Page 41 - Drumul_socialismului_1970_11

M 9 .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl
•secvenţe internationale»

B încheierea lucrărilor ///////////////////////////////////»*

sesiunii Consiliului

de solidaritate cu popoarele

afro-asiatice

B Un ultim omagiu oficial

memoriei generalului

Charles de Gaulle

| ■ Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4930 VINERI 13 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Mitingul prieteniei româno-poloneze din Capitală

Marea sala a Pătatului Republicii a găzduit, joi după-amloză, ţifice şl culturale, generali, conducători de instituţii centrole şî or- colaborarea şl alionţa frăţească dintre poporul român şl poporul
mitingul prieteniei româno-poloneze, organizat cu prilejul vizitei o* gonizoţii obşteşti. polonez T
ficiole pe care o face in ţara noastră, la Invitaţia Comitetului In solă se oflou membri şi m embri supleanţi ai Comitetului Lo oro 16.45, în aplauzele asistenţei, iau loc în prezidiu tova­ BENEFICIILE POTENPE
Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniş­ Executiv al CC. al P.C.R.. membri oî C.C. ol'P.C.R., ai Consiliului răşii Nlcoloe Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist
tri al Republicii Socialiste România, delegaţia de partid şl gu­ de Stat şi oi guvernului, vechi militonţi ai mişcării muncitoreşti Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste
vernamentală o Republicii Populare Polone.
din ţara noastră- România, Wlcdyslow Gomulka, prim-secretar al Comitetului Cen*
Desfăşurat sub semnul tradiţionalei prieteni! dintre poporul La miting au asistot şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi trol ol Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Jozef Cyrankiewicz,
român şl poporul polonez, ol relaţiilor frăţeşti dintre cele două Io Bucureşti. membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.UP., preşedintele Consi­ existente în întreprinderi,
ţâri, dintre Partidul Comunist Romăn ş! Partidul Muncitoresc Untt liului de Miniştri ol Republicii Populare Polone, core. cu cîteva
Faldurile drapelelor Republicii Socialiste România şî Repu­
Polonez, mitingul o reunit mil de reprezentanţi oî oamenilor mun­ blicii Populare Polone împodobeau fundalul sălii, încadrind ura- minute în urmă, au semnot Tratatul de prietenie, coloborare şi
asistenţă mutuală intre Republico Socialistă România şî Republica
transformate in „BANI
cii din Bucureşti, precum şl personalităţi marcante ale vieţii ştiin- reo, înscrisă în limbile romană şl poloneză t „Trăiască prietenia, Populară Polonă. (Continuare tn pag a 2-a)
v
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului GHEAŢA“ pentru ecnnomie

NICOLAE CEAEJSESCU WLADYSLAW GOMULKA In Raportul prezentat de tovoroşul Nîcoloe Ceauşescu la

Congresul ol X-leo al P.C.R., referitor la întărirea bazei
tehnico-materiale a societăţii noastre se arată că : Asi*
Dragi tovarăşi şi prieteni, două popoare de a coopera re economic. Strîns unit în Dragă tovarăşe Ceauşescu, şi popoarelor noastre în lupta tensivâ a economiei naţionale gurarea unei rate înalte a acumulării devine şi mai arad*
activ pe drumul socialismu­ jurul Partidului Comunist — împotriva imperialismului — care, punînd în valoare forţa toare in epoca modernă, în condiţiile revoluţiei tehnico*
De cîteva zile, tovarăşii lui, progresului şi păcii. (A­ conducătorul încercat al na­ Dragi tovarăşe şi tovarăşi. pentru pace, libertatea popoa­ motrice a progresului tehnicii
Wladyslaw Gomulka, prlm- plauze). ţiunii noastre socialiste — relor şi socialism. Acest carac­ şi ştiinţei, va contribui la o ştiinţifice mondiale, care impune şî în acelaşi timp deter­
mină, o dezvoltare verliginoasâ a forţelor de producţie".
secielar al Comitetului Cen­ Raporturile de prietenie şi poporul român îşi consacră îmi revine cinstea de a vă ter îl are şi tratatul polono- creştere rapidă a productivi­ Beneficiul - indicator sintetic al activităţii unei între­
tral al Partidului Muncitoresc colaborare româno-polone au cu elan energia şi capacitatea saluta în numele delegaţiei de român. semnat acum. (Aplauze tăţii muncii şi la îmbunătăţi­ prinderi—constituie o sursă principală a ocumulărilor so-
Unit Polonez, Jozef Cyran- bogate tradiţii în lupta secu­ creatoare îndeplinirii acestui partid şi guvernamentale po­ prelungite). rea calităţii producţiei, la o
kiewicz, preşedintele Consi­ lară dusă de cele două po­ program, înfloririi continue loneze. La invitaţia organelor creştere economică şi mal efi­ cioliste, o pîrghle de cointeresore materială o colective­
liului de Miniştri al Republi­ poare pentru apărarea şi afir­ a patriei noastre socialiste, superioare de partid şi de stat In perioada de cotitură, cînd cientă şi la ridicarea nivelului lor de muncă în octivitotea ce o desfăşoară. Beneficiul
cii Populare Polone, şi alţi marea fiinţei lor naţionale, victoriei comunismului în ale României socialiste, am sub loviturile eroicei armate de trai al populaţiei. realizat de o întreprindere sintetizează felul in care s-o
conducători ai Partidului pentru libertate şl progres. România. (Aplauze prelungi­ sosit la dumneavoastră într-o sovietice şi ale armatelor acţionat pe linia reducerii cheltuielilor de producţie şi
Muncitoresc Unit Polonez şi Partidele comuniste, forţele te). vizită de prietenie. In timpul populare de eliberare, care Noi apreciem şi privim cu a creşterii calităţii produselor. El reflectă în mod indirect
ai guvernului Republicii revoluţionare din cele două In ţara noastră sînt cunos­ şederii noastre de cîteva zile au luptat umăr la umăr cu respect realizările României volumul realizării producţiei şi în fînol grodul de eficienţă
Populare Polone sînt oaspeţii ţâri au militat întotdeauna cute şi apreciate succesele în ţara dumneavoastră, oame­ armata sovietică pe frontul socialiste dobîndite sub condu­ economică.
ţârii noastre. Oamenii muncii pentru întărirea şi dezvolta­ obţinute de Polonia în anii nii muncii din Bucureşti ca decisiv al războiului, a pierit cerea Partidului Comunist La sfîrşitul trimestrului III industrio hunedoreonă o obţi­
din România au primit cu rea legăturilor româno-polo­ construcţiei socialismului. In­ şi din Craiova, unde am fost, cel de-al III-lea Reich hitlerist, Român. Republica Socialistă nut beneficii în valoare de 964,4 milioane lei, cu 118,2 mi­
simpatie şi caldă ospitalitate ne, au acţionat solidar în tr-un timp istoric scurt, po­ au manifestat faţă de noi, re­ au fost hotârîte problemele România ocupă un loc de frun­ lioane lei peste prevederile pionului. Este o realizare vo-
tovărăşească pe solii poporu­ lupta împotriva exploată­ porul polonez şi-a refăcut prezentanţii poporului polo­ fundamentale ale viitorului te în Europa în ceea ce pri­ loroosă care confirmă că în întreprinderile din judeţul
lui polonez. Doresc ca şi cu rii şl asupririi, împotriva patria după dezastrul războ­ nez, sentimente sincere şi pro­ nostru. Au avut loc schimbări veşte dinamismul dezvoltării nostru colectivele de muncă ou acţionat energic pentru ri­
prilejul acestui miting con­ Imperialismului, a fascismu­ iului, a lichidat înapoierea funde de prietenie, ne-au a- ireversibile în domeniul social şi ritmul de creştere a pro­ dicarea efioienţei economice o producţiei obţinute, Ast­
sacrat prieteniei româno-po- lui, pentru apârarea Interese­ moştenită de la capitalism, a râtat nenumărate dovezi de şi al orînduirii sociale care au ducţiei industriale, ca şi a ve­ fel, la fiecare mie de lei producţie marfă s-ou cheltuit
lone să adresez stimaţilor lor fundamentale ale maselor transformat Polonia într-o simpatie şi frăţie. Pcrmiteţi-mi dus la eliberarea energiei crea­ nitului naţional. Intr-un ritm 899,24 lei. cu 8.05 lei mai puţin decît prevederile,
noştri oaspeţi — şl, prin el, populare. Prietenia româno- ţară cu o industrie puternică să exprim de la această toare a maselor populare. Au rapid are loc, de asemenea, In rdod firesc se pune întrebarea : în ce proporţie se
întregului popor polonez — polonâ s-a ridicat pe o treap­ şi o agricultură în plină dez­ tribună recunoştinţa fierbinte apus pentru totdeauna vremu­ generalizarea învăţământului, regăseşte în beneficii diferenţo dintre cheltuielile ocazi­
un cald salut din partea po­ tă calitativ superioară şl a voltare, a obţinut realiz.âri pentru primirea frăţească a rile cînd In noţiunea de „Eu­ dezvoltarea ştiinţei şi culturii. onate de producţia marfă fabricată şi valoorea ei de
porului român, a Comitetului căpătat un conţinut nou în Importante în creşterea nive­ delegaţiei noastre şi, în ace­ ropa orientală" intrau state şi (Vii aplauze). vinzare sou. cu alte cuvinte. în ce ritm s-o „transformot"
Central al Partidului Comu­ anii de după eliberarea ţă­ lului său de trai material şi laşi timp, să vă transmit dum­ stătuleţe, pe care puterile im­ O dată cu progresul econo­ beneficiul potenţial în beneficiu efectiv încosot ?
nist Român, a Consiliului de rilor noastre de sub Jugul fas­ cultural. Poporul român se neavoastră’ şi întregului popor perialiste le tratau ca proprii mic rapid, în cele- două ţâri Este demn de subliniat că lo nivelul judeţului voloareo
Stat şi a guvernului Repu­ cist, în perioada construirii bucură din toată inima de muncitor din Republica Socia­ semicolonii şi le foloseau ca ale noastre s-a dezvoltat cu beneficiului potenţiol oferent producţiei marfă fabricotă
blicii Socialiste România. (A­ socialismului. marile înfăptuiri ale poporu­ listă România un salut cordial instrumente în politica lor succes colaborarea polono-ro- în primele 9 luni ale anului se regăseşte aproape în între­
plauze puternice, prelungite). In ultimul sfert de veac, lui polonez şi îi urează suc­ din partea Comitetului Central antisovîeticâ. Dezvoltarea di­ mânâ. Schimburile comerciale gime în beneficiul realizat, ceea ce înseamnă că stocuri­
In cursul zilei acesteia am România a obţinut progrese cese tot mai mari în dezvol­ al Partidului Muncitoresc U­ namică a economiei, în vâţă- dintre Polonia şi România au le de producţie finită, voloareo documentelor privind
semnat noul Tratat de prie­ substanţiale pe calea dezvol­ tarea economiei şi culturii, în nit Polonez şi a guvernului mîntului şi culturii, marile crescut faţă de anul 194A de produsele expediate şi neîncasate nu au crescut, cu toate
tenie, colaborare şi asistenţă tării economice şi sociale, şi-a făurirea unei vieţi îmbelşu­ Republicii Populare Polone, cuceriri sociale, întărirea noi­ aproape 11 ori, cifrîndu-se la că s-o fabricat un volum de producţie mult moi mare de­
mutuală între Republica So­ sporit considerabil potenţialul gate, în propăşirea patriei pe din partea întregului popor lor forme ale orînduirii şl re­ circa o jumătate de miliard cît în aceeaşi perioadă o anului trecut. Ba, dimpotrivă,
cialistă România şi Republi­ material şi spiritual. Dintr-o drumul socialismului. (Aplau­ polonez. (Aplauze puternice). laţiilor sociale — toate aces­ zloţi/valutâ anual. In actualul faptul în sine scoate în relief preocupareo intensă şî
ca Populară Polonă — eveni­ tară cu o industrie slab dez­ ze puternice). Cu puţin timp în urmă am tea sînt cuceriri ale acestei cincinal, schimburile recipro­ eficace o oamenilor muncii dîn industria judeţului pentru
ment deosebit de Important voltată şi o agricultură îna­ Realizările însemnate do- semnat Tratatul de colabora­ perioade fără egal atît în istorîa ce au crescut in medie, anual, o realizo produse efectiv cerute de economia noţionalo,
în evoluţia ascendenta a re­ poiată, România a devenit as­ bîndite de România şi Polo­ re, prietenie şi asistenţă mu­ Poloniei, cit şi a României. O cu 12 la sută. Aproape jumă­ încasindu-se în acelaşi timp şi un volum Important de
laţiilor de prietenie şi colabo­ tăzi un stat cu o economie nia au creat posibilităţi tot deosebită importanţă pentru tate din livrările reciproce re­ beneficii. In această direcţie, se detaşează în mod deo­
rare multilaterală dintre par- dinamică în curs de moderni­ mai largi pentru dezvoltarea tuală dintre Republica Popu­ realizarea acestor sarcini mă­ prezintă astăzi maşinile şi in­ sebit activitateo depusă de siderurgiştii hunedorenî care,
lidele, ţările şi popoarele zare, cu o ştiinţă şi cultură fructuoasă a colaborării bila­ lară Polonă şi Republica So­ reţe a avut colaborarea bila­ stalaţiile industriale. Avanta­ prin lichidarea unor însemnate stocuri de produse, ou re­
noastre. (Vii aplauze). Con- înfloritoare, cu un nivel de terale în toate domeniile de cialistă România. Acest tra­ terală şî multilaterală a sta­ je importante oferă ambelor uşit să Intre în posesio unui beneficiu în voloore de 44,3
tinuînd în condiţiile de viaţă în continuă creştere. A activitate. Constatînd cu sa­ tat exprimă voinţa de a întă­ telor socialiste, bazată pe ţări colaborarea crescîndâ milioane lei peste beneficiul potenţiol ol celor nouă
azi prevederile vechiului mai rămas o lună şi jumătate tisfacţie cursul ascendent al ri pe mai departe prietenia şi fundamentul comunităţii de tehnico-ştiinţifică care deschi­ luni de activitate ole onului.
tratat — care a avut pînâ la sfîrşitul acestui an — relaţiilor noastre economice, alianţa care unesc cele două idei, ţeluri şi aspiraţii. de calea spre cooperare şi spe­ CONSTANTIN MARACU
un rol de seamă in întărirea ultimul an al actualului cin­ doresc să relev că. faţă de state ale noastre şi care rezul­ Pe baza propriului efort e­ cializare, Toate acestea au activist al Comitetului judeţean
prieteniei «i colaborării ro- cinal — şi putem spune că 1965, schimburile comerciale tă din comunitatea orînduirii ficace şi a unităţii statelor so­ permis ca pentru următorii 5 de partid
mâno-polone — actualul tra­ perioada 1966—1970 se va în­ şi-au sporit volumul In 1970 sociale şi din interesele fun­ cialiste — garanţie sigură pen­ ani să se prevadă o creştere
tat înscrie o nouă şi impor­ cheia cu depăşirea ritmurilor de aproape două ori. S-a ex­ damentale ale Poloniei şî Ro­ tru suveranitate şi securitate, de peste 60 la sută a schimbu­
tantă pagină în cronica rela­ de creştere a producţiei in­ tins şi diversificat colabora­ mâniei. forţă motrice a progresului rilor comerciale reciproce. {Continuare in pag. a 3*.o)
ţiilor de solidaritate frăţească dustriale prevăzute de Con­ rea tehnico-ştiinţifică şi cul­ Tratatul anterior încheiat în multilateral — cele doLlâ state Schimbul de maşini şi insta­
dintre cele două ţâri şi po­ gresul al IX-lea. In pofida turală. Schimburile de dele­ urmâ cu peste 20 de ani—în a­ ale noastre au obţinut mari laţii va cunoaşte cel mai înalt
poare. Pornind de la realiză­ greutăţilor provocate de cala­ gaţi şi informaţii, vizitele re­ nul 1949 — s-a dovedit pe de­ succese în dezvoltarea pe ca­ ritm de creştere, Sîntem con­
rile ambelor popoare In edi­ mităţile naturale din primă­ ciproce au permis mai buna plin corespunzător Actualul lea socialismului. Producţia vinşi că există posibilităţi pen­
ficarea noii orîndulrl, de la vară, planul pe acest an şi cunoaştere a experienţei con­ tratat prevede noi posibilităţi industrială globală a Poloniei tru sporirea în continuare a
stadiul la care au ajuns ra­ pe întregii! cincinal se va rea­ strucţiei socialiste din cele şi noi sarcini, care rezultă a- este în acest an aproape de 15 schimburilor in aniî 1971-1975, In pagina a lll-a
porturile dintre ele, ţinînd liza cu succes, demonstrlnd două ţâri. Un rol hotârîtor la tît din realizările celor două ori mai mare decît în anul îndeosebi prin crearea unor
seama de schimbările petre­ elocvent forţa economiei si întărirea prieteniei dintre 1938, iar producţia agricolă
cute în viaţa soclal-politică marile resurse ale societăţii România şi Polonia II are state frăţeşti, cît şi din schim­ este aproape de 2 ori mai ma­ condiţii favorabjle pentru dez­
contemporană europeană şi noastre socialiste, forţa unui dezvoltarea relaţiilor de soli­ bările ce au avut loc sub in­ re. în ciuda condiţiilor clima­ voltarea specializării şi coo­ In întîmpinarea semicen
în lume, noul tratat stabileş­ popor stâpin pe destinele sa­ daritate dintre Partidul Co­ fluenţa puternică a socialis­ terice nefavorabile din ultimii perării in producţie, ceea ce
te cadrul şi coordonatele de le. hotărît să-şi făurească via­ munist Român şi Partidul mului în Europa şi in lume. doi ani. Am devenit un stat in-
bază ale dezvoltării în conti­ ta liber, aşa cum o doreşte. Muncitoresc Unit Polonez pe dustrial-agrnr, în care aproape tenarului partidului
nuare a colaborării, alianţei (Aplauze), baza principiilor marxism-le- Tratatul polono-român, ca şi 70 la sută din populaţie îşi a-
şî prieteniei dintre Republica Incepînd cu anul 1971, vom ninismului şi internaţionalis­ alte tratate încheiate între al­ sigurâ existenţa din activităţi (Cbniktoart m pog a 2 o)
Socialistă România şi Repu­ trece la înfăptuirea hotârîri- mului proletar te ţări socialiste, porneşte de în afara agriculturii. Din punct
blica Populară Polonă (A- lor Congresului al X-Iea al Tratatul semnat astăzi des­ la principiile internaţionalis­ de vedere al numărului sala­
ptauze). partidului, a programului de chide un nou capitol în isto­ riaţilor cu studii superioare şi
Forţa şl viabilitatea preve­ făurire a societăţii socia­ ria relaţiilor româno-polone. mului socialist, egalităţii în medii, raportat la populaţie,
derilor înscrise în tratatul pe liste multilateral dezvolta­ Ambele ţâri sînt hotârlte să drepturi, avantajului reciproc Polonia se situează la nivelul Recepţia oferită I.C.F. Deva
care l-am semnat azi rezidă te, care va ridica pa­ dezvolte şi mai mult colabo­ şi ajutorului prietenesc. Tra­ celor mai dezvoltate ţâri din
in comunitatea orînduirii so­ tria noastră pe noi trepte rarea reciproc avantajoasă pe tatele încheiate între diferite­ Europa. a îndeplinit
ciale a celor două ţâri, a ţe­ ale progresului, civilizaţiei şi multiple planuri. In cincina­ le state socialiste exprimă nă­ Am construit bazele unei in­
lurilor şi aspiraţiilor lor fun­ culturii, apropiind-o de ţările lul viitor, livrările reciproce zuinţa justă de a îmbina in­ dustrii moderne. In prezent, ne planul cincinal
damentale, în dorinţa celor avansate din punct de vede- de mărfuri vor spori cu circa teresele naţionale cu interese­ aflăm, ca şi alte state socia­ de delegaţia poloneză
60 la sută faţă de realizările liste. în faţa sarcinii de a in­
le şi aspiraţiile comunităţii troduce pe scară largă cuceri­ ! Unităţilor Industriale din
Semnarea Tratatului de prietenie, socialiste, a cărei dezvoltare rile revoluţiei tehniee-ştiinţi- Joi seara, delegaţia de par­ silîului de Stat şi ai guver­ j Judeţul nostru care au ra­
! portat pinâ acum indepli-
(Continuare in pag. a 2*a) şi unitate constituie cel mal fice. Acestui scop îi slujeşte tid şi guvernamentală a Re­ nului, conducători de institu­ | ni rea planului cincinal de
colaborare şi asistentă mutuală între important sprijin al statelor programul de dezvoltare in- publicii Populare Polone, ţii centrale şi organizaţii ob­ | producţie |i s-a alăturat şi
şteşti, oameni de ştiiniâ
şi
condusă de tovarăşul Wladys­
| colectivul întreprinderii de
A law Gomulka, prim-secretar cultură. construcţii forestiere Deva.
Au luat parte Boleslaw
al
Republica Socialistă România încheierea convorbirilor al Comitetului Central Unit Jaszczuk, membru al Biroului | Prin devansarea timpului
Partidului Muncitoresc
; constructorii care deschid
P.M.U.P., Mieczyslaw Jagiel­
şi Republica Populară Polonă Polonez, şi tovarăşul Jozef Politic, secretar al C. C. al ; noi drumuri spre bazinele
Cyrankiewicz, membru al Bi­
i aurului verde au creat pre-
roului Politic al C. C. al ski, membru supleant al Bi­ | misele fncheierli cincloalu*
P.M.UP., preşedintele Consi­ roului Politic al C. C. al | lui cu o depăşire a planu-
In dupâ-amiaza zilei de 32 kas, Dumitru Popa. Dumitru oficiale româno-poloneze liului de Miniştri al Repu­ P.M.UP., vicepreşedinte al I lui valoric de construcţii şi
noiembrie, la Consiliul de Popescu, Ştefan Voitec, Mihai blicii Populare Polone, au o­ Consiliului de Miniştri. Adam I montaj de peste 50 milioa-
Stat a avut loc solemnitatea Marînescu, vicepreşedinte al ferit o recepţie în onoarea Willmann, adjunct al minis­ I ne leî. Succesul înregistrat
şi
trului afacerilor externe,
semnării Tratatului de prie­ Consiliului de Miniştri, Con­ Comitetului Central al Parti­ Jaromir Ocheduszko, ambasa­ ] este rezultatul activităţii
şi
dului Comunist Român
tenie, colaborare şi asistenţă stantin Stătescu, secretarul Joi dimineaţa, la Consiliul Bujor Almăşan, membru al al Biroului Politic, secretar al a Consiliului de Miniştri al dorul Republicii Populare I rodnice desfăşurate pe şan*
mutuală între Republica So­ Consiliului de Stat, Corneliu de Stat s-au încheiat convor­ C.C. al P.C.R., ministrul in­ C.C. al P.M.U.P., Mieczyslaw Republicii Socialiste România Polone la Bucureşti, mem­ I tiere şi sporirii productivi-
cialistă România şl Republica Mânescu, ministrul afacerilor birile oficiale între delegaţia dustriei miniere şi geologiei, Jagielski, membru supleant al Au luat parte tovarăşii brii delegaţiei de pnrtid şi | lăţii muncii, indicator care
Populară Polonă. externe. Ion Cîrcei, Vasile de partid şi guvernamentală Vasile V]ad şi Ion Florescu, Biroului Politic al C.C. al Nicolae Ceauşescu, Paul Ni- guvernamentale a Republicii | reprezintă o creştere de
Tratatul a fost semnat, din Vlad, Mihai Bujor Sion, Ion a Republicii Socialiste Româ­ membri supleanţi ai C.C. al P.M.U.P., vicepreşedinte al culescu-Mizil, Gheorghe Pa­ Populare Polone, precum şi i 50,5 la sută comparativ cu
partea română, de tovarăşii Florescu, şefi de secţie la C C. nia şi delegaţia de partid şi P.C.R,, şefi de secţie la C.C. Consiliului de Miniştri. Adam nă. Ilie Verdeţ, Maxim Ber- alte persoane oficiale care I realizările din anul premer-
Nicolae Ceauşescu, secretar al P.C.R., Tiberiu Petreseu. guverna.»..ntalâ a Republicii al P.C.R., Nicolae Ecobescu. Willmann, adjunct al minis­ ghianu, Florian Dânâlache, E- însoţesc delegaţia poloneză. | gător cincinalului.
general al Partidului Comu­ ambasadorul Republicii So­ Populare Polone. membru supleant al CC. al trului afacerilor externe. Ja­ li'îVL, Drăgânescu, Janos Faze- In perioada 1960—1970.
nist Român, preşedintele Con­ cialiste România in Republica Din partea română, la con­ PC.R.. adjunct a! ministrului romir Ocheduszko, ambasado­ kas,xManea Mânescu. Dumi­ Au participat, de asemenea, colectivul acestei întreprin­
siliului de Stat al Republicii Populară Polonă, membri ai vorbiri au participat tovară­ afacerilor externe, Grigore rul Republicii Populare Polo­ tru Pop^, Dumitru Popescu, .şefi ai misiunilor diplomatice deri. care îşi desfăşoară ac­
acreditaţi în România şi alţi
Socialiste România, şi Ion CC. al P.C.R. şi ai guvernu­ şii : Nicolae Ceauşescu, secre­ Bârgâoanu, vicepreşedinte al ne la Bucureşti, Stanislaw Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ membri ai corpului diploma­ tivitatea în patru judeţe :
Gheorghe Maurer, membru al lui. tar general al Partidului Co­ Comisiei guvernamentale de Trepczynski, membru su­ ca. Vasile Vîlcu. Stefan Voi­ tic. Hunedoara, Alba. Arad şi
Comitetului Executiv, al Pre­ Au luat parte tovarăşii munist Român, preşedintele colaborare şi cooperare eco­ pleant al C C. al P.M U P.. şef tec, Petre Blajovici. Ion Stâ- Bihor, a construit şi dat în
zidiului Permanent al C.C. al Boleslaw Jaszczuk, Mieezys- Consiliului de Stat al Repu­ nomică şi tehnică, Tiberiu Pe- de secţie la C.C. al P.M.UP., nescu, precum şi Corneliu înaintea începerii recepţiei folosinţă 728 Um drumuri
P.C.R., preşedintele Consiliu­ law Jagielski, A dam Will- blicii Socialiste România. trescu, ambasadorul Repu­ Marian Renke. membru su­ Mânescu. ministrul afacerilor au fost intonate imnurile de forestiere şî de interes tu­
lui de Miniştri, din partea mnnn, Jaromir Ocheduszko — Gheorghe Pană, membru al blicii Socialiste România la pleant al C.C. al P.M.U.P., stat ale celor două târî. ristic şî obştesc. A fost cre­
poloneză de tovarăşii Wladys- membri al delegaţiei de partid Comitetului Executiv, al Pre­ Varşovia. George Marin, di­ adjunct de şef de secţie la externe. Tiberiu Petreseu. am­ Recepţia s-a desfăşurat în- ată printre altele o impor­
law Gomulka. prim-secretar şi guvernamentale a Republi­ zidiului Permanent, secretar rector în Ministerul Afaceri­ C C. al P M.U.P.. Wladyslaw basadorul României în Repu­ ir-o atmosferă caldă, priete­ tantă reţea forestieră ce se
al Comitetului Central al Par­ cii Populare Polone. Stanis­ al CC. al P.C.R., Uie Verdeţ. lor Externe. Napicraj, director în Ministe­ blica Populară Polonă, mem­ nească întinde pe mai mult de 25
tidului Muncitoresc Unit Po­ law Trepczvnski, şef do secţie membru al Comitetului Exe­ Din partea poloneză au luat rul Afacerilor Externe. bri ai C.C. al P.C.R., ai Con- (Agerpres). Um în zona Oaşa. din bazi­
lonez, şi Jozef Cyrankicu-icz. la CC. al P.M.U.P., Marian cutiv. al Prezidiului Permn- parte tovarăşii : Wladyslaw In ultima zi a convorbirilor, nul Sebeşului. S-au deschis
membru al Biroului Politic ol Rcnke, adjunct de şef dc sec­ nent al CC. al P.C.R., prim- Gomulka, prim-secretar al desfăşurate într-o atmosferă noi drumuri de acces tota-
C.C. ol P.M.U.P., preşedintele ţie la C.C. al P.M.U.P., şi alte vicepreşedinte al Consiliului Comitetului Central al Parti­ prietenească, de deplină în­ lîzînd peste .70 km spre ce­
Consiliului de Miniştri al Re­ persoane oficiale care însoţesc de Miniştri, Janos Fazekas. dului Muncitoresc Unit Po­ In jurul orei 8.45 posturile noastre de radio şi le mai importante bazine
publicii Populare Polone. delegaţia poloneză. membru al Comitetului Exe­ lonez. Jozef Cyrankiewjcz. ţelegere. stimă şi respect re­ televiziune vor transmite in direct ceremonialul ple­ forestiere, cahane şi puncte
La solemnitate au fost de După semnarea tratatului, cutiv al CC. al P.C.R,, vice­ membru al Biroului Politic al ciproc cele două delegaţii au cării delegaţiei de partid şi guvernamentale a Re­
faţă tovarăşii Paul N’iculescu- în aplauzele celor prezenţi, preşedinte al Consiliului de C.C. al P.M.UP.. preşedinte­ procedat la un larg schimb de publicii Populare Polone, condusă de tovarăşii W la­ turistice din masivul Rete­
.Mizil. Gheorghe Pană, Uie conducătorii de partid şi de Miniştri. Corneliu Mânescu. le Consiliului de Miniştri al vederi in probleme actuale zat.
Verdeţ. Florian Dânâlache. stat ai celor două ţâri şi-au membru al C.C. al P.C.R., mi­ Republicii Populare Polone. dyslaw Gomulka şi Jozef Cyrankiewicz.
Emil Drâgânescu, Janos Faze- strîns călduros mîinile. nistrul afacerilor externe. Boleslaw Jaszczuk, membru ale situaţiei internaţionale.