Page 5 - Drumul_socialismului_1970_11

'/ « / / t n t t r r t t
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNEŢI-VAţ

m O.N.U. A început dezba­

terea problemei dezarmării

generale şi complete

ffl încheierea dezbaterilor

privind situaţia din Orientul

Apropiat

— Cuvîntul reprezentantului
României

0 Curier, Atlas

ANUL XXII NR. 4921 MARTI 3 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Vizita delegaţiei de partid
După 10 luni de activitate industrială şi guvernamentale a Republicii

In ansamblu: BILA N Ţ DE PRESTIGIU. Populare Polone în Republica

Socialistă România

al C.C. al P.M.U.P., preşedin­
Comitetului
La
invitaţia
In amănunt: R ESTA N ŢE PÂGUBIT0ARE. Central al Partidului Cornu- ( tele Consiliului de Miniştri
al Republicii Populare Polo­
nist Român şi a Consiliului
de Miniştri al Republicii So­ ne, vn face o vi2itâ oficială
cialiste România, o delegaţie de prietenie în Republica So­
de partid şi guvernamentală cialistă România, în noiem­
Clnd vor fi recuperate ? a Republicii Populare Polo­ avea loc semnarea noului
brie a.c. In timpul vizitei va
Wladyslaw
ne, condusă de
Gomulka, prim-secretar al Tratat de prietenie, colabora­
Comitetului Central al Parti­ re şi asistenţă mutuală între
dului Muncitoresc Unit Po­
Întreprinderile Industriale şl şantierele de construcţii din judeţ înaintea încheierii bilanţului pe ultimul an al cincinalului, Industrio Republica Socialistă România
au încheiat al zecelea bilanţ lunar din acest an. bilanţ care hunedoreono roportează depăşiri de peste 157 milioane lei la lonez, şi Jozef Cyrankiewicz, şi Republica Populară Polonă.
marchează un nou şl energic pas înainte spre încheiereo cu rea- producţio globală, 194,9 milioane lei la producţia marfă vînduto şî membru al Biroului Politic
lizăr) de prestigiu a cincinalului octual. încasată şi 2 530 lei pe salariat la productivitotea muncii. Planul
Activitoteo industriolă din luna octombrie s-a desfăşurat pe de export prezintă de asemenea substanţiale depăşiri, exprimate
coordonatele intensificării eforturilor tuturor colectivelor de mun­ prin livrarea în devans faţă de contractele de export aferente Eficienţă sporită în exportul
co pentru folosirea cu randament sporit a capacităţilor de pro­ perioadei o unui însemnat volum de produse.
ducţie, a forţei de muncă şî a timpului de lucru, sporirea preo­
cupărilor consiliilor de administraţie şi comitetelor de direcţie Valorile de ansamblu sînt susţinute prin depăşiri substanţiole de metal
pentru asigurarea condiţiilor tehnico-materiole necesare desfă­ ole planului fizic. Pe perioada raportată minerii Văi Jiului, din
şurării intensive o proceselor de producţie. Un factor de impor­ Poiana Ruscâi şi Barza ou osigurot suptimentor economiei na­ Anul acesta, siderur­ valează cu un aport valu­
tanţă deosebită in această perioodă l-o constituit creştereo ţionale 32 500 tone cărbune nst. 2 400 tone fier în minereu mar­ gicii hunedoreni acordă o tar suplimentar de aproa­
fă şi alte metale în concebtrote Deosebit de valoroase sînt re­
competenţei şi capacităţi de organizare şi mobilizare a organi­ alizării e siderurgiştilor hunedoreni. Ei raportează peste plan atenţie deosebită creşterii pe 34 milioane lei valută.
zaţiilor de portid din întreaga economie a judeţului. şi diversificării producţiei Livrarea in devans şi la
Sub acţiunea acestor foctori, nivelul general al realizărilor a 8 860 tone cocs metalurgic, 19 800 tone oţel şi 6 000 tone lomi- de laminate de calitate su­ calitate superioară a me­
sporit substanţial oglindîndu-se în ritmuri mai înalte de produc­ note finite. La Colon depăşirile sînt de 1 650 tone fontă, 5 000 perioară pentru export, ex­ talului a permis creşterea
ţie comparativ cu perioadele onterioare. Pe oceostâ bază, pre­ tone produse cărbunoose şi peste 600 tone piese turnote din tinderii relaţiilor econo­ eficienţei exportului prin
vederile de plan ce ou revenit judeţului în luna octombrie au fontă. Bilanţul industrial moi consemnează depăşiri totale de 560 mice cu partenerii externi, realizarea unui curs de re­
fost depăşite în totalitate. Astfel, la producţio globală planul tone produse din mase plastice, 2 600 mc cherestea, 7 050 mc în condiţii avantajoase. venire. exprimat in lei pe
lunara fost realizat în proporţie de 101,6 la sută, la marfă vîn- Aceste preocupări se leu valută, mai mare cu
dută şi încasată 101,1 la sulă, la productivitatea muncii 102,4 prefabricate din beton, mobilă in valoore de 1.98 milioane leî. concretizează in realizări 12 la sută faţă de planifi­
la sută. AL. VALERIU de prestigiu. De la înce­ cat.
Menţinerea şi amplificarea proporţiilor de îndeplinire o pre- putul anului şi pînă acum,
de la Hunedoara s-au li­ 1 TELEX TELEX £ TELEX
vederilorau determinat creştereo considerabilă o volorilor cu core Confecţiile metalice executate de către muncitorul Nicolae 0
industria judeţului Hunedoara contribuie la finalizarea cincina­ Continuare In pag. a 3«o) Avram in cadrul atelierelor I.P. S P. Deva sînt mult apreciate de vrat în devans pe pieţele X 0
lului pe ansamblul economiei naţionale. Astfel, cu două luni constructorii de pe şantierele de locuinţe. externe peste 58 00(1 tone u EXPOZIŢIE H
J
u
?
Foto : N. GHENA de laminate, ceea ce echi- Hi
b r
Luni, s-a deschis în pi
X
0 sala Dalles expoziţia
„Funcţionalitate — for­ 0
0 ACŢIUNE DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ u mă — calitate", organi­ « *»
J
zată de Comitetul
de
UJ
Inovaţii valoroa­ H Stat pentru Cultură şi r n
X
Artă, in colaborare cu
0 Ministerul Culturii şi In­
X stitutul central de for­ 0
lai •éj
se in minerit S T R ÎN G E R E # * , F U R A J E L O R d e p e c i m p J U me industriale al Oficiu­ -i
ei
i H lui pentru metrologic şi «
controlul mărfurilor din
0 R.D. Germani. X
In acest an, la unităţile ml- j
niere apartinind Centralei j pînâ la u ltim u l k ilo g r a m ! Prin numeroase foto­ •
cărbunelui Petroşani au fost u grafii, machete şi pro­ H
j
înregistrate 138 propuneri u duse finite expoziţia i- ■
h
de inovaţii dintre care 101 lustrează estetica indus­ r n
au fost aplicate efectiv în ! In condiţiile mai puţin fa­ pe lingă mijloacele proprii fînuri şi grosiere — de ordi­ intate de creştere a animale­ să organizeze acţiuni de masă 0 trială şi diferitele mo­ X
producţie, valoarea post- \ vorabile ale acestui an se s-aLi mobilizat la transportul nul zecilor şi sutelor dc tone lor. la transportul $i depozitarea X dalităţi «le optimizarea
calculată a acestora depă- ' iinpLine atenţiei cu o deose­ finului şi atelajele membri­ — stau încă netransportate, Deoarece în perioada actua­ furajelor — acestea fiind lu­ obiectelor sub aspect 0
şind 3,5 milioane lei. bită neuitate gospodărirea cu lor cooperatori. Demn de e­ ceea ce nu face decît să se lă s-au eliberat de Ia lucră­ crări care au o influentă ho­ funcţional. ►i
Dintre acestea, demnă de I maximă chibzuinţă a întregii videnţiat este faptul câ o da­ înregistreze pierderi cantita­ rile agricole cea mai mate tărâtoare asupra îndeplinirii K m
r
amintit este inovaţia pri- | producţii de furaje, iniţierea tă cu organizarea transpor­ tive si calitative apreciabile. parte din forţele si mijloa­ sarcinilor stabilite privind • DISPOZITIV FOLOSIT Tj
X
vînd susţinerea metalică a | de acţiuni eficace menite să tului s-n făcut inventarierea Pentru valorificarea supe­ cele existente, se cere ca or­ IN APICULTURA
lucrărilor de atac pentru j asigure evitarea oricărei ri­ pe bază de cîntârire şî cuba- rioară a furajelor de maximă ganizaţiile dc partid si con­ creşterea şepteluluî şi a pro­ X '0
abatajele frontale care, a- I sipe. Cunoscînd câ în coope­ jare a cantităţilor de nutre­ însemnătate este ca încă de siliile de conducere ale C.A.P. ducţiei animaliere. UI In apicultura a fost
y
plicatâ la E.M. Lonea timp j rativele agricole, faţă de ne­ ţuri asigurate, ele fiind date pe acum. în fiecare coopera­ In »melc cooperative agricole se amlnA tn mod cu lotul nejus- M Ud
N experimentat si aplicat
de opt luni. a adus minei i cesarul stabilit în vederea în primire la responsabilii tivă agricolă să se organize­ tliicat transportul furajelor din cimp. un dispozitiv pentru ae­ 1 • t
o economie de material i hrânirii animalelor pînâ la care le vor gestiona si dis­ ze în mod temeinic acţiunea 0 risirea si evacuarea va- X
lemnos în valoare de peste I recolta viitoare, există un de­ tribui în funcţie de raţiile de preparare a grosierelor, norilor do apă din stupi 9
115 000 lei. ficit care numai lâ fibroase zilnice stabilite pe categorii renunţîndu-se eu desâvîrşire •n timpul iernii. Nou)
Comparînd situaţia din j şi suculente totalizează pe­ Si crupe de animale la metodele tradiţionale de Uf dispozitiv înlătură toate i ml
•j
acest an cu cea din anul ; ste 20 000 tone nutreţuri, era O dată cu încheierea. în ul­ administrare n cocenilor ne- p.
de aşteptat ca, atît la recol­ timele zile, de către majori­ tocnţi. Deşi se ştie bine câ inconvenientele vechilor r
trecut, se remarcă faptul j tat rit şi la transportul si de­ tatea unităţilor cooperatiste a prîn tocnre şi saramurare metode folosite pînă a* p.
X
că numărul inovaţiilor a j pozitarea furajelor, organiza­ principalelor lucrări din ac­ cantitatea de nutreţ utilizabil 0 cum în aecst scop. El
crescut cu 15 la sută. pa- j In secţia de mobilă o 1.1.L. ţiile de partid si consiliile de tuala campanie — respectiv In 100 kg coceni creşte de la X este astfel conceput, in­ 0
Ui
ralel sporind si eficienta I Brad lucrează şi timplarul conducere să manifeste o răs­ semănatul şi recoltatul cultu­ -40 la 70 kg, ceea ce atrage Ui cit vaporii de apă sînt H
evacuaţi continuu, fără
r
eeonomică a acestora, care \ Molnar Francisc, care exe- pundere sporită, o preocupa­ rilor de toamnă — s-au creat după sine şi un spor de 100 a produce curenţi de aer ni
cutind lucrări de bună cali­
re asiduă pentru ca nici un
n
condiţii favorabile
intensifi­
! este cu 50 la sută mai ! tate a fost evidenţiat lunar in kilogram din producţia obţi­ cării acţiunilor la transpor­ litri lapte la 1 000 leg de nu­ 0 dăunători nentru albine X
i i treţuri grosiere preparate
marc. acest an. n ut A să nu se irosească sau tul si depozitarea furajelor. prin metoda respectivă. din Şi puiet, mcntinindu-sc 0
Foto : V. ONOIU să se deprecieze în cîmp. Concentrarea eforturilor în practica anilor trecuţi s-a X totodată gradul de umi­ ■i
UJ
Un asemenea deziderat a vederea finalizării în timpul constatat câ procedeul se a­ a ditate relativă, indife­ r (T
u
constituit obiectul unei acti­ cel mai scurt posibil a aces­ plică în cazLirî cu totul izo­ H rent de variaţiile de K
vităţi susţinute în cadrul coo­ tei sarcini se înscrie la loc late. Avantajele economice o­ temperatură din exte­ X
perativelor agricole din Râ- de frunte pe agenda organi­ ferite pledează în mod expres 0 riorul stupului.
cia, Zam, Leşnic, Simeria, To- zaţiilor de partid şi a condu­ pentru prepararea grosierelor X Importanta practică a 0
PAGINA A II-A t.ia, Nâdâştîa de Sus — să cerilor de unităţi care se pre­ în toate cooperativele agri­ UJ invenţiei este completa­
u
dâm mimai cîteva exemple — zintă CLi rezultate nesntisfă- cole, procedeele folosite în u tă de faptul câ dispoziti­ -
unde s-au transportat în în­ catoare la efectuarea lucrării scopul valorificării superioare H vul permite ca familiile n
y
tregime sau în aceste zile se amintite. Sint vizate în spe­ a nutreţurilor dind o imagine de albine să răinînă să­
lucrează intens la depozitarea cial cooperativele agricole dîn reală a spiritului gosnodâ- 0 nătoase şi puternice pe A
S P O R T ultimelor cantităţi de furaje. Livadia, Clopotiva, Sarmize- resc, a preocupării cadrelor u tot timpul iernării, mor­ H
•
O practică bună în privinţa
getusa. Pui. Rîu Alb, Orăş-
talitatea să se
X_ reducă şi
transportului se intîlneşte la tioara de Sus, Ocolişu Mic şl tehnice faţă de introducerea — Acum pot *A vină ploile. S-a gâslt soluţia „salvatoare“ ! u consumul de miere al n r
H
CAP. Densuş, unitate unde altele unde mari cantităţi de în practică a măsurilor îna­ Dar n*o fl oare prea costisitor pr ocedeul ? insectelor să se diminu­ a
y
0 eze, ceea ce are repercu­
siuni pozitive asupra 0
6 Cronici de (a meciurile de fotbal disputate X randamentului coloniilor
în cadrul judeţului nostru UJ şi producţiei de miere fn H
J
Ca) fcâJ
OT
• Rezultate, etapele viitoare şi clasamente (di­ din România", au o tematică e- H ansamblu. r w
şolanotă pe doi ani.
X
viziile naţionale A şi C, din campionatul jude­ ANUL DE INVAJAMINT DE PARTID - Nu este oare prea rigidă 0 NOU PROCEDEU
ţean) oceostâ organizare a învăţămîn- X 0
tului ideologic al cadrelor di­ ui DENTAR
• Citeva probleme privind selecţia atleţilor in dactice ? O singură formă pen­ i H
m
şcoli 1970-1971 S-A DESCHIS LA ORAŞE. tru toate codrele, indiferent de b Un colectiv de spe­ r -
9 Alte ştiri sportive, rezultate pronosport. specialitate, de nivel de pre­ 0 cialişti, condus de prof. X
gătire ?... univ. dr. Eugen Costa,
- Ele ou cerut. Cadrele di­ ţţ de la Clinica de stoma­ 0
tologie
protetică
u
din
CARE SÎNT PRIMELE CONCLUZII? dactice simt nevoio studierii Is­ u -j Bucureşti a realizat, du­ H
n
toriei partidului şi a mişcării
pa
H
pă îndelungate experi­
pi
muncitoreşti, Nu ne vom rezu­
mo însă numai la studiul istoriei. £ enţe. un procedeu şî un X
Anul de învăţămînt de partid £ Cantori fructuoase de elemente noi in domeniul grupe de şcoli, în 5 cercuri de Se vor dezbate în aceste cer­ dispozitiv pentru tur­ 0
1970-1971 s-o deschis la oraşe. structurii ţi tematicii invo ţâmintului studiere a „Bazelor educoţiei curi şi documentele, hotăririle X narea aliajelor de crom-
u
Organîzareo noului an de învă- 0 Diferenţieri logice în organizarea studiului proble­ materialist-ştiinţifice", iar circa partidului care vor apărea... y cobalt folosite în lucră­ H
m
ţâmînt o yj¿jit şî vizeoză in conti­ melor economice 40 de învăţători care predou la - Aş vreo să mă opresc puţin b rile dentare. Metoda me­ r n
nuare ca obiectiv fundamental 0 Sint necesare încă retuşuri claso a IV-o au fost îndrumaţi asupra modului diferenţiat în dicilor bucureşteni, ca­ X
sporirea forţei de influenţare şi a % Şi frecvenţa este o chestiune de conţinut să urmeze cursurile secţiei de core s-a organizat anul acesta 0 re contribuie la creşte­
eficacităţii propagandei depar­ istorie a universităţii pentru o în municipiu! Devo studierea rea prestigiului şcolii 0
tid, pe baza valorificării experien­ cele trei municipii ale judeţului... xemplu, 5 cercuri, cu peste 200 aprofunda cunoştinţele în acest problemelor economice - rela­ u româneşti de stomatolo­ H
ţei acumulate şi a introducerii — In municipiul Hunedoara de cursanţi, de studiu ol „Ştiin­ domeniu. ta tovarăşul Vladimîr Antonescu, w gie, găseşte o largă apli­ *
de elemente noi în temotica şi - arăta tovarăşul loan RuSan, ţei conducerii întreprinderi lor — Ca elemente noi în organi- şeful sectorului de propogandă h cabilitate. Utilizarea ei m
X
în structuro cercurilor şi cursu­ zorea actualului an de învâţâ- de Io comitetul municipal de m permite turnarea unor
rilor cerute de stadiul actual al directorul cabinetului municipal socialiste", in care sînt înca­ mînt - spunea tovarăşul Teodor X punţi dintr-o singură
dezvoltării, de procesul de per­ Rusu, directorul Cabinetului mu- partid. UJ bucată, cu o mare pre­
fecţionare pe care-l cunoaşte nicîpol de partid Petroşani - aş Pentru muncitori fruntaşi şi r.' cizie şt durabilitate. H
ei
octivitotea de propogore în ma­ A N C H E T Ă exempllfico deschiderea în ca­ maiştri, de pildă, s-au orgonîzat H precum şi cu greutate r
sele largi a învăţăturii morxîst-le- drul celor 9 şcoli uzinole din 33 de cercuri, cu oproope 1 000 0 specifică egală cu cea pi
X
niniste, a politicii partidului. In municipiu a „Cursului de ştiinţe a dinţilor naturali. Deo­
linii generolei învăţămîntul este de partid - ovem cîtevo ele­ draţi membri ai comitetelor de de cursanţi, de studiu ol „Pro­ X sebit de important este 0
y
axat pe problemele esenţiale mente noi în orgonizoreo struc­ partid şi de sindicot, ai comite­ politice şi viaţă de partid" pen­ blemelor economice ale între­ y UJ şî faptul că noul aliaj
ale dezvoltării economice, cultu­ tru membrii noilor organe de prinderilor industriale". In co­ t- Pj
r
rale şi socio I-politice o societă­ turală şi tematică a învăţămîn- telor de direcţie, şefi de secţii partid şi de U.T.C. drul şantierelor rr. 1 şi 2 ole este bine tolerat de ţesu­ P.
ţii socialiste in etopo octuolă. tului de partid In codrul filialei şi adjuncţi de Io combinatul si­ La nivelul fiecărui oraş au 0 turile bucale şi accesibil X
derurgic, I C.S H,, întreprinderea
Sint insă şi lucruri core suscită Universităţii serole de marxism- minieră, directorii altor între­ fost constituite grupe de lectori. X pentru tot) pacienţii, pu- 0
leninism o luot fiinţă o secţie
încă un schimb de opinii, moi nouă. de fllozofie-sociologie. A­ prinderi. Cadrele didoclice ou fost I. MIRZA UI tindu-se prelucra cu
y
profunde căutări in orgonizoreo poi, au fost extinse formele de învăţămîntul ideologic al co- b deosebită fineţe. pi
r
încodrote în cercuri de studiere
T*
structurală şi elaborarea (selec- învăţămînt cu dezbateri pe bază drelor didoclice s-o organizat a „Istoriei Partidului Comunist IConHwuow in pog, a «S-a) I X
toreo) tematicii. de referate, care funcţionează pe specialităţi. învăţătorii şi e­ Român şi o mişcării muncitoreşti 0 TELEX 6 TELEX £ TELEX | ) ,
Un succint tur de orizont in pe lingă cabinet. Avem, de e- ducatorii au fost încadraţi, pe