Page 47 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 47
Ştiinţa Petroşani-un „15“ prea £0,00 Tcic-enciclopedia; RADIO întreprinderea poligrafică
19.30 Telejurnalul de oearfi)
£0,50 „Crizantema de aur* —
program do romanţe rea PROGRAMUL Ii 8,03—9,10 Mu
lizat cu concursul laurea zică şl actualităţi; 9,30 Mioriţa: Hunedoara, Deva
ţilor edl(lel a IH-a a Festi 10.05 Muzică Instrumentala i 10.30
valului (te la Ttrgovlşlo; Din ţările socialistei 11.0S Melodii
vrednic pentru condiţiile sale de pregătire £1,10 Film serial: „Incorupti de Radu Şerban; 11,29 Lucrări de ANGAJEAZA
Theodor Rogalekl; 11.45
Sfatul
bilii*!
medicului; 12,00 Clnlecul e pretu
22,00 Scară Jubiliară Franz Le
har. cu prilejul împlinirii tindeni; 12,39 Melodii populare; STRUNGAR categoria lll-VI.
13.00 Radiojurnal; 13,10 Avanpre
Evocăm cu 6ati6Îacţle „vre Dinu, Vaslle Rusu, George Păcat că acum doar condi a 100 do ani do la naşto- mieră cotldlanfl; 13,23 Muzlcâ de Salarizarea conform H.C.M. 914.
cstradA; 13,30 Radloclub turistic;
rea compozitorului.
murile bune", din urmă cu Graur şl T. Râduleseu) care ţiile de teren mai Împiedică Transmisiune de la Sofia 13,50 Frumos eşti, Bucureşti —
etntece; 14,90 Caleidoscop muzical;
cîţiva ani, cînd, !n competi au cucerit acest titlu şl, din buna şi corespunzâtoarea pre 17,00 Emisiune In limba ger- 14.40 Vechi melodii cu Mia Brala
prin Intervlzlune;
ţia rugblstlcă de mică anver aceaslâ echlpâ, C. Dinu, V gătire. Organele locale din mu manfl; 22.30 Telejurnalul de noapte; şl Petre Alexandru; 13,09 De la
gură „Cupa primăverii", re Marlnescu, S. Bârgâunaş şi nicipiu ar trebui să dovedeas 18,10 Publicitate; 22,45 Telesport. Aspecte de la 3 la 7; 19,09 Gazeta radio; 19,30
Ctntece de nuntă şl Jocuri popu
zervată de obicei echipelor alţii au fost chemaţi în lotul că mai multă înţelegere faţă 18,15 Bună scara, fete! Bunft finalele Campionatului eu lare; 20,05 Tableta de seară; 20.10
bucureştene, era angrenată şi reprezentativ. Din nou, Ştiin de această echipă — una din seara, bAlefl!; ropean de box — Juniori, Mlcrorecltal Angela ziua; 20,29
Ştiinţa Petroşani — singura ţa Petroşani ocupâ, în clasa tre formaţiile care ridică co 19,ÎS Publicitate; înregistrare de la Mis Argheziană; 20,25 zece melodii
preferate; 21.09 In Jurul globului;
formaţie de provincie care a mentul diviziei A, prima pozi tele prestigiului sportului din 19,20 1001 de seri — emfsluno 21.20 Orchestra Alexandru Imrc;
vea această onoare. Era rezul ţie dintre echipele din provin Valea Jiului. Ne gîndlm că o pentru ecl mici; kolc. 21.30 Moment poetic; 21,35 Solista
tatul, confirmarea, recunoaşte cie, talonînd de aproape pri fruntaşă divizionară A, doar serii; Nlcoletta; 22,00 Radiojurnal.
Buletin meteorologic; 22,20 Sport;
rea oficială a valorii 15-lul mele locuri Pierzînd însă ne în cazuri „excepţionale" are 22.30 Dana pentru toate víretele;
din Valea Jiului — teamul aşteptat la Cluj, cu Agrono posibilitatea să evolueze pe 23.00 Expres melodii; 0,05—0,00 Es
care ani In şir păstra contac mia, şl autoînvingîndu-se un teren corespunzător, în trada nocturnă.
PROGRAMUL II: 6.00 Program
tul cu elita rugbiulul româ printr-o slabă mobilizare, în rest susţinîndu-şl meciurile pe muzical de dimineaţă; 7,00 Radio
nesc, puternic concentrată in derbiul cu Grlvjţa roşie, echi terenul din Lonea. Doar ame SÁPTmMINA VIITOARE jurnal; 7,13 Program muzical do
cele 3—4 echipe bucureştene. pa antrenată de maestrul spor najarea stadionului propriu dimineaţă (continuare); 8,10 Tot
inalnie; 8,25 Mari Interpreţi: Ye-
Era pe vremea de glorie a tului Teodor Râdulescu a ra din dealul Institutului va re hudl Menuhln; 0.00 Corul bărbă
însuşi rugblului românesc, e tat Instalarea în fruntea cla zolva problema. Dar aceasta tesc al Radlotelevlzlunll; 0,20 Cln- angajează
tâ Mârluca Matache şl
Florea
poca de aur, cum a fost carac samentului. Oricum, însă, ra- numai în perspectivă I Numai LA TELEVIZIU Netcu; 0,35 Muzlcâ de camerâ;
terizată acea culminaţie, portînd posibilităţile reale la în 1973 se va putea vorbi de 10.06 Rndlocnclclopedle pentru ti DE URGENTA i
cînd reprezentativa noastră condiţiile vitrege de pregătire stadionul „Ştiinţa". neret (reluare); 10,30 Melodii de
repurta succese de prestigiu şi de joc, evoluţia formaţiei Atunci, probabil, se va aş DUMINICA Cabinet economic Tv. Legislaţia Ieri, Interpreţi de azi; 11,00 Reci Pentru sediul întreprinderi! :
Sutherland;
tal de operă Joan
în Fronto, cînd francezii în este meritorie. tepta şl mai mult de la aceas privind proteeila muncii şi 11.20 Din Inreglstrârlle Iul Vaslle
practica; 19,15 Publicitate ; 19,20
şişi au propus Includerea Ro Dacă secţia de rugbl a Clu tă echipă. Se va fixa un obiec 9.00 Matineu duminical penlru 1001 de seri. Emisiune pentru CânănOu şl ale Iul Guţl Adolf; 9 UN MECANIC DIESELIST
mâniei in „Cupa celor cinci bului sportiv universitar Şti tiv mai exigent, pe măsura copil Şl şcolari; 10,00 Viaja sa seara; 20,00 Handbal masculin. 11,35 Muzică uşoară; 12,03 Avan 9 UN MECANIC PENTRU CILINDRU
ccl mici ; 19,30 Telejurnalul de
premiera cotidiană; 12,15 Concert
lului ;
11,30 Amfiteatru
muzi
naţiuni" — competiţie închisă, inţa Petroşani, prin preşedin posibilităţilor îmbunătăţite, ca cal. Beclhoven azi ; 12,00 Du România — U.R.5S. (repriza a de prlnz; 13,00 Muzlcâ populară; COMPRESOR
rezervată „spumei" rugbisti- tele său, lector universitar A re să nu se rezume la com strajă patriei ; 12,30 Fotbal : Pe 11-a). Transmisiune directă de 13.30 Fragmente din opera „Râpl- 9 UN EXCAVATORIST
Bucureşti.
trolul — Dinamo
ce europene, cînd România urel Suciu, se preocupă înde portare şi clasare onorabile — Transmisiune directă de la la Cluj ; 20,30 Tele-'unemateca. rea din Seral* de Mozart; 14,00
Muzlcâ uşoară; 14.30 Clntă fanfa
America, America (partea I) ;
cucerea, ediţie dupâ ediţie, aproape de problemele echi locul 4 — cum este prevăzut Ploieşti ; 11,30 In reluare, la ce 22,00 Cadran Internaţional ; 22,30 ra reprezentativă a armatei; 14,43 9 MUNCITORI NECALIFICAJI
„Cupa prieteniei", cînd Grlvi- pei, aslgurîndu-1 condiţiile ne pentru actualul campionat. Un rerea telespectatorilor. Lume, Gala marilor Interpreţi români. Pagini din opereta „Amorul mas Pentru secţiile Brad, Veţel, Teliuc şi Almaşu
ţa roşie învingea pe Beziers, cesare — echipament şi mate obiectiv ce poate fi împlinit, lume — film omagial închinat Lucia Stânescu ; 22,50 Telejur cat“ de Ion Hartulary-Darclée;
Măriei TA naşe ; 15,00 Emisiune
15.00 Viaţa muzicală a oraşului
nalul de noapte.
şi cîştiga „Cupa campionilor riale sportive — pregătirea pe care evoluţiile de pînâ a In limba maghlarâ; 16,30 Stu Satu Mare; 13,30 Muzlcâ populară; Mare
europeni", cînd Penciu a fost propriu-zlsă suferă şl acum de cum îl reclamă ca înfăptuit. dioul „N*; 18,00 Undc-i greşea 16.00 Radiojurnal; 16.20 Slmfonlet- ANGAJEAZA i
declarat rugbistul nr. 1 el lu pe urma acelei vechi cauze, In aceste condiţii acordăm tot la? — emisiune—concurs i 19,00 JOI ta de Ion Dumttrescu; 16,43 Inter ® MINERI
preţi din Caransebeş; 17,OS Ante
cintec şl Joc din Tara de Sus ;
mii. care a mal făcut obiectul u creditul echipei şl antrenoru 10.30 Telejurnalul de 6ear& ; na tineretului; 17,20 PubMc)l3te 9 AJUTORI MINERI
A urmat apoi scurta perioa nor critici în ziarul nostru — lui ei — ambasadori de onoa 20,00 Film artistic. O proprletA- 18.00 Emisiune In limbo ma radio; 17,35 Piese alese din muzi
ca populorâ; 28,03 Muzlcâ uşoară;
dă de declin a rugbiulul ro lipsa terenului propriu de an re el sportului hunedorean, rensă cludalA — premieră pe ţa ghiară ; 18,10 Handbal masculin: 18.10 Recital de operetă RltA © MUNCITORI NECALIFICAJI
ră ; 21,55 Şapte note In cheia
U.ILS.S. — Iugoslavia (repriza a
mânesc în ansamblu şl — bi trenament şi de Joc. Pentru continuatori de nădejde ai tra sol ; 22,35 Telejurnalul de noap- ll-a). Transmisiune de la Cluj; Sfrelch; 18,25 365 dc cintece; 18,30 Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
zară coincidenţă — scăderea că celelalte probleme care diţiei sportului cu balonul o lO) 22,«S Duminica sportivă. 19,10 Publicitate ; 19,20 1001 de Odă limbii române (reluare); 19,00 Informaţii se primesc zilnic la serviciul perso
Revista şlagărelor; 19,30 Bibliote
valorică a Ştiinţei Petroşani stînjeneau activitatea secţiei val In Valea Jiului. seri. Emisiune pentru cel mici ; că de poezie românească. Magda
19.30 Telejurnalul de scarA; 20,00
Paradoxal dar real, la oro ac au fost rezolvate cu o eficien De aceea dorim Ştiinţei Pe LUNI Handbal masculin : aomAnla — Isnnos; 10,50 Noapte bună, copil; nal de la sediul întreprinderii, iar pentru secţii
tuală cel mal bărbătesc joc ţă vizibilă în evoluţia ascen troşani ca In luna decembrie, 18,OS Scena şl ocranul i 10,40 Ungaria (repriza a Il-a). Trans 20.00 Transmisiunea concertului la sediile acestora.
Orchestrei simfonice a Filarmoni
sportiv, la nivel de reprezen dentă a echipei. Astfel, dupâ la Paris, unde este invitată a Muzică populară cu Angelo misiune de la Cluj ; 20,30 Film cii „Moldova" din Iaşi; 22.00 Ro
serial.
NoUe aventuri ale Iul
tativă, cunoaşte în prezent re- cum ne relata prof. Gh. Irlmle, echipei universitare P.U.C., să Moldovan, Măria Pftunescu, Ion Hucklebcrry Flnn ; 21,00 Portul; manţe.
vitall/area, Iar la scara rug- secretarul clubului, „forma Crlstorcanu, Slmlon Pop, Tudor 21.30 Opereta In... diapozitive ;
Pavcl (trompetă), Iile UdllA (a-
biului din Valea Jiului, Ştiin ţia q fost dotată cu echipament reprezinte cu aceeaşi cinste cordcon) ; 19,00 Ce slnt şl ce 22,00 Telcglnb. Prin Bulgaria;
22,20 Poşta Tv. do Ion Bucheru;
ţa şi-a reluat poziţia frunta complet necesar, s-nu procurat cartea de vizită a rugbiulul trebuie sA fie centroide lmlus- 22,35 Telejurnalul de noapte ;
şă in ierarhia naţională mingi, s-au eradicat manifes românesc în Franţa, ca şl ce rlale? (3) ; 19,20 1001 de 6erl. 22.4» VarletAtl pe peliculă.
Emisiune pentru cel mici ; 19,30
Vom fi, probabil, acuzaţi tările de indisciplină, cele ca lelalte echipe care au cucerit Telejurnalul de seară ¡ 20,00
pentru îndrăzneala de a pune re. cu puţin timp în urmă, în Tentru foileton. Războiul celor VINERI
două roze (IV) : 20.SO Ocolul
în paralel rugbiul românesc, cepuseră să ne pună pe gîn- lauri acolo. tării tn opt luni. Se întrec echi 17.00 Tcleşcoalâ ; 18,00 Un SIGURANŢĂ SEMA CIRCULAŢIEI
în ansamblu, cu cel din Pe duri. N. STANCIU pele reprezentative din munici „Cămin" cu şi despre bărbaţi;
troşani. Argumente pro şl piul Bucureşti şl din Judeţele 18,50 Revista economică t 10.1S
Buzău, Ilfov şl Teleorman; 22,00
contra se găsesc. Nu vom a Dinamica socletă|ll româneşti ; Publicitate ; 19,20 1001 de seri.
Emisiune penlru cel miel ; 19,30
pela însă la ele. Vom spune Campionatul judeţoan de fotbal 22.30 lelejum alul de noapte ; Telejurnalul de seară ; 20,00
doar că în permanenţă din 22.40 TclcspOrL Reflector ; 20,15 Film artistic :
echipa Ştiinţa au fost selecţi America. America (partea a
ll-a) i 21,35 Mal aveţi o între
onaţi Jucâtori in naţională, că JUNIORI MART* bare? Dialog din adlncut pâ- NUzgă, viteza excesivă = accident
aici aceştia au dat satisfacţie, CLASAMENTUL DUPĂ 10 ETAPE : 1B.0A Deschiderea emisiunii. mlntulul. O Invitaţie la o expe
fiind recunoscută contribuţia 1. Minerul Vulcan 10 8 1 1 35-14 17 Ateneu — omisiune de actuali diţie In odlncul pâmtntulul —
La Peştera Muierii ; 22,50 Tele
rauzIcalA ; 18.30 La 1600
tate
lor la rezultatele selecţionatei 2. Energia Deva 10 7 1 2 34-12 15 grade Celsius — emisiune pen jurnalul de noapte. Viteza excesivă, efectuarea Dar nu aşn a procedat şo tocamionul 21—HD—2877. A-
prin decernarea unor titluri 3. Constructorul Huned. 10 7 1 2 21- 9 15 tru tineret ; 1B.SS Clnlaţl cu nereglementarâ a depăşirilor ferul Lo7.âr Ironim, care vind viteză mare autoturis
de maeştri ai sportului. Iar 4. Prepa ratorul Petri la 10 6 1 3 20-14 13 noi. Fragmente din speclocolele Ş7MBATA sînt cauze frecvente care ge conducea autoturismul I HD mul nu s-a putut înscrie pe
în prezent, la Ştiinţa activea 5. Dacia Orăştie ' 10 6 0 4 36-17 12 prezentate de Ansamblul de 17.00 Emisiune in limba ger nerează grave accidente de —1203, proprietatea I.T. A. partea dreaptă lovind auto
pionieri şl elevi din Tg. Mureş
ză patru sportivi (Constantin 6. I O.C.L. Hunedoara 10 5 1 4 24-19 11 şl alte formaţii ale copiilor, mană ; 18,10 Publicitate ; 18.13 circulaţie. Dar, cînd şosea Brad. Şoseaua fiind cu mîz- camionul. Amîndouâ maşini
7. Constructorul Lupenl 10 5 1 4 24-26 11 participante la Festivalul de Ia RunA seara, fetei Bună seara, ua e udă sau cu mîzgâ ? Pe fiâ, iar e) circula pe ruta le au fost avariate, iar Lazflr
8. Energia Paroşeni 10 4 2 4 13-14 10 Belgrad, edljla 1970 ; I9.IS P u băieţii; 18.15 Publicitate ; 19.20 ricolul e de două ori mai Baia de Criş — Vaţa cu vi Ironim s-o accidentat grav.
9. Gloria Haţeg 10 4 1 5 32-24 9 blicitate i 19,20 1001 de seri. E- 1001 de seri. Emisiune pentru mare în această situaţie. In teză mare, s-a înscris în Deci, în condiţii atmosfe
mlsluoe pentru ccl mici ; 19,30
CINEMA 10. Pa ringul Lonea 10 3 3 3 4 22-17 9 8 Telejurnalul dc seară; 20,00 Tro ccl mici ; 19,30 Telejurnalul de asemenea condiţii se cere o depăşirea unui autovehicul rice deosebite se cere o moi
seară ; 20,00 Handbal masculin:
feul Cnrpaţ! Ia handbnl mascu
10
prevedere în plus, o atenţie
2 5 16—23
11. Minerul Anlnoasa
timp ce din faţă venea au-
12. Aurul CerteJ 10 2 2 6 14-25 6 lin. R.D.C- - Iugoslavia (repri România — Iugoslavia (repriza sporită. ce staţiona pe dreapta în mare atenţie, reducerea vi
-î Ţ ir r i 4 za a fl-a). Transmisiune directă â n-a) Transmisiune de la tezei pînă Ja limita evitării
DEVA! • HIbernaius („Po- 13. Recolta Unirea 10 2 0 8 20-61 de la Cluj i 20.30 Premieră Tv. oricărui pericol. Ignorarea a
tria“); Pan Wolodjowskl — ae- 14. P.roparotorul Lupenl 10 0 0 10 7-45 0 Ciula, dc Victor Ion Pnpai Cluj i 20.30 Tele-enciclopedia ; cestor cerinţe dă naştere la
rlile l - l l („Aria“); S1JUE- Notă : Clasamentul a fost alcătuit pe baza omologării £2,00 Prim pion. Şerban Clonl- 21.30 Film «erial. Incoruptibilii.
R1A: Familia noastră trăs lescu ; 22,30 Telejurnalul de Coniacul de Bouverals; 22.20 Te accident I
nii* („Mureşul”) ; HUNEDOA ■rezultatelor de pe teren şl prin „sancţionarea® cu 3-0 a noapte | £2,40 Muzlcorama.
RA: Departe de lumea doz- »reprezentărilor. Cu ocest scor ou fost omologate meciuri' lejurnalul de noapte ; 22,30 Uşurinţa, nerespecta® Cpt. SMARAND TRUŞCA
iânţmlâ („Siderurclstul”) i CA le : Energic Devo - Energia Paroşenl ; Construotorul Lu MIERCURI Comici vestiţi al ecranului.
LAN: Salariul groazei („11 Charlot j 23,00 Cintec de dor.
Iunie”) ; TEL1UC : La nord penl — Preparatorul Lupenl ; Constructorul Hunedoara - 18.00 Universal — şotron — en
prin nnrd-vcst — seriile 1 -II Recolta Unirea fl Minerul Anlnoasa - Gloria Haţeg. Transmisiune de la restauran Abatere repetată,
(„Minerul“) ; PETROŞANI : ciclopedie pentru elevi | 18,30 tul „Bucur*. rea reguSIEor de circu
Inillnlrea $1 Dreptul de
a te naşte („7 Noiembrie*);
IUPENI: Mayerllng - seriile
l-ll („Cultural“); LONEA: Pi laţie dau naştere la permis anulat
cioare lungi, degete lungi
(„Minerul*) ; Splendoare In
iarbă („7 Noiembrie*); VUL Conducerea autovehicule
CAN: Misteriosul X din Cos
mos („Muncitoresc*); Unl- accidente dintre cele lor sub influenţa băuturilor
CAN'I: Două lozuri („7 Noiem alcoolice este o foptâ gravă,
brie“); BARBATENI: Contem care este pedepsită cu seve
poranul tău — seriile I-II („6 ritate de Legea circulaţiei
August“); OltAŞTIE: 24—2S nu mai grave
se înapoiază („Patria*); Adio, Cu toate acestea sînt unii
Texas („Flacăra“) ; GEOAG1U- care nu vor sâ înţeleagă Ia
H,\l: Ghirl cine vine la cină?;
HAŢEG: Străinii („Popular*); ce pericole se expun ei dar
BRAD: Vlnâtorul de căprioa Zilele trecute, pe drumul culaţiei, fapte pentru care şi ce situaţii grave pot crea
re („Steaua roşie*); ILIA! naţional nr. 68, Intre Zei- a fost sancţionat de orga atunci cînd consumă băuturi
Peretele vrăjitoarelor („Lumi cani şi Sarmizegctusa a avut nele de miliţie, care i-au
na*), ANGAJEAZA DE URGENJA alcoolice şi se urcă la volan.
loc un grav accident de cir atras atenţia că circularen loan Strâuţi, din Deva, str.
culaţie (fotografia de jos) cu viteză excesivă poate a Pescăruşilor nr. 16, a fost
pentru staţia de epurare din Sintuhalm Trei oameni şi-au pierdui vea urmări grave >4bia in găsit în ziua de 19 iunie a c.
viaţa, pricinuind mari du urmă cu cîteva zile (3 no conducînd maşina sub influ
L O T O m 4 FOCHIŞTI - AUTORIZAT* DE I.S.C.I.R. reri familiilor din care fac iembrie a.c.) a reprimit per enţa băuturilor alcoolice.
parte. Şi totul s-a'tntimplat
misul de circulaţie care Irí
din cauza uşurinţei, a lipsei sese reţinut timp de 2 luni Conform prevederii Legii
Condiţii : sâ aibâ o vechime de minimum 5 ani. circulaţiei, a fost sancţionat
Rezultatele tragerii din 13 de răspundere faţă dc viaţa de către organele de mili cu plata unei amenzi şi ri
noiemb rie 1970 ; Salarizarea : conform H.C.M, 914/1968 de la celor din jur, faţă de pro ţie. In aceeaşi 2i, cu cîteva dicarea permisului de circu
908 lei pe lunâ la 1 867 lei pe lunâ. pria viaţă Conducind cu ore înainte de a avea loc
Exlr. I : 26, 2, 48. 40, 51, viteză excesivă autoturis accidentul mortal, a mai co laţie pe timp de 2 luni. Deci,
S6, 88, 63, 8. mul „Dacia 1 100", Tiberiu mis o tamponare in comuna timp suficient penlru reflec
Extr. n II-o : 39, 60, 59. 52 Laboratorul textil de la M.S. „Viscoia" Ui peni. Determinarea Informaţii suplimentare la telefon 2178 (servi Boanţă a pierdut controlul Belinţ, in judeţul Timiş. Şi ţie, dar şi de îndreptare Da.
4.1. 11. 22. rezistenţei firelor. ciul personal). volanului, nu s-a mai putut cu toate acestea, T.B. nu a Dar nu pentru dumnealui
înscrie in curbă, infrînrf, In învăţat nimic, nu a vrut să care, se vede, ii place mai
« E H Q S a B S H r J V - --------- - ^ *r - 'rl± ~ - — — plin, intr-un autobuz care reţină observaţiile făcute de mult tăria alcoolului dccîl
circula reglementar. Condu agentul de circulaţie şi a articolul 46/3. Şi ea să con
cătorul autoturismului (28 continuat să circule cu vite vingă organele miliţiei, în
de ani), soţia sa şi o pasa ză excesivă, care pină la ur 20 octombrie iar a fost găsii
geră au decedat pe loc, iar mă, l-a condus la comite la volan sub influenţa bău
„SOCIETATEA SINUCIGAŞA" maşina a fost grav avaria rea unui accident grav, cu articolului 42 din Legea cir
turilor alcoolice. Şi, conform
tă. Acasă, un copil de 2 ani
pierderi ireparabile.
a rămas fără părinţi. Un bi
>4cum regretele sint tar
lanţ profund îndoliat, care dive. Dar accidentul in sine, culaţiei, care prevede : „Per
misul de conducere sc anu
Poluarea aerului şl apel, zgomotul, reziduurile radioactive, ngenţl al poluării atmosferei II scoici. Acestea, s-o constatat, cu pele rlurllor şJ mărilor, dupâ ce a produs o adlncă durere in cauzele care au dus la co lează dacă titularul acestuia
aglomeraţiile urbanistice, criminalitatea — Iotă cltova feno constituie substanţele gazoase e prindeau cantităţi mari de rezi şl-a îndeplinit mldunea de a o- rîndul citorva familii.
mene care ameninţă In perspectivă societatea In ţările pu manate de automobile şl, mal a duuri ce proveneau din Marea irăvi mal intll aerul. In condiţiile miterea lui trebuie sa con săvîrşcştc, în interval de 6
ternic Industrializate ale lumii apusene. Numeroşi oameni les, de avloonele cu reacţie su Nordului — una din apele cele existente In societatea puternic Cum s-a produs catastro ■ uni de la restituire, una
do ştlInţA trag semnalul de alarmă şl cautA soluţii care «â personice. mal poluate dJn Europa, Abstrac industrializată, acest fenomen c a fa ? A fost o „intîmplare vingă pe conducătorii auto dintre faptele prevăzute in
pună la adApost viitoarele generaţii. PînA In prezent, gradul de po ţie făclnd de marile lacuri : ZU- pătă proporţiile unor calamităţi nefericită", un „ghinion", că in miiniîe lor se află alin. 1 sau două dintre lap
luare a atmosferei a fost măsurat rlchsee este lipsit de orice viaţă, de mare Amploare. Alarmantă
Mor pinii de pe Via* Appia inate care, după Introducerea mo numai in ctteva puncte nle glo de la înfiinţarea unul „canal sa esto infectarea mărilor prin pe cum motivează unii încăl vieţi omeneşti şi trebuie să tele prevăzute în alineatul 2
nedei, oferă o doză dc oxigen ce bului: la Washington el a crescut nitar“. la .sflrşitul secolului al trol. Un funcţionar superior al cările legii circulaţiei ? Nu.
Revista americană „Time" re lui care ae simte In pragul unul intre 1909—19C4 cu 57 la sută, la XlX-lea, de asemenea Tegernsce, Ministerului de interne dtn S U.A., fie pătrunşi de răspunde ale art. 41, care atrag sus
lata recent că. In prima 6âptâ- colaps... Davos (Elveţia), vestit prin sana victimă a apelor Industriale Ma Fred Slnger, însărcinat cu pro A fost urmarea unor gre rea ce le revine atunci cînd pendarea exercitării dreptu
m lni a lunii septembrie, marile In majoritatea cazurilor pînA toriile sale T.B.C., cu 89 Ia sută. joritatea lacurilor din nordul Ita blemele poluării, arată că petro şeli repetate, a ignoranţei lui de a conduce autoveliî
centre urbane de pe glob erau acum. au fost neglijate efectele Pe insula Mauna Lon (Hawal). liei au fost. )a rîndul lor. „lip lul ce se scurge In m irt din se află la volan
biologice ale substanţelor chimice
înecate Intr-o atinoşferA viciată. măsurătorile au Început in 1957. site de viaţă“ de apele reziduale vase s r u nave petroliere şi zăcă regulilor de circulaţie. Fi culc", loan Strâuţi a rămas
In Stalelo Unite, aerul poluat a lansate de om în atmosferă — de După zece ani s-n Înregistrat o minte de petro) se ridică anual indcă T.B. a mai comis al S. CERBU fără permis. O lecţie din cu
cuprins Întreaga co&atA a Atlan exemplu plumbul emanat din e creştere cu 30 in sută a concen Industriale şl de cele provenite la un milion tone Se adaugă un
ticului de la Boston la Atlanta. şapamentele motoarelor autovehi traţiei de praf din aer — aceasta din canalele oraşelor. Acelaşi lu milion tone de reziduuri de te abateri de la legea cir- Lt. col. VASILE ŞERBAN re şi alţii mni nu dc învăţul.
cru s-a Intlmplat cu numeroase
Cel mal afectat a fost New Yor- culelor. al căror carburanţi slnt deşi Mauna Loa este foarte înde ulei de motor, 10 milioane tone
kul, unde s-a lansat „smog Îmbogăţiţi cu tetraeill de plumb, părtată de orice zonă Industrială. lacuri din Suedia. . şl lista con de benzină care, dupâ volatiliza
alarm* (smog — ceaţă -f- fum) de tn scopul ridicăm cifrei octanice, Asupra 31 la sută din suprafaţa tinuă. re. ajung In cele din urmă tot C. BRADEANU
gradul cel mal ridicat. Mulţi new- intoxicaţiile cu plumb slnt frec globului pluteşte un strat coboril in Apa mărilor şl un milion tone
vente. După cum arată dr. Clair
yorkezl s-au plina de Iritaţii ale de nori. S-a constatat eâ deasu Plumbul şi mercurul de diferite substanţe cu conţinut
ochilor Şl cAllor respiratorii. In Palterson. geochlmlst la Institu pra Atlanticului de nord densita uleios — deci o poluare de aceas
Japonia, poluarea aerului a fost tul de tehnologie din California, tea acestui strat de nori depăşeş In Oceanul Pacific, deşi foarte tă categorie cifrată la 13 milioane
favorizată de o serie de zile to populaţia americană este astăzi te cu 10 la sută limita normală. îndepărtat de regiunile In care tone pe nn.
expusă une) „primejdii serioase
ride, lipsite de orice curenţi de şi cronice a plumbului“.. Acesta slnt folosite autovehiculele, s-a Se mai adaugă Insă poluările
aer. Numeroşi copil au avut stări este deosebit de nociv pentru co 3 000 avioane cu reacţie pe zi constatat existenţa plumbului în- accidentale. Este binecunoscută
de leşin din cauza lipsei de oxi piii care II Inhalează, expunin- tr-o concentraţie de zece ori mal cea ocazionată de eşuarea petro
gen, Peste 8 000 dc locuitori din du-se unor tulburări In dezvolta Şryson a calculat că zilnic ai- mare decit cea normală. Plumbul lierului „Tortey Canyon", care a
Tokio au avut nevoie de trata rea lor fizică şl Intelectuală. mosfera globului este străbătută poate fi găsit astăzi şi In zăpezile luat proporţiile unei 'tragedii, cu
ment medica). In urma unor „cri de circa 3 009 avioane cu rcaclle. Arcticii, Intr-o cantitate de şapte atlt mai mult cu cit produşi! fo
ze de amog*. La Sydney, oamenii din care 50 la sută lasă In urmă ori mal mare. Concentraţia de losiţi de englezi pentru dizolva
au simţit In atmosferă un miros De Io poluarea atmosferei gaze condensate ce sc menţin In plumb din mările globului a cres rea petrolului purtAt de valuri
de ouă stricate, provenit de la la răcirea atmosferei atmosferă timp de o Jumătotc de cut constant tn ulMmll’ 45 de ani. spre coaste conţineau hidrocar
reziduurile unei rafinării petrolie oră şl se răspîndesc pe o rază de de clnd se foloseşte Jctraetllul de buri. la rîndul lor vătămătoare :
re. La Roma, vestiţii pini de pe De prin anul 19S5 s-a constatat circa 1 km. In zona S.U.A. — A- plumb în carburanţi, Ur unii oa pagubele provocate de ţiţeiul re
Via Appia au astăzi aspectul unor o înrăutăţire constantă a climei, tlantlc — Europa occidentală re meni de ştllnlâ evalueaza că plnă vărsat din petrolier au fost" mul
schelete — efectul gazelor Indus manifestată prin coborlrea tempe zultă o înmulţire a norilor cu la sflrşitul acestui secol ev «e va tiplicate, Iar pierderile de fAunâ
triale. S-a calculat că pe cuprin raturii medii, prin Ierni tot mal 5—19 la sută. Oamenii de silinţă dubla $1 floră marina au fost catastro
sul R.F.G. ce depun anual 20 mi reci, urmate de veri tot mal ră prevăd că, Intr-un timp relativ Mercurul, o substanţă extrem fale.
lioane tone de praf, cuprlnzind coroase şl mal umede. H. H. scurt. Atlanticul şl regiuni tniln- Teoretic, există un organ şl un
reziduuri de gaze (JAunătoaie. Cu Lamb. de la Institutul meteorolo sc nord-amerlcone şl vest-curo- de otrăvitoare, n)unge In propor sistem de control Internaţional a-
această cantitate de praf ar pu gic britanic, specialist 1n fluctua pene vor îl permanent acoperite ţie de 50 la sută din producţia
tea fl încărcate peste 800 000 va ţiile climatice pe termen lung. a de nori globală. In apele mărilor. In apele supia poluării mărilor cu petrol,
goane de marfă. Institutul de me rată că In Marea Brltattle perioa Prof. Bryson a studiat datele de coastă ale Mării Baltice, peştii in 1869 s-a cerut guvernelor sâ
dicină penlru Igiena atmosferei da de creştere a plantelor s-a privind evoluţia temperaturii In conţin tot mal mult mercur, plnă înăsprească sancţlumle şl sâ în
d|n Düsseldorf a stabilit că „cu scurtat din 1950 cu două săptâ- ultimii 100 000 de ani, elaborate la punctul In care devin neco- treprindă noi măsuri In vederea
pola de cca|A" care acoperă ma mini, tar precipitaţiile de zăpadă de un Institut de cercetări dane- mestlblll. S-a putut constata. în îngrădirii poluării apelor. Practic.
rile oraşe din bazinul Rinului şl cad pe Pâmlnt. în cele mal multe z.o-amerlcan. Din aceste date re Suedia, că mercurul cuprins în Insă, se parc că autorităţile ac
Ruhrulut determină o reducere regiuni a)c uscatului, dc două ori zultă că au avut ioc numeroase ţionează foarte lent atunci cînd
a luminii şi căldurii solare cu pi- mai frecvent. Iarna 19C8—1969 a schimbări de temperatură, unele ouăle de păsări a crescut plnă In este vorba de îngrădirea libertăţii
măsura în care. prin consumul a
nă la 50 la sută. fost neobişnuit de severă In rapide, altele lente, Iar Bryson două ouă, omul depăşeşte doza marilor companii petroliere...
S.U.A , Iar Anglia o înregistrai trage concluzia că nu trebuie ex zilnică inofenalvâ. Calamităţile naturale, din nefe
Oxigen de vîmare col mai rece februarie din anul clusă posibilitatea unor viitoare ricire atlt de frecvente în ultimul
1909. Numeroşi oameni dc ştiinţă, modificări generale ale temperatu 15 milioane tone de reziduuri timp. slnt insolite de calamităţi
Tot mal multe nave de coastă printre care prof. Rcld Bryson. rii atmosferice a Pâmlntulul, şl provocate de om în mod con
se ciocnesc sau se scufundă din şeful seciiel de meteorologie a U- anume răcirea el. petroliere pe an ştient „Societatea sinucigaşă“
nivcrsităţil din Wisconsln (S.U.A.), spun oamenii dc ştiinţă care cau
cauza lipsei de vizibilitate In pli afirmă că tendinţa de răcire n Omul varsă neîncetat In mări tă astăzi mijloace de luptă sl so
nă z| Agenţii de circulaţie se în atmosferei terestre se datorează Locurile moarte şl rluri mii de substanţe, printre luţii salvatoare împotriva acestor,
torc din patru în patru ore In norilor uriaşi de praf şl reziduuri In mal I9C8, 85 de locuitori de care reziduuri chimice şl radio şl altor, catastrofe artificiale.
postul lor de poliţie pentru a face gazoase eu care omul îşi Izolează pe coastele britanice au pre- 0 active. chiar gaze toxice dc luptă.
inhalaţii cu oxigen In unele ca Pămlntul de lumina şl căldura zentat diferite 9lmptome de pA- In fapt, aproape tot ceea ce de AL. A- Acestea sînt urmările gravului accident de circulaţie dintre Zeîcani şi Sarmizegetusa.
fenele şl străzi pot îl găslie auto- Soarelui. Iar unul din principalii ralizle In urma consumului de vine inutil omului, ajunge In a- (V* urma)