Page 45 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 45
6 M
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
m ‘ 2
| @ România se pronunţă cu |
I fermitate pentru încetarea f
I cursei înarmărilor
! i
■ Conferinţa consacrată
| aniversării a 150 de ani de la |
I naşterea lui Friedrich Engels I
I ’ I
ffl Curier, Atlas
1 |
$ 5
ANUL XXII. Nr. 4931 SIMBATA 14 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI //////////a '
30 MILIOANE LEI
ECON OM II În c h e ie r e a v iz it e i
La Combinatul siderur
gic Hunedoara, în primele
trei trimestre ale anului, ÎN TARA NOASTRĂ A DELEGAŢIEI
cheltuielile la 1000 de lei
producţie marfă fabricată
s-au redus cu 0,07 lei fată
de prevederi, obtinîndu-se
astfel economii suplimen DE PARTID Şl GUVERNAMENTALE
tare în valoare de 30 mi
lioane lei. Este demn de
remarcat faptul că sursa
principală a acestor reali
zări a constituit-o reduce A REPUBLICII POPULARE POLONE
rea consumurilor de ma
teriale, articol de calcula-
tie care deţine o pondere Vineri dimineaţa a părăsit no-poloneză, pentru colabo Dumitru Popa, Dumitru Po- conjoară pe conducătorii de
de aproape 75 la sută în to Capitala, indreptîndu-se spre rarea şi cooperarea frăţească pescu precum şi Corneliu partid şi de stat ai celor do
talul preţului de cost. Ast patrie, delegaţia de partid şi dintre partidele, ţările şi po Mânescu, ministrul afacerilor uă ţări şi le oferă buchete de
fel. la cocs mărunt, con guvernamentală a Republicii poarele noastre. Dintr-o maşi externe, Tiberiu Petrescu, flori.
sumul specific a fost sub Populare Polone, condusă de nă deschisă, escortată de mo- ambasadorul Republicii Soci Oaspeţii răspund aclamaţi
prevederi cu 0,27 kg/tonă, tovarăşii Wladyslaw Gomul- tocicliştl, tovarăşii Nicolae aliste România în Republica ilor prieteneşti ale mulţimii
la cărămizi pentru otelării ka. prim-secretar al Comite Ceauşescu şl Wladyslaw Go-‘ Populară Polonă. aflate pe aeroport, îşi iau ră
cu 2,13 kg/tonă, iar la la- tului Central al Partidului inulloa răspund manifestări Erau prezenţi, de asemenea, mas bun 'de la conducătorii
minoarele b'Mming, 1000 si Muncitoresc Unit Polonez, şi lor prieteneşti ale cetăţenilor, membri ai C.C. al P.C.R , ai partidului şi statului nostru.
1 300. consui.ii'1 de metal a Jozef Cyrankiewicz, membru care flutură steguleţe româ Consiliului de Stat şi aî gu Tovarăşii Wladyslaw Go
fost diminua: cu 0,69 kg/ al Biroului Politic al CC. al neşti şi poloneze, ca semn al vernului, conducători de in mulka şi Nicolae Ceauşescu
tonă. P.M.U.P., preşedintele Consi sentimentelor de dragoste şi stituţii centrale şi organizaţii îşi strîng călduros mîinile.
liului de Miniştri al Republi prietenie cu care poporul nos obşteşti, generali şi ofiţeri su De pe scara avionului, to
cii Populare Polone, care, la tru a întîmpinat pretutindeni periori, ziarişti români şi varăşii Wladyslaw Gomulka
invitaţia Comitetului Central pe oaspeţii polonezi. străini. Si Jozef Cyrankiewicz salută
Sporirea eficienţei economice a investiţiilor al Partidului Comunist Ro Aeroportul Otopeni este Erau de faţă şefi de misi încă o dată pe cei prezenţi,
mân şi a Consiliului de Mi
membrii
uni
diplomatice,
Curs de niştri al Republicii Socialiste împodobit sărbătoreşte. Sînt Ambasadei Republicii Popu răspund semnelor prieteneşti
arborate drapelele de stat ale
şi uralelor bucureştenilor.
lare Polone şi alţi membri ai
reclamă răspunsuri favorabile la întrebarea România, a făcut o vizită o- celor două ţâri. Pe frontispi-ţfc corpului diplomatic. decolează. Ea este escortată
La ora 9,45 nava aeriană
ficialâ de prietenie în ţara
ciul pavilionului central al
modernizare a noastră. aerogării se află portretele prin prezentarea raportului pînâ la graniţă de avioane cu
Ceremonia plecării
începe
De la reşedinţa rezervată
noastre
tovarăşilor Nicolae Ceauşescu
reacţie ale forţelor
oaspeţilor pînâ la aeroportul şi WladysVv Gomulka, Ion de către o gardă de onoare. armate.
ClND Şl CUM SE ATING învătămîntului partid şi de stat polonezi au Gheorghe Maurer şi Jozef Sînt intonate imnurile de stat Festivitatea de la aeroport
Otopeni,
de
conducătorii
★
Cyrankiewicz.
ale celor două ţări. In semn
venit împreună cu tovarăşul Pe mari pancarte se de salut se trag 21 salve de a fost transmisă în direct de
Nicolae Ceauşescu, secretar află înscrise, în limbile ro artilerie. Tovarăşii Wladys posturile noastre de radio şi
Printre cursurile ce func general al Partidului Comu mână şi poloneză, urările : law Gomulka şi Nicolae televiziune.
PARAMETRII PROIECTAT! sităţii populare din Deva, nist Român, preşedintele Con „Trăiască prietenia, colabora Ceauşescu trec în revistă Vineri s-au înapoiat la Var
ţionează in cadrul Univer
★
siliului de Stat, şl cu persoa
rea şi alianţa frăţească dintre
garda de onoare.
de o largă audienţă se bucu
şi
polonezi
şovia
Wladyslaw
tovarăşii
Conducătorii
ră şi cel de modernizare a nele oficiale care i-au însoţit poporul român şi poporul po ceilalţi membri ai delegaţiei Gomulka, Jozef Cyrankiewicz
în vizita în ţara noastră. Tra
„Trăiască unitatea
lonez. !**,
¡nvăţămîntulul. Recent, u
OBIECTIVELOR INDUSTRIALE ? colaborare cu Casa Jude seul este împodobit cu drape comuniste şi muncitoreşti in a ţârii prietene îşi iau apoi şi ceilalţi membri ai delega
de partid şi guvernamentale
ţărilor socialiste, a mişcării
niversitatea populară, în
lele de stat române şl polo
ţiei de partid şi guvernamen
rămas bun de la şefii misiu
ţeană a corpului didactic, neze Zeci de mii de bucureş- ternaţionale r. nilor diplomatice acreditaţi tale a R.P. Polone.
teni, aflaţi de-a lungul bule
O dală cu punerea în func în ciixcultul eeonomlo la ni deplinirea lor, planificarea a organizat un interesant Pe aeroport au venit sâ-i Delegaţia a fost întîmpina-
ţiune a unui obiectiv indus velul capacităţii proiectate, pe trimestre fâcîndu-se în dialog pe această temă. La vardelor, salută cu căldură salute pe oaspeţi tovarăşii ln Bucureşti, de la persoanele tă la aeroport de Marian
trial, încep să se materialize pentru a realiza produse cu funcţie de cifrele stabilite de dezbateri au participat prof. pe conducătorii celor două Paul NIculescu-Miz.il. Gheor- oficiale române prezente pe Sp.ychnlski şi de alţi condu
ze eforturile de concepţie, cheltuielile şl normele d© oa- minister, care nu au ţinut partide şi state, aclamă înde ghe Pană, Ilie Verdet, Emil aeroport. cători de partid şi de stat po
materiale şi financiare în ob litale prevăzute In proiect. A univ. I. M. Nestor din Bu lung pentru prietenia româ- Drâgânescu, Janos Fazekas, Un grup de pionieri îi în lonezi.
ţinerea unor produse finite. semenea considerente obligă TOMA CAZACU cureşti, cadre didactice şi
Acest moment nu trebuie să beneficiarii să Intervină, pe director Io Sucursala elevi din ultimul an al Li
„stopeze" preocuparea titula parcursul proiectării şi în judeţeană o Băncii de ceului pedagogic din Deva.
rilor si beneficiarilor de in deosebi la terminarea docu investiţii C O M U N I C A T
vestiţii pentru realizarea efi mentaţiei, ea în graficul de Locul central al discuţiilor
cientei scontate. Importantă, eşalonare a investiţiilor să fie l-au avut problemele de psi
în această etapă finală, este cuprinşi indicatorii tehnlco- (Continuer* hologie şl ergonomie.
atingerea nivelurilor principa economici la limita eficien l: j
lilor indicatori telmico-econo- ţei economice scontate. Lip
mici, stabiliţi în graficul de sind aceste elemente din gra cu privire la vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale
eşalonare a execuţiei lucrări fic. este greu să ne imaginăm
lor de investiţii, cnre cu modul în care beneficiarii —
prind dala punerii în func de altfel şi proiectanţii — pot
ţiune şi durata de realizare a influenţa realizarea parame Un nou ateiier-şcoaiă j a Republicii Populare Polone in Republica Socialistă România
producţiei, la nivelul capaci trilor într-un termen cit mal
tăţii, productivitatea muncii, scurt.
preţul de cost sau cheltuie Ln grupurile nr. 1 şl 2 de Pentru buna pregătire practică a elevilor de la Grupul La invitaţia Comitetului preşedintele Consiliului de Socialistă România. Delegaţia
lile la 1 000 lei producţie la Termocentrala Mintia, pe şcolar minier Barza a fost construit un nou şi modern ate- Central al Partidului Comu Miniştri al Republicii Popu a vizitat Fabrica de maşini-u- de partid şi guvernamentală
marfă, beneficiul şi rentabi bnz.a elementelor analitice cu lier-şcoală. Deocamdată acesta funcţionează parţial, ur- nist Român şi a Consiliului de lare Polone, a făcut o vizită nelte şi agregate Bucureşti şi a Republicii Socialiste Româ
litatea. prinse în documentaţia tehni mînd ca în viitorul apropiat să fie pus in întregime la dis Miniştri al Republicii Socia oficială de prietenie în Repu Uzinele „Electroputere" — nia, condusă de N i c o l a e
Durata de realizare a in ca, beneficiarul şi proiectan poziţia elevilor. liste România, între 10—13 blica Socialistă România. Craiova, noile cartiere de lo Ceauşescu, secretar general
al Partidului Comunist Ro
dicatorilor tehnico-eeonomici tul au avut posibilitatea să Noul atelier-şcoatâ va cuprinde : trei ateliere de lâcâ- noiembrie 1970, o delegaţie de In timpul vizitei a fost sem cuinţe din Capitală, s-a întil- mân, preşedintele Consiliului
începe la data stabilită în pro acţioneze în mod/ eficace pen tuşerîe, salo de maşini, forjă, sudura, aici urmînd să se partid şi guvernamentală a nat noul Tratat de prietenie, nit cu oameni ai muncii. de Stat al Republicii Socialis
cesul verbal de punere în tru înlăturarea la timp a u instruiască elevii din anul intii. Republicii Populare Polone, colaborare şi asistenţă mutu Delegaţia de partid şi gu te România, a avut convorbiri
funcţiune şi. de regulă, nu nor neajunsuri In exploatare. condusă de Wladyshv Gomul ală între Republica Socialistă vernamentală a Republicii cu delegaţia de partid şi gu
poate depăşi 12 luni. Atunci Ca urmare a acestei conlu ka, prim-secretar al Comite România şi Republica Popu Populare Polone a fost întâm vernamentală a Republicii
cînd un obiectiv se realizea crări fructuoase, cele două tului Central al Partidului lară Polonă. pinată pretutindeni cu căldu Populare Polone.
ză în mai multe etape, gra .grupuri energetice au reuşit Muncitoresc Unit Polonez, şi Delegaţia de partid şi gu ră şi simpatie — expresie a
ficul de eşalonare va cuprin-, să atingă puterea instalată şi Jozef Cyrankiewicz, membru vernamentală a Republicii relaţiilor de prietenie frăţească
de indicatorii tchmco-econo- să se încadreze în nivelul Programul Universităţii serale al Biroului Politic al Comite Populare Polone a luat cunoş care leagă popoarele român
mici şi nivelurile ce trebuie normelor de consum într-un tului Central al Partidului tinţă de realizările construc şi polonez. (Continuare ln pag. a 4 a)
atinse la sfirşitul etapelor in timp record Exemple de a Muncitoresc Unit Polonez, ţiei socialiste în Republica In timpul vizitei, delegaţia
termediare Prin urmare, to cest gen se pot da şi de la de marxism-leninism Deva
talitatea eforturilor necesare alte unităţi.
realizării investiţiilor, de la Reţine însă faptul că, la LUNI 16 NOIEMBRIE 1970
proiectare pînâ la punerea in Combinatul siderurgic Hune $ Secţia economie, anul II - sala Comitetului munici
funcţiune, trebuie să fie sus doara, lucrările de investiţii pal P.C.R. Deva ;
ţinute prlntr-o urmărire a- făcute pentru a spori capa Q Secţia economie, anul III - sola Cabinetului jude
tentâ a îndeplinirii indicatori citatea de producţie a lami- ţean de partid ;
lor tehnico-economlci într-un noarelor nu au grafic de rea $ Secţii le filozofie, anii II şi III, şi construcţie de partid,
termen cît mai scurt, pentru lizare a parametrilor proiec anul I - sălile Şcolii generale „Dr. Petru Grora"
a înscrie obiectivul construit taţi şi nici nu 8-a urmărit în
Deva.
MARJI 17 NOIEMBRIE 1970
Q Secţia economie, anul I - sala Comitetului munici
pal P.C.R. Deva ;
$ Secţiile estetică, anul II, ş i istorie, anul III - sălile
Şcolii generale „Dr. Petru Groza'1 Deva ;
£ Secţia politică externă, anul I - sala Cabinetului
judeţean de partid.
Toate secţiile vor audia expuneri.
Programul începe la ora 18,00, Formaţia de căluşari a Şcolii generale din Orâştioara de Jos.
M ă s u r i e n e rg ic e ş i e fic a c e p e n tr u r e a liz a r e a
e fe c tiv e lo r de a n im a le p la n if ic a t e !
Modul de realizare a efecti ţil a prevederilor din actualul toate speciile şl categoriile de trecută de aspectele negative re la sula de animale, ou este dică la cel puţin 2,3 milioane
velor de animale planificate ln cincinal referitoare la dezvolta animale, există nereali2ări de semnalate la cooperativele a aceasta o dovadă elocventă a lei. Desigur, cu totul alta ar fi
fiecare cooperativă agricola rea sectorului zootehnic — sec ordinul sutelor de capete la gricole din Batiz, Sînpetru, Li- posturii de turişti prin fermele fost situaţia dacă persoanele
constituie un criteriu esenţial tor care are o pondere însem bovine şl al miilor de capete vadia. Clopotiva, Sâlaşu de Sus, zootehnice, a indiferenţei facto vinovate de asemenea pagube
de apreciere a eficienţei acti nată (reprezentînd aproape 50 la ovine. In ierarhia cauzelor Sălciva, Şolmuş — să dăm nu rilor răspunzători faţă de soar ar ti fost obligate să suporte
vităţii desfăşurate in sectorul ‘la sută) în structura producţiei care au determinat o asemenea mai cîteva exemple, unde pier ta îndeplinirii indicatorilor de din propriul buzunar daunele
zootehnic. Cunoscînd că de la şi a veniturilor cooperativelor situaţie se constată că procen derile prin mortalităţi la bo plan ? provocate avuţiei obşteşti. A
îndeplinirea exemplară a tu agricole din judeţ. tul ridicat de mortalităţi (ur vine se ridică la >0—15 sau mai Totodată se impun atenţiei devenit Insă, contrar oricăror
turor Indicatorilor din planu O analiză temeinică a cau mare directă a condiţiilor ne- multe procente. Destul de alar pierderile mari (de cîte 200— norme elementare, o practică
rile de producţie şi financiare zelor care au condus la res sutisfâcâtoare de îngrijire şl mantă se prezintă situaţia la C00 ovine, reprezentînd 20—30 intolerabilă ca pierderile de or
aprobate de adunările generale tanţele inadmisibile înregistra hrânire a animalelor) ocupă C,A P. Sînpetru In ‘condiţiile la sută sau chiar mal mult din dinul zecilor de mii de lei
ale cooperatorilor nu se admi te in ceea ce priveşte realiza locul hotărltor. cînd faţă de efectivul de bo efectiv) semnalate la CA.P. (produse din cauză proăstei or
te nici o abatere şi că orice rea efectivelor planificate de In unităţile unde conducerile vine planificat există o restan Sarmlzegetusa, Silvaş, Densuş, ganizări şi gospodăriri) să fie
nerealÎ2are se soldează cu im notă că sub paravanul aşa-zi- şi cadrele tehnice au pus la ţă de 34 capete, la capitolul Roşeam, Burjuc, Sirbi, Sincrai, trecute ln contul pagubelor şl
plicaţii nefavorabile asupra si sclor „cauze obiective determi Inimă îndeplinirea punct cu mortalităţi s-au înregistrat nu Valdei etc. Dorind parcă să de suportate de proprietatea ob
tuaţiei economice a unităţilor, nate dc calamităţile naturale" punct e obiectivelor stabilite mai puţin de 41 de bovine (?). monstreze rum nu trebuie în ştească, în timp ce vinovaţii
se pune întrebarea : cu ce bi se ascund o serie de deficien privind dezvoltarea sectorului De asemenea, cooperatorii din grijit efectivul de ovine, la râmin „anonimi“. Curmarea a
lanţ se prezintă crescătorii de ţe care vizează o slabă preo zootehnic, pierderile provocate Sălaşu de Sus au avut 58 de C.A.P Sincrai de.şi s-a planifi cestor anomalii, care este o ne
animale în pragul încheierii cupare din partea preşedinţi prin mortalităţi sînt minime mortalităţi la bovine, dar efec cat să se ajungă Ui un număr cesitate de prim ordin, impu
anului 1970 ? lor, a inginerilor, şefilor de fer Ca pozitive amintim exemplele tivul anual stabilit (470 cape de 800 oi. pînâ la începutul lu ne o analiză temeinică a acti
Datele statistice ne oferă un me. a medicilor veterinari, bri oferite de CA.P. Mesteacăn. te) este mai mic cu 33 de ca nii noiembrie or, s-au asigu vităţii sectorului zootehnic In
tablou care nu îndreptăţeşte ci- gadierilor zootehnici şi a cres Brad. Orăşlie, Boz, Simeria. pete. Ce argumente ar putea rat abia 214 capete, iar la pier fiecare C A P., precum şi lua
luşi de puţin la concluzii opti cătorilor de animale pentru Geoagiu şl altele. De pildă, Ia invoca preşedinţii, inginerii şi deri prin mortalităţi s-au în rea unor măsuri urgente şi e-
miste. Dimpotrivă, există se valorificarea deplină a posibi C A.P. Mesteacăn nu s-a sem medicii veterinari din unităţile registrat 212 cazuri (1). ticace pentru materializarea e-
rioase motive de îngrijorare lităţilor de sporire a şeptelu- nalat nici un caz de mortali
pentru organizaţiile de partid, lui. Altfel nu se poate explica tate la bovine (la un efectiv amintite pentru a „acoperi" Un calcul sumar dovedeşte xemplarâ a indicatorilor de
conducerile unităţilor, cadrele de ce. în condiţiile cînd erau rulat de 180 de capete), iar la procentele exagerate dc pier că, pe total judeţ, in coopera plan. îndeosebi privind reali
Noul centru stomatologic d in municipiul Deva dat de cu-
rlnd în folosinţă. tehnice şi organele agricole ju asigurate premise ca la ora CA.P. Orăşlie pierderea nu dere din efectivele de bovine? tivele agricole pierderile pro zarea integrală a efectivelor de
Foto i V. ONOIU deţene tn legătură cu finaliza actuală efectivele de animale depăşeşte 0,2 Ia sută. Cînd sub privirile lor nepâsâ- vocate prin mortalităţi la ani animale stabilite în toate fer
rea în cele mai bune condi- planificate să fie depăşite la Orice aşteptare este Insă în toare mor clte r —15 exempla male, exprimate valoric, se ri mele zootehnice.