consiliul  popular  municipal  le   îl  judeţului,  prin  secţia  sa  de   acesteia.  I.G.C.L.  Deva  consu­  dat  chiar  asigurări   publice   cele  de  la  finele  anului  1971  —   rea  apei  şi  eliminarea  surselor  de  pierdere,  luind  mă­
          cesul  de  producţie  (fabrica  de   elaborează  privjnd  gospodări­  Igienă  comunală,  ţlntnd  cont  de   mă  lunar  29 700  mc  apă  pota­  populaţiei  cA  mult  timp  nu  va   pe  2-3  ani.  suri  pentru  înlăturarea  defecţiunilor  existente  In  insta­
          pline,  fabrica  de  sifon  etc.).   rea  chibzuită  a  apel?“.  N)  s-a   situaţia  precară  a  aprovizionă­  bilă  pentru  stropirea  străzilor,   mal  avea  necazuri  cu   apa.   —  Deci.  rezolvarea  de  per­  laţiile  dc  apă  şi  cele  sanitare.
                                                                                                    zonelor  verzi  şl  spălarea  ma­
          Dar  nu  vedem  nici  o  raţiune   răspuns  că  există  prevăzut  În-   rii  municipiului  Deva  cu  apă   şinilor.  (După  cum  am  văzut,   Populaţia  a  fost  însă  dezinfor­  spectivă  va  Începe  să  se  între­  ®  Tinînd  scamă  dc  cerinţele  îndreptăţite  $1  pro­
          In  folosirea  apel  din  reţea  pen­  Ir-un  plan  de  măsuri  ca  la  sec­  potabilă,  a  autorizat  ÎG.C.L-ul        mată,  pentru  că  ceea  ce  s-a  fă­  vadă  abia  la  sfîrşltul   anului   punerile  făcute  dc  cetăţeni,  consiliul  popular  municipal
          tru  spălarea  maşinilor,  fabrica­  ţia  transporturi,  In  incinta  ga­  să  folosească  apa  pentru  stro­  aceasta  în  condiţiile  tn   care   cut  acum  dot  ani  ta  Batiz  îm­  1971  sau  începutul  anului  1972 ?   şi  conducerea  I.G.C.L.  trebuie  să  stabilească,  după  o
          rea  hetoanelor  pe  şantierele  de   rajelor.  să  fie  amenajat  un  puţ   pirea  străzilor  şl  zonelor  verzi   I.G.C.L.  are  sau  ar  trebui  vă   bunătăţea  doar  pentru  un  mo­  Pinâ  atunci.  In  afaro  măsurilor   prcolabilă  consultare  a  celor  interesaţi  (asociaţii  dc  lo­
          construcţii  şi  alte  asemenea  o­  de  alimentare  cu  apă   pentru   dintr-o  sursă  proprio,  verifica­  aibă  o  sursă  proprie  de   apă   ment  situaţia.  pc  care  şl  le  propune  I.G.C.L.,   catari  şi  cetăţeni).   UN   rROGKAf\1   ADECVAT   DE
          peraţii.  S-au  întreprins  unele   spălarea  autovehiculelor  La  u­  tă  din  punct  dc  vedere  igic-   pentru  aceste  operaţii).   Toate   Dc  ce  am  ajuns  la  acest  de­  ce  ameliorări  mai  pot  fi  aduse   FURNIZARE  A  APEI  PE  CAKTIKNI*.  IM ICROKAIO A -
          Iniţiative  şi  măsuri  ca,  pentru   nitatea  sus-numită, pe  rampa  de                  acestea.  în  afara  pierderilor  In   calaj ?  Noi  am  avut  şi  avem   situaţiei ?  Aveţi  io  vedere  re­  NE  SAU  ZONE.  PENTRU  CA  FIECARE  CETĂŢEAN
          aceste  consumuri,  unităţile  res­  spălare  se  afla  o  autocisternă   nico-sanltar I  reţeaua  dc  transport  şl  distri­  proiecte  de  perspectivă  pentru   ducerea  unor  consumuri  exce­  SA  ŞTIE  PRECIS  CA  INTRI-  ANUMITE  ORE  DIN  ZI
          pective  să-şi  creeze  surse  pro-  căreia  I  se  făcea  toaleta   de  întrebăm  acum  pe  tovarăşul  buţie.  In  Instalaţiile  lglenico-  alimentarea  cu  apă  a  Devei.  sive 7         VA  AVEA  CU  SIGURANŢA  \PA
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43