Page 42 - Drumul_socialismului_1970_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Ni. 4930 0 VINERI 13 NOIEMBRIE 1970
uti's-.yrr vitrt*-

Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului

NICOLAE CEAUSESCl) WLADYSLAW GOMULKA

•emene* păci, Interesele Promovarea cauzei securită­ pâ cum se ştie, tratative care ţial uriaş, cu cei 3G0 de mi­
securităţii Internaţionale cer ţii şl colaborării pe continen­ se pare că intră în faza fina­ lioane de oameni, 32 la sută
eliminarea forţei şi a ame­ tul nostru ar fi favorizată de lă. Normalizarea relaţiilor re­ din producţia industrială
ninţării cu folosirea forţei, ţinerea Conferinţei general- ciproce dintre Polonia şj mondială, un mare potential
a politicii de dictat şi domi­ europene — propusă de ţări­ R.F.G. poate avea Ioc numai creator, rezerve inepuizabile
perioadei 1960-1970, ponderea naţie promovată de imperia­ le noastre şl de celelalte state depinde în mare măsură de pe baza recunoaşterii frontie­ de materii prime şi numeroase
principală deţlnînd-o, ca $1 lism, impun soluţionarea tu­ participante la Tratatul de la coordonarea investiţiilor pla­ rei poloneze pe Odra şi Nysn cadre cu calificare din ce în
pînă acum, maşinile şl utila­ turor problemelor litigioase Varşovia —, idee ce se bucu­ nificate pentru cincinalul ur­ .ca definitivă şi inviolabilă şi ce mai înaltă. Poziţia noastrâ
jele. Cu toate acestea, con­ interstatale pe cale politică, ră de adeziunea unor cercuri mător in anumite domenii ale a renunţării Ia orice pretenţii economică se va întâri fără în­
statăm că există noi posibi­ prin tratative purtate în spi­ tot mai largi ale opiniei pu­ producţiei. teritoriale în prezent şi In vii­ doială necontenit o dată cu
lităţi de dezvoltare a schim­ rit de egalitate şl stimă reci­ blice de pe continent. Pe măsura creşterii econo­ lor. încheierea unui asemenea progresul integrării socialiste.
burilor economice şi îndeo­ procă. Practica demonstrează O mare importanţă pentru mice a fiecăreia dintre ţările Jratat va reprezenta un pas Dezvoltarea schimburilor co­
sebi a cooperării în domeniul în mod convingător că extin­ destinderea situaţiei interna­ noastre, an de an se ridică în 'important pe calea viitorului merciale reciproc avantajoase
producţiei, ştiinţei şi tehnicii. derea colaborării şl cooperă­ ţionale, pentru salvgardarea faţa noastrâ sarcini noi, care paşnic al Europei. cu ţările capitaliste, contacte­
In discuţiile pe care le-am a­ rii dintre state slujeşte pro­ păcii mondiale considerăm că rezultă din nivelul superior de Interesele păcii cer ca gu­ le largi pe plan tehnic şi şti­ Printre produsele Fabricii c himice Orâştie se numără şi fi-
vut, am hotârît să valorifi­ gresului fiecărei naţiuni, pre­ ar avea oprirea cursei înarmări­ industrializare şi din carac­ vernul R.F.G. sâ-şi normalize­ inţific, cooperarea în produc­ tingurile din mase plastice realizate prin injecţie. Indemînarea şi
căm mai bine aceste posibili­ cum şl îmbunătăţirii clima­ lor, trecerea la măsuri prac­ terul mai complex al econo­ ze de asemenea relaţiile cu ţia mărfurilor pentru piaţa priceperea cu care lucrează op eratoarea Cornelia Nistor la pro­
tăţi. să găsim noi căi pri­ tului politic mondial, stator­ tice de dezarmare, şi în pri­ mici naţionale. Asigurarea rit­ celelalte ţări socialiste, îndeo­ europeană şi ţâri terţe, permit ducerea lor au situat-o in acest an in fruntea întrecerii.
vind dezvoltarea în continua­ nicirii încrederii în raportu­ mul rînd de dezarmare nu­ mului corespunzător de dez­ sebi cu RUG. — celălalt stat o folosire mai judicioasa decît Foto : V. ONOIU
re a colaborării în domeniul rile internaţionale. Călăuzită cleară. In acest context, apre­ voltare şi menţinerea pasului german suveran şi egal în pînâ in prezent a potenţialu­
Industriei miniere şl al me­ de aceste principii, ataşată ciem că ar avea efecte deo­ cu progresul tehnic mondial drepturi, întrucît perspectiva lui creator al Europei.
talelor neferoase, Industriei profund cauzei destinderii şi sebit de pozitive lichidarea nu pot fi concepute fără o în­ Europei paşnice este legată In­ Renunţarea Ia folosirea for­
metalurgice, construcţiilor de cooperării, Republica Socia­ blocurilor militare, desfiinţa­ tărire a legăturilor economi­ separabil de participarea cu ţei în relaţiile dintre state, ac­
ce dintre ţările socialiste, fă­
maşini, chimice, al agricultu­ listă România dezvoltă rela­ rea bazelor militare de pe te­ ră adîncirea coordonării, spe­ drepturi depline a R.D.G. In ţiunile în direcţia dezarmării, I n te r e s m a io r
rii, comerţului exterior şl în ţii de bună înţelegere şi co­ ritoriile altor state, retrage­ concertul statelor europene. precum şi dezvoltarea colabo­
elte domenii. Ne exprimăm laborare cu toate statele lu­ rea trupelor străine In grani­ cializării şi cooperării indus­ Insă lupta forţelor socialis­ rării multilaterale dintre Eu­
mii, fără deosebire de orîn- ţele naţionale. triale în relaţiile bilaterale şi ropa de est şi vest vor contri­
convingerea că aceste consta­ dulrea socială, acţionează sta- în cadrul C.A.E.R. Aceasta es­ mului pentru dezvoltarea paş­
tări şl dorinţa comună expri­ '.tomic pentru aşezarea rapor­ După cum e cunoscut, Româ­ te o problemă de importanţă nică a continentului nostru va bui la întărirea păcii mondia­
le. în folosul tuturor popoa­
mată vor duce la lărgirea pe turilor Internaţionale pe baza nia acţionează cu consecven­ fundamentală atît pentru creş­ continua. Forţele care ar dori relor. PENTRU PROBLEME­
ţă pentru dezvoltarea
unor
mal departe a colaborării principiilor la care m-am re­ largi relaţii de bună vecină­ terea potenţialului economic să continue vechea politică a
războiului rece şi să submine­
Atmosfera de destindere şî
noastre în interesul construc­ ferit. tate. înţelegere şl colaborare al fiecăreia din ţările socia­ ze relaţiile cu ţările socialis­ normalizare a relaţiilor din
ţiei cu succes a socialismu­ Preocupată de realizarea multilaterală cu toate ţările liste, cît şi pentru creşterea te nu încetează să acţioneze.
Europa este înveninată de in­
lui în cele două ţâri, cauzei destinderii pe plan mondial, balcanice, fără deosebire de pe mai departe a forţelor la­ Ele se folosesc de sprijinul tensificarea politicii agresive
socialismului şi păcii în lu­ ţara noastră militează pentru orîndulre socială. pentru gărului socialist în ansamblu. celor mai reacţionare cercuri a imperialismului in «alte zone LE TINERETULUI
me. (Aplauze puternice). stingerea cit mai grabnică a transformarea Balcanilor în- Progresul în domeniul inte­ ale capitalului, precum şi ale ale lumii şi, în primul rînd,
Dînd expresie principiilor focarelor de conflicte şi în­ tr-o zonă a colaborării şi pă­ grării economice condiţionea­ cercurilor agresive ale impe­ în Asia de sud-est şi în Ori­
ce caracterizează relaţiile de cordare care mai persistă cii, lipsită de arme nucleare. ză de asemenea contribuţia rialismului, cărora nu le con­ entul Apropiat Statele socia­ Am urmărit, în ultimele cclc două «acţiuni — „Partici­
tip nou dintre ţările socialis­ pe diferite meridiane ale Sînt cunoscute. în tara noas­ mai efectivă a ţărilor noastre vin destinderea şi colaborarea liste vor sprijini şi în viilor săptâmîni, activitatea unor parea tineretului la realiza­
te, tratatul stabileşte că dez­ globului şi care constituie tră, totodată, Iniţiativele po­ la diviziunea internaţională a paşnică şi care ar dori să tor­ popoarele atacate de imperia­ organizaţii ale U.T.C. din mu­ rea sarcinilor de plan pe se­
voltarea raporturilor dintre grave pericole pentru întreaga loneze privind crearea unei muncii şi la competiţia efi­ pileze procesul de normaliza­ lism, vor apâr.a suveranitatea nicipiul Hunedoara, mai ales mestrul I 1969" şi „Profilul
România şl Polonia în toate omenire. Milităm pentru în­ zone demilitarizate în Europa cientă cu capitalismul. De a­ re început, apelînd la vechi­ lor şi vor Unde spre rezol va­ că, în aceaslâ perioadă, s-au moral al tînârului în produc­
domeniile se va întemeia şl cetarea războiului din Viet­ Centrală, precum şi îngheţa­ semenea, nu trebuie să suba­ le tradiţii ale naţionalismului lea paşnică a crizelor şi stin­ desfăşurat adunările de dare ţie. familie şi societate" —
în viitor pe egalitatea depli­ nam, retragerea trupelor rea înarmărilor nucleare şl preciem importanţa proceselor şi militarismului german. gerea focarelor de conflicte. de scamă şi alegeri. Două din organizate pentru tinerii de
de integrare care au loc în lu­
nă In drepturi, respectarea S.U.A. din Vietnam şi din Pe­ termonucleare în această re­ mea capitalistă. In prezent, scopul de o deo­ Asigurarea unei păci drepte în aceste dezbateri nc-au reţinut la I.C.M., în decurs de doi
pentru
ninsula Indoehinezâ.
Independenţei ş! suveranităţii, ca popoarele vietnamez, lao­ giune Ţelul nostru comun, suprem, sebită importanţă al acţiunii Indochina necesită acceptarea, în mod deosebit atenţia: adu­ ani. s-a făcut activitate. Sim­
pozioanele, mesele
rotunde,
nările generale ale organiza­
avantajul reciproc, întraju­ ţian şl cambodgian să fie lă­ Sîntem hotârîţi să acordăm este menţinerea păcii. Partici- tuturor forţelor interesate în ca bază de înţelegere, a pla­ jurnalele vorbite în cadrul
torarea tovărăşească, 9timâ şl sate să-şi rezolve singure pro­ şl în viitor o atenţie neslâ- pînd la Tratatul defensiv de coexistenţa paşnică trebuie să nului în 8 puncte al Guvernu­ ţiilor U.T.C. de la secţia de c.ărora să sc dezbată teme le­
neamestec In treburile inter­ blemele în conformitate cu bitâ activităţii pentru crearea la Varşovia ne aducem contri­ fie pregătirea şi desfăşurarea lui Revoluţionar Provizoriu al panificaţie şî de la întreprin­ gate de munca şi viaţa tine­
derea de colectare a metale­
ne. propria lor voinţă, fără nici de zone denuclearizate, ale pă­ buţia la lupta comună a state­ conferinţei general europene Republicii Vietnamului de lor din localitate. rilor sînt acţiuni necunoscute
(România şl Polonia sînt un amestec dinafară. (Aplau­ cii şl bunel vecinătăţi între lor lagărului socialist pentru în problema securităţii şi co­ Sud, care porneşte de la drep­ Nu dezbaterile fructuoase In activitatea celor două or­
ţâri Iubitoare de pace, ele de­ ze puternice). Ne pronunţăm, state. transformarea Europei într-un laborării. Această conferinţă tul inalienabil al poporului sau interesul major pentru ganizaţii ale U.T.C. Şi nu s-ar
pun eforturi neslâblte pentru de asemenea, pentru soluţio­ O manifestare pregnantă a continent al stabilităţii paşni­ va reprezenta o etapă impor­ vietnamez de a decide singur problemele tineretului, pe ca­ putea spune că nu s-ar fi
salvgardarea securităţii Inter­ narea pe cale paşnică, politică voinţei tuturor statelor de a ce, pentru crearea unui sis­ tantă pe calea creării unui sis­ asupra viitorului său. (A­ re le-am întîlnit în majori­ simţit nevoia unor asemenea
naţionale ; şperâm că prin ac­ a conflictului din Orientul A- participa activ la viata Inter­ tem de securitate colectivă în tem eficient de securitate co­ plauze). In Orientul Apro­ tatea acestor adunări, ne nu dezbateri, cu atît mai mult
ţiunea unită a tuturor popoa­ propîat, în spiritul Rezoluţiei naţională, de a-şl spune cu- interesul tuturor popoarelor. lectivă în Europa şi a depă­ piat este necesară re.aliza- făcut să ne oprim la organi­ cu cit la secţia de panifi-
relor se va preîntîmplna iz­ Consiliului de Securitate din vîntul asupra destinelor pă­ Viaţa a confirmat justeţea şi şirii treptate a împărţirii Eu­ rea în întregime «a re­ zaţiile amintite, ci tocmai su­
bucnirea unul nou război ropei în două grupări militare zoluţiei Consiliului de Secu­
noiembrie 1967, considerînd cii, de a acţiona In direcţia clarviziunea politicii externe perficialitatea cu care s-au
mondial, se va pune stavi­ necesară retragerea trupelor une! politici de colaborare şl a statelor socialiste care din opuse Mergînd pe această ca­ ritate a) O.N.U., lichidarea tu­ desfăşurat analizele din cele
lă politicii de dictat şl agre­ israeliene din teritoriile ara­ primele momente după termi­ le se va putea, de asemenea, turor urmărilor agresiunii is­ două unităţi economice. De
siune. In acelaşi timp, adop­ be ocupate, asigurarea Inde­ destindere, pentru aplicarea narea celui de-al doilea război rezolva problema — atît de raeliene şi asigurarea securită­ fnnl, ele nu reflectat activita­ Alegeri în
tăm măsurile necesare pentru pendenţei şi integrităţii teri­ principiilor Cartel O.N.U. în mondial au luptat cu fermi­ importantă pentru toate ţări­ ţii tuturor statelor din «această tea sau. mai precis, inactivi­
apărarea împotriva unul atac toriale a tuturor statelor din relaţiile internaţionale a consti­ tate pentru consolidarea şi re­ le — reducerii înarmărilor, parte «a lumii. tatea birourilor organizaţiilor organizaţiile U.T.C.
dinafară. In acest spirit, această zonă, rezolvarea si­ tuit-o cea de-a 25-a sesiune cunoaşterea stătu quo-ului te- începînd cu reducerea trupelor Poziţia celor două state alia­ U.T.C. pc parcursul a doi ani.
în tratatul semnat astăzi tuaţiei populaţiei palestiniene ritorial-politic şi respecta­ staţionate pe teritorii străine. te — Polonia şi România — O perioadă luncă ce se aş­
se exprimă angajamentul so­ în conformitate cu interesele Jubiliară a Adunării Genera­ rea deplină a integrităţii şi In procesul de normalizare faţă de problemele majore ale tepta să fie fructuoasă. în
lemn al României şl Polo­ şi aspiraţiile sale naţionale. le a Organizaţiei Naţiunilor suveranităţii tuturor statelor. a relaţiilor dintre cele două luptei actuale pentru pace, a­ care tineretul dc aici îşi pu­ calic, de pildă, s-au în­
portul lor ia întărirea unităţii
părţi ale Europei o mare în­
niei că, In cazul unul atac Viaţa arată că în condiţiile Unite. Viaţa evidenţiază că De această politică solidară şi semnătate va avea dezvolta­ comunităţii socialiste, solidari­ tea face simţită mai mult registrat abateri de la dis­
armat asupra uneia dintre ele actuale nu se mai poate asi­ Organizaţia Naţiunilor Unite consecventă a statelor socia­ rea colaborării economice, tatea cu lupta internaţională a prezenţa în producţie, în ciplina de producţie, iar din­
de către un stat sau un gura soluţionarea durabilă a poate Juca un rol mnl Impor­ liste s-a sfârîmat politica răz­ tehnico-ştiinţîficc şi culturale, clasei muncitoare şi cu mişca­ munca de organizaţie. în ac­ colo de poarta întreprinderii
grup de state, cealaltă par­ problemelor Internaţionale fă­ tant în asigurarea păcii şl boiului rece dusă de imperia­ precum şi măsurile întreprin­ rea de eliberare naţională, ţiunile cu caracter educativ, conduita tinerilor se putea
te, exercltîndu-şl dreptul ră participarea tuturor state­ lism al cărui îndîrjit pur­ se în comun în vederea reali­ participarea în comun la dez­ dar in care s-au înregistrat reliefa prin manifestări care
inalienabil de apărare In­ lor, mari sau mici, fără să se dezvoltarea colaborării Inter­ tător de cuvînt din Europa zării unor acţiuni care nece­ voltarea potenţialului econo­ multe carenţe Nici nu se pu­ să vorbească despre o adevă­
organizaţia
ica altfel, cind
dividuală sau colectivă, con­ ţină seama de dorinţa popoa­ naţionale, cu condiţia partici­ a fost în trecut R.F.G. Desfă­ sită eforturi multilaterale pe mic al lagărului socialist de­ U.T.C. dc la I C M Hunedoa­ rată şi eficientă muncă de
form Cartel O. N. U., Ii va relor de a trăi libere, fără a pării active şl cu drepturi e­ şurarea evenimentelor a deju­ scară europeană finesc esenţa tratatului semnat ra a înscris în itinerarul a educaţie în rîndul acestora.
acorda neîntîrziat ajutor, prin se respecta dreptul sacru al gale la activitatea el a tutu­ cat întru totul concepţiile re­ In prezent, ţările socialiste astăzi. Am încheiat acest tra­ doi ani... două adunări gene­ Dc fapt, problemele tineretu­
;toate mijloacele de care dis­ fiecărui popor de a decide ror statelor lumii. In acest vizioniştilor vest-germani. Cal­ din Europa răsăriteană sînt tat cu convingerea că el co­ rale (în lunile mai şi în iu­ lui au lipsit din munca orga­
pune, Inclusiv ajutorul mili­ singur, nestingherit, asupra scop se Impune îmbunătăţi­ culele lor privind rezolvarea parteneri egali ai ţârilor capi­ respunde celor mai vitale as­ nie a.c.), şi acelea anemice, nizaţiei U T.C. Atunci, cu ce
tar necesar respingerii atacu­ propriului său destin (Aplau­ problemelor europene de pe taliste dezvoltate din Europa. piraţii ale popoarelor noastre, fără dezbateri majore, Iar la s-au ocupat birourile acestor
ze vii, prelungite).
In zi­
lui armat Sperăm însă, tova­ lele noastre se afirmă, mal rea activităţii O. N. U., rea­ poziţii de forţă au suferit un Datorită cuceririlor noastre şo- intereselor libertăţii şi progre­ secţia de panificaţie — deşi ' organizaţii ? Răspunsurile da­
răşi, că această prevedere nu puternic ca oricînd, voinţa lizarea universalităţii depli­ eşec. In R.F.G. s-a ajuns sâ-şi ciale şi economice am încetat sului, păcii" şi' socialismului. se încearcă să se „demonstre­ le în dezbaterile adunărilor
spună cuvlnlul forţe mai re­
va trebui s-o folosim nicioda­ popoarelor de a trăi liber, de ne a acestei organizaţii aliste şi interesate în îmbună­ dc a mai fi rude sărace în fa­ (Aplauze). ze" o aci ivii ate mai.....activă" generale de dare de seamă şi
alegeri de la I.C.M. şi secţia
tă ; vom acţiona în direcţia a-şl făuri şi consolida state­ prin restabilirea drepturilor tăţirea relaţiilor cu ţările so­ milia popoarelor europene. A Primiţi, tovarăşi şi prieteni, pc linie dc organizaţie — nu
aceasta ! (Aplauze). le lor naţionale, de a-şl dez­ legitime ale Republicii Popu­ cialiste. O expresie a acestui avut loc o reducere însemnată salutul fierbinte şi urările se pot confirma cu documen­ dc panificaţie — oricum au
cordiale de noi succese în re­
încercat s«ă fie formulate —
Tlnînd 6eama de toate pre­ volta de sine stătător viaţa lare Chineze în O. N. U., fapt îl constituie Tratatul din­ a disproporţiilor izbitoare din alizarea planurilor, de prospe­ te decît două adunări gene­ nu dezvăluit carenţe inadmi­
vederile de care am vorbit, economică şl socială, potrivit primirea ambelor state ger­ tre URS.S. şi R FC., care a trecut privind nivelu] econo­ ritate, pe care le adresăm rale în cursul anului 1970. IC. sibile. prelungite pe parcursul
putem afirma că tratatul co­ intereselor Jor vitale ; forţe deschis perspectiva normaliză­ mic al diferitelor părţi ale Eu­ Partidului Comunist Român şi lotuşi, mai „mult" decît n pu­ «a doi ani. în munca acelora
U.T.C.
tut oferi organizaţia
respunde pe deplin Interese­ populare uriaşe, nemaicunos­ mane şi a altor ţâri în aceas­ rii relaţiilor în Europa. ropei, care subminau stabili­ întregului popor român. fie Ia I C.M în decurs de doi ce au fost investiţi cu încre­
tatea pe continentul
nostru.
lor fundamentale ale fiecăreia cute în Istorie, iau parte activă tă organizaţie, oglindind ast­ In prezent, între Polonia şi Astăzi, statele membre ale Trăiască şi să se întărească ani dere de a se ocupa de educa­
dintre cele două ţări, năzu­ la lupta împotriva politicii de fel mal fidel realităţile lumii R.F.G. au loc la Varşovia, du- C.A.E.R. reprezintă un poten- prietenia polono-românâ ! Am dorii să găsim, în ca­ ţi«'! tinerelului.
inţelor popoarelor noastre de dominaţie Imperialistă şi neo- contemporane. Trăiască unitate.n comunită­ drul celor două adunări ge­ Ducă din aceste lipsuri noi­
a trăi în bună vecinătate şi colonialistâ, pentru progres Poporul român este hotârît ţii socialiste ! nerale de alegeri, măcar o le organe' alese au desprins
prietenie, de a 6e ajuta reci­ social, independenţă naţiona­ să acţioneze şi In viitor cu Tovarăşul Jozef Cyrankiewiez Trăiască pacea şi socialis­ problemă care să fi fost ur­ învăţăminte — şî aşa trebuie
proc în opera de făurire a lă, democraţie şi pace ; nimic mul ! (Aplauze puternice. în­ mărită îndeaproape pe par­ să fie — munca ce le-a fost
socialismului; totodată el con­ în lume nu poate şi nu va toată energia şl perseverenţa delungate. întreaga asistenţă, cursul a doi ani. de câlre bi­ încredinţată se vn reflecta în-
tribuie la întărirea forţe! sis­ putea împiedica victoria a­ pentru Instaurarea unui cli­ a făcut o vizită protocolară în picioare, ovaţionează înde­ rourile organizaţiilor U.T.C. ţr-o activitate responsabilă,
temului mondial socialist, slu­ cestor năzuinţe ale popoare­ mat de destindere, înţelegere lung pentru prietenia dintre N-am reuşit Nici în ce pri­ în toate domeniile^ începînd
jeşte cauzei progresului şi pă­ lor (Aplauze puternice). şi largă colaborare internaţio­ poporul român şi poporul po­ veşte munca dc mobilizare a cu problemele producţiei şi
cii în Europa şl în întreaga Trăind în Europa, atît po­ nală, pentru salvgardarea pă­ tovarăşului Ion Gheorghe Maurer lonez, pentru colaborarea rod­ tinerilor la îndeplinirea sar­ încheind cu cele edneativ-
nică dintre cele două ţări. În­
lume. (Aplauze). porul român cit şi poporul cii şi securităţii tuturor po­ delungi aplauze subliniază cinilor dc producţie — pro­ dîstraclîve. Şi. pentru ca să
Doresc, de asemenea, să polonez sînt profund Intere­ poarelor (Aplauze). Joi dupâ-amîază, tovarăşul Cu acest prilej, în numele sentimentele de stimă şi înal­ blema principală de altfel — fie aşa. organizaţiile de par­
nici în viaţa dc organizaţie,
subliniez importanţa faptului sate ca pe continentul nostru .Jozef Cyrankiewiez, membru tovarăşului Wladyslaw Go­ tă preţuire ce le nutresc reci­ nici în activitatea polilico- tid din cele două unităţi eco­
că noul tratat consemnează să fie instaurat un climat al Biroului Politic al C C. al mulka şi al său personal, to­ proc popoarele roinfin şi po­ ideologicâ. nici.. Ne îndoim nomice. au un cuvînt greu de
spus
unele obiective esenţiale ale trainic de pace şl securitate, Stimaţi tovarăşi şi prieteni, P.M.U.P., preşedintele Consi­ varăşul Jozef Cyrankiewiez a lonez). daeă sc poate spune ră prin IOAN VLAD
politicii externe a celor două să se dezvolte colaborarea $i liului de Miniştri al Republi­ adresat tovarăşului Ion Gheor­
ţâri. încrederea între state Fără Vizita pe care au făcut-o în cii Populare Polone, a făcut ghe Maurer cele mai căldu­
Tratatul dă glas voinţei îndoială, pentru înfăptuirea tara noastră în aceste zile to­ o vizită protocolară tovarăşu­ roase urări dc bine şi însă­
Românie! şl Poloniei de a securităţii pe continent este varăşii Gomulka, Cyrankie- lui Ion Gheorghe Maurer, nătoşire grabnică. Din activitatea consiliilor populare
contribui în continuare la dez­ necesar să se pornească de la wiez şi ceilalţi membri al de­ membru al Comitetului Exe­ La întrevedere, care a de­
cutiv, al Prezidiului Perma­
voltarea prieteniei, colaborării curs într-o atmosferă caldă,
realităţile concrete apărute în legaţiei poloneze, convorbiri­ nent al C.C. al P.C.R , pre­
multilaterale şi unităţii dintre perioada postbelică, în primul şedintele Consiliului de Mi­ tovărăşească, a luat parte
toate statele socialiste. Par­ rînd de la recunoaşterea in­ le purtate între delegaţiile niştri al Republicii Socialiste Corneliu Mânescu, ministru) Adunările populare - mijloc de consultare
tidul şi statul nostru situează violabilităţii graniţelor stator­ noastre, In cursul căro­ România. afacerilor externe.
în mod constant această preo­ nicite după încheierea răz­ ra s-au reafirmat dorinţa şi
cupai^ in centrul politicii lor boiului, inclusiv a frontierei Interesul comun pentru lărgi­
externe. România promovează Oder-Neîsse ; se Impun, de n- rea colaborării reciproce, tra­
cooperarea cu ţările membre tatul semnat astăzi constituie Mitingul prieteniei şi atragere a maselor de cetăţeni
ale Consiliului de Ajutor E­ semenea, recunoaşterea de
către toate statele a Republi­ un moment de seamă în dez­
conomic Reciproc, îşi îndepli­ voltarea relaţiilor de priete­
neşte neabătut obligaţiile ce cii Democrate Germane, nor­ nie şi alianţă dintre popoare­ româno-poloneze
malizarea relaţiilor cu ambe­
derivă din aparlenenţa la la conducerea treburilor obşteşti
le state germane şi asigura­ le român şi polonez.
Tratatul de la Varşovia şi tot­
odată dezvoltă colaborarea rea participării lor la viaţa Doresc să exprim convinge­ din Capitală
politică, economică, militară politică internaţională. rea profundă a partidului şi In comunele judeţului nos­ au şi procurat deja 98 din Ion Dâniloi, Tudose Grigorlu
şi tchnico-ştiînţîfică cu toate Tara noastră promovează guvernului ţârii noastre că în­ tru au loc adunări ale cetă­ cel ISO stîlpî necesari pentru Şi alţii au susţinut propune**
celelalte ţări socialiste. Con­ activ ideeR securităţii euro­ cheierea şi semnarea noului ţenilor în care aceştia, îm­ linia de joasă tensiune şi au rea pentru construcţia cămi­
sideram ca amplificarea rela­ pene, desfăşoară ample con­ Polone şi Republicii Socialiste preună cu deputaţii lor şi re­ depus o importantă sumă de nului cultural şi s-au angajat
România.
ţiilor de colaborare trebuie să tacte cu toate statele intere­ tratat, transpunerea în practi­ prezentanţii consiliilor popu­ bani ]a C.E.C. Marcu Pâtruţ, sâ-şj aducă toată contribuţia
lare, analizează cum s-au în­
ducă )a ridicarea fiecărei ţâri, sate, indiferent de orînduirea că a prevederilor sale vor con­ Mitingul a fost deschis de deplinit sarcinile privind gos­ Badea Tonuţ. Marcu Mihâitâ, la realizarea acestui lăcaş de
Gheor­
Onu Miron, Podaru
la înflorirea fiecărei naţiuni tribui la întărirea şl mal pu­ tovarăşul Dumitru Popa, mem­ podărirea şi înfrumuseţarea ghe şi alţi cetăţeni din Cioclo­ cultură.
socialiste, libere şi indepen­ lor socială, în vederea creă­ ternică a prieteniei şi cola­ In prezidiu iau loc, de ase­ bru ol Comitetului Executiv al localităţilor în care trăiesc şî vina, participanţi Ia adunare, In cadrul adunării din Bo­
dente şi, pe această bază, la rii climatului destinderii şi borării dintre Republica So­ menea, membrii delegaţiei de C.C. al P.C.R., prîm-secretaral muncesc, se consultă asupra s-ou angajat să achite la timp şorod s-a propus de aseme­
Comitetului municipal Bucureşti
sporirea potenţialului întregu­ securităţii pe continentul nos­ cialistă România şi Republi­ partid şi guvernamentale a Re­ al P.C.R., primarul general ai acţiunilor pe care le vor în­ sumele de bani care consti­ nea construirea prin contri­
lui sistem mondial socialist, tru. Ştim că în acest sens şl publicii Populare Polone — Bo- Capitalei. treprinde în continuare, fac tuie contribuţia lor bănească buţia cetăţenilor a unui pod
la întărirea unităţii sale, la Republica Populară Polonă ca Populară Polonă, dintre leslow Joszczuk, membru ol Bi­ propuneri şi stabilesc noile şi să participe la săpatul gro­ peste Valea Bobâii, la locul
cuvîntul
La miting au luat
ereşlerea influenţei ideilor so­ desfăşoară o intensă activita­ Partidul Comunist Român şl roului Politic, secretar ol C C. tovarăşii Cristea Ciobanu, mun­ obiective şi lucrări pe care pilor. transportul şi plantatul numit Balaşi, precum şi lăr­
girea altul pod pentru a uşu­
cialismului in lume, la tri­ te politică şi diplomatică. Partidul Muncitoresc Unit ol P.M.U.P., Mieczyslow Jogîel- citor la Uzinele „23 August", vor să le înfăptuiască, cum şi stîlpilor şî la toate celelalte
umful păcii (Vii aplauze) In această ordine de idei. Polonez, dintre popoarele ro­ ski, membru supleant ol Birou­ scriitorul Eugen Jebeleanu, vi­ pe ce căi le vor realiza. lucrări stabilite a sc efectua ra circulaţia autovehiculelor.
România şi Polonia afirmă România apreciază că un im­ mân şi polonez, vor servi lui Politic ol C .C al P.M.U.P.. cepreşedinte al F.U.S., şl stu­ Aceste adunări populare, l«n prin muncă de adunarea Eî au stabilit ca toate munci­
le necalificate să fie făcute de
în noul tratat hotârîrea de a portant act pozitiv în efortul cauzei nobile a întăririi uni­ vicepreşedinte al Consiliului denta Moria Mareş. care participă zeci şi sute de populară. cetăţeni.
promova neabătut politica de de normalizare a relaţiilor de Miniştri, Adam Willmonn. cetăţeni, locuitori ai satelor, In satu] Alun sînt strînşi
coexistentă paşnică între sta­ tăţii şi coeziunii ţârilor socia­ adjunct al ministrului afacerilor Intîmpînat cu puternice a­ prilejuiesc o largă consultare 77 845 lei din suma totală de In toate adunările s-a ho-
te cu sisteme sociale diferite, pe continent, pe calea lichi­ liste, creşterii forţelor socia­ externe, Joromir Ocheduszko, plauze, a luat cuvîntul tovară­ a maselor şi constituie un 201 400 lei necesară executării tărît să se efectueze, prin con­
dc a-şi uni eforturile şi de a dării reziduurilor celui de-o) lismului şi păcii în lume ambasadorul Republicii Popu­ şul Nicolae Ceauşescu. mijloc important de atragere lucrărilor de electrificare, iar tribuţia în muncă, lucrări
conlucra, împreună cu cele­ doilea război mondial, îl con­ Trăiască prietenia româno- lare Polone la Bucureşti. Primit cu vii aplauze a luat a acestora la conducerea efec­ în 1971 vor mai depune 45 400 pentru întreţinerea drumuri­
lalte ţări socialiste, cu toate stituie semnarea Tratatului polonă I In prezidiu se află tovarăşii apoi cuvîntul tovarăşul Wladys­ tivă a treburilor obşteşti ale lei. Lucrarea va fi gata în lor de acces şi a acelora din
popoarele lumii, la asigurarea sovieto-vest-germnn. Paul Niculescu-Mîzil, Gheorghe law Gomulka. comunelor. Asemenea adunări 1973. Cei din satul Bobaia au interiorul satelor.
păcii şi securităţii, la soluţio­ Potrivit tratatului pe care Trăiască unitatea ţârilor Pană, Mie Verdeţ. Florian Dă- Asistenţa a subliniat, in re­ au avut loc şi în satele comu­ stabilit ca satul lor să fie elec­ Demn de subliniat este fap­
narea marilor probleme care l-am semnat. România şi Po­ socialiste, a partidelor comu­ nolache, Janos Fazekas, Dumi­ petate rînduri, cu îndelungi o- nei Boşorod Cetăţenii, dove­ trificat în 1972. Eî au deja tul că îndată după adunări
stau în faţa omenirii. In a­ lonia se angajează să milite­ niste şi muncitoreşti, a tutu­ tru Popa. Ştefan Voitec, Corne- plauze, cuvîntărîle rostite. Mi­ dind un deosebit interes pen­ strînşi 31 361 lei. iar In anul cetăţenii au şî pornit Ia mun­
cest spirit, România militea­ Iiu Mânescu, ministrul aface­ tingul a relevat sentimentele tru dezvoltarea în perspectivă viitor vor mai aduna 21 524 că. Aşa, de exemplu, la podul
ză cu consecvenţă pentru pro­ ze în continuare pentru îm­ ror forţelor antiimperialiste ! rilor externe. generol-colo- de preţuire, stimă şl prietenie a comunei, au chibzuit cu gri­ lei. De asemenea, cetăţenii din de peste Valea Bobâii s-au
movarea unor relaţii noi în­ bunătăţirea situaţiei din Eu­ Trăiască pacea şl colabora­ nel Ion Gheorghe, prim- ce le nutresc reciproc popoa­ jă de gospodar şi au stabilit, satele Tîrsa şl Prihodişte şi-au turnat părţile laterale şî In
tre state, la temelia cărora să ropa, pentru întărirea secu­ adjunct al ministrului for­ rele român şi polonei. în funcţie de posibilităţile pe propus să construiască din curînd se va turna şi placa.
stea egalitatea în drepturi, rităţii şi asigurarea păcii, rea între popoare pe planeta ţelor armate, şef al Marelui La sfîrşitul mitingului, tova­ care le au, ce obiective să contribuţia lor bănească şl în Au fost făcute lucrări de în­
respectarea independenţei şi noastră ! Stat Major, Eugen Jebeleanu. răşii Nicolae Ceauşescu şi construiască, ce lucrări să muncă două localuri de şcoa­ diguiri pe o lungime de 1,2
suveranităţii, neamestecul în pentru extinderea colaborării La sfîrşitul cuvînlârii. a­ vicepreşedinte al Consiliului Wladyslaw Gomulka îşi string realizeze şi cu ce mijloace în lă, cu trei şi respectiv cu două km şl s-au taluzat 2 000 mp
între statele europene. Naţional ol Frontului Unităţii miinile cu căldură, salută miile maluri etc.
treburile interne, avanta­ sistenţa se ridică în picioare Socialiste, acad. Miron Nico- de participanţi la miting. Mi­ perioada care urmează. săli de clasă. Eî vor contribui
Considerăm că o contribuţie la construcţia şcolilor cu
jul reciproc. Viaţa arată că însemnată la îmbunătăţirea si­ şi aplaudă îndelung. Minute lescu, preşedintele Academiei nute în şir se aplaudă pentru Astfel, cetăţenii din satele 99 000 lei şi respectiv 62 800 Entuziasmul cu care au
numai pe baza acestor prin­ tuaţiei în Europa ar aduce în şir, se ovaţionează pentru Republicii Socialiste România, dezvoltarea continuo o legătu­ Cioclovina, Alun şi Bobaia au lei. pornit Ia lucru locuitorii co­
munei Boşorod atestă că tot
hotârît sâ-şi electrifice satele
cipii, înscrise şi în Carta Or­ încheierea cu succes a trata­ dezvoltarea continuă a legă­ Suzano Gâdeo, preşedinta rilor de prietenie şi solidarita­ prin contribuţia în bani şi în Adunarea populară a cetă­ ce şi-au propus vor realiza,
Partidul Comunist
Consiliului Naţional al Femei­
te dintre
ganizaţiei Naţiunilor Unite, tivelor dintre Republica Popu­ turilor de prietenie şi soli­ lor. Tiberiu Petrescu, ambasa­ Român şi Partidul Muncitoresc muncă. Sumele necesare a­ ţenilor din satul Boşorod. «iş«a cum de altfel au fâcut-o
se ponte realiza o colaborare lară Polonă şi Republica Fe­ daritate dintre Partidul Co­ dorul ţarii noastre la Varşo­ Unit Polonez, pentru intărireo cestei acţiuni au fost repar­ centrul de comună, a hotârît şî în anii precedenţi, dovedin-
c«a pînâ în 1973 să se constru­
rodnică între state. pot ii derala a Germaniei, normali­ munist Român şi Partidul via. Cristea Ciobanu, muncitgr colaborării rodnice dintre Re­ tizate pe cetăţeni. L«n Cioclo­ iască un cămin cultural cu du-şî prin aceasta hărnicia,
priceperea şi talentul de buni
vina, de exemplu,
întreag.'i
preintimpinate ciocnirile ar­ zarea relaţiilor dintre R.F.G. Muncitoresc Unit Polonez, Io Uzinele „23 August", şi Ma­ publica Socialistă România şi sumă de 136 200 lei necesară 250 locuri care. «alături de ce­ gospodari ai satelor şi comu­
Populară
Polono,
ria Moreş, studentă Io facul­
republica
mate, sursele de conflict, se şi alte ţâri socialiste, precum pentru colaborarea dintre tatea de ştiinţe juridice. spre binele ambelor popoare, electrificării, s-a hot.ârît să fie lelalte obiective, să contribuie nei, pe care şi le doresc şî le
poale asigura instaurarea li­ şi stabilirea de relaţii, pe ba­ Republica Socialistă România Au fost intonate imnurile de ol cauzei generale a socialis­ încas.nlâ pînâ la sfîrşitul anu­ l.a ridicarea aspectului cdîli- fac prin propria lor muncă an
nei păci durabile în lume (A­ za dreptului internaţional, în­ şi Republica Populară Polo­ stat ale Republicii Populare mului şi păcii în lume. lui 1972, iar în 197,1 să se ter­ tar-gospodâiesc al localităţii de an mai frumoase.
în cuvîntul lor deputaţii IIie
plauze). Realizarea unei a- tre cele două state germane. nă, mine electrificarea satului. El Dânescu, loan Fulea, cetăţenii N. BADIU