Page 40 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4929 9 JOI 12 NOIEMBRIE 1970
VIZITA IN ŢARA NOASTRÂ A DELEGAŢIEI
DE PARTID Şl GU INEERVENIIÎ ROMANEASCA IN CiMEEEUL
A REPUBLICII POP POLONE
PENTRU PROBLEMELE POLILICt Şl DE
ratl cu căldură de mulţimea plin de efectele politicii Par Craiova într-un oraş modern, lui şl judeţului Dolj în schim
adunată aici pentru a-i sa tidului Comunist Român de
(Unnareytfin pap i) dinamic, cu o mare pondere burile multilaterale dintre
luta. Tovarăşul Wladyslaw industrializare, de ridicare şi în economia României ; ou România şi Polonia. Pe ma SECtlREEAEE LI MINĂRII GENERALE A O.N.U.
Gomulka adresează călduroa dezvoltare multilaterală a tu fost create noi instituţii de gistralele feroviarp poloneze,
se felicitări edililor Ca turor zonelor ţârii. Craiova a
In cnrsii] dimineţii de mier învăţămînt şî cultură, s-au de exemplu, pot fi Intîlnlte
curi, distinşii oaspeţi, însoţiţi pitalei pentru realizările fru devenit in anii socialismului construit blocuri şi cartiere locomotive Diesel-electrice fa NEW YORK 11. — Trimisul sorbind o parte considerabilă o tate considerabil sporită se
de tovarăşii Gheorghe Pană, moase obţinute în construirea un puternic centru al indus noi — toate acestea schiirt- brícale la Craiova, după cum special Agerpres, Constantin avuţiei omenirii, a resurselor pune această problemă în
unor asemenea mari comple
membru al Comitetului Exe xe de locuinţe, triei energetice, al construcţi blnd structural viaţa şi fizio unele întreprinderi dîn a- Alexandroaie, transmite : In ei materiale şi umane, de ca contextul strategiei dezvoltă
cutiv, al Prezidiului Perma ilor de maşini şi al chimiei, nomia oraşului din inima Ol ceastâ localitate beneficiază principalul organism al Adu re este alita nevoie, competi rii, adoptată recent de Naţi
Cartierul Titan este cunos
nent, secretar al C. C. a! cut şi ca o puternică zonă in un centru universitar şl cul teniei. de utilaje realizate de indus nării Generale a O.N.U., Co ţia armamentelor se dovedeşte unile Unite pentru cel de-al
PC R.. Dumitru Popa. mem dustrială a Bucureştlulul. Aici tural unde pulsează o vie ac O notă particulară adaugă tria poloneză : instituţii de mitetul pentru problemele po a fi una din cele mai grele doilea Deceniu al O.N.U. pen
bru al Comitetului Executiv se află o serie de întreprin tivitate intelectuală. atmosferei de caldă ospitali ştiinţă şi cultură din Craiova litice şi de securitate, conti poveri care apasă asupra în tru dezvoltare.
al C.C. al P.C.R., prim-secre- deri industriale cu vechi tra In anii construcţiei socia tate şî prietenie cu care au întreţin contacte permanente nuă dezbaterile asupra ches tregii omeniri. Remediul eficace rezidă în
tar nl Comitetului municipal diţii — ,,23 August”, „Repu liste în Craiova au fost du fost întimpinati oaspeţii pre tiunilor dezarmării, începute Vorbitorul a citat unele da abordarea neîntîrziatâ, ani
Bucureşti al P.C.R., primarul blica". Alături de acestea au rate peste 20 de obiective in cu unităţi similare din Polo la 2 noiembrie. In şedinţa de te din care rezultă câ de lo. maţi de voinţa de a ajunge
general al municipiului, au fost construite noi unităţi, dustriale care au transformat zenţa semnificativă a oraşu- nia prietenă. miercuri dimineaţa au luat cu începutu! secolului nostru şl la acorduri trainice, a proble
făcut o vizită prin Capitală, vîntul reprezentanţii Româ pînâ la finele deceniului tre melor pe care cursa înarmă
avînd prilejul să cunoască expresie a dezvoltării impe Vizila la Eiedropuiere niei. Uruguayului, Cehoslova cut au fost irosite pentru sco rilor, şi înainte de toate a
nemijlocit dezvoltarea urba tuoase a industriei noastre ciei, Birmaniei, Noii Zeelande, puri militare peste 4 000 mi celor nucleare, le pune în
nistică şi economică a Bucu- socialiste : o fabrică de ma- Iranului şi Nepalului. liarde dolari. Alocată pentru faţa prezentului şi, totodată,
reştiulul, care a înregistrat In şini-uneltc, alta de cabluri şi Pe magistralele Craiovei, lectivului Uzinelor Electropu Nicolae Ceauşescu sînt invitaţi Pe ordinea de zi a Comi nevoi paşnice, această sumă e- în faţa viitorului omenirii,
anii socialismului o puterni materiale electroizolante, o zeci de mii de locuitori ai o tere Ing. Mihai Liculescu ara Şâ viziteze apo* instalaţiile in tetului se află înscrise, la ca normâ ar fi fost suficientă pentru sistarea acestei com
că înflorire întreprindere de construcţii raşului, fluturind steguleţe cu tă câ în cei peste 20 de ani de terioare şi să facă proba de pitolul dezarmării, şase punc pentru a acoperi necesarul de petiţii încă în faza actuală şl
Coloana maşinilor oficiale mecanice şi aparataj, o fabri însemnele de stat ale celor existenţă uzina craioveanâ funcţionare a unei locomotive te, printre care şt propunerea hrană pentru toată populaţia ridicarea unei stavile de nă
străbate Calea Victoriei, bu că de medicamente şi altele. două ţâri, întîmpinâ cu căl şi-a înscris numele pe sute de Diesel-electrice. românească privind „Conse globului în aceeaşi perioadă. dejde de natură să prevină
levardele Republicii, Mihal Conducătorii de partid şi de dură şi entuziasm pe condu mii de maşini şi aparate elec cinţele economice şi sociale noile dezvoltări pe plan mili
Bravu, împodobite cu steaguri stat polonezi au fost oaspeţii cătorii de partid şi de stat trice şi pe mai bine de o mie Conducătorii de partid şi de ale cursei înarmărilor şi efec Ceea ce apare deosebit de tar ce conţin germenii unor
româneşti ş! poloneze, ajvin- fabricii de maşini-unelte şi a polonezi şi români, expresia locomotive. Aici se realizează stat polonezi şî români vizi tele sale profund dăunătoare îngrijorător este faptul câ, In posibile conflagraţii globale
gînd In cel mal nou şi r:n1 gregate, cea mai reprezenta profundei bucurii şi satisfac peste un sfert din producţia tează în continuare fabrica de asupra păcii şi securităţii în ultimii ani. se constată o e- cu consecinţe încă imprevizi
modern cartier al Capitalei — tivă unitate de acest fel din ţii de o primi în oraşul lor industriei electrotehnice româ aparataj — cea mai modernă lume”. Reprezentantul perma rnpţie masivă a cheltuielilor bile. Accelerarea negocierilor
Titan. Numeroşi bucureştenl ţara noastră Deşi vîrsta el pe distinşii oaspeţi. Tovarăşii neşti Electroputere a fost pri din uzina craioveanâ şî una nent al României ta Naţiuni militare, atît în privinţa de dezarmare şi sporirea efi
salută prieteneşte pe solii po nu depăşeşte un deceniu, Wladyslaw Gomulka si Nicolae ma mare întreprindere a in dintre cele mai puternice u le Unite, ambasadorul Gheor cuantumului anual, cît şi în cientei lor pînâ ta depăşirea
porului frate polonez. „F.M.U.A B " este cunoscută Ceauşescu — aflaţi intr-o ma dustriei româneşti creată în nităţi de acest fel din Româ ghe Diaconescu. şi-a axat in ceea ce priveşte rata anuală ritmului cursei înarmărilor se
încă de la intrarea Jn car prin produsele ei nu numai şină deschisă — răspund căl primul an de după naţionali nia. Oaspeţii sînt informaţi tervenţia sa asupra importan de creştere. impun ca alternativă optimă
tier, pe Bulevardul Baba No în tară, ci şi peste hotare. In duros aclamaţiilor mulţimii, zarea principalelor mijloace de că această fabrică, care în ac ţei şi semnificaţiei propunerii Pe lîngâ risipa uriaşă de în acest scop.
vac, privirile cuprind panora peste 20 de ţâri printre care manifestărilor entuziaste cu producţie, ca unitate destina tualul cincinal şi-a sporit pro României, rezervtndu-şi drep resurse materiale, înarmările Vorbind apoi despre con
ma acestui veritabil oraş-sa- şi în Polonia prietenă au fost care sînt întimpinati. tă producţiei de utilaj electro ducţia de peste 3 ori, satisfa şi pregătirile de război ab secinţele profund dăunătoare
telit al Bucureştlulul. exportate maşini şi agregate La intrarea în Uzinele Elec tehnic greu, necesar înfăptui ce integral nevoile de apara tul de a lua cuvîntul. in zile sorb un vast şi preţios poten ale cursei înarmărilor asupra
le următoare, pe marginea ce
Un scurt popas la întretă purtînd marca de fabrică a troputere, cel mai important rii planului de electrificare şi taj ale economiei româneşti ţial uman. imense resurse in păcii şi securităţii In lume,
lorlalte probleme ale dezar
ierea bulevardelor LeontlnSâ- acestei întreprinderi moderne. obiectiv industrial al judeţu industrializare a ţârii. Fieca pentru tensiuni pînă la 220 mării aflate în atenţia Comi telectuale, sustrase din sfera reprezentantul României a de
lâjan şl Baba Novac, unde o Oaspeţii au prilejul să cu lui, o mare mulţime de mun re an a adăugat noi succe KV. Datorită ridicării continue acţiunilor constructive. Zeci clarat :
mare mulţime de oameni se noască procesul tehnologic, citori, tehnicieni şi ingineri fac se în activitatea colectivului, a- a calităţii sortimentelor sale şi tetului. de mii de savanţi si cercetă Oricît ar părea de parado
afla In Intîmplnare. Pe fron caracterizat printr-un înalt o entuziastă primire oaspeţi jungîndu-se azi să se rea a diversificăi ii producţiei, fa Vorbitorul a relevat câ de tori. specialişti şi tehnicieni xal. cursa înarmărilor, deşt
tispiciul marelui complex co nivel tehnic, al unor maşini- lor. Pe arcul metalic aflat Ia lizeze aici o gamă varia brica amintită a sporit simţi legaţia română acordă întrea de înaltă calificare sînt an absoarbe o parte considerabilă
mercial din apropiere se află unelte grele, maşini agregat porţile întreprinderii pe care tă de motoare electrice sin tor şi volumul exportului. To ga însemnătate actualelor dez trenaţi sistematic în angrena a avuţiei omenirii, nu-i spo
Înscrisă In limbile română şi cu caracter de unicat, strun crone şi asincrone, pen varăşii Wladyslaw Gomulka şi bateri pe tema dezarmării, pri jul militar. împiedieîndu-i reşte cîtvişi de puţin securita
polonă urarea „Trăiască şi guri Carusel, maşini de ale sînt arborate drapelele dc stat tru curent alternativ şi conti Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oas mele în acest domeniu după astfel sâ-şi dedice inteligenţa tea, iar pacea lumii nu se află,
să se întărească prietenia fră zat şi frezat — utilaje deose ale celor două ţâri, este înscri nuu de mare putere, ea trans peţi se opresc în faţa unor adoptarea cu ocazia celei de-a şi cunoştinţele lor în slujba pe această cale, consolidată.
ţească româno-polonâ". Un bit de Importante pentru eco să, în limbile polonă şi româ formatoare de forţă gigant, a- standuri speciale în care sînl XXV-a aniversări a Organi progresului material şi spiri
grup de tineri oferă membri nomia unei ţări. nă, urarea : „Bun sosit dragi parataj de înaltă şi foarte expuse întrerupătoare de 15 si zaţiei Naţiunilor Unite, a im tual al societăţi, a bunăstării. Niciodată şl cu atît mai mult
lor delegaţiei de partid şi gu La intrarea în uzină, conducă soli ai poporului frate polo înaltă tensiune 20 KV şi separatoare de 110 portantei declaraţii în care se Pe plan social, întreţinerea în condiţiile actuale, înarmă
vernamentale poloneze flori. torii de partid şi de stot polo nez I”. , KV destinate exportului tn face „apel la toate guvernele psihozei războiului de către rile, acumularea unor stocuri
Tovarăşii Wladyslaw Gomul nezi sînt salutaţi cordial de ing. Conducătorii de partid şi de Strâbâtînd atelierele fabricii Polonia. Oaspeţii asistă apoi să depună cu botârîre noi e cercurile imperialiste şi a de armamente nu rezolvă pro
ka, Jozef Cyrankiewlcz şi cei loan Avram, ministrul indus stat polonezi şi români sînt sa de locomotive, oaspeţii sînt !a o probă de verificare a u forturi, spre realizarea unor programelor de înarmări, cu blemele securităţii naţionale şl
informaţi câ In cadrul relaţii
lalţi oaspeţi polonezi sînt In triei construcţiilor de maşini, lutaţi de loan Avram, minis lor economice dintre România nor aparataje electrice la ten progrese concrete în direcţia lot tributul material şî inte internaţionale. Dimpotrivă, ea
vitaţi în faţa unei machete şi ing. Aurel Bozgan, directo trul industriei construcţiilor siunea de ()00 000 volţi. lichidării cursei înarmărilor şl lectual implicat, ca şi starea reprezintă un factor de tensi
înfâţlşînd cartierul Titan. Ar rul genera] al întreprinderii. de maşini, de Mihaî Liculescu, şi Polonia, Electroputere a li Conducători» de partid şi de a realizării obiectivului final prelungită de insecuritate, ge une şi neîncredere în relaţiile
vrat în tara prietenă—începînd
hitectul şef al Capitalei, Tî- Muncitorii fabricii fac oaspe director general al grupului de din 1 D6ñ—23R locomotive Die stat polonezi au dat o înaltă — dezarmarea generală şi nerată de ameninţările grave dintre state, angajează la rîn-
berlu Riccî, dă explicaţii a- ţilor o caldă primire. Tinere uzine pentru aparataj şi ma sel-electrice magistrale In apreciere activităţii Uzinei E- completă sub un control in pc care le comportă acumula dul său măsuri de înarmare
din partea altora şl conlramâ-
mânunţite în legătură cu dez le oferă flori. şini electrice, de alţi condu timpul vizitei oaspeţii sînt in lectroputere, au felicitat căl ternaţional eficace". rea a tot mai multe mijloace suri, ducînd în ultima instanţă
voltarea urbanistică şl arhi După o scurtă discuţie în cători ai întreprinderii Tinere formaţi despre cele mai noi duros colectivul de muncitori, In continuare, delegatul ro de distrugere, a armelor de reacţia în lanţ către cote me
tecturală a tînârului cartier, sala Consiliului tehnic asu îmbrăcate în frumoase costu sortimente produse în această ingineri şi tehnicieni de aici mân a subliniat câ în timp nimicire în masă în primul
reu mal ridicate ale spiralei
care cuprinde la ora actuală pra profilului de producţie a me olteneşti oferă buchete de unitate şi despre cele care se pentru succesele dobîndite în ce negocierile de dezarmare rînd. afectează direct nu nu armamentelor.
peste 120 000 de locuitori, cu fabricii şi a preocupărilor flori. Distinşilor oaspeţi Ie proiectează în prezent diversificarea producţiei, pen s-au soldat cu unele acorduri mai bunăstarea popoarelor, ci
privire la perspectivele edili privind modernizarea conti sînt prezentate principalele re Tovarăşii Wladyslaw Go tru realizarea unor performan parţiale, pe care le cunoaştem şi liniştea şi siguranţa lor. Reprezentantul român a ex
tare ce vor adăuga noi frumu nuă a întreprinderii, creşte alizări şi preocupări ale co- mulka, Jozef C.yrankîewicz şi ţe tehnico-economice ridicate. cu toţii şî >e apreciem la va împiedicîndu-le sâ-şi dedice primat în încheiere convinge
seţi acestor locuri. Conducă rea calificării muncitorilor, loarea lor, cursa înarmărilor toate energiile creatoare pen rea câ sînt întrunite condiţii
torii de partid şl de stat po oaspeţii fac o vizită în prin a înregistrat proporţii şi rit tru împlinirea aspiraţiilor lor favorabile pentru ca, In urma
lonezi sînt informaţi câ aici, cipalele sectoare Se fac muri mereu ascendente Iar fireşti dc pace şi progres. unor dezbateri ample pe tema
pe aproximativ 700 de hecta scurte popasuri la locul de Intîlnirea cu colectivul Uzinei competiţia militară continuă, îngheţarea şi reducerea bu efectelor cursei înarmărilor, cu
re. s-au construit în ultimii montaj al unor maşini repre se intensifică, avînd profunde getelor militare ale statelor, participarea largă a statelor.
ani blocuri moderne, ce cu zentative, îndeosebi strunguri consecinţe negative asupra propunere avansată de Româ Adunarea Generală să preco
prind peste 50 000 de aparta Carusel, unele cu comandă Electroputere vieţii economice şt sociale a nia în acest an în Comitetul nizeze unele acţiuni practice,
mente, precum şl construcţii program. fabricate pentru popoarelor, asupra păcii şi de la Geneva, sistarea cursei de natură să reprezinte con
socîal-culturale Oaspeţii se prima dată în tara noastră. securităţii lor. înarmărilor şi înaintarea tribuţii la mobllizorea efortu
interesează şl primesc expli Tovarăşii Wladyslaw Gomul In hala de montaj a Uzinei A luat apoi cuvîntul, în stat polonezi şi români au pri Pe plan economic şi social treptată pe calea dezarmării rilor şi a voinţei statelor,, a
caţii privind acţiunile între ka, Jozef Cyrankiewîcz şi alţi Electroputere, împodobită cu continuare, inginerul Mihai mit informaţii detaliate, . în — a spus el — cursa înarmă ar crea importante disponibi opiniei publici internaţionale
prinse pentru sistematizarea membri ni delegaţiei poloneze drapele de stat ale celor do Liculescu, care a exprimat faţa unei machete a Comple rilor exercită îh permanenţă lităţi materiale, financiare şl în favoarea adoptârl! unor
Capitalei, ritmul construcţi manifeslâ un interes deose uă ţâri, are loc Sntîlnirea con calde urări de bun venit con xului industrial Electroputere, efecte profund dăunătoare, ea umane. în măsură să serveas măsuri eficiente vizfnd înce
ilor de locuinţe şi metodele bit faţă de o serie de maşini ducătorilor de partid şi de ducătorilor de partid şi de asupra perspectivelor de dez afectînd serios eforturile spre că Intereselor popoarelor res tarea cursei înarmărilor şl în
folosite, gradul de confort al care se produc aici, fată de stat polonezi şi români cu co stat ai Poloniei populare şi ai voltare a întreprinderii. progres şi bunăstare ale tutu pective si să sprijine eficient făptuirea unor paşi concreţi
locuinţelor, preţul de cost al nivelul de mecanizare şi au lectivul întreprinderii. României socialiste. Tovarăşii Wladyslaw Go ror naţiunilor mari sau mici, eforturile pentru progres eco pe calea dezarmării generale
apartamentelor, dezvoltarea tomatizare a procesului teh La adunare sînt prezenţi Primit cu vii şi puternice a mulka şi Jozef Cyrankiewicz în curs de dezvoltare sau dez nomic şi social al ţărilor în şi în primul rînd a dezarmării
reţelei comerciale. Tovarăşul nologic. Oaspeţii cer explica peste o mie de muncitori, in plauze, a luat cuvîntul to au semnat apoi în cartea de voltate, bogate sau sărace. Ab- curs de dczvottare Cu o acui- nucleare.
Wladyslaw Gomulka cere ex ţii cu privire la randamentul gineri şi tehnicieni din toate varăşul Tlie Verdeţ, mem onoare : „Delegaţia de partid
plicaţii în legătură cu multi agregatelor, la modul de pre unităţile acestui complex in bru al Comitetului Executiv, şi guvernamentală a Republi
plele probleme pe care le ri gătire a cadrelor, asupra fe dustrial. al Prezidiului Permanent al cii Populare Polone îşi expri
dică înălţarea unui asemenea lului cum se face controlul Apariţia la tribună a tova C.C. al P.C.R., prim-vicepre- mă deplina apreciere pentru După decesul generalului
cartier mare, apreciind solu calităţii produselor. Intre oas răşilor Wladyslaw Gomulka şedinte a] Consiliului de Mi munca şi succesele colectivu
ţiile estetice adoptate, concep peţi şi gazde au loc de ase şî Nicolae Ceauşescu, a celor niştri. lui Uzinei Electroputere si ü
ţia arhitectonică originală a menea discuţii cu privire In lalte personalităţi conducă urează succese în continuare Charles de Gaulle
A hiat apoi cuvîntul
to
constructorilor români. sistemul de salarizare a mun toare de portid şi de stat po varăşul Jozef Cyrankiewicz, pentru binele şi înflorirea e-
Referîndu-se la perspective citorilor: şi la eficienţa eco loneze şi române este întîm- membru al Biroului Politic al conomicâ a patriei socialiste“.
le de dezvoltare ale cartieru nomică a întreprinderii. ninatâ cu aplauze şi ovaţii C.C. al P.M.U.P., preşedintele Conducerea uzinei a oferit PARIS 11 (Agerpres) — s-au prezentat la Colombey- lunii noiembrie, drapelele vor
lui, primarul general al Ca La încheierea vjzitei, tova îndelungate, expresie a mîn- tovarăşilor Wladyslaw Goinul- Franţa se pregăteşte pen les-Deux-Eglises cu titlu per fi coborîte în bemâ pe edi
pitalei informează pe oaspeţi răşii Wladyslaw Gomulka «i drieî şi satisfacţiei întregului Consiliului de Miniştri al Re ka, Jozef Cyrankiewicz şi tru omagiu] pe care II va a sonal. neoficial — potrivit ficiile publice din întreaga
câ aici urmează n se construi Jozef Cyrankiewîcz mulţu colectiv de a se întî)ni şi în publicii Populare Polone. Nicolae Ceauşescu, din par duce joi gloriosului său fiu, dorinţei exprimate în testa Franţă.
alte complexe de locuinţe, mesc pentru explicaţiile pri acest cadru cu distinşii oas întreaga asistenţă a subli tea colectivului întreprinderii, generalul Charles de Gaulle, mentul fostului şef de stat — Numeroşi şefi de state au
peţi. Sînt arborate lozinci în
centre comerciale, mari ma mite, au cuvinte de aprecie cinstea prieteniei româno-po niat cuvîntârile cu aplauze machetele celor mai moderne la Colombey-les-Deux-Eglises pentrvi a aduce ultimul oma adresat tn aceste zile preşe
re pentru talentul sl hărnicia
puternice, a aclamat pentru
gazine universale, şcoli, cine specialiştilor români con lone. întărirea prieteniei şî colabo locomotive fabricate aici. şi la Catedrala Notre-Dame giu celui dispărut. dintelui Franţei, Georges
La Paris a început miercuri
din Paris. In localitatea unde
matografe. In final, cartierul structori de maşini-unelte, şl Adunarea este deschisă de La plecare, muncitorii, teh seara o veghe funebră la Pompidou. mesaje prin care
fostul şef al statului s-a re
Titan va fl format din 15 înscriu In cartea de onoare a tovarăşul Constantin Băbălâu. rării multilaterale dintre par nicienii şi inginerii uzinei sa tras In sfîrşitul lunii aprilie Arcul de Triumf, organizată îşi exprimă sentimentele de
complexe rezidenţiale cu pe fabricii următoarele : care adresează un cald salut tidele, ţările şi popoarele lută din nou pe conducătorii 1969 şi unde a încetat din de Asociaţia foştilor luptă profundă întristare tn legă
noastre, pentru unitatea ţâri
ste 70 000 de apartamente, cu- „Delegaţia de partid şi gu de bun sosit conducătorilor lor socialiste, pentru triumful de partid şi de stat polonezi viată luni seara, va avea loc tori din rezistentă. tură cu încetarea din viatâ a
prinzînd circa 220 000 de lo vernamentală a Republicii de partid şi de stat ai Polo cauzei socialismului, păcii şi şi români cu căldură şi însu o ceremonie simplă de înmor- Joî dimineaţa, la ora 11,00 Iui Charles de Gaulle şl pre
cuitori. Populare Polone transmite niei şi României, subliniind prieteniei între toate popoa fleţire. Tovarăşul Wladyslaw mlntare joi dupâ-amîazâ. la GMT. vor începe ceremoniile ţuirea deosebită a personalită
ţii marcante a celui dispărut.
Gomulka şi Nicolae Ceauşescu,
Dorind să cunoască şî une colectivului de muncă al fa deosebita bucurie a comuniş rele lumii. ceilalţi conducători de partid ora 14.00 GMT. Din toate col de doliu. La Catedrala Notre- Posturile de radio franceze
le aspecte ale aprovizionării bricii calde salutări şi urări tilor, a tuturor oamenilor După încheierea mitingului şî de stat polonezi şi români ţurile Franţei au sosit aici şi Dame vor participa, alături au transmis mesajele adresa
populaţiei din cartier, oaspe cordiale pentru realizarea a muncii din municipiul Cra tovarăşii Wladyslaw Gomulka răspund cordial, prieteneşte continuă să sosească cetăţeni de oficialităţile franceze, şefi te preşedintelui Pompidou şî
ţii vizitează complexul co cît mnî multe succese în mun îova pentru cinstea de a a şi Nicolae Ceauşescu, ceilalţi manifestărilor de entuziasm din întreaga Franţă. Miercuri de state, reprezentanţi ai a doamnei de Gaulle de şeful
mercial din apropiere. Atit că, contribuţie la sporirea pu vea în mijlocul lor oaspeţi conducători de partid şi de ale colectivului craiovean. seara, numărul acestora era cestora. prim-mînîştri şi alte statului român, Nicolae
magazinul de legume şi fruc terii economice a Republicii dragi de peste 10 000. La Lille. sub personalităţi guvernamentale
te cit şi „Alimentara“ cu au Socialiste România". placa pe care se află scris : din peste HO de târî ale lumii. Ceauşescu. şi au anunţat câ
toservire. unde se găsesc măr Luindu-şi rămas bun de Ia „Aîci s-a născut în anul 1890 Parisul va omagia memoria ziua de 12 noiembrie o fost
furi frumos etalate, fac o plă muncitorii, tehnicienii şi in Dineu in onoarea delegaţiei poloneze generalul de Gaulle.' promo generalului de Gaulle prin- declarată în România zi de
cută impresie. In discuţiile a ginerii acestei fabrici, care tor al rezistenţei franceze, tr-o procesiune pe Champs- doliu naţional.
vute cu responsabilii unităţi i-au înconjurat cu multă căl iunie 1940, eliberator al pa Elysees Ziua de joî a fost Presa franceză de miercuri,
lor, cu vinzâtorii, tovarăşul dură, pe tot parcursul vizitei Seara, Comitetul Judeţean stat, conducători de întreprin porului polonez şi conducăto triei” au fost depuse buchete proclamată , zi de doliu na apărută în tiraje excepţiona
Wladyslaw Gomulka se inte în întreprindere. tovarăşii Dolj al Partidului Comunist deri şi instituţii din localitate rii partidului şi statului nos de flori. Automobilele si ce ţional întreprinderile şi insti le. a acordat cea mai mare
resează de metodele de servi Wladyslaw Gomulka. Jozef Român şî Consiliul popular al In timpul dineului tovarăşii tru în aceeaşi atmosferă de tăţenii care trec prin faţa tuţiile. şcolile de toate gra parte a spaţiilor sale vieţii
re a cumpărătorilor, de cîş- Cyrankiewicz şî ceilalţi mem judeţului Dolj au oferit, în sa Constantin Băbălâu şi Boles caldă prietenie cu care l-au casei natale a generalului de dele. marile magazine, sălile şi personalităţii generalului
tigurile lucrătorilor dîn co bri ai delegaţiei poloneze pă la maură a restaurantului Mi law Jaszczuk au rostit toas intimpinat pe tot parcursul Gaulle se opresc şî păstrea de spectacole şi stadioanele de Gaulle. rolului său Istoric
merţ. de calitatea mărfurilor. răsesc uzina îndreptîndu-se nerva un dineu în onoarea de turi. vizitei în oraşul lor. ză cîteva momente de recu vor fi închise. Tn tot cursul în lumea contemporană.
Conducătorii de partid şl spre reşedinţa rezervată oas legaţiei de partid şi guverna Dineul s-a desfăşurat Intr-o La plecare, conducătorii de legere.
de stat polonezi sînt înconju- peţilor. mentale a Republicii Populare atmosferă tovărăşească de cal partid şl de stat polonezi şl Lîngâ rămăşiţele pâmîn-
Polone, condusă de tovarăşul dă prietenie. români sînt salutaţi de Con teştl ale marelui dispărut ve
Wladyslaw Gomulka, prim-se După dineul oficial, condu stantin Băbălâu, Petre Gigea, ghează In permanenţă mem Uniunea Egipt - Libia - Sudan
In municipiul Craiova cretar al Comitetului Central cătorii de partid şl de stat al Ion Zâvâleanu, alţi reprezen brii familiei. Miercuri. France
pre
tanţi ai organelor locale de
Poloniei şi României se în
şedintele Republicii
al Partidului Muncitoresc U
CAIRO 11. Corespondentul
nit Polonez, şi tovarăşul Jo dreptă spre aeroportul din partid şl de stat, conducători ze, Georges Pompidou. orl- Agerpres, Constantin Oprică, conizatâ în cadrul reuniunii
Miercuri dupâ-amiazâ. de şi Nicolae Ceauşescu, ale to zef Cyrankiewicz, membru al Craiova. Numeroşi cetăţeni al de instituţii Şi întreprinderi. muî ministru, Jacques Cha- transmite ! Referindu-se la U tripartite la nivel înalt, des
făşurată la Cairo, cotidianul
legaţia dc partid şi guverna varăşilor Jozef Cyrankiewicz Biroului Politic al C.C. al oraşului aflaţi pe aeroport îşi Avionul special a sosit la ban-Delmas. şi fostul premier. niunea Egipt-Lîbia-Sudan, pre- egiptean „Al Ahram” arată că
mentală a Republicii Popu şi Ion Gheorghe Maurer. Pe P.M.U.P., preşedintele Consi iou rămas bun de la solii po- Bucureşti tn jurul orei 23,00. Maurice Couve de Murvîlle.
lare Polone, condusă de tova mari pancarte erau înscrise liului de Miniştri al Republi ea va fî condusă de preşedin
răşii Wladyslaw Gomulka, jn limbile poloneză şi româ cii Populare Polone. ţii Libiei, Egiptului şî Sudanu
prim-secretar a! Comitetului nă urări de bun venit. Au luat parte tovarăşii lui. care se vor reuni in fie
Central al Partidului Munci Oaspeţii sînt întîmpinaţi de Nicolae Ceauşescu, IIîe Verdeţ. BUDAPESTA. - O delegaţia TEHERAN. - Toţi membrii e- recent între autorităţile de Io care două luni pentru a dis
toresc Unit Polonez, şi Jozef tovarăşii Constantin Băbălâu, Corneliu Mâncscu, ministrul comercială spaniola, condusă chipojuluî avionului „DC-3a al Amman şî Comitetul Centrol al cuta activitatea comitetelor re
Cyrankiewîcz, membru al Bi prim-secretar al Comitetului afacerilor externe. Bujor Al de Carlos Robles Piquer, di* Campaniei naţionale iraniene Rezistenţei Palestiniene. urmează $â elaboreze detaliile
roului Politic al C. C al judeţean Dolj al P.C.R., pre mâşan, ministrul industriei rector general in Ministerul A de navigaţie aeriană, deturnat Intr-un interviu acordat coti Uniunii. Se menţionează râ n-
P.M.U.P., preşedintele Consi şedintele Consiliului popular miniere şi geologiei, loan A facerilor Externe al Spaniei, a luni de la ruta sa normala (e dionuluî libonez „Al Joryda". ccsteî „conduceri politice” a
liului de Miniştri al Republi judeţean, Petre Gigea, prim- vram, ministrul industriei con sosit fa Budapesta pentru a miratul Duboi - portul iranian | primul ministru ol Iordaniei. Uniunii i se vor alătura un co
cii Populare Polone, împreu vicepreşedinte al Consiliului strucţiilor de maşini, Nicolae purta convorbiri preliminore în Andar Abbaas) şi silit să ateri Wasfi Toii. o declorot câ sîtu- mitet suprem politic pentru
nă cu tovarăşul Nicolae popular judeţean, Ion Zâvâ- Ionescu, adjunct de şef de sec problema încheierii unui acord zeze la Bagdad, s-a înapoiat la i* aţio din ţorâ se normalizează
Ceauşescu, secretar general al leanu, primarul municipiului ţie la C.C. al P.C.R., Tiberiu economic ungoro-spanlol pe Teheran, Io bordul aceluiaşi a- v - treptot în conformîtote cu acor planificare, un consiliu unitar
Partidului Comunist Român, Craiova, si alţi reprezentanţi Petrescu, ambasadorul ţârii termen lung. parot. Autorii deturnării au fost durile de Io Cairo şi Amman pentru securitatea naţională şl
preşedintele Consiliului de ai organelor locale de.partid noastre In R.P. Polonă, şi al reţinuţi de oficialităţile irokie- dintre guvern şi Rezistenţa Pa un comitet permanent de ur
Stat al Republicii Socialiste şi de stat, conducători de în te persoane oficiale române. SANTIAGO DE CHILE. - Ce ne pentru onchetâ. lestiniană, Ca şef ol guvernu mărire a realizării sale. Deta
România, au vizitat munici treprinderi şi instituţii. Au fost prezenţi Boleslaw le 26 de bănci porliculare ca lui, o subliniot Wasfi Ta!!, voi liile de constituire urmează să
piul Craiovn. Un grup de pionieri oferă Jaszczuk, membru al Biroului re opereaiă în prezent in Chi AMMAN. - Marţi a intrat urmări respectarea întocmai a fie puse la punct In cadrul u
La această vizită au parti buchete de flori. Numeroşi Politic, secretar al C.C. al le vor trece sub controlul sta în vigoare Protocolul privind prevederilor acestor acorduri şi nor subcomitete la nivel mi
cipat. de asemenea, tovarăşii locuitori ai oraşului prezenţi P M.U P., Micczyslaw Jagiels- tului, a anunţat ministrul eco adoptarea unor măsuri concre nisterial pentru problemele
Roleslaw Jaszczuk, Micczys- pe aeroport fac o caldă pri ki, membru supleant al Birou nomiei. Pedro Vouskovic. ..In organizarea şi activitatea Re te pentru normalizarea situaţi politice, economice, culturale
law Jagiclski, Adam Wjll- mire oaspeţilor, ovoţîoneazâ lui Politic al CC. a) P.M.U.P., tenţionam jâ plasăm întregul zistenţei palestiniene, semnot ei din lordonîo.
mann, Jaromir Ocheduszko, îndelung pentru întărirea şi vicepreşedinte al Consiliului a lui Mustafa Kemal Atoturk - şi de informaţii. Acestea se
modern
întemeietorul statului
ambasadorul polonez la Bu dezvoltarea continuă a prie de Miniştri, Adam Willmann. sistem bancar in mîlnile sta vor întruni o dată pe lună. pi-
cureşti, precum şi tovarăşii teniei româno-polone. adjunct al ministrului aface tului, a spus el. precizînd eo turc. Au avut loc mitinguri de CONAKRY. - In perioado ougust octombrie, forţele de I nâ rînd Uniunea va fi crista
Uie Verdeţ, Corneliu Mânes- In uralele si aplauzele mul rilor externe, şi Jaromir O- aceasta măsură vo facilita fi doliu, iar la monumentele în eliberare au distrus cinci puncte întărite, au scufundat mai j lizată.
cu, ministrul afacerilor exter ţimii, oaspeţii . se îndreaptă cheduszko, ambasadorul Repu chinate marelui patriot au (ost j multe ambarcaţiuni şi au scos din luptă numeroşi soldaţi I Comitetul superior de plhnl-
ne. Bujor Almâşan, ministrul spre primul obiectiv al vizi blicii Populare Polone la Bucu nanţarea mai raţională a unor depuse coroane de flori, ■ aporţinînd trupelor colonialiste portugheze, se orată in ficare. arată ziarul citat, va fi
industriei miniere şi geologiei. tei, Uzinele „Electroputere". reşti, membri ai delega programe de dezvoltare o eco Kemol Ataturk a avut un rol i tr-un comunicat publicat la Conakry de Portîdul African al j compus din Comitelui Execu
Tiberiu Petrescu. ambasadorul Oraşul de pe malul Jiului s-a ţiei de partid şi guvernamen nomiei chiliene. hotărîtor in orgonÎ2area luptei j Independente? din Guineea-Bissau şi Insulele Copului Ver- j tiv al Uniunii Socialiste Ara
român la Varşovia, de alte pregătit să întîmpine intr-o tale a Republicii Populare poporului turc pentru indepen j de (P.A.I.G.C.). be şi din cunnnrlnmentele
persoane române şi poloneze. atmosferă sărbătorească pe Polone, alte persoane oficiale ANKARA. - In întreaga Tur denţă noţionolă. El o fost ini ! Comunicatul precizează că pe toote fronturile, forţele dc consiliilor revoluţionare ale
In jurul orei 16 avionul conducătorii de partid şî de care însoţesc delegaţia. cie a fost comemorată la 10 ţiatorul unor reforme importan i eliberare şî-ou intensificat acţiunile de luptă, provocînd în- Libiei şi Sudanului. De ademe
special a aterizat pc aeropor stat polonezi şi români, să te, care ou contribuit la dezvol- 1 semnate pierderi trupelor portugheze. nea. cile un repre/enlnn) ii
tul din Craiova Drapele de prezinte înalţilor oaspeţi rea Au participat tovarăşii Con noiembrie împlinirea a 32 de fiecăreia dintre cele trei târî
stnt ale României şi Polo lizările lor cele mai semnifi stantin Băbălâu, Petre Gigea, ani de la încetarea din vîaţâ tareo Republicii Turcia. va fi delegat pentru Comite
niei încadrau portretele tova cative. Municipiul Craiova şî Ion Zâvâleanu, reprezentant! tul de planificare.
răşilor Wladyslaw Gomulka judeţul Dolj au beneficiat din ai organelor de partid şi de
Redacţia $1 administraţia fiorului: Deva, »Ir. Dr. Petru Groia nr. 35. Te lefoane i 12317 fi 11588. Tiparul i întreprinderea poligrafica Deva, 64065