Page 48 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 48
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 4931 SÍM BÁTA 14 N O IEM B R IE 1970
C O M U N I C A T Conferinţa consacratâ Chile a reluat in mod oficial I I
cu privire la vizita delegaţiei de partid aniversarii a 150 de ani relaţiile diplomatice, !
şi guvernamentale a Republicii Populare Polone de la naşterea lui i I
în Republica Socialişti România Friedrich Engels comerciale si culturale j O NOUA REALIZARE IN
>
DOMENIUL SINTEZEI
probleme privind dezvoltarea nală. Pentru restabilirea pă I ARTIFICIALE A VIEŢII
rflj.FM.iimf.flUII în continuare a colaborării po cii în această parte a lumii es BERLIN 13. — Corespon social-politice de pe lîngă cu Republica Cuba
litice, economice, tehnico-şti- te necesar să se pună capăt a dentul Agerpres, Ştefan Deju, C. C. al P.C.R., a prezentat Cercetătorul american
inţifice, culturale şi în alte gresiunii americane şi inter transmite : In ultima zi a lu comunicarea ,.Engels şi miş dr. James Danielii de la
domenii. venţiei străine în Indochina, crărilor conferinţei consacra carea muncitorească din SANTIAGO DE CHILE 13 de prima ţară socialistă de pe [ Universitatea Buffalo
La convorbiri au participat: O atenţie deosebită a fost a- să se retragă trupele S.U.A. şi te aniversării a 150 ani de la România. Transformarea re (Agerpres). — Chile a reluat continentul american. In 1962, (New York) a anunţat
naşterea lui Friedrich Engels,
Din partea română : Nicolae cordatâ problemelor lărgirii şi ale aliaţilor lor din Vietnamul care s-a desfăşurat la Berlin voluţionară a societăţii româ în mod oficial joi relaţiile di Cuba a fost exclusă din aceas 1 că a reuşit să realizeze
Ceauşescu, secretar general al perfecţionării continue a cola de sud şi din. Peninsula Indo- in zilele de 12 şi 13 noiem neşti sub steagul marxism- plomatice, comerciale şi cul tă organizaţie, iar în 1964 a prima sinteză artificială
leninismului".
Partidului Comunist Român, borării economice şi tehnico- chinezâ, iar poporul vietnamez brie, au luat * cuvîntul şefii turale cu Republica Cuba du fost adoptată rezoluţia care din componente izolate
preşedintele Consiliului de ştiinţifice. şi celelalte popoare din Indo unor delegaţii străine. In seara zilei de 13 noiem pă şase ani de la întreruperea cerea tuturor statelor mem ( a unei celule vii capabi
Stat al Republicii Socialiste Delegaţiile şi-au exprimat china să fie lăsate să-şi hotă Şeful delegaţiei române, brie, Walter Ulbricht, prim- lor, în baza unei rezoluţii a bre să rupă relaţiile diploma l le sd se reproducă. El a
România, Emil Bodnaraş, satisfacţia în legătură cu înţe rască singure soarta. Delega Ion Popescu Puţuri, membru secretar al C C. al P.S.U.G, doptate in iulie 1964 de Orga tice şi de orice altă natură cu precizat că „această re
membru al Comitetului Exe legerile referitoare la colabo ţiile au apreciat că propune al C.C. al P.C.R., membru al preşedintele Consiliului de nizaţia Statelor Americane Cuba. Chile s-a numărat prin I alizare deschide o nouă
cutiv, al Prezidiului Perma rarea economică pentru peri rile în opt puncte ale Guver Academiei de Ştiinţe Sociale Stat al R.D.G., şi soţia sa, au (OS.A.). Cele două state au tre ţările care s-au abţinut la eră in domeniul sinte
nent al C.C. al P.C.R., vice oada 1971-1975, în care se pre nului Revoluţionar Provizoriu şi Politice, director al Insti oferit o recepţie în cinstea căzut de acord asupra resta votarea acestei rezoluţii, şi zei artificiale a vieţii,
preşedinte al Consiliului de vede o creştere însemnată a al Republicii Vietnamului de tutului de studii istorice şi participanţilor la conferinţă. bilirii relaţiilor in urma tra guvernul de atunci al ţârii a aflată in stadiu de ex
Stat, Gheorghe Pană, mem schimbului reciproc de măr Sud oferă o bază raţională tativelor purtate de ministrul declarat că o aplică numai t plorare". Printre exem
bru al Comitetului Executiv, furi. Părţile consideră că exis pentru realizarea unor pro chilian al afacerilor externe, pentru a respecta o hotărlre a plele de sinteză artifi
al Prezidiului Permanent, se tă numeroase posibilităţi de grese reale la tratativele de Ia Clodomiro Almeyda, şi mi O.S.A. ( cială, Danielii a citat
cretar al C.C. al P.C.R., Ilie dezvoltare continuă a colabo Paris. nistrul de stat cubanez însărci In programul electoral al posibilitatea creării unor
In legătură cu situaţia în
Verdet, membru al Comitetu , rării, specializării şi cooperă cordată din Orientul Apropiat, In legătură cu situaţia poli nat cu problemele economiei, frontului „Unităţii Populare“, I microorganisme sau or
lui Executiv, al Prezidiului rii în producţie, îndeosebi in Carlos Rafael Rodriguez, ca in numele căruia a candidat ganisme capabile să tră
Permanent al C.C. al P.C.R., industria constructoare de părţile au subliniat din nou re a condus delegaţia ţârii sa actualul preşedinte, normali iască in condiţiile unor
prim-vicepreşedinte al Consi maşini, siderurgie, chimie, e- necesitatea soluţionării pe ca le la festivităţile prilejuite de zarea relaţiilor cu Cuba a con corpuri cereşti cum es
liului de Miniştri, Janos Fa- lectronicâ, automatică, con le politică a conflictului pe tică şi militară din instalarea preşedintelui Salva stituit una din principalele te cazul planetei Marte.
zekas, membru al Comitetului strucţii navale. S-au dat indi baza Rezoluţiei Consiliului de dor Allende. prevederi de politică externă. (
Executiv al C.C. al P.C R., vi caţii Comisiei guvernamentale Securitate din 22 noiembrie Preşedintele Republicii Chi Normalizarea relaţiilor din „RISIPITORII“
cepreşedinte al Consiliului de româno-polone de colaborare 1967, pronunţîndu-se pentru le, Salvador Allende. a anun tre Cuba şi Chile constituie un I DE MARIN PREDA
Miniştri, Corneliu Mânescu, economică să elaboreze şi să retragerea trupelor israeliene Orientul Apropiat ţat joi seara în cadrul unui eveniment Important pentru EDITAT IN IUGOSLAVIA
membru al CC. al P.C.R, mi supună spre aprobare celor de pe teritoriile arabe ocupa discurs radiotelevizat că ho cele două ţâri şi pentru Ame l
nistru] afacerilor externe, Ti- două guverne propuneri con te. pentru asigurarea dreptu târîrea de restabilire a rela rica Latină în ansamblu. Ea Cunoscuta editură „Zo-
bcriu Petrescu, ambasadorul crete de cooperare în aceste lui la existenţă, la pace şi POZIŢIA REPUBLICII ARABE UNITE ţiilor cu Cuba a fost adopta rupe izolarea pe care O.S.A., ra“ din Zagreb a publi
Republicii Socialiste România domenii. A fost semnat un securitate tuturor statelor din tă „în conformitate cu drep la inspiraţia S.U.A., a încer cat romanul „Risipito
în Republica Populară Polonă. Protocol privind rezultatele această zonă. Pentru realiza CAIRO 13 (Agerpres) — pentru interpretarea pe care tul Ia autodeterminare al po cat să o impună Cubei în A riid e Marin Preda. Vo
Au fost, de asemenea, pre convorbirilor dintre delega rea unei păci durabile în Ori In cadrul lucrărilor sesiu ministrul de externe al Marii poarelor, înscris în Carta merica Latină. 1 lumul a fost editat in
zenţi : Bujor Almâşan, mem ţiile de partid şi guvernamen entul Apropiat este necesar să nii extraordinare a Congre Britanii, Alee Douglas-Home, O.N.U.“. El a precizat că re colecţia „Biblioteca scri
bru al C.C. al P.C.R, minis tale ale Republicii Socialiste se reglementeze situaţia popu sului Naţional al Uniunii So a dat-o rezoluţiei Consiliului zoluţia O.S. A. din 1964 nu este Referitor la poziţia faţă de itorii or străini", (n tra
tru] industriei miniere şi geo România şi Republicii Popu laţiei palestiniene conform nă cialiste Arabe, preşedintele de Securitate în sensul nece conformă dreptului interna Cuba, preşedintele Salvador I ducerea lui Milofko Bru-
logiei. Vasile Vlad, membru lare Polone, referitoare la zuinţelor naţionale ale aceste R.A.U., Anvvar Sadat, a rostit sităţii ‘evacuării trupelor is ţional şi intereselor popoare Allende sublinia în interviul sin.
supleant al C.C. al P.C R., şe dezvoltarea în continuare a ia. un discurs în care s-a refe raeliene din teritoriile arabe- lor latino-americane. „întot acordat ziarului iugoslav „Po
ful Secţiei Relaţiilor Externe colaborării economice şi teh Ambele delegaţii s-au pro rit la situaţia politică şi mi ocupate, precum şi al stabili deauna am fost sigur că rezo litika" : „Nu ascundem că de I Reuşii realizat din
a C C. al P.C.R, Ion Florescu, nico-ştiinţifice nunţat pentru creşterea efica litară din Orientul Apropiat rii unei păci echitabile în 0- luţia O.S.A. nu are nici o ba Cuba, ca şi db celelalte popoare punct de vedere editori
membru supleant al CC. al Cele două părţî au subliniat cităţii şi realizarea principiu şi a expus poziţia ţârii sale. rientul Apropiat. Anwar Sa ză legală şi morală", a decla revoluţionare care luptă pen al, volumul conţine şi o
prezentare a biograjtei
P.C.R, şeful cancelariei CC. Importanţa deosebită a hotărî-* lui universalităţii O.N.U. în in Reafirmînd că Republica A- dat a criticat atitudinea Sta rat preşedintele Allende. „Mă tru libertate şi progres, ne
al P.C.R., Nicolae Ecobescu, rilor sesiunilor a 23-a şi a 24-a teresele păcii, progresului şi rabâ Unită se pronunţă pen telor Unite, care „şi-au în surile aplicate de O.S.A. împo leagă multe sentimente de so l Şi operei lui Marin Pre
membru supleant al C.C. al ale Consiliului de Ajutor E colaborării internaţionale. tru reglementarea paşnică a călcat propriile angajamente triva Cubei — a spus Sn con lidaritate. Sîntem conştienţi de da, semnată de Constan
P C.R, adjunct al ministrului conomic Reciproc, care creează Părţile au reafirmat hotârî conflictului arabo-israelian, de a nu furniza arme Israe tinuare preşedintele — nu ser uriaşa importanţă istorică a ) tin Chirdă.
afacerilor externe, Grigore condiţii favorabile pentru lăr rea lor de a acorda Sn con preşedintele Anwar Sadat a lului". El a acuzat S.U.A. şi vesc intereselor păcii şi prie revoluţiei cubaneze pentru a In curind urmează să
evidenţiat, totodată, necesita
Israelul „de a fi subminat
Bârgâoanu, vicepreşedinte al girea colaborării economice şi tinuare sprijin deplin ţârilor tea sporirii capacităţii de a- planul Rogers. pretinzînd că teniei între popoare. Mai grav cest continent. Credem că re apară in librăriile iugo
Comisiei guvernamentale de tehnico-ştiinţifice, specializă şi popoarelor care luptă îm pârare a R.A.U. „Am profitat este faptul că aceste măsuri au luarea relaţiilor cu Cuba es I slave alte două volume
colaborare ş! cooperare econo rii şi cooperării in producţie potriva imperialismului, colo masiv de încetarea focului R.A.U. a instalat rampe de întîrzial dezvoltarea normală te necesară în interesul păcii traduse din limba româ
rachete în
mică şi tehnică, George Marin, Intre ţările membre. Totoda nialismului şi neocolonialis- pentru a ne întări", a decla Suez". zona Canalului a relaţiilor care trebuie să şi al celor două ţâri". i nă : o culegere de ver
director în Ministerul Aface tă, s-a subliniat importanţa mului. împotriva oricăror for rat vorbitorul. existe între guvernele şi po Hotârîrea anunţată la San suri a lui Nichita Stă-
rilor Externe. dezvoltării colaborării econo me de exploatare, pentru eli . Referindu-se la recentul a poarele Americh Latine, astfel tiago de Chile s-a bucurat de I nescu şi romanul „Craii
Din partea polonă : Wla- mice şi tehnico-ştiinţifice în berare şi respectarea dreptu Şeful statului egiptean a cord dintre Sudan, R.A.U. şi îneît ele să poată obţine in un larg ecou în rîndul ţâri de Curtea Veche" de
dyslaw Gomulka, prim-secre- tre toate ţările socialiste. lui lor de a-şi hotărî singure reamintit că Egiptul a accep Libia privind crearea unei fe dependenţa politică şi econo Matei Caragiale.
tar al Comitetului Central al Părţile au reafirmat voinţa soarta fără nici un amestec tat prezenta perioadă de în deraţii, preşedintele Anwar mică şi să ocupe locul ce Ie lor latino-americane. Agenţii
Partidului Muncitoresc Unit lor de a acţiona şi în viitor dinafară. cetare a focului cu condiţia Sadat a subliniat că acest revine in comunitatea naţiu le de presă transmit că guver OMUL CARE ADUCE
Polonez, Jozef Cyrankiewicz, pentru întărirea colaborării în Delegaţiile au subliniat că o ca într-un interval de două proiect nu înseamnă crearea nilor". nele Perului. Bolivieî, Venezu- PLOAIA
membru al Biroului Politic al cadru] Tratatului de la Var condiţie absolut necesară pen luni să se prezinte la Naţiu unei „axe" sau a unui ★ elei şi din Trinidad Tobago
CC. al P.M.U.P., preşedintele şovia, pentru dezvoltarea re tru sporirea eficacităţii luptei nile Unite un raport asupra „bloc", ci „un nucleu solid După cum se ştie. Organi şi-au manifestat deja intenţia Nu este vorba de ero
Consiliului de Miniştri al Re laţiilor de prietenie şi colabo împotriva imperialismului, progreselor înregistrate în pentru o uniune arabă, edi-. zaţia Statelor Americane a a de a reexamina problema re ul piesei cu acelaşi nu
publicii Populare Polone, Bo- rare cu toate statele socialis pentru pace, socialism şi pro misiunea de mediere pentru ficatâ pe baze trainice, o or doptat o atitudine ostilă faţă laţiilor eu Cuba. me a lui Tennessee Wil
leslaw Jaszczuk, membru al te, pentru întărirea unităţii şi gres o constituie întărirea con soluţionarea crizei. ganizaţie deschisă tuturor liams, ci de un inginer
Biroului Politic, secretar al coeziunii acestora, in interesul tinuă a unităţii tuturor ţâri El şî-a exprimat satisfacţia statelor arabe". din Buenos Aires, care
C.C. a] P.M.U.P, Mieczyslaw socialismului şi păcii în în lor socialiste, coeziunea mişcă pretinde că poate provo
Jagielski, membru supleant al treaga lume. rii comuniste şi muncitoreşti ca ploaia oriunde şi ori-
Biroului Politic al C.C. al In cadrul schimbului de internaţionale pe baza princi UN INTERVIU AL LID ERULUI ORGANIZAŢIEI cind doreşte. Mulţi, în
P.M.U.P, vicepreşedinte al păreri cu privire la proble piilor marxism-leninismului şi să, nu'-l cred, dar tot a-
Consiliului de Miniştri, Adam mele actuâle ale situaţiei in internaţionalismului proletar, PENTRU ELIBERAREA PALESTINEI tît de mulţi se gfafieşc
Willmann, adjunct al minis ternaţionale, cele două dele întărirea solidarităţii tuturor la el cind picături mari
trului afacerilor externe, Ja- gaţii au acordat o atenţie deo forţelor revoluţionare, progre CAIRO 13 (Agerpres). — în prezent aflat sub control de ploaie încep să cadă
romir Ocheduszko, ambasado sebită problemelor securităţii siste şi antiimperialiste din Intr-un interviu acordat israelian. Referindu-se la o din senin, dintr-un cer
rul Republicii Populare Polo şi colaborării în Europa. Părţi întreaga lume sâptămînalului egiptean „Al convorbire anterioară cu une limpede, fără pic de
ne în R.S. România. Au fost, le s-au pronunţat pentru con Cele două părţi au căzut de Mussawar". Yasser Arafat, li le personalităţi arabe, el a nori.
derul Organizaţiei pentru E
de asemenea, prezenţi Stanis vocarea într-un viitor apropiat acord să se consulte periodic liberarea Palestinei, a afirmat menţionat că nu va trebui José Baigorri, 78 de
law Trepczynski, membru su a Conferinţei general europe asupra problemelor dezvoltării niciodată creat un stat pales ani, care a studiat geo
din Milano, trăieşte in (
pleant al C.C. al P.M.U P, şe ne pentru securitate şi coope relaţiilor bilaterale, ale situa că mişcarea palestiniană nu tinian fictiv, care de fapt ar fizica la Universitatea )
ar accepta niciodată formarea
ful Cancelariei Secretariatului rare, la pregătirea şi desfăşu ţiei internaţionale şi îndeosebi unei „entităţi palestiniene" fi un stat tampon, „un aseme
C.C. al P.M.U.P,, Marian Ren rarea căreia trebuie să parti în legătură cu problemele pe malul vestic al Iordanului, nea stat nu ar servi intere tr-o căsuţă modestă, in (
ke, membru supleant al C.C. cipe toate statele interesate. securităţii europene. sele revoluţiei palestiniene". tr-un cartier periferic
a) P.M.U.P, adjunct al şefu Părţile consideră că o pre Convorbirile între cele două DECLARAŢIA PRIMULUI MINISTRU A l ISRAELULUI din Buenos Aires. Locu t
lui Secţiei Externe e C.C. al misă indispensabilă a securită delegaţii s-au desfăşurat în- i inţa sa este plină de a-
P.M.U.P, Wladvslaw Napie- ţii în Europa o constituie re tr-o atmosferă cordială, de în TEL AVIV 13 (Agerpres). perativ : să găsească o soluţie • paraturi electronice, ca (
raj, directorul Departamentu cunoaşterea realităţilor stator ţelegere reciprocă şi de prie Primul ministru al Israelu care să poată duce la un dia \ bluri şi antene. Spre
nicite pe continentul nostru
lui I din Ministerul Afacerilor după cel de-al doilea război tenie. lui. Golda Meir, a făcut o de log de pace cu vecinii săi şi sfîrşilul anului trecut,
Externe. mondial, respectarea integrită Vizita în Republica Socialis claraţie la încheierea Congre să se întărească*’. \ cind el a anunţai fn
In cadrul convorbirilor, de tă România a delegaţiei de sului Uniunii industriaşilor, Premierul israelian şi-a ex In R.P. Polono există la ora actuala aproximativ 400 de ti* J presa locală că va pro
legaţiile s-au informat reci ţii teritoriale, recunoaşterea şi partid şi guvernamentale a in care a afirmat că tara sa primat „speranţa de a vedea puri de maşini şî echipament pentru ferme. Un rol important in \ voca ploaie in a doua
inviolabilitatea frontierelor tu
proc asupra realizărilor şi sar Republicii Populare Polone, „nu urmăreşte cuceriri teri încetarea focului prelungin- crearea acestor maşini il joaca Institutul pentru mecanizarea şi jumătate a lunii decem
cinilor in construirea socialis turor statelor europene, subli semnarea noului Tratat de toriale". Ea a subliniat că du-se în mod nelimitat, pînă electrificarea fermelor din Strzeszyn de tingâ Poznan. brie, mulţi erau scep
niind în mod deosebit necesi
mului în cele două ţări, de tatea recunoaşterii şi inviola prietenie, colaborare şi asis la încheierea păcii sau cel IN FOTOGRAFIE : Insîlozarea paielor cu o maşină specială tici. A plouat însd cu gă
spre activitatea şi experienţa tenţă mutuală, convorbirile „politica Israelului va căuta puţin pînă Ia începerea unor care mârun|eşte paiele. leata, iar populaţia, care
partidelor lor, au analizat sta bilităţii frontierei polone apu purtate cu acest prilej consti să se supună unui dublu im negocieri serioase". tinjea de săptămini du
diul actual şi posibilităţile de sene pe Odra şi Nysa. Ele au tuie o nouă şi valoroasă con \ pă o ploaie răcoritoare,
reafirmat necesitatea
recu
extindere a relaţiilor bilatera tribuţie la întărirea prieteniei ( era mulţumită de adu
le şi au făcut un schimb de noaşterii internaţionale a Re frăţeşti româno-polone, la dez cursul actualului cincinal la forma oficialităţile acestei ţări miei naţionale. Investiţiile nece- cătorul său de ploaie.
păreri asupra unor probleme publicii Democrate Germane, voltarea relaţiilor de colabo peste 22 miliarde de ruble, ce asupra evoluţiei situaţiei in sore pentru transpunerea in
cel
Baigorri refuză,
internaţionale şi ale mişcării asigurării participării ambelor rare multilaterală dintre am ea ce reprezintă o creştere de cadrul mişcării palestiniene. El viaţă o prevederilor acestui puţin deocamdată, să
state germane, pe baza egali
comuniste şi muncitoreşti in tăţii in drepturi, la viaţa in bele partide şi state, la întă 56 la sută faţă de precedentul urmează să efectueze în conti plan se vor ridica la dezvăluie secretul. El se
ternaţionale. ternaţională, primirii lor în rirea unităţii şi coeziunii ţă onclnol. nuare vizite Io Tunis şi Robot. 1 200 000 000 lire sterline. Yo- limitează să afirme că
Delegaţiile au constatat cu O.N U. şi alte organizaţii in rilor socialiste, a mişcării co kubu Gowon a precizat că sec invenţia sa are o bază
satisfacţie că colaborarea mul ternaţionale. muniste şi muncitoreşti inter TIRANA. - Guvernele Alba LAGOS. - Şeful statului ni toarele prioritare ale acestui ştiinţifică. Pentru urmă
tilaterală dintre Republica naţionale, la cauza păcii şi so niei şi Belgiei au căzut de a gerian, generalul Yakubu Go- pion sint agricultura, industria,
Socialistă România şi Republi Constatînd cu satisfacţie că cialismului. cord să stabilească intre cele won, a anunţat într-un discurs transporturile şi educoţia. El o toarele două luni, Bat-
ca Populară Polonă se dezvol procesul de destindere şi de Delegaţia de partid şî gu două ţâri relaţii diplomatice radiodifuzat hotârirea de pune menţionot, totodată, că se pre ) aorri a promis „foarte
tă continuu, corespunzător in lărgire a colaborării în Eu vernamentală a Republicii şi să facă un schimb de repre re in aplicare a unui plan cva- conizează sporireo participării multă p lo a ie$ i a mai
tereselor ambelor popoare, ropa, la care România şi Po Populare Polone, în numele zentanţi diplomatici cu rongul drienal de dezvoltare a econo- statului în industria petrolieră. promis că va ţine seama
cauzei întăririi unităţii şi coe lonia îşi aduc contribuţia lor, Comitetului Central al Parti de ambasadori, informează a-
ziunii ţârilor socialiste. se dezvoltă continuu, cele do dului Muncitoresc Unit Polo genţîa ATA. de treburile gospodine
Subliniind rolul întilnirîlor uă părţi au subliniat însemnă nez, Consiliului de Stat şi gu BELGRAD. - Reprezentanţii uzinei iugoslave de avioane j lor ; „Va ploua foarte
şi vizitelor reciproce la nive tatea pe care o are pentru nor vernului Republicii Populare LONDRA. - Primul ministru „Soko" şi ai corporaţiei aeriene britanice ,,BAC" au sem- j mult, dar cu întreruperi,
lul conducerilor de partid şi de malizarea şi îmbunătăţirea re Polone, a adresat tovarăşului BERLIN, - Joi a fost semnat britanic, Edward Heath, va vi nat la Belgrad un acord de cooperare, informează agen- j astfel incit femeile noas
stat, cele două delegaţii au a laţiilor între statele europene Nicolae Ceauşescu, secretar ta Berlin acordul comercial pe zita Statele Unite în urmă ţia Taniug. Potrivit acordului, uzina iugoslavâ va livra fir- i
preciat importanta deosebită a Tratatul dintre U.R.SS. şi R F. general al Partidului Comu termen lung (1971*1975) cu pri toarele citeva luni, Informea mei britanice în perioada 1973-1980 piese de avion in va- j \ tre să aibă posibilitatea
convorbirilor purtate de to a Germaniei, încheiat în au nist Român, preşedintele Con vire la schimburile de mărfuri ză agenţia Associated Press, ioare de 25 milioane lire sterline, participînd in acest fel | ţ să-şi usuce rufele".
varăşii Nicolae Ceauşescu, se gust ac. Ele au subliniat, de siliului de Stat al Republicii şi plăţile dintre R.D. Germană citind surse diplomatice din la realizarea proiectului de construire a noului avion de Unele ziare din capi
cretar general al Partidului asemenea, importanta nego Socialiste România, invitaţia şi Uniunea Sovietică. londro. călători cu reacţie „B A C -3 -ir1. Acest acord, relevă agen ) tala Argentinei afirmă
Comunist Român, şi Wladys- cierilor şi contactelor dintre de a face o vizită de priete In comunicatul dot publicită ţia citată, constituie cel mai mare aranjament de comerţ \
law Gomulka. prim-secretar al Republica Populară Polonă şi nie în Republica Populară Po ţii după semnoreo documente ALGER. - Yasser Arafat, pre exterior al unei întreprinderi iugoslave cu firme britanice, că au fost cu totul in-
Comitetului Central al Parti Republica Federală a Germa lonă. in fruntea unei delega lor se arată, printre altele, că şedintele Organizaţiei pentru contribuind totodată la promovarea in continuare a cofa- \ tlmplătoare căderile de
dului Muncitoresc Unit Polo niei, dintre cele două state ţii de partid şi guvernamen schimburile de mărfuri dintre Eliberarea Palestinei a sosit in borârii dintre economiile celor două ţâri. ploaie anunţate de Bai
nez, în mai 1969, cu prilejul germane, precum şi dintre alte tale a Republicii Socialiste cele două ţări se vor cifra în capitala Algeriei pentru a In gorri. .
vizitei de prietenie în Repu ţâri. România. Invitaţia a fost ac
blica Populară Polonă a dele Părţile vor continua efortu ceptată cu plăcere.
gaţiei de partid şi guverna rile pentru însănătoşirea cli
mentale a Republicii Socialiste matului politic general în Eu Bl
România. ropa centrală şi în Balcani, în
Noul Tratat de prietenie, co interesele păcii, securităţii şi Comitetul politic al Adu şi reducere neîntîrziată a
laborare şi asistentă mutuală, colaborării in Europa. nării Generale a O.N.U. înarmărilor, la efectuarea
semnat in timpul vizitei dele Cele două părţi s-au pro dezbate, in aceste zile — în România se pronunţă cu fermitate unor paşi concreţi în direc
gaţiei de partid şi guverna nunţat pentru dezvoltarea re contextul discuţiilor consa ţia dezarmării, la conversiu
mentale a Republicii Populare laţiilor de colaborare între crate dezarmării — punctul nea în scopuri paşnice a
Polone, continuînd tradiţiile state pe baza principiilor şi intitulat „Consecinţele eco uriaşelor resurse şi energii
relaţiilor de prietenie afirma normelor dreptului internaţio nomice şi sociale ale cursei cheltuite în momentul de
te în Tratatul încheiat la 26 nal, pentru intensificarea e înarmărilor şi a efectelor pentru încetarea cursei înarmărilor faţă pentru înarmări.
Ianuarie 1949, creează baza forturilor In direcţia apărării sale profund dăunătoare a Reafirmînd înalta respon
politico-juridicâ pentru întări păcii şi securităţii internaţio supra păcii şi securităţii în sabilitate ce trebuie mani
rea şi dezvoltarea colaborării nale, pentru excluderea forţei lume" — punct înscris pe festată faţă de această im
româno-polone, în conformi sau ameninţării cu forţa In ordinea de zi la cererea că astăzi, mai mult decit de arme. îndeosebi mijloa fost irosite în scopuri mili progres. Cursa înarmărilor, portantă problemă a con
tate cu interesele celor două relaţiile dintre state, soluţio României. orieînd. este imperios nece cele de nimicire în masă. au tare peste 4 000 de miliarde această grea povară, resim temporaneităţii, tovarăşul
popoare, ale cauzei socialismu narea litigiilor pe cale paşni Iniţiativa românească pri sar ca toate statele, toate trecut de mult pragul su de dolari, sumă care, aloca ţită tot mai acut de fiecare Nicolae Ceauşescu. preşedin
lui, păcii şi securităţii în Euro că vind examinarea atentă şi guvernele să depună efor prasaturaţiei. Acumulările tă in scopuri paşnice, ar fi fost ţară, se râsfringe negativ a tele Consiliului de Stat al
pa şi în lume. Republica Socialistă Româ concretă, în cadrul Naţiuni turi stăruitoare in vederea de arme nucleare, de pildă, suficientă pentru a acoperi supra eficienţei eforturilor Republicii Socialiste Româ
în timpu] convorbirilor păr nia şi Republica Populară Po lor Unite, a acestei proble sistării cursei înarmărilor şi au depăşit un milion de necesarul de hrană al între depuse de popoare pentru nia, sublinia în cuvîntarea
ţile au exprimat hotârîrea lor lonă şi-au exprimat convinge me se situează pe linia ac a înfăptuirii unor măsuri e megatone, ceea ce înseam gii populaţii a globului in împlinirea aspiraţiilor lor rostită recent la sesiunea
de a întări şi lărgi colabora rea că pentru asigurarea unei ţiunilor consecvent promo fective de dezarmare, care nă — comparativ vorbind aceeaşi perioadă şi pentru a de prosperitate şi civilizaţie. jubiliară a Adunării Gene
rea dintre Partidul Comunist păci trainice este necesar să vate de România în favoa să genereze destindere in — 50 de milioane de bom elimina criza de locuinţe Analiza temeinică a feno rale a O.N.U. : „Organizaţia
Român şi Partidul Muncito înceteze cursa înarmărilor, să rea încetării înarmărilor şi ternaţională şi un climat de be de tip Hiroşima. din lume. Numai in 1967, menului complex pe care îl Naţiunilor Unite, conducă
resc Unit Polonez, dintre Re se înfăptuiască dezarmarea ge a realizării dezarmării, în încredere reciprocă, să con Este ştiut că fondurile cheltuielile militare au fost reprezintă cursa armamen torii tuturor statelor, toţi
publica Socialistă România si nerală şi totală, în specia] dez direcţia statornicirii unui ducă la diminuarea şi la e destinate înarmărilor au echivalente cu venitul anual telor — aşa cum apare în oamenii politici poartă o
Republica Populară Polonă, armarea .nucleară. sistem de raporturi intre* liminarea pericolului de sporit vertiginos, ele avînd total al unui miliard de oa concepţia României — ar grea răspundere în fata po
schimburile de păreri şi ex Cele două părţi şi-au expri state întemeiate nu pe e război, a primejdiei nuclea implicaţii deosebit de gra meni care trăiesc în Ameri permite, pe de o parte, o e poarelor, a viitorului civili
perienţă, consultările recipro mat îngrijorarea profundă fa chilibrul precar al forţei, ci re înainte de toate. ve pe planul păcii şi secu ca Latină, Asia de Sud şi valuare globală a consecin zaţiei umane pentru elibe
ce în probleme de interes co ţă de continuarea războiului pe normele dreptului inter Problema — adusă în rităţii şi afectînd în mod Orientul Mijlociu. ţelor nefaste ale cursei rarea lumii de povara înar
mun. oe baza principiilor mar- de către S.U.A. în Vietnam şî naţional. mod expres în atenţia serios bunăstarea economică Sustragerea acestei părţi înarmărilor asupra climatu mărilor şi de coşmf'ul unui
xism-leninismului. internaţio extinderea acţiunilor agresive Ca şi propunerile prezen ONU. — prezintă, evident, şi socială a omenirii. Chel ■onsiderabile a avuţiei uma lui politic internaţional şi a război atomic.
nalismului socialist, suverani în Peninsula Indochinezâ şi au tate în Comitetul pentru o mare importanţă şi o tuielile pentru înarmări în nităţii din sfera activităţilor supra relaţiilor dintre state, Trebuie să spunem cu ho-
tăţii. egalităţii in drepturi, a- afirmat sprijinul lor deplin şi dezarmare de la Geneva, în stringentă actualitate. trec astăzi valoarea produc productive are loc în timp iar. pe de altă parte, ar con tărîre NU cursei înarmări
vantaiului reciproc, întraju solidaritatea cu lupta eroică primăvara şi toamna aces Arsenalele militare au a ţiei totale a lumii anului ce pretutindeni în lume este tribui — prin concluziile pe
torării tovărăşeşti şi neames a popoarelor vietnamez, cam tui an, noua iniţiativă a gu tins proporţii îngrijorătoa 1900. De la începutul seco nevoie de tot mai multe care această analiză le-ar lor, NU armelor nucleare!" i
tecului în treburile interne. bodgian şi laoţian pentru eli vernului român se înteme re, care sugerează imaginea lului nostru şî pînă la fi mijloace materiale şi umane degaja — la realizarea unor
Au fost discutate pe larg berare şi independenţă naţio iază pe convingerea fermă unei lumi Sn care stocurile nele deceniului trecut au pentru edificare paşnică şi măsuri practice de stăvilire NICOLAE VAMVU
Redacţia si administraţia ziarului i Deva. str. Dr, Petru Grota nr, 35. Te lefoane : 12317 yi 11588, Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 41065