Page 49 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 49
’9 fn tr/t/iiiirr/rir/ittirrt/n /ri/fftifr/rtrftirt//tiin iiin iftim
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
® încheierea convorbirile
t
polono-vest-germane
B A XVI-a sesiune a Confe
rinţei generale a U.N.E.SX.O.
B Azi, alegeri în Okinawa
Curier, Atlas
ANUL XXII. Nr. 4932 DUMINICA 15 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI rtm m m m în n n iiiim u m m m m iim M /m m t/m titm ti »//////////<■
Comentariu economic r
Cu planul cincinal îndeplinit TEtfX
RITMURILE ORARE
semneze o producţie supli Ca urmare a activităţii de FACULTATEA DE
Industria loca mentară in valoare de 60 mi puse in actualul cincinal, pre ECONOMII-: A AGRI
in
materializată
lioane lei,
Intensificarea la maximum a activităţii economi 73 000 mc prefabricate din be paratorii din Lupeni au reali CULTURII
ce, desfăşurarea largă a forţelor şi mijloacelor din ton armat, 65 000 mc agrega zat economii la preţul de cost
întreprinderi se impun în împrejurările actuale cu lă a judeţului te de carieră şi balastieră, în valoare de 3,2 milioane lei, ta Institutul agrono
o necesitate acută. Satisfacerea acestei necesităţi, 15 000 mp uşi şi ferestre, mo iar beneficiile peste plan se mic „Nicolae Bâlcescu"
determinată de sarcina de a depăşi dinamic grani bilă şi alte produse. De ase ridică la 1,2 milioane lei. Pinâ din Bucureşti a fost
ţele finale ale cincinalului curent şi asigurarea de In actualul cincinal între menea, valoarea produselor li la sfirşitul anului, preparatorii creată Facultatea de e
butului vertiginos al celui yiitor, obligă conducerile prinderile de industrie locala vrate la export va depăşi cu se angajează să livreze peste conomie a agriculturii.
întreprinderilor şi centralelor industriale să ia în din judeţul nostru au cunoscut 3,3 milioane lei valută preve plan beneficiarilor 252 000 Io- Noua unitate de învăţă-
calcul şi să ţină seama de acţiunea tuturor factori o dezvoltare dinamică, ne de cărbune net, ceea ce re mint superior a lăut fi
lor cu influenţă hotârîtoare asupra proceselor eco A crescut gradul de dotare derile cincinalului. prezintă un spor la producţia inţă prin transferarea
nomice, pe care să-i mobilizeze şi să-i exploateze globală de 70 milioane lei. secţiei de economie a
la maximum. tehnică, s-au raţionalizat şi Preparaţia agriculturii de la Fa
îmbunătăţit procesele tehnolo
Există în această mulţime de factori, ce variază cultatea de economie a
ca pondere şi efect de la o întreprindere la alta, un gice pentru diversificarea pro Tot cu poşta de ieri ne-a producţiei, din cadrul
element comun, de mare expresivitate şi putere de ducţiei, valorificarea superioa mai sosit la redacţie o scri Academiei de studii e
caracterizare şi generalizare asupra proceselor de ră a surselor de materii pri Lupeni soare semnată de tovarăşul conomice. la Institutul
producţie, denumit productivitatea orară. Acest in me, cooperarea fructuoasă cu Mircea Mainardis directorul agronomic bucureştean.
dicator, care exprimă intensivitatea şi eficienţa uti industria republicană. întreprinderii de colectare şi Durata procesului de
lizării tuturor resurselor tehnice, materiale şi de Eforturile depuse de colec valorificare a ambalajelor De învâţâmînt în cadrul
muncă, se. impune de la sine şi deosebit de presant tivele de muncă ale celor â După cum ne scrie tovarăşa va prin care sintem informaţi noii facultăţi este de 4
atenţiei conducerilor de întreprinderi şi centrale. Ba întreprinderi de industrie loca Viorica Tomescu, planificatoa că şi colectivul de aici a rea ani — la cursurile de
mai mult, comitetele de direcţie şi consiliile de ad lă s-au regăsit în finol in în re la Preparaţia Lupeni, co lizat planul de desfacere pe a zi — şi de 5 ani — la
ministraţie au chiar datoria să facă din productivi deplini rea planului cincinal de lectivul acestei unităţi a rea cest cincinal. Pinâ la sfirşitul cursurile fără frecven
tatea orară, din randamentul utilizării orare a re producţie cu o lună şi Jumă lizat cu 45 de zile înainte de anului, se spune in încheierea ţă.
surselor economice un instrument eficace de cunoaş
tere şi evaluare reală a rezultatelor şi posibilităţilor tate înainte de termen. Se termen sarcinile de plan pe a scrisorii, se preconizează ca _ In secţia de mobilă a I.I.L. Brad lucrează şi timplarul loan DRUMUL TRANSCAR
de care dispun întreprinderile de conducere efec preconizează ca bilanţul actua cest cincinal la producţia glo planul de desfacere să fie de Blâgâilâ care execută lucrări de bună calitate fiind evidenţiat PATIC VIDRARU-
tivă a activităţii unităţilor economice. lului plan cincinal să con- bală. păşit cu 5 milioane lei. lunar in acest an. ARPAŞU
începem pledoaria pentru productivitatea, randa Foto : V. ONOIU
mentul şi ritmurile orare ale producţiei, cu preciza Construcţia drumului
rea că aceste noţiuni s-au consacrat de mult şi cu transcarpatic Vîdraru- I
incontestabile rezultate în conducerea întreprinderi Arpaşu se desfăşoară i
lor din ţările cu economie avansată Pentru condu Intr-un ritm intens. No- ţ
cătorul modern al întreprinderii moderne producti 0 întrebare pentru consiliile populare comunale:
vitatea orară şi implicaţiile majore ce Ie generează ua şosea, care va avea t
ocupă un loc central în „tabloul de bord al între Programul Universităţii serale o lungime de 95 km a- )
prinderii14 şl constituie o permanentă informaţie de tinge altitudinea maxi- ţ
alertă, un semnal de alarmă perpetuu asupra zone Cum este fructificat potenţialul mă de 2 050 m, în zona t
lor cheie ale producţiei. " ~' de marxism-leninism Deva dîn apropierea cabane- '
Transpunerea acestei referinţe lo/realităţile exis lor Bîlea-Lac şi Bftea- \
tente în industria judeţului nostfu nu trebuie înţe- Cascadă.’ In curînd, Ih {
LUNI 16 NOIEMBRIE 1970 gospodăriilor la aprovizionarea Bîlea-Lac se va construi
LAURENŢIU VISKI un hotel cu 150 de lo i
0 Secţia economie, anul II — sala Comitetului munici
curi.
pal P.C.R- Deva ;
0 Secţia economie, anul III - sala Cabinetului jude populaţiei cu lapte ? La realizarea acestei
(Continuare in pag. a 2-a) artere de o deosebită
ţean de partid ;
complexitate din punct
► w\- • \ - *■ - Şk- 0 Secţiile filozofie, anii (I şi HI, şi construcţie de partid, dc vedere constructiv se )
anul I - sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" Intre alte atribuţii, consili jorarea preţurilor de cumpă tate pe linia contractării pro utilizează maşini şi în
•se )
in-
Deva. a ile populare comunale sînt or rare a animalelor şi produse duselor agricole cu statul, nu
gane direct răspunzătoare de lor animaliere, precum şi alte au întîrziat să se evidenţie stalaţîi de mare randa
MARJI 17 NOIEMBRIE 1970 modul cum se îndeplineşte măsuri de stimulare a dezvol ze şi roadele. Demn de amin ment care permit apli
planul de livrare a produse tării zootehniei, au constituit tit în această privinţă este e carea unor soluţii teh
0 Secţia economie, anul I - sala Comitetului munici lor agricole la fondul centra un puternic stimulent pentru nice avansate.
pal P.C.R. Deva ; lizat al statului, de pe raza valorificarea mai deplină a xemplul comunei Brănişca. Construcţia drumului
0 Secţiile estetică, anul II, şi istorie, anul III - sălile lor de activitate. Această sar potenţialului zootehnic exis Gospodăriile populaţiei din Vîdraru-Arpaşu de Jos
comuna respectivă au livrat
Şcolii generale „Dr. Petru Groza" Deva ; cină este stabilită prin lege, tent. In comunele unde orga va facilita dezvoltarea
la fondul do stat mai mult
0 Secţia politică externă, anul I - sala Cabinetului jude nefiind admisă nici o abate nizaţiile de partid şi consili de 1 540 hi lapte, depâşindu-se în continuare a unor
ţean de partid. re de la înfăptuirea obligaţi ile populare au manifestat o centre economice, so-
Toate secţiile vor audia expuneri. ilor încredinţate. Cum se răspundere sporită pentru cîal-cnlturale şi turisti
Programul incepe la o *a 18,00. transpune însă în practică un popularizarea avantajelor ofe ce. situate în zonele
asemenea deziderat? rite producătorilor, unde s-a muntoase ale judeţelor
Răspunsul la întrebare îl desfăşurat o susţinută activi Argeş. Braşov şi Sibiu.
vom afla referindu-ne la unul
din produsele cu pondere im
portantă în alimentaţia popu
gospodăriile populaţiei de la Pe marginea concursului de vitrine organizat
Deoarece
laţiei — laptele.
Pagina a 5li-a semnate pentru a contribui la
sate dispun de resurse în
buna aprQvizionare a oraşelor
şl centrelor muncitoreşti . cu în municipiile Hunedoara şi Deva
produse de origine animală,
în vederea mobilizării lor s-au
Dialog cu cititorii fiecare comună. De realiza Arta de a expune
stabilit sarcini de livrare pe
rea acestora răspund în mod
Hotârîrea adoptată în luna
Vedere exterioară a Preparaţiei cărbunelui Lupeni. nemijlocit consiliile populare.
iunie a.c. de Comitetul Execu
Foto : N. GHENA tiv al CC al P.C.R. şi Con
siliul de Miniştri privind ma Comerţul hunedoreor» o avut fost decernat decoratorilor din fost acordat colectivelor din ju
zilele acestea oaspeţi ; oaspeţi... judeţul Oradea, pentru vitrina deţele Satu Mare, Suceava şi
la lucru, care s-au întrecut în magazinului alimentar nr. 69 din Argeş, pentru vitrinele magazi
arta de a expune. 60 de moeştri Deva. nelor „Eva“ din Deva (două
decoratori de vitrine dîn toată La vitrinele de magazine me- premii) şi cel de textile din
ţara au răspuns invitaţiei Direc talo-chimice, opţiunile juriului Piaţa teatrului Hunedoara.
ţiei comerciale judeţene, susţi pentru premiul I au înclinat că Am rugat pe cîţiva din laurea
Acţiuni nuta de Comitetul executiv ol tre vitrinele magazinului „Biju ţii concursului să ne împărtăşeas
9 Consiliului popular judeţean, de teria“ din Deva. A fost ostfel că opiniile dumnealor în legătu
o participa la concursul de vi răsplătită munco şi risipa de ră cu ideile urmărite în deco
multiple, cu trine organizat in municipiile fontezie a artiştilor decoratori rarea vitrinelor.
Mihai Nistoriuc, decorator de
Hunedoara şi Deva.
suceveni, Premiu! ol doilea l-a
Ceea ce s-o obţinut prin o- răsplătit pe vitrinerii din judeţul vitrine Io O.C.L. alimentara Su
Ne găsim în preajma înche un premiu III in valoare de bogate valenţe cest concurs satisface credem Mureş, care ou decorat vitrina ceava, şeful colectivului pre
ierii unui cincinal, a unei e 100 lei pe deplin apetitul de frumos şi parfumerieî din Deva. Cu pre miat cu premiul I Io vitrine de
tape de o deosebită bogăţie Concurs cu tema inedit. Se cuvine, de aceea, ca miul al treilea juriul a apreciat magazine alimentare :
de realizări, de fapte, de creş PENTRU ARTICOLE: educative înainte de a împărtăşi cîtevo din munca vitrinerilor din municipiul - Am căutat în primul rind să
teri, de trăiri - părţi constitu ideile care au constituit sub- Tirgovişte Io decorarea vitrine realizăm o vitrină comercială
tive ale marii opere de edifi un premiu I in valoare de stanţo aGestui binevenit concurs, lor „Auto-moto” din Deva. din care să eliminăm suporţii.
care multilaterală a orinduirii i i 500 lei cititorul sâ-i cunoască rezulta In sfîrşit, Io textile-confecţii, Am constatat un dezvoltat simţ
noastre socialiste. In ocelaşi un premiu II in valoare de In întîmpinarea semicen tul. Facem acest lucru convinşi cele mai bune aprecieri şi pre ol utilului Io lucrătorii care a-
timp, avem in faţă un viitor „Oamenii de lingă noi 400 lei tenarului partidului. pio fiind că opţiunile juriului vor miu) întîi au revenit artiştilor de ronjeozâ interiorul magazinelor
plan cincinal, pe care-I vrem un premiu IU In valoare de nierii judeţului îşi confrun corespunde sufragiilor publicu coratori de la I.C.S. „Romarto“ olimentore din Hunedoara.
mai plin de succese ; in anii 300 lei tă cunoştinţele despre isto lui. Bucureşti, pentru vitrinele de Petru Muha, decorator de vi
lui vom transpune in viaţă mă ria patriei şi a partidului Premiul I şi al ll-lea la vitri mătăsuri ale magazinului „Mo trine la O.CL. industrial Rădăuţi,
reţul program stabilit de Con PENTRU REPORTAJE : prin expediţii. excursii, nele magazinelor alimentore dern" din Deva. Tot pentru vitri
gresul al X-leo al partidului, concursuri. Peste 2 000 de le-au obţinut vitrinerii din jude nele acestui magazin o fost 0- ION CIOCLEI
de făurire a societăţii socialis tru împlinirea cuvintului parti ce se depun pentru îndeplini un premiu I in valoare de pionieri din Valea Jiului ţele Suceava şi Brăila, care au cordot şi premiul al doilea de
rea exemplară a sarcinilor, de
te multilateral dezvoltate pe dului. spre iniţiativele întreprinse la 500 lei străbat. în excursii tema decorat vitrina magazinului cu coratorilor din judeţul Brăila.
pâmîntul României. Ca martori şi participanţi un premiu II in valoare de tice, ţinuturile 'Clujului, autoservire „Rapid“ din Hune Cel de-ol treilea premiu la o- (Continuare in oag. a 2-a)
activi ta epopeea edificării fiecare loc de muncă, despre 400 lei Sibiului, Hunedoarei, Gor-
însufleţiţi in muncă de viito viaţa colectivităţilor, cit şi de Jului şi Bucureştiul. doara. Premiul al treilea o ceastă categorie de vitrine a
rul luminos, mîndri de tot ceea societăţii socialiste multilateral spre oamenii care ne sini a un premiu III in valoare de
ce am făcut sub conducerea dezvoltate, avem datoria de a propiaţi prin muncă, ţeluri, a* 300 lei Pentru cunoaşterea şi o
consemna - şi prin cuvintul glindirea realizărilor obţi
partidului, hotăriţi şi fermi să Imitaţi profesionale etc.
îndeplinim exemplar sarcinile scris - împlinirile, creşterile, PENTRU FOTOGRAFII: nute în anii construcţiei j
autodepâşirile, relaţiile noi din Personalitatea comuniştilor, socialiste ei alcătuiesc al- !
ce revin judeţului Hunedoara
colectivitatea in care muncim, conştiinţa care le conferă un un premiu I in valoare de bume, fotomontaje. La
din programul adoptat de
Congresul al X-lea, ne anga sentimente, confruntări de con mod deosebit de afirmare ¡n 200 lei Şcoala generală nr. 1 din
colectivitate, activitatea orga
jăm plenar să cinstim împlini ştiinţă, de etică, adică tot un premiu II in valoare de Brad a avut Ioc. în cadrul
rea unei jumătăţi de secol de ceea ce este semnificativ pen nizaţiilor de partid pentru mo 150 lei aceluiaşi complex de ac
Ia înfiinţarea Partidului Comu tru o frescă veridică a zilelor bilizarea şi organizarea mase un premiu III in valoare de ţiuni. concursul de desene
nist Român cu fapte care să noastre. lor de oameni ai muncii hu- 100 lei cu tema „Patria în ima
nedoreni pentru
întîmpinarea
ridice prestigiul meleagurilor La indicaţia biroului Comi gini". In municipiul Deva
hunedorene, al locuitorilor lor. tetului judeţean de partid, re gloriosului eveniment din via PENTRU DESENE: a fost transmis deja primul
Pentru oamenii muncii din dacţia ziarului „Drumul socia ţa partidului şi poporului nos cupon al concursului „Mo
judeţul nostru, ca pentru În lismului4' iniţiază, in perioada tru constituie, de asemenea, un premiu I in valoare de mente de seamă din lupta
tregul popor, acest eveniment 1 decembrie 1970 - 1 mai teme care, bine realizate, au 400 lei şi activitatea partidului şi
de însemnătate istorică consti 1971, un larg concurs pentru un premiu II in valoare de a clasei muncitoare". Au
tuie izvor nesecat de noi iz- toţi cititorii, corespondenţii şi un însemnat rol educativ. 300 lei
colaboratorii ziarului. Subiecte Cele mai voloroase informa un premiu III in valoare de început şi primele întreceri
binzi în muncă. Comuniştii,
le informaţiilor, articolelor, re ţii, articole, reportaje, fotogra 200 lei sportive dintre detaşamen
toţi oamenii muncii - mineri Scrisorile vor fi trimise prin
portajelor ca şi ale fotografii tele de pionieri în intim- j
şi sîderurgişti, constructori şi lor şi desenelor ce pot fr tri fii, desene vor fi premiate in poştă sau aduse personal la pinarea celei de-a 50-a ani- |
energeticieni, ţărani coopera mise ziarului sint cele pe care bani şi obiecte, astfel : redacţie, strada Dr. Petru Gro
versări a P.C.R. Pretutin- j
tori- şi intelectuali - români, le oferă munca, viaţa, activi za, nr. 35, etajul II, şi vor
PENTRU INFORMAŢII : deni, evenimentul e aştep
maghiari, germani şi de alte tatea productivă şi spirituală purta menţiunea „Pentru con tat şi întimpinat prin ac
naţionalităţi, se simt angre de zi cu zi, din toate loca un premiu I in valoare de curs*. Participanţii sint rugaţi
ţiuni multiple, complexe,
naţi cu toate forţele şi capa lităţile judeţului. Se poate 300 lei a indica pe plic numele şi pre
cu bogate valenţe educa
citatea creatoare în uriaşul scrie despre faptele de muncă, un premiu II în valoare de numele, locul de muncă, func
tive.
front al muncii socialiste, pen- despre abnegaţia şi hărnicia 200 Iei ţia, adresa.
Vitrină distinsă cu premiul I,