Page 46 - Drumul_socialismului_1970_11

DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 4931 • SIMBATA .14 NOIEMBRIE .1970

ACŢIUNI DE AMPLOARE PENTRU ŞANTIERE GOSPODĂREŞTI
0 INIŢIATIVĂ

INSTAURAREA UNUI SPIRIT LUCRĂRI DE ÎNDIGUIRI 4a cotiturile rlulul. s-au fâcut Ghle, secretarul organizaţiei
de partid, Nicolae Toderan,
ziduri din piatră şl ciment pe
PE RIUL GALBENA 200 ml. O contribuţie substan- deputat, şl Teofil Sîrb, mem­
ţlolâ la executarea acestor lu­ bru în comitetul de cetâţenl,
crârl şl-o aduc colectivele de lucrează la sâpatul gropilor şl
Consiliul popular al oraşului
DE RESPONSABILITATE, DE DISCIPLINĂ Haţeg are de executai In a- la I.G.C.L., Abator, I.I.L., Auto­ plantatul celor 100 do stîlpl
pe care va fi trasâ linia de
baza de transporturi auto şi
cesi an lucrări de îndiguiri şl
protecţie pe rlul Galbena In cetâţenll oraşului. Joosâ tensiune. Asistenţa teh-
nlcâ este aslgurotâ do o echi­
Ls Hunedoara, Intr-o goli
Dezbnterlle avuseseră un tal în minereu brut extras, Dlsclpllna, sub o multitu­ baţi nu mal puţin de 4 şefi do şedinţe, urma i t olbft loc lungime de 3 000 ml. Noi om CORNELIU ARTENIE pă de electricieni de la I.R.E.
caracter extrem de ascuţit. precum şl cel al preţului de dine de aspecte, a fost dez­ de exploatare, ceea ce a creat Instruirea propagandiştilor din luat mâsurl pentru a mobNIza vicepreşedinte ol Consiliului Deva. De asemenea, la casele
Au fost formulate critici la a­ cost — deci indicatorii sin­ bătută în conferinţă ca o pro­ şl alimentat o psihoză de pro­ cercurile InvSţâmlntulul politie forţele şl mijloacele de care popular al oraşului multor cetâţenl sînt gata lu­
U.T.C, Spre surprinderea tu­
dresa multor verigi ale acti­ tetici şl calitativi — înregis­ blemă de prim ordin, ea ocu- vizorat. Unii din foştii şefi de turor tinerilor veniţi aici, prin­ dispunem la executarea tn Haţeg crările de Instalaţii electrice
vităţii de partid, a conduce­ trează râmînerl în urmă. Co­ pînd un loc Însemnat în cu- exploatare, puşi acolo să con­ tre el se aflau doi oameni In timp cît mal scurt a acestor
rii întreprinderii, a comitetu­ mitetul de partid arăta în da­ vlntul marii majorităţi a de­ ducă, şl-au permis să nesoco­ virata. Ce sA fie cu el aici ? lucrări. Vrem ca, oşo cum ne-om A ÎNCEPUT ELECTRIFICAREA interioare. Consiliul popular
Explicaţia o aflăm IndatA. Stnt
lui sindicatului. Cu alte cu­ rea de seamă că aceste as­ legaţilor. Numărul absenţelor tească organizaţia de partid. Aurel Mlli&llescu şl Ntcolac angajat, pînfi la 5 decem­ comunal acordâ locuitorilor tot
vinte, nimic din ce este Im­ pecte esenţiale ale activităţii nemotivate se menţine la un Lucrul n-a rămas singular Vlalcu. Primul răspunde de brie a.c, să realizăm întregul SATULUI GLOPGH1LEŞTI sprijinul pentru a-şi vedea sa­
portant şi influent pentru au fost larg dezbătute în adu­ nivel ridicat; In 10 luni ele sau Izolat. Multă vreme, aici, munca de propagandA In co­ volum de lucrârl planificat.
mitetul dc partid al laminoru­
producţia şi viata, In ansam­ nările generale ale organiza­ se ridică la 3 382 zlle-om. birourile organizaţiilor de ba­ lui de MO mm, Iar al doilea Pînâ tn prezent s-au făcut tul electrificat şl becul orzind
blu, n colectivului n-a scăpat ţiilor de bază, în plenare ale Dar, deşi absenţele rţfcmotiva- ză erau descompletate după este preşedintele comitetului de îndiguiri pe o lungime de 1 800 In satul Glodghlleştl din co­ în casele lor.
analizei critice Astfel s-ar comitetului de partid, în adu­ te sînt cele mai expresive In­ bunul plac al şefului exploa­ secţie sindicală. ml şl lucrârl de protecţie a muna Burjuc ou început lucră-
— pare
curioasă
cniiTcterîza conferinţa de par­ nările generale ale salariaţi­ tru cît pot fi evaluate în tone. tării sau al altor Ingineri şi dumneavoastră ald. prezenţa malurilor pe 400 ml. De ase* rlle de electrificare. Cetâţenll EMIL FURDUI
tid ce a avut loc la exploa­ lor, precum şi în alte forme In bani, poate că nu ele sînt maiştri. Au fost birouri de — Acum poate aA parA, dar menea, în locurile de rupturâ, satului, In frunte cu lonko primarul comunei Burjuc
tarea minieră Ghelar. ale muncii curente. Au fost cele oare dăunează cel mai organizaţii de bază care în­ mal tlrzlu vom vedea. Şl to­
Aşa stlnd lucrurile, într-o stabilite măsuri care să ducă mult la această mină. Există tr-un timp 6curt de la ulti­ varăşul Mlhâllescu ne explică:
pauză ce s-a creat între punc­ la remedierea situaţiei, au la EM. Ghelar forme mal mele alegeri au rămas la mal — In adunările generale de
tele ordinii de zi, unul din fost trasate şi responsabili­ 6ubtlle, mal voalate de aba­ puţin de Jumătate, datorită alegeri ale organizaţiilor noas­
tre de DazA, comuniştii au a*
comuniştii prezenţi făcea o tăţi Cu toate acestea, sltua- teri grave de la disciplină. schimbării locurilor de mun­ predat că organizaţia U.T.C.
remarcă definitorie pentru a­ că. De ce sînt tolerate aseme­ din sec|le desfAşoarA o slnbA Cînd şi cum se ating
muncA de educaţie In rtndu*
numite stări de lucruri exis­ nea stări de lucruri care fă- rlle tinerilor lamtnatorl. Noi
tente la această mină. El spu­ rîmlţeazâ forţele de partid, le InsA nu putem merge la ne-
nea : scad capacitatea de deter­ sflrşlt cu aceasta constatare.
Asta o tot facem de ani de zi­
— Vedeţi, una este cînd la minare 7 le. De aceea, ImpreunA cu to­ parametrii proiectaţi
mină se defectează o linie fe­ La toate acestea mal tre­ varăşul Vlalcu ne-om glndlt
rată şl alta e cînd nu mal buie adăugat că nici biroul sA luAm aub conducere cile
merge un puţ. La urma ur­ Comitetului municipal de par­ un cerc de fnvăţAmtnt U.T.C.
tn calitate de propagandişti.
mei, tot de un defect este tid Hunedoara nu a acordat Comitetul de partid ne-a ac­ prezent majoritatea parame­ xecuţiei de la Fabrica
vorba. Treaba este cum in­ un sprijin substanţial organi­ ceptat pArerea, lor azi am ve­ trilor au fost, totuşi, reali­ de stilpi hidraulici din
fluenţează unul şl cum altul, zaţiei de partid de aici. Nu­ nit la prima şedinţă do In­ zaţi la nivelul cifrelor plani­ Vulcan nu conţine nici
struire a propagandiştilor.
asupra producţiei. La noi, de mai astfel se explică de ce a Intr-adevăr, comuniştii nu ficate trimestrial, la Instala­ un Indicator şi, din a-
la o vreme, trecem prin de­ fost posibil ca în activitatea pot sta nepăsători faţă do mo­ ţia de brlchetare Coroeştl şi ceastâ cauză, planificarea pe
fecte care împiedică rău tre­ acesteia să-şl facă loc un ma­ dul In caro ao munceşte pen­ seama de necesitatea atinge­ la Fabrica de stîlpl hidraulici trimestre se face sub posibi­
burile. re număr de lipsuri, ca ea să tru educarea tinerilor din sec­ rii în mod eşalonat a capaci­ din Vulcan necuprlnderea In­ lităţile de producţie ale fa­
ţie. S-au încercat şl alte for­
Despre ce este vorba 7 A ţla continuă să rămînă nesa­ Ne vom ocupa sumar de d- nu-şl poată exercita plenar a- me prin care organizaţia de tăţii de producţie. La lami­ dicatorilor tehnico-economlcl bricii. In primul trimestru
expllcat-o destul de convin­ tisfăcătoare. Cum se explică teva din ele. In darea de sea­ trlbutul de conducător al a- U.T.C. aA fie ajutată. Unele au norul de semifabricate, pro­ trimestriali tn grafic a fâcut după punerea în funcţiune,
dat rezultate bune. Tovarăşul
gător conferinţa de partid. acest lucru 7 In conferinţă, mă se aratâ că în perioada cestel importante unităţi. Mlhâllescu va eonduco un eero ducţia planificată pe primele ca planificarea sâ apară în sarcinile fizice prevăzute in
Colectivul de la această ex­ mal mulţi vorbitori au subli­ celor doi ani au fost sancţio­ Conferinţa a ales un nou de studiere a Statutului parti­ trei trimestre, după punerea discordanţă cu realitatea. plan s-au realizat tn propor­
ploatare a făcut în nenumă­ niat un fapt — anume că mă­ naţi pe linie de partid un nu­ eomitet de partid şl a adop­ dului, Iar tovarăşul Vlalcu — în funcţiune, reprezintă 61 la Aşa, de exemplu, Ia Instala­ ţie de 182 la sută, în al doi­
rate rîndurl dovada unor au­ surile stabilite prin glndlrea măr de 21 membri de partid, tat o hotărîre cuprinzătoare, unul de etica muncit şt a com­ sută faţă de capacitatea a­ ţia da brlchetare Coroeştl, în lea trimestru s-a majorat to­
an
portamentului.
Amlndol
tentice calităţi, trecînd, aşa colectivă a organizaţiei de iar peste 470 au fost sancţio­ care prin prevederile sale dovedit şl ptnfl acum pasiune nuală stabilită prin proiect primul trimestru după pune­ najul ce urma a se produce
cum ştiu a-o facă minerii, pe­ partid n-au fost urmărite cu naţi pe linie administrativă. răspunde unor probleme ar­ In munca cu oamenii, răbda­ Cu toate că prevederile au rea In funcţiune se planifică şi cu toate acestea realizările
ste obstacole grele, învingîn- perseverenţă de către comite­ Ce înseamnă aceasta 7 în­ zătoare ce se fac simţite ald. re şl multă dăruire. Tovarăşa! fost depăşite, este greu de din capacitatea anuală o pro­ au crescut de două ori faţă
Vlalcu, de pildă, a ţinut re­
du-le şi îndepllnindu-şi sub tul de partid. Cum trebuie seamnă doar că mai bine de Noul comitet de partid va cent o Interesantă expunere presupus că în trei luni se va ducţie de 18 la sută şl din a­ de plan. In trimestrul al trei­
semnul înaltei conştiinţe co­ calificat un asemenea fapt da­ Jumătate din efectivul de trebui să fie însă ajutat să se fn faţa colectivului despre psi­ putea ajunge la capacitatea a­ ceasta se realizează numai 46 lea, din nou se majorează to­
muniste îndatoririle. An de că nu abatere gravă de la partid a trecut prin tirul poată folosi Integral de capa­ hologia muncii, fi pasionează nuală stabilită. Este oare la sută, iar în al doilea tri­ najul şi planul se depăşeşte
an, a dobîndlt succese care disciplina de partid, nesocoti­ sancţiunilor 7 Cum a fost po­ citatea reală de oare dispune problemele da etlcâ, citeşte chiar atît de lipsită de Im­ mestru se planifică 20 la su­ cu 9 la sută. Faptul că pe
l-au făcut cinste în rlnduî co­ rea şl încălcarea unor norme sibil ca organizaţia da partid pentru a înfăptui sarcinile mult şl ao Instruieşte etngur. portanţă cheltuirea unor va­ tă, din care 6e realizează 49 cele trei trimestre prevederi­
lectivelor miniere din Judeţul ale muncii colective 7 să treacă pe Ungă această si­ ce-1 stau în faţă. Cindnalul în Cel doi oameni fn virată, a- lori care au dat un spor de la sută. Numărul mediu le au fost depăşite substan­
nostru. Merită subliniat, de Exploatarea minieră Ghelar tuaţie cu totul Ieşită din co­ care Intrăm în curînd pune în flaţl tn poatura da propagan­ mijloace fixe In valoare de scriptic al salariaţilor pe cele ţial este un lucru bun, chiar
pildă, faptul că în anul 1969 trece de cîţlva ani prlntr-un mun 7 Realitatea este că de faţa exploatării obiectivul dişti pentru tineri, şi-au înce­ peste 260 milioane, pentru a două trimestre a fost depăşit dacă planificarea a fost fă­
şl în primele trei trimestre complex de greutăţi cu ca­ ani de zile ea a scăpat din sporirii considerabile a pro­ put activitatea. Viitorul apro­ nu pretinde proiectantului sâ cu 30 şi, respectiv, 12 la su­ cută departe de realităţi. Rău
ale anului 1970 au fost do- racter tehnic şi organizatoric, mină controlul şl Influenţa ducţiei de minereu. Aceasta piat va arăta eficienţa Iniţiati­ stabilească Indicatori tehnico- tă, iar cheltuielile la 1000 lei este însă că rezultatele obţi­
bîndite rezultate remarcabile: din care se disting prioritar determinantă, Intransigenţa va putea deveni realitate nu­ vei lor, caro, oricum« este sa­ producţie cu unu la sută, cu nute nu sînt în măsură sâ p-
lutară.
producţia globală a fost în­ aprovizionarea cu materiale comunistă — atribute atît de mai prlntr-o temeinică pregă­ economld pe trimestre 7 toate că acestea s-au planifi­ sigure pînâ la sfîrşltul anu­
deplinită în această perioadă a formaţiilor de lucru, ali­ necesare şl fireşti muncii de tire a forţelor de partid. Dacă la Combinatul side­ cat mal mari cu 147 de lei lui capacitatea de produci ie
în proporţie de 104,7 la eutâ, mentarea cu rambleu, trans­ partid. Vreme îndelungată ea C. ARMEANU rurgic Hunedoara, pînâ Cn faţă de suma stabilită în do­ proiectată. Ba mal mult, rea­
iar valoarea producţiei marfă porturile pe puţuri şl galerii, a tolerat Indisciplina, Indo­ cumentaţie. Oare şl proiectan­ lizările trimestrului III sînt
a fost depăşită cu 10 la sută. întreţinerea şi repararea la lenţa, liberalismul, nesocoti­ tul s-a fiîndlt tot astfel ? mai mici decît cele obţinute
Au fost obţinute, de aseme­ timp şl de calitate a maşini­ rea dispoziţiilor, favoritismul, Indiscutabil, pornirea unul în primele trimestre ale anu­
nea, însemnate succese în lor şl Instalaţiilor. In mal cocoloşlrea lipsurilor şl aba­ agregat generează şl unele lui.
privinţa realizării planului la multe exploatări miniere din terilor. greutăţi Inerente, dar acestea Planificarea reală a caon-
lucrări geologice şl de deschi­ Judeţul nostru sa ridică ast­ La un moment ce nu poa­ trebuie sâ fie prevăzute de cltatilor de producţie pe tri­
deri miniere. Subliniem însă fel de probleme, dar poate te fl definit cu exactitate atît proiectant, iar beneficiarul mestre şi stabilirea termene­
că datele prezentate în darea în nici un loc n-au gradul comitetul de partid, comitetul are datoria sâ facă totul pen­ lor cînd se vor realiza în în­
de seamă sînt cumulate pe de acuitate ca la Ghelar. Ex­ sindicatului, cit şl conducerea tru a le preîn timpi na sau tregime in d ientorîi proierlati
un an şl 10 luni, ceea ce es­ ploatarea are în prezent un tehnică a exploatării şi-au depăşi cît mal operativ în ca­ trebuie sâ constituie o preo­
camotează activitatea slabă inginer la 78 şl un maistru dat seama că stările acestea zul că apar totuşi. Este nor­ cupare de maximă împorlan-
din anul 1970. Ia mal puţin de 40 de mun­ de fapte nu mal puteau fl mal oare ca o astfel de insta­ ţâ pentru beneficiari, pcnlru
Conferinţa de partid a dez­ citori. Nu are acest corp teh­ tolerate, şl atunci au trecut la laţie sâ funcţioneze numai 58 a şti din timp cum sâ-şî pre­
bătut un ansamblu larg de nic cu experienţă şl putere de sancţiuni. De fapt, au trecut la sută din timpul planificat? gătească cadrele pentru noile
probleme de care depinde muncă atîta mîndrie profe­ dintr-o greşeală în alta — da Dacă activitatea se va desfă­ capacităţi, cum sâ asigure ba­
soarla producţiei de minereu, sională să se mobilizeze mal Ia tolerare la exces de exi­ şura în astfel de condiţii cînd za de materii prime si auxi­
calitatea, productivitatea şl Intens pentru a rezolva cî- genţă. Răul a constat şl con­ se vor atinge parametrii pro­ liare, combustibil. energic,
preţul de cost al acestuia, teva probleme înspre care ar stă încă în faptul că sanc­ iectaţi ? apă etc. şl, apoi, cui si rtnd
condiţiile de muncă şl viaţă trebui să simtă o puternică ţionarea a rămas singura „ar­ Graficul de eşalonare a e- sâ livreze produsul finii ?
ale minerilor. Ea a apreciat chemare ? Se vede treaba că mă“ căreia 1 s-a conferit ald
insă că în activitatea colecti­ această mîndrie ar trebui sti­ puterea de a Îndrepta lucru­
vului se fac simţite mari mulată, pusă în valoare în- rile. Or, 8-a dovedit efi fără
carenţe care se datoresc în tr-o maximă tensiune crea­ o susţinută muncă educativă
măsură hotârîtoare indiscipli­ toare Iată un domeniu deo­ preventivă desfăşurată am­ Cerc de cibernetică
nei. simţului de răspundere sebit de prielnic pentru mun­ plu, cu răbdare şl perseveren­
scăzut cu care se îndeplinesc ca de partid. Dar cine să în­ tă, sancţiunea s-a transfor­
sircinile, vicierii atmosferei treprindă acţiune concretă şl mat dlntr-o pîrghle de îndrep­ La Liceul „Decebal" din Deva s-a deschis, zilele aces­
propice unei activităţi crea­ eficientă dacă nu organizaţia tare într-una care e deterio­ tea, cercul de cibernetică, condus de ing. cleclrnnisl Bă­
toare, entuziaste, desfăşurate de partid de aici 7 rat relaţiile normale ce tre­ nică Bunea din Hunedoara. In prezenţa a numeroşi li­
într-o largă perspectivă, scă­ Multe abateri, dar organi­ buie să existe într-un colec­ ceeni. membri ai cercului, prof. Aurelia Arimescu a
pării. din mlinl a unor atri­ zaţii de bază cum sînt cele tiv. vorbi^ despre procedeele de conducere a sistemelor
bute esenţiale de conducere de la mina Flllmon, orizontu­ Există un adevăr verificat dinamice complexe — ca obiect de studiu al ciberneti­
de către comitetul de partid rile VIII şl IX, de Ia sectorul de practică, anume că re­ cii — Iar conducătorul cercului a stăruit asupra ce­
şi nucleul conducător teh­ II s-au mulţumit doar cu cî- curgerea la sancţiuni cu ne­ lor două părţi ale acestuia : cibernetica teoretică şi a-
nic, îndrumării sub nivelul teva acţiuni sporadice, Ine­ miluita este dovada slăbiciu­ plicatâ. Totodată au fost fixate primele tenie : aritme­
posibilităţilor a acestui sector ficiente, socotind chestiunile nii unor conducători al pro­ « • » r . J N M I tica binară (pregătită şi susţinută de elevii ion Ari­
v . * , . *
greu de către Comitetul mu­ încheiate, în timp ce numărul cesului de producţie. Aceasta mescu şi Rodica Pretringcnaru) şi algebra boolcană
nicipal de partid Hunedoara, sancţiunilor creştea paralel şl^a arătat neputinţa de a fo­ (de a cărei pregătire se vor ocupa Ovidiu Maioiescu,
precum şi de către comitetul cu cel al absenţelor. După losi mijloace partinice, încăr­ r H ! §>v; Mira Alicii, Angela Zaha şi Mircea Ruşteo). Tot în pri­
de direcţie al întreprinderii nunţi, nedei, salarii, lipsesc cate de tact şi răspundere ma şedinţă a cercului au fost stabilite şi lucrurile ce
miniere. mulţi oameni de la lucru, de­ pentru a orienta activitatea vor fl realizate în acest an şcolar : un ceas care va su­
Activitatea economică a ex­ spre aceasta vorblndu-se ca colectivului. Nu trebuie mi­ na automat, folosit pentru pauzele între ore, sonerii, a­
ploatării este mal slabă în despre o tradiţie, iar organi­ nimalizată nici Influenţa ne­ Vedere din noul oraş al minerilor - UricanI. parate pentru funcţionarea automată a perdelelor şi,
anul 1970 decît în anul pre­ zaţia de pârtia trece pe lin­ gativă pe care a exereltat-o fn final, un robot.
cedent. Planul productivităţii gă fenomen, tratîndu-1 ca pe faptul că la Ghelar în de­ Foto : N. MOLDOVEANU
muncii şl al indicatorului me­ ceva obişnuit, normal. curs de 2 ani au fost schim­
B0 DE A N I D E LA N A Ş T E R E A L U I
Aniversarea a nouă decenii £pre lumea celor mulţi ce semnificaţia vfntulul, obiceiul 1877, la ostaşii din 1918 aau la însemnări ieşene : „Aş ţinea
de la naşterea marelui rapsod 6-au petrecut anonim ca frun­ dlhănlllor şl orîndulala domni­ Mltrea Cocor — voluntarul di­ sâ precizez că motivul pentru D şi E (umane) iile neasemuite
al pămtatulul românesc consti­ zele şl florile anotimpurilor, In lor. Iile Fureuleţ din „Zodia viziei „Tudor Vladlmtrescu“, de care limba operei mele pare EVOCARE din comoara de frumuseţi spiri­
tuie un tnsemnat prilej de me­ necunoaştere, fn auferlnţă şi-n cancerului“ e cititor In stele \ la robii, clăcaşll, haiducii şi aşa de bogată şl firească tre­ tuale pe care ne-o lâsot-o mo-
rele prozator.
ditaţie şl reverie. Mihail £ado- revoltă mocnită s-a îndreptat dacul Chesarlan Breb din bordelenil de odinioară, la lu­ buie căutat In necontenita mea
veanu este scriitorul care a îm­ îndeosebi condeiul descenden­ „Creanga de aur* e un înţe­ crătorii de azi al pâmlntulul, mişcare In mediul poporului de Diologind in codrul unui con­
brăţişat In cunoaşterea şl sen­ tului din clăcaşll de la Verşeni, lept Iscoditor al treburilor fi­ Sadoveanu a urmărit cu pasiune la ţară. Mal cu seamă după A-l evoca pe Miboll Sodo- lui românesc — eleva Carmen curs gen „Cine ştie, cîştigă",
sibilitatea fia artistică temeiuri­ lozofi ceşti şl pollliceştli moş şl răspundere evoluţia unul po­ război am întrebuinţat această veonu este ca şi cum ai încerca Gribincea, preşedinta cercului 12 elevi ai liceului „Decebai"
le vieţii poporului nostru, dtn care prin mama lui le-a moş­ Ananla Intuieşte doinele co­ por al cărui suflet l-a intuit şl falsă vînâtoAre şl acest fals sâ povesteşti despre natura „ca­ de lileralurâ de la Liceu) „De- au reuşit sâ dea, in limbaj lite­
străfunduri de Istorie şt ptnâ tenit sufletul colectiv Încărcat drului după timbrul glasului l-a tălmăcit cum, poate, numai pescuit, ca sâ cunosc cum vor­ re se contemplă pe sine şi se cebol” din Deva. Şl, se pare rar, răspuns unor întrebări „co-
In lumina contemporaneităţii, de dureri înăbuşite. animalelor | Anlca Râduculul Emlnescu a mal izbutit a-o fa­ bea fraţii mei de pretutindeni". tâlmâceşte singură in termeni că evocarea închinotâ, de mem­ borîte" din „Anii de ucenicie",
semnificativă fiind însăşi ori­ „Înzestrat cu una din cele din „O Istorie de demult“ îşi că. Spre deosebire de poetul O elocventă dovadă a aces­ supremi de conştiinţă” — spunea, brii cercului, comemorării a 90 „Honul Anculei" ori din opera
ginea sa din părinţi ce „ve­ mal puternice imaginaţii pe ca­ exprimă regretul profund că naţional stins intr-o perioadă tui adevăr ne-o oferă grija cu citind din Lucian Blaga, cu vo­ de ani de la naşterea lui M. Sa­ de primă mârime „Baltagul”.
neau unul spre altul din două re natura le poate dărui oame­ n-a putut trăi după impulsul de contradicţii şl incertitudini care marele artist a Înregistrat cea vibrindâ de emoţia momen­ doveanu a reuşit sâ „povesteas­ Şedinţa de cerc, desfăşurată in
extremităţi ale pămtntulul ro-1 nilor" — cum aprecia Tudor curat al Inimii el i Iar îrina cu privire la viitorul poporu­ graiul ardelean şl-ndeoscbl le­ tului, dar cu câldura ce o leagă că" Intr-un dialog viu, susţinut ritm de cronometru, pe scena
mânesc“. Vianu — Mihail Sadoveanu a Dascălului din „Cîntecul amin­ lui său. Sadoveanu, In a cărui xicul din zona oraşului nostru, de opera morelui om al scrisu­ de reprezentanţii claselor a Xl-o sălii festive a liceulu* a fost nu
Născut fa 8 noiembrie 1BR0 scos la lumină din anonimatul tirii“ exdamâ cu seninătatea operă pulsează dinamica isto­ cu prilejul participării sale la numai o evocare, in sinteză, a
fn tîrguşorul moldovenesc Paş­ apăsător un Întreg popor de pasiunii plenare: ... pentru dra­ riei ţării, a avut fericirea să cursurile cu învăţătorii ardeleni unor momente literare de înaltă
cani, In care şl-a petrecut co­ oameni care-şl prezintă faţa goste« mea pot să mor". VI- vadă şl sâ exprime bucuria Iz- ţinute la Şcoala normală din ţinută, ci şi o autentică lecţie
pilăria, virtuosul scriitor şl-a Deva în anii 1921—1925. de la care cei prezenţi - ele­
propulsat resorturile destinului Elemente de lexic bizar din vii - au plecat nu fără regretul
său artistic spre noi ţinuturi şi graiul hunedoreen de după de a fl fost, poate, prea scurtă.
oameni, de Imaginea cărora se primul război mondial au atras Pentru câ dincolo de răs­
pătrunde cu întreaga fiinţă în­ atenţia scriitorului, care le-a punsurile frumoase, îngrijit for­
zestrată cu o uimitoare recep­ încrustat în lucrarea „Memo­ mulate ale Adrinelei Hirş, Anei
tivitate şl o neasemuită sensi­ riul cuconulul Iile Leu despre Nicolau, George tei Donau, Ar­
bilitate ertlstlcâ. Paşcani. Făl­ o călătorie in locuri depărtate, gentinei Barbu, Monicâl Drăgu-
ticeni. laşul şl apoi Bucureştiul tocmai la Deva”. şin sau Totlanel Muntean, con­
ae vor asimila şi adinei tn plas­ Bogăţia lexicală Inepuizabilă, cursul literar o reliefat seriozi­
ma sensibilităţi sale artistice, farmecul inedit al frazei, ab­ tatea cu core elevii celor două
lipsa
senţa oricărui echivoc,
din oore vor Izvorî mal lir/.iu sunetului spre cunoaştere şl torla Lipan — întruchipare l>âviril din era socialistă. repetiţiei anoste, dulceaţa lim­ clase se pregătesc la limba şi
,,Locul unde nu s-a intîmplat judecare prin Cozma Răcoare, complexă a virtuţilor omului Omul rapsodiei sadovenlene bajului cumpănit şl pur, cu a- literatură română (prof. Valen­
nimic“ aau „Tirg moldovenesc Moş Ananio, Constandln Moţoc, din popor — Integru şl curat e legat de codrii Rovâulul, de româ de istorie şi Înţelepciune tina Achlm şl Angela Plntllescu),
în 1890*, „Floare ofilită“, „Apa Moş Calistru, badea Toma, Pa­ — sintetizează In structura sa masivul Ceahlău, de virful Iul grija ce o acordă acestui frumos,
morţilor“, „Strada Lăpuşnca- vel baci şl aliţla alţi bordeieni, cultul adevărului şl al tradi­ Pătru, de lunca Şiretului sau — fac din monumentala operă dar de loc uşor, obiect de stu­
nu“ şl alte povestiri In care lu­ clăcnşi, haiduci, răzeşi, păstori ţiei, spiritul ingenios şl cute­ a Dunării, de undele cristaline a Iul Mihail Sadoveanu o ine­ diu. De oceeo nici juriului — for­
mea ttrgurllor şl oraşelor îşi ce poposesc la Hanu Ancuţei, zam, voinţa tenace şl activă, ale Frumoasei, de ostroavele galabilă simfonie, sau, cum mat din profesorii Silvio Gribin­
trăieşte viaţa pe coordonatele la crişma Iul moş Precu sau la Inteligenţa iscoditoare, judeca­ Deltei, de zonele pămîntulul spunea George Câlinescu : „...o cea, Emilia Bâdâu şi Dumitru
onel monotonii apăsătoare şi hanul Iul Garaşcu Horamin ta cumpănită şl, mal presus de dintre Carpaţl şi bătrtnul Da- harfă eoliană, o ţlterâ uriaşă Susan — nu l-a fost uşor cînd, Io
organizate, conaumîndu-şl dra­ pentru a-şl mula necazurile În orice, optimismul robust, În­ nublu Eroii, ca şi creatorul cu mii de strune, toate acorda­ sflrşltui întrebărilor, punctajul
te cu grijă timp de jumătate
mele Interioare în zadarnice vinul ulcelelor şi pentru a-şl crederea In viaţă, în triumful lor, se pătrund de farmecul de veac pentru ca nici o sur­ era «gal pentru ambele clase.
frămîntfirl Intime ce ancorează descărca sufletul in istorii zbu­ adevărului şl al dreptăţii. vîntulu! ce-nfloarâ codrii şl ză­ priză cacofonică aâ nu fie cu Doar întrebările de baraj au
în resemnare sau In final de ciumate şl stranii. Proiecţia operei sadovenlene voaiele. de mugetul cerbului putinţă”. reuşit sâ detaşeze cu 10 puncte
melodramă romantică (Daria Spiritul pătrunzător «1 scrii­ nu se extinde numai orizontal, sau tocilatul cocoşului de mun­ Impresionantă prin vastitatea pe concurenţii din clasa o Xl-o
Meni, Marla Stahu, Tlncuţo, torului şl uluitoarea sa recep­ cuprinzînd in conul său de lu­ te, de coloritul nuferilor oglin­ sa, cuprinzînd mult peste o D, oare au fost declaraţi câşti­
Neculaî Manea, Hala Sanis ş a.). tivitate a surprins şl Incrustat mină oameni şl locuri de pe diţi In luciul apelor din ostroa- sută de volume, Instructiva gători. Atmosfera antrenantă
Legătura cu cel de la Ver- în paginile operei, ca pe o co­ întreg pnmlntul locuit de ro­ ve, sau de mireasma blracă- prin uriaşa bogăţie de cunoştin­ creată întrecerii de ia început
şenl — ţărani cuminţi, harnici, loană Infinită, resursele bogă­ mâni. Ea sondează cu f^r- mulul din curâturâ. Tainele ţe despre oameni şl faptele lor, de către profesorul examinator,
cuviincioşi şi pătrunşi de în­ ţiei sufleteşti ale poporului ţa documentului şl a Ima­ vieţii din natură ÎI Ispitesc şl-I pilduitoare şl stenică prin În­ tovarăşa Elena Frunză, s-a men­
ţelepciunea naturală cîştigatâ nostru care şl-a format din ginaţiei planul vertical al cuceresc integral pe scriitor. ţelepciunea şl experienţa de ţinut pe întreg parcursul compe­
In lupta de veacuri cu viaţa, timpuri străvechi o cultură şi Istoriei neamului, oferlndu-ne Omul trăitor pe pâmîntul ro­ viaţă ce-o comunică, educativă tiţiei, focînd astfel ca dialogul
nenumăratele Incursiuni în lu­ civilizaţie proprie, cultlvîndu-şl panorama trecutului din vre­ ’ mânesc atît de încercat, de va­ prin sentimentele nobile de ca­ literar sâ atragă plăcut audito­
mea satului ca Inspector al înţelegerea şi simţirea printr-o mea Ducâl Vodă, imaginea le­ riat şl înclntâtor, a fost sur­ re e străbătută şl animată, tul­ riul, să învioreze concurenţii.
cercurilor culturale şl mal ales necontenită luptă de adaptare gendară a Şoimilor şi a Nea­ prins de Sadoveanu şl în sub­ burătoare prin arta fermecă­ „Către Sălane... se deschide rîpa şi-n marginea ripii a eres- Prin măreţia subiectului şi fru-
pasiunea de vînâtor şi pescar la condiţiile de viaţă, prin is­ mului Şoimâreştilor, pe Măria stanţa vieţii sale revărsată în toare a naraţiunii şl prin poe­ cui, puţin pieziş, un brad care acuma are toate semnele bătri- museţeo desfăşurării, momentul
l-au apropiat şi l-au ţinut in codirea tainelor mediului în­ sa Ştefan, domnul ‘ Moldovei, cel mai de preţ har al său : zia descrierii. Incîntăloare prin neţii : in cetinile lui se amestecă smocuri cărunte de barbo-ca- sodovenîon de la liceul „Dece-
permanenţă pe marele artist conjurător şl prin descifrarea precum şi alte feţe şl crîmpeie vorbirea, ceea ce a dus la ui­ dulceaţa limbajului» inegalabil, orei. E voinic însă şi se ţine tare în rădăcini ; a înfruntat toate bal" râmine o filă îndrăgită a­
In contact cu satul şl locuitorii necunoscutelor naturii umane. din zbuciumata noastră Istoric mitoarea varietate bogăţie a opera sadovenianâ este un Imn urgiile ¡n această vale larg des chîsă".
lui. de care s-a simţit legat cu Astfel, badea Toma din Valea naţională. De la voievozii vechi Umbli operei mare.... povesti­ grandios închinat celor mulţi. (SADOVEANU MIHAIL, Bradu strîmb, Opere voi. 16, p. 339). dăugată de elevi (a lecţia de li­
mţi de fibre prin origine, afec­ Frumoasei cunoaşte mersul a- la Vodă Cuza: de la oamenii tor. In acest sens scriitorul teratură.
tivitate şl aspiraţii. notlmpurilor, covrigul lunii, Măriei Sale, la dorobanţii din mărturisea în 1939 în revista Prof. DUMITRU SUSAN LUCIA LÎCIU