Page 43 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 43
DRUMUL SOCIALISM ULUI • Nr. 4930 • VINERI 13 NOIEMBRIE 1970 3
IN In tim pin a rea s em ic en SCHIMB DE EXPERIENŢA
Cercurile de aeromodele şi
rachetomodele de la Casa „Creşterea viteze
pionierilor din Deva şi-au gă
sit zeci de prieteni. Sub în lor de înaintare
TENARULUI PARTIDULUI drumarea instructorului La- în lucrările
disfau Balo, pionierii se ini
ţiază in orta construcţiei şl
miniere“
lansării de aparate de zbor.
Pasiunea le este fructuos ca
nalizată spre acţiuni care dau In cadrul schimbului de
meşteşugului ales noi frumu
Brigăzile artistice hu- Expuneri, seţi. Jocurile şi întrecerile, or experienţă ce a avut loc de
curind la I.M. Barza, or
ganizate pentru lansarea a
nedorene se pregătesc simpozioane, paratelor construite, sint cele ganizat cu concursul Con
siliului judeţean al sindi
mai aşteptate de micii „vul
mai
catelor, s-au expus
turi*.
multe referate privind me
In fotografie, o secvenţă
pentru viitoarele seri culturale de la lansarea de planoare, todele şi experienţa unor
întreprinderi şi exploatări
unde membrii cercului au ob
miniere din judeţul nostru
confruntări I ţinut un succes remarcabil : in creşterea vitezelor de R-
vansare in executarea lu
aparatele construite de ei
crărilor miniere.
In aceste zile, In întreprin s-au înălţat la 30 metri. Punind în evidenţă expe
Printre numeroasele manifestârl oare se organizează In derile industriale, în unităţi rienţa pozitivă ciştigată in
vederea întîmpînăriî aniversării semicentenarului partidului le agricole, in instituţii şi şcoli acest domeniu, schimbul
se numără şi viitoarea mare întrecere republiconă a celor au loc ample şi diversificate de experienţă a relevat că
mai bune brigăzi artistice de agitaţie de la oraşe şl sate. acţiuni politice şi cultural-e realizările din acest punct
Pentru a asigura o pregătire şl portlclpore corespunză ducative consacrate aniver de vedere sint diferite de
toare a brigăzilor artistice din judeţul Hunedoora, Consi sării unei jumătăţi de secol la o mină la alta. c& me
Răspunzind largului interes Vă răspundem ia întrebare
liul judeţean al sindicatelor şl Casa judeţeană a creaţiei de la crearea Partidului Co VREMEA todele şi experienţa pozi
populare iniţiază un concurs pentru cel mai bun le it de munist Român. tivă nu sint îndeajuns de
manifestat de oamenii mun PENTRU 24 ORE cunoscute.
Cadrele tehnice şi comi
Concursul: „Cel mai bun text cii, in cluburi, case de cul Glodghileştl, ne scrie câ ma şl dovedeşte cu acte oficiale re aţi lucrat. Vă sfătuim sâ bător. Vlotnl va aufla potrivit tetele sindicatelor — aşa
Teofi! Lupaş, din satul
Vrema rece, cu aerul schim
tură, cămine culturale au loc
cum au subliniat cei care
o vechime în muncă de peste
vă adresaţi la Combinatul de
de brigadă artistică“ expuneri, simpozioane, meda ma dumnealui a decedat In 10 ani. Ne întreabă > „Cînd exploatare şi industrializare din nord-est. Temperatura va au luat cuvlntul — trebuie
fl cuprinsă ziua Intre 3 st C
lioane, seri literare şi
con
să militeze pentru ca expe
cursuri pe diferite teme. urmă cu cîteva zile. „De unde pot sâ-mi cer pensionarea ?“ a lemnului din Deva pentru grade, Iar noaptea Intre minus rienţa ciştigată de unele
trebuie sâ primesc ajutorul de Puteţi beneficia de pensie to perioada 1939—1940 şi la 4 şl minus 1 grad. Dimineaţa
Popularizarea politicii in Inmormîntare dacâ eu sînt — ceaţă locală. colective şi brigăzi de mi
brigadă artistică. La acest concurs se admit programe terne şi externe a partidului varăşe Cazan la data cînd îm Î.C5. Hunedoara pentru pe neri să devină un bun al
pensionar ?" — ne întreabă ci
complete, cu o durată de 20 minute, precum şl „secvenţe“ se desfăşoară in strinsâ legă titorul. In situaţia că dumnea pliniţi 62 de ani. Actele le rioada 1950—1951. PENTRU URMĂTOARELE tuturor, pentru extinderea
constînd din scenete, monologuri, miniaturi, cuplete, fabu tură cu preocupările curente voastră aveaţi calitatea de an veţi prezenta dumneavoastră Petru Călin, din Deva, ne DOUA ZILE noilor metode şi procedee
le etc. Textele vor trebui să Includă în tematica lor aspec orientate spre îndeplinirea gajat, ajutorul de înmormân Oficiului de pensii dîn Deva. relatează câ dumnealui are moderne de lucru şi obţi
te privind folosirea judicioasă a timpului de muncă in în tare pentru mamă vi-1 acor • domiciliu stabil în comuna Vreme rece, cu cerul tempo nerea, tn mod permanent,
treprinderi, instituţii, unităţi agricole, întărirea ordinii şi sarcinilor de plan in acest da întreprinderea al cărui sa Romulus Gornic, din satul Ulmeni, judeţul Ilfov. „Aş rar noros. Vor cădea precipi a unor viteze sporite de
dori sâ-mi cumpăr un apar
taţii slabe sub formă de ploa
disciplinei, îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, rldicorea ultim an al cincinalului şi lariat eraţi. Pensionarii însA Ociu, ne scrie că a lucrat în tament In oraşul Bucureşti. ie şl lapovlţă. Înaintare.
continuă a nivelului profesional în vederea îmbunătăţirii pregătirea condiţiilor pentru nu pot beneficia de acest perioada 1939—1940 la o în
calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii, com viitorul an. In mal multe în drept. In cazul că mama a treprindere forestieră, iar în Pot face acest lucru 7" — ne
baterea unor aspecte de încălcare a normelor de convie treprinderi din Valea Jiului, fost înscrisA şi a activat în anul 1950—1951 a fost căruţaş întreabă cititorul. Din cîte
informaţi,
sîntem
tovarăşe
ţuire socială, favoritismul, tendihţa de căpătuială. Vor fl cooperativa agricolă de pro ta o cantină din Hunedoara. Călin, cumpărarea unei locu
reliefate rezultatele muncii în C.A.P., LA.S. şi 4.M.A., par Ia C.S.H., I.C.S.H. au loc dez ducţie, consiliul de conducere Unde pot găsi actele dovedi inţe în Capitală este admisă întreprinderea poligrafică
ticiparea la muncă a ţăranilor cooperatori etc. bateri, mese rotunde, con al unităţii agricole este cel toare de vechime în muncă ? numai persoanelor care au
Pentru cele mal bune lucrări se vor acorda premii. Ast sfătuiri, schimburi de experien care va dispune acordarea u — ne întreabă cititorul. Ne domiciliu stabil acolo.
fel, organizatorii oferă un premiu I, In valoare de 500 lei, ţă, seri de calcul pe teme a nul ajutor de Inmormîntare pare râu tovarăşe Gornic că Voicu Logojan, din Simeria, Hunedoara, Deva
două premii 11, în valoare de 300 lei, trei premii III, în fie în naturA, fie în bani. nu vă putem ajuta concret ne scrie câ este încadrat în
valoare de 250 lei, precum şl 5 menţiuni, în valoare de le ritmicităţii, îmbunătăţirii In rezolvarea doleanţei. Aţi eîmpul muncii din anul 1954.
150 lei flecare. Textele, dactilografiate In două exemplare, calităţii aglomeratului auto Ion Cazan, din satul Câzâ- uitat să menţionaţi cum se in anul 1965 a fost trimis la ANGAJEAZA
vor fi trimise pe adresa Casei judeţene a creaţiei populare fondant, utilizarea capacităţi neştl, are vtrsta de 60 de ani numeau întreprinderile la ca- Cugir sâ urmeze şcoala de
— Deva, sir. Emlnescu, 17, (telefon 1 25 43) pînă la dota lor de producţie. maiştri. S-a transferat cu ser STRUNGAR categoria itl-VI.
de 15 decembrie a.c. viciul la Uzina mecanică din Salarizarea conform H.C.M. 914.
Cugir. Aici a lucrat o perioa
dă de timp după care şi-a
Marmura şi produsele ei cerut transferul la cerere la
o altă întreprindere, tot în
aceeaşi localitate. Cum era şi
Excursii la monumente istorice şi muzee La Clubul sindicatelor marmură neagră şi roşie, a normal, în cartea dumnealui O.C.L. Produse
de muncă s-a menţionat i
din Simeria, întreprinderea dusă din cariera Moneasa „transferat la cerere". Citito
Printre acţiunile iniţiate de către Co Doftana. Excursia constituie, de fapt, de „Marmura* din localitate a marmură albă de Alun. rul ne întreabă dacă nu exis
mitetul Judeţean al U.T.C. in întîmpina- butul unor largi acţiuni, iniţiate de Co organizat o expoziţie inti marmură de Ruşchiţa. tă vreo posibilitate de a se industriale Deva
rea sărbătoririi semicentenarului Partidu mitetul Judeţean al U.T.C., pentru cunoaş tulată „Marmura şi produ Expoziţia atrage atenţia rectifica această menţiune fă
lui Comunist Român se înscriu şi ex terea de către tineri a luptei duse de co sele ei*. Aici sint expuse vizitatorilor datorită măies cută In cartea de muncă şti
cursiile organizate la monumente istorice munişti, antifascişti şl patrioţi revoluţio produsele de bază pe care triei cu care s-au confecţi ind că de ea depind unele anunţă
drepturi. Nu există tovarăşe
onat exponatele prezentate
şi muzee. nari, care, sub conducerea partidului, au le realizează muncito precum şi coloritul nease
Simbătă şi duminică, un grup de tineri rii din această întreprinde Logojan nici o posibilitate de
a se reveni asupra situaţiei
din Judeţul nostru, studenţi la Institutul înscris numeroase fapte de eroism în re. Vizitatorii pot vedea di muit de frumos al marmu- care s-a petrecut întocmai. Potrivit H.C.M. nr. 479/1970, fn ziua de 20 no
verse lucrări făcute din
ril.
de mine din Petroşani, au vizitat muzeul drumul spre noua societate. iembrie 1970, ora 8, în sala restaurantului „Per
Dumneavoastră aţi cerut sâ
vi se aprobe transferul la ce la cetăţii“ din Deva, se vor vinde prin licitaţie pu
rere de la o unitate la alta.
In cazul de faţă vechimea în blica un număr de 43 autoturisme (Moskvici 408,
BENEFICIILE P O TE N ŢIA LE întreruptă. N. PANAITESCU I.M.S. 461, I.M.S. 59).
aceeaşi unitate se consideră
Condiţiile de participare, caracteristicile şi
preţul de începere a licitaţiei, precum şi adresele
la care pot fi văzute autoturismele sînt afişate la
existente in Întreprinderi Clota Petru şl Florica din magazinul „Racheta*1 din Deva, Bulevardul dr.
Brad aniversează 50 de ani
de căsătorie. Cu această o- Petru Groza, blocul A.
In Jurul ord 8,15 transmisiu
caxie fiica Elena le urează :
marfă cu 22,59 lei. fapt care a fuzurilor de plată, beneficiile cote de eficienţă economică „Ani mulţi fericiţi". nea directa a ceremoniei ple
condus Io creşterea beneficiu realizate de Industria hunedo- prevăzute chior începînd cu 1971 cării delegaţiei de partid şl
a Republicii
guvernamentale
(Urmare .din: pag. 1) lui potenţial. Dar, deoarece be reană puteau creşte cu peste nu pot fi atinse peste noopte, Populare Polone, condusft da
neficiul încosat este mol mic de- 7 milioane lei. Dacă avem in ceeo ce presupune sâ se ajun tovarăşii Wladyslaw Gomulka
cit cel posibil de realizat cu o- vedere câ voloarea stocurilor gă treptat pînă fa sfîrşîtul anu şl Joref Cyranklewicz.
Avînd în vedere proporţiile proope 27 milioane lei, lasă să normate în multe cazuri este a- lui la. nivelul Indicatorilor sta 17.00 Teleşcoalft. Cblmle, cla ÎNTREPRINDEREA DE
vm-XII.
sele
Clteva
c îmbinatului do Io Hunedooro. se întrevadă câ in circuitul a- coperltă cu produse „cu vechi biliţi pentru anul viitor. In a CINEMA procedee de analiză i
fără îndoiolă că sursele de provizîonare — producţie — des state în depozite" apar şi mai cest sens se Impune comitete mediată. Geografie —
DEVA:
(, .Pa
Hlbernatus
< eştere o beneficiului încosat facere, foctorii răspunzători de evidente posibilităţile de creşte lor de direcţie, cadrelor de spe tria“) ; Pan Wolodjowskl — se clasele V lll-xn . Forma PROSPECŢIUNI ŞI EXPLORĂRI
rea şl evoluţia paleogoo-
s-au epuizai. Avem în vede ultima verigă acţionează cu... re a acumulărilor. cialişti, conducătorilor procese riile III („Arta*); SIMERIA: grafică a pămlntulul ţării
te faptul că în periooda onoli- frinele puse. La Intreprindereo Merită să fie scos în relief lor de producţie, fiecărui soia- Cel 1000 de ochi al dr. Ma noastre. Matematică —
xotă refuzurile la plotă deţin o „Marmura" Simeria, pe lingă faptul că mal sînt întreprinderi riat Io locul său de muncă sâ buse („Mureşul“); HUNEDOA clasa a X-a — Conicele ; GEOLOGICE HUNEDOARA-DEVA
RA: Departe de lumea
dez-
iloore apreciabilă, ¡ar circuitul (aptul câ beneficiul potenţial care, deşi Işi desfac produsele depună eforturi deosebite pen lânţultâ („Slderurglatul"); CA 10.00 Căminul — Tema emisiei:
„Primul an de căsnicie";
documentelor în decontare este la fiecare mie de lei producţie în ritm accelerat, nu-şî realizea tru reducerea consumurilor de LAN: Salariul groazei „li 18,50 Revista economică TV;
¡ncă lung. O accelerare destul marfă o fost diminuat cu 27.78 ză beneficiile planificate ca ur materii şl materiale, energie şi Iunie") j TELIUC : La nord 19,15 Transmisiune directă de angajează
prin nord-vest — seriile I-II
de pronunţată a procesului de lei faţă de prevederi, cantHăţi mare a depăşirii cheltuielilor de combustibil. înlăturarea rebuturi („Minerul“) ; PETROŞANI : la tragerea concursului
loto ;
1'casare a beneficiului potenţial apreciabile de dale mozaicote producţie. La I M. Ţebea, de e lor şi o celorlalte cheltuieli oe- Intllnlrea sl Dreptul de 19.20 1001 de seri — emisiune
pentru cel mici ;
0 avut loc şl la Uzina „Victo- care umplu pînă Io refuz curteo xemplu, cheltuielile planificate economlcoase, pentru creşterea a te naşte („7 Noiembrie") r 19,30 Telejurnalul de seară ; DE URGENJA :
LUPENI: Maycrllng — seriile
o“ Colan, Fabrico chimică O- întreprinderii au făcut ca şi din la o mîe de lei producţie marfă calităţii produselor. Este impe I-U („Cultural“); LONEA: Pi 20.00 Reflector ;
râştie şi întreprinderea de indus* acest beneficiu redus să se în au fost depăşite cu 35,25 lei, la rios necesar, de asemenea, să cioare lungi, degete lungi 20,1$ Film artistic : „Baltagul" Pentru sediul întreprinderii :
Splendoare
tn
1 ie locală Hunedoora. caseze door 63 la sută. In mod Industria alimentară Deva cu existe o preocupare moi Intensă (..Minerul") ; Subteranul („7 — coproducţie roraăno-1- 0 UN MECANIC PENTRU LOCOMOTIVA
larbft
si
tnllană — ecranizare du
O bună parte din depăşirile firesc o astfel de situaţie a ge 9,05 lei, la I.I.L. Brad cu 84,42 pentru a produce şi pune in N o i e m b r i e ”) ; A NI NO A pă romanul Iul Mlhall Sa- DIESEL
înregistrate la unităţile omînti- nerat datorii restante faţă de lei, la I.I.L. Petroşani cu 21,58 lei circuitul economiei naţionale SA: Peretele vrăjitoarelor doveanu ;
PETRILA :
(„Muncitoresc") ;
»e a fost anihilată la nivelul bugetul statului, greutăţi în ac- şi la I.I.L. Deva cu 1,07 lei. In produse de care societatea are Iluzii („Muncitoresc"); VUL 22.00 Recitalul tinerilor muzici * UN MECANIC PENTRU CILINDRU
eni ;
judeţului de rezultatele nesalîs- tivitotea economlco-financioră. mod firesc, la fiecare mîe de lei realmente nevoie, Iar procesul CAN: Misteriosul X din Cos 22.20 Dinamica societăţi! româ COMPRESOR
icotoare înregistrate la între Diferenţe mari între beneficiul producţie marfă încasată se re de desfacere sâ cunoască rit mos („Muncitoresc"); URI- neşti — ştiinţa conduce 0 UN EXCAVATORIST
rii ;
prinderile care au stocat Impor potenţial şi cel încasot se pot alizează beneficii reduse cu a* micitate accelerată. Numai In o- CÂNI: Două lozuri („7 Noiem 22,4S Telejurnalul de noapte.
brie“); BARBATENI:
Vlrsta
tante cantităţi de marfă fabri consemna şi la întreprinderile de ceste depăşiri de cheltuieli. cest fel se vor putea realiza în IngrntA („6 August"); ORAŞ- 0 MUNCITORI NECALIFICATI
cată in magazii şi depozite, o industrie locală Deva, Orăştie, Viitorul plan cincinal pune în mod efectiv sarcinile cantitati TIE : 24—2$ nu se înapo Pentru secţiile Brad, Veţel, Teliuc şi Almaşu
dată cu aceosta imobilîzînd şi şl Petroşani, Io U.M.M.R. Sîme- faţa industriei judeţului sarcini ve şi calitative ce revin fiecărui iază („Patria"); Adio, Texa9 Mare
(„Flacăra");
GEOAGIU-BAl:
beneficiul aferent. Este un^ me ria, I.M.C. Bircea şi altele. deosebit de mari pe linia efici Ghici cine vine la cină 7; HA
rit incontestabil al exploatărilor Din calculele făcute pe baza enţei economice. Desigur că re colectiv de muncă. Economia na ŢEG : Străinii („Popular") ; RADIO ANGAJEAZĂ :
Patrlcla
muzica
$1
BRAD:
miniere din cadrul Centralei situaţiilor existente la nivelul ju zultatele pe care le-om obţinut ţională are nevoie de eficienţă („Steaua roşie"); GURABAR- 0 MINERI
ZA: Nu vor fl divorţuri („Mi
*5rbunelui Petroşani că au reu deţului rezultă câ numai prin li pînă acum, docâ le comparăm economică concretă, nu expri nerul“); ILLA: Peretele vrăji PROGRAMUL I; 6.05-9.30 Muzi 0 AJUTORI MINERI
şit să reducă cheltuielile de pro chidarea stocurilor supranorma- cu planul, sînt bune. Dar trebuie mată scriptic sau „depozitată" toarelor („Lumina"). că şi actualităţi: 9,30 Ateneu: 10.10 0 MUNCITORI NECALIFICATI
ducţie la 1 000 lei producţie tlve de produse finite şi a re să avem în vedere câ înaltele in magazii şi hale industriale. Curs de limba spaniolă; 10,30 Re Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
frene îndrăgite: 11,05 Duete tUn
opereta „Ana Lugojana" de Fils-
ret Barbu; 11,15 Triptic simfonic Informaţii se primesc zilnic la serviciul pers*
şl Concertino pentru vioară si nai de la sediul întreprinderii, iar pentru secţii
orchestră de Carmen Petra-Basa-
copol; Ji,45 Sfatul medirulul: 12,00 la sediile acestora.
LA POLICLINICA DEVA ştiinţa la zl; 12.30 Melodii popu
12,25
Clntecpl
pretutindeni;
e
lare: 13,00 Radiojurnal; 13,10 A-
vanpremleră cotidiană; 13,22 Mu
zică uşoară,* 13.45 CIntece: 14 00
Compozitorul săptămlnll — Otto
S p e c ia listu l - în tre dorinţa şi neputinţa radio; 14,50 Clntă orchestra Hel-
14,40
rino Resplghi;
Publicitate
muth Zacharias; 13.00 Roza vlntu-
rtlor: 13.25 CIntece şl Jocuri popu
lare; 16.00 Radiojurnal; 16,20 Arii U/ina M.M.R. Siiwria
din operete; 16.30 Melodii de Petre
Mlhăescu şl Valenţlu Grtgorescu;
d e a a c o r d a consultaţii de ca lita te IMS Muzică de promenadă; 17,05
Pentru patrie; 17.3S Muzică lău
tărească; 18.00 Uvertura la ope
reta „Orfeu In Infern" de Offen- A N G A JEA Z A U RG EN T
1.a,1° Rev,sla economică;
Intr-o zi, pe coridoarele po mativele in vigoare, toate in pentru care certitudinea asu recare prin toate secţiile spi îneît a trebuit dus cu salva 18.30 Sulta „Mozartlana" de P l S T R U N G A R I
19,00 Gazeta radio ;
Cealkovskl;
liclinicii din Deva am „cu stituţiile sanitare din Deva au pra stării lor de sănătate se talului. Astfel, ei capătă cu rea la spital I Evident, e vor 19.30 Din tezaurul folclorului nos
les* această remarcă plină de fost Încadrate cu schema co menţine doar dacâ se prezin noştinţe de specialitate ne ba de multe abuzuri ale câ-. tru muzical; 20,03 Tableta de sea
semnificaţii a unui pacient; respunzătoare, iar posturile tă — e, nu e nevoie — uneori cesare rezolvării cazurilor ror implicaţii cetăţeanul nu ră; 20,10 Microrecital r Gigl Mor Plato se va face confoim H.C.M. 914/1960.
ga; 20.20 Argheziană; 20.25 2ece
„Cînd vii aici trebuie aâ ai au fost ocupate conform sche zilnic la medic. Firesc, aces mai uşoAre. Numărul bolnavi le^ bănuieşte la prima vedere. melodii preferate; 21,00 Atenţiune, Salariaţii beneficiază de abonamente grofuite
răbdare*. Nu ştim dacă fă mei. S-ar părea câ sîntem în ta nu-i poate refuza. Se poa lor veniţi pe calea „urgenţe Păreri similare au exprimat părinţi l; 21,20 Valsuri; 21.30 Mo pe C.F.R, De asemeneo se ocordâ permise de că
cea o constatare pentru sine faţa unei situaţii paradoxale te face însă ceva. Poate fi lor” poate fi şi el diminuat în această complicată proble ment poetic; 21,35 Solistul serii ;
22.00 Radiojurnal;
Bobby Solo;
sau SI sfătuia pe altul. Nici — schemă completă, specia îmbunătăţită munca la cir prin înfiinţarea unui cabinet mă a consultaţiilor de la po 22,20 Sport; 22,30 Jazz; 23.00 Con lătorie C.F.R. gratuite pentru salariat şi familie.
nu ore importanţă. Cetăţea lişti care-şi fac conştiincios cumscripţii în aşa fel incit pentru trierea acestor „ur liclinică medicul oftalmolog cert de muzică uşoară; 0,03—3,00
nul sintetiza o stare de lu datoria şl bolnavi nevoiţi sâ medicul de Ia circumscripţie genţe“. Practica muncii noas Lucia Mocanu, medicul Inter Estrada nocturnă.
PROGRAMUL ][: 6,00 Program
cruri. Ce să te poţi arăta spe consume o mare cantitate de sâ-i dea bolnavului suficientă tre dovedeşte câ e nevoie de nist Alexandru Popa, medi muzical de dimineaţă; 7.00 Radio
cialistului la policlinica din timp, deci şi de nervi, în aş încredere în calitatea consul această triere. cul pediatru MirceA Trif. jurnal; 7,is Program muzical de
Deva, trebuie sâ stai uneori teptarea consultaţiei. Care taţiei pe care i-o face. Despre urgenţe şi pseudo- Cert este un fapt,: pus în dimineaţă (continuare); 8.10 Tot
înainte; 8.25 Mari Interpreţi : Ye-
ore întregi Ja rînd eau, la u este explicaţia 7 Există posi — Solicitarea consultaţiilor urgenţe (căci există şi din a această situaţie specialistul hudl M enuhin; 9.00 CIntece de
nele servicii cum e radiolo bilităţi pentru a corecta în la noi — ne spune medicul cestea), ne-a vorbit medicul din policlinica Deva are de Dinu Stelian: 0,13 Muzică popu
gia şl laboratorul, sâ aştepţi bine situaţia 7 Am încercat Romulus Rusu, se face pe Tiberiu Dragotâ, directorul ales între a consulta cît mai lară; 9,30 Matineu teatral; 11.20
Un Interpret de seamă al mu
Jn ordinea unei planificări. să depistăm aceste posibili două căi. Una e cea a trimi staţiei judeţene de salvare. la suprafaţă dar cît mai mulţi zicii populare: Ion Luca Bână-
Fenomenul e cunoscut şi re tăţi cu ajutorul unor specia terii de către medicul de circă — Bolnavul care e adus cu sau a InvestigA bolnavul din leanu; 11,30 Melodii cu dedicaţie;
cunoscut atît de către condu lişti din policlinică. şi alta — cea a urgenţelor salvarea este înfăţişat ime toate punctele de vedere pe 12.03 Avanpremieră cotidiană;
12.15 Concert de prlnz; 12.35 E-
cerea spitalului cît şi de cea — îmbunătăţirea situaţiei sau, cum e cazul unor cabi diat specialistului iar, dacă e care le impune boala Iui şi, mlslune literară; 13.00 Concert de
a policlinicii. Nu-şl fac spe — e de părere medicul gine nete, a prezentării direct In nevoie, e internat in spital în consecinţă, a Amina pe prlnz (continuare); 13,30 Cartea
cialiştii din policlinică dato colog Virgil Bretoiu — ar fi specialist, fără recomandarea De aceea, mulţi pacienţi fac unii bolnAvi de pe o zl pe ştiinţifică; 13,40 Selectlunl din o
pereta „Victoria şi al el husar“
ria cu conştiinciozitate ? Ba posibilă prin scăderea numă medicului de circă. Pe ambe apel la „salvare* tocmai pen alta. S-a ales prima cale, de de Paul Abrahnm; 14.08 Cu cln- ANGAJEAZA DE URGENTA
da, chiar cu prisosinţă. Nu rului de pacienţi care apelea le canale vin către policlini tru a beneficia de avantajul a consulta cît mal mulţi. Dar, tecul şi Jocul de-a lungul Dună
rii; 14.30 Melodii de Llviu Iones-
mărul total al consultaţiilor ză la medicul specialist, ceea că mult mal mulţi bolnavi de a se prezenta imediat ]a cum s-a văzut, şî în aceste cu şl Constantin Alexandru; 14.3S
şi tratamentelor la policlini ce nu depinde de noi, sau decît ar permite posibilităţile specialist. Zilnic avem zeci de condiţii bolnavul trebuie sâ Ştiinţa la zl; 15.00 Publicitate ra pentru staţia de epurare dîn Sîntuhalm
„Bal
că se ridică numai anul aces prin creşterea numărului de nonstre sâ consultăm în con cazuri de chemare abuzivă a vină la policlinică înArmat cu dio; 15.20 Arii din opera Radlo-
mascat" de Vcrdl; 15,30
ta, pînă la 30 septembrie, la cabinete şl specialişti, ceeA diţii bune. Dar se poate ac „salvării". Asta înseamnă lot mullâ răbdare. Conducerea şcoală; 16.00 Radiojurnal; 16.20 La 0 4 FOCHIŞTI - AUTORIZAT! DE I.S.C.I.R.
219 460! In medie. 812 con ce presupune şi un local nou, ţiona în ambele direcţii. Pen atîtea consultaţii „peste rind~ spitalului şi a policlinicii face microfon Lulgl lonescu; 16.30 Tri
sultaţii pe zi. Numărul aces cel nctual fiind insuficient tru ca de la circumscripţii să solicitate specialistului din din actuala stare de lucruri buna radio; 16.45 Din ctntecele
ta mare de consultaţii zilnice Dar din cine se compune nu nu mai vină un număr atll policlinică. n problemă a sa şi întreprin şl dansurile popoarelor; 17.00 Ca Condiţii : să aibă o vechime de minimum 5 ani.
valcada ritmurilor: 18.30 Curs de
implică un volum mare de mărul mare de pacienţi care de mare de pacienţi, se cere Pentru edificarea cititorilor, de unele măsuri. Dar aceste limba spaniolă; 18.50 365 de Cinte-
muncă încordată şî continuă. se prezintă la specialist ? O ca medicul de circă sâ ivzol- vom spune câ numărul soli măsuri trebuie neapărat su ce; 19.00 Revista şlagărelor; 19.30 Salarizarea: conform H.C.M. 914 1968 de la
Pe de altă parte, medicul in categorie o formează bolnavii ve el cazurile mai simple. citărilor „salvării" pînă la d;i- plimentate cu doza necesară Dezbateri culturale: 19,50 Noapte 908 lei pe lună la 1 867 lei pe lună.
bună. copii: 20.00 Scară de operă:
care au Intr-adevăr nevoie de Penlru a-i crea această posi la de 5 noiembrie se ridica r]e către medicii de circum
ternist Romulus Rusu, direc ..Mnrtha“ de Flotow; 21.S5 Melo
examenul medicului şi o altă bilitate noi am holârit. şi a la aproape 15 000. Aceasta în scripţie şi susţinute ferm de dii îndrăgite. Interpreţi cunoscuţi; Informaţii suplimentare la telefon 2178 (servi
torul spitalului. în a cărui categorie o formează cei care, plicăm holârîrca, ca toţi me seamnă câ în 10 luni, fiecare Direcţia sanitară judeţeană. 22.30 Antologie corală: 23.05 Muzi
subordine se află şi policlini aş putea să-i numesc „bol dicii de circumscripţie sâ al doilea celâţean a1 Devei că de scenă dc compozitori bel ciul personal).
gieni ; 24,00—1.00 Muzică de came
ca, ne asigură că, după nor navi de profesie", oameni treacă pe rînd un timp oa a fost o dată atît de bolnav ION CIOCLEI ră românească.