Page 50 - Drumul_socialismului_1970_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4932 DUMINICA 15 NOIEMBRIE 1970
kLtjl'.- r«I.R.TT-?.“T — i mw ■uan
PROGRAMUL DE ACTIVITATE

PE VIITORII DOI ANI... A MAI {Urmare <lin pag. 1)

&T O DATĂ... del oarecare peste o realitate diversă şl nlct ca o
leasă ca o simplă mişcare de translaţie a unul mo­
dorinţă de a introduce In întreprinderi o nouă „mo­
dă". Mobilurile care îndeamnă la ridicarea pro­
blemei, la atenţionarea asupra necesităţii şi utilită­
ţii conceptului de productivitate orară sînt temeinic
La Conferinţa pentru darea lunii noiembrie şl 6ă se obţi­ regionalei de căi ferate vor ganizat la nivelul comitetului
de 6eamA şl alegeri a comu­ nă pînâ la sflrşltul anului lua măsuri pentru asigurarea de partid, obligîndu-le să ana­ ancorate în practica diurnă a întreprinderilor hu-
niştilor de la Regionala peste 3,5 milioane de lei be­ recuperării râmînerilor în ur­ lizeze periodic desfăşurarea nedorene.
Conducerile şl colectivele de muncă s-au familia­
de câl ferate Deva a-au neficii suplimentare. S-a mai mă a indicatorilor de plan învâţămîntului de partid şi o rizat în totalitatea lor cu ideea că sarcinile deose­
înscris la cuvtnt delegaţi din arătat că în centrul muncii de nerealizaţl la : (urmează înşi­ modului de frecventare a uni­ bit de mobilizatoare ce Ie revin fn această perioadă
aproape toate sectoarele de partid trebuie să stea întări­ ruirea lor — n.n.). In acest versităţii serale de partid. Va nu admit sub nici o formă irosirea fie şi numai a
activitate, comunişti cu pre- rea disciplinei, o responsabili­ sens vor fi mobilizaţi toţi co­ urmări periodic în adunările unei singure ore de muncă. Dar ce anume cîştlgâm
g&tlre, cu responsabilităţi fn tăţii. muniştii, activul fără de par­ generale de partid să se ţină pentru întreprindere şi pentru economia naţională
angrenajul complex al direc­ tid, membrii de sindicat şl expuneri şi conferinţe, infor­ valoriflcînd efectiv o oră de lucru ? Sau ce anume
ţiei marii unităţii de trans­ Din desfăşurarea lucrărilor U.T.C.". mări politice pe teme interne pierdem atunci cînd. datorită proastei aprovizionări,
porturi feroviare. Conţinutul conferinţei, din Insistenţele cu Planul de măsuri din 1969 şi internaţionale în vederea defecţiunilor şi stagnărilor în funcţionarea utilaje­
discuţiilor a fost însă, intr-o care s-a obţinut înscrierea la „3. Pentru realizarea sarci­ ridicării nivelului politic şi lor, slabei organizări sau lipsei de interes şi preo­
oarecare măsură, Incoerent şl ideologic al membrilor de cupare. facem să ni se strecoare „printre degete"
obişnuit, deşi nu lipsit de In­ partid". ' în van. o oră goală ?
teres. Proiectul de hotărîre din Nimic nu ni se pare mai convingător .în formula­
„In ce priveşte îmbunătăţi­ 1970 a omis, la acest ultim rea unui răspuns clar la aceste întrebări decît valo­
rea rulajului vagonnelor .de punct, formularea ,,şi a mo­ rile impresionante ce le îmbracă ora de muncă ac­
marfă aş face propunerea ca dului de frecventare o univer­ tuală în industria hunedoreanâ. In arest an final de
noul formular de urmărire să sităţii serale de partid", dar a cincinal, industria judeţului nostru realizează o pro­
fie completat cu două ru­ adăugat prevederea ca ţinerea ducţie globală industrială de I,H milioane Iei. Expri­
brici..." (Gh. N1ţă, inginer de expuneri să se facă şi „cu mată în unitSfi naturale, ora de muncă efectivă a
principal). ocazia diverselor evenimente minerilor, energeticienilor. siderureiştilnr înseamnă
„Darea de seamă s-a ocu­ politice". nu mai puţin de 1060 tone de cărbune. 440 000 kWh
pat mai mult de problemele Restul punctelor din cele energic electrică, 220 tone dc fontă. 345 tone de
de producţie şl a lăsat oare­ două documente seamănă în­ otel şi 245 tone de laminate. Pentru a întregi valoa­
cum în umbră aspectele vieţii tre ele ca... picăturile de apă. rea orei vom arâla că pentru reoîizarea acestor pro­
Interne de partid...* (Sigls- Conferinţa a adoptat hotâ- ducţii întreprinderile industriale „înghit" în fiecare
mund Ferenczi, pensionar). cuvînt a unor delegaţi (primii nilor de plan în cele mai bu­ rîrea fără modificări, doar cu ceas materii prime, materiale, combustibili şi ener­
„Munca de partid dă o mal s-au înscris foarte operativ) ne condiţii de siguranţă a cir­ radierea formulării „activul gie în valoare de peste un milion de lei. asigurînd
în acelaşi timn economiei naţionale beneficii în va­
mare putere de realizare ac­ parcă răzbâtea ceva. Dar nu culaţiei şi regularitate în con­ fără de partid“ (care a sesi­ loare de 135 000 lei.
tivităţii economice... Materia­ se putea şti precis ce anume diţiile respectării normelor de zat-o preşedintele prezidiu­ In fata acestor date. ce demonstrează o forţă in­
lele prezentate în adunările a determinat o reţinere (să tehnica securităţii muncii, co­ lui). dustrială de primă mărime în mecanismul economic
generale au avut un caracter nu-1 spunem Indiferenţă). Cei mitetul de partid, birourile * naţional, orice alte argumente nî se par de prisos.
mal mult teoretic, mal puţin care au luat cuvîntul nu au organizaţiilor de bază şi con­ Ce comentarii să mai faci la De aceea, ne limităm doar la a preciza că dimen­
critic... Cel care vin la regio­ arătat — poate pentru că au ducerea administrativă vor a­ o asemenea mostră de for­ Marile furnale ale Hunedoa rer, de unde prezentăm această siunile valorice ale orei de muncă nu sînt staţiona­
nală nu întreabă dacă otel uitat — un lucru care explică corda o atenţie deosebită res­ malism ! Este deosebit de secvenţa, sînt gala de stan pentru noul cincinal. In prezent, aici re. Ele tind să se amplifice accelerat în cincinalul
este un comitet de partid...“ totul : anume că formulările pectării hotârîril Comitetului clar cit de ..colectivă" a fost se obţin indici de utilizare şi consumuri specifice de cocs la viitor, la finele căruia producţia medie orară n tu­
(Vaslle Drâgan, Inginer prin­ de fond din darea de seamă Central al P C.R. cu privire la munca şi gindirea in vechiul nivelul anului viitor. Foto : I. LEHOCZKJ turor întreprinderilor din Judeţ se va apropia de 2.2
cipal). şi prevederile proiectului de reglementarea folosirii efici­ comitet de partid de la milioane lei. iar volumul heneficiilor de aproape o
„Avem cu 5 evenimente de hotărîre sînt Identice, cuvînt ente a timpului de lucru şi « Regionala de căi ferate jumătate de milion de lei. Mergînd moi în amănunt
cale mal mult decît !n peri­ cu cuvînt, cu cele din darea întăririi disciplinei în muncă Deva, cit de „substanţial* a | dar pe reversul problemei, vom arăta că numai la
oada corespunzătoare e anului de seamă şl planul de măsuri care se va asigura prin : fost ajutorul dat de organul | Combinatul siderurgic Hunedoara, fiecare minut de
trecut... Nu s-e înregistrat nici ascultate, discutate şi aproba­ — îmbunătăţirea muncii de imediat superior la pregătirea staţionare a producţiei va echivala în viitorul cin­
un accident uman, dar în te Ia adunarea generală din 17 îndrumare, instruire, suprave­ conferinţei şi, totodată, ce va­ cinal cu o producţie de metal valorînd 17 200 Iei.
calea ferată orice eveniment noiembrie 1985. rnţelegem că ghere şl control în siguranţa loare are un asemenea pro­ Cifrele sînt. desigur, globale. Dor sfi nu uităm că
constituie un rebut..." (Cornel anumite idei din darea de sea­ circulaţiei ; gram de activitate „general- ele reprezintă suma tuturor activităţilor desfăşurate
Bobăilă. şeful serviciului de mă a activităţii comitetului ceas de cens în fiecare unitate economică, suma e-
şl
— însuşirea
teoretică
siguranţă a circulaţiei). de partid pe un an de zile tre­ practică de către întregul per­ valabil* !... fortnluî si nricenerii fiecăruia dintre cei aproape
Conferinţa a spus,
totuşi,
„Comitetul de partid e-a o­ buiau să-şi găsească locul şi sonal a Instrucţiunilor şi re­ cîtorva lucruri pe nume şl a dării restanţelor la onorarea 00 000 de salariaţi din industria iudeţului. De aceea
cupat puţin de organizaţia de în darea de seamă pe doi ani. glementărilor legate de sigu­ indicat unele direcţii înspre j contractelor, să sc creeze din depinde nemijlocit de conduceri să facă din valorile
bază de la R.C.M. Deva. Sînt Dar de ce s-a copiat pur şi ranţa circulaţiei, nvînd drept care trebuie să-şi îndrepte timp condiţii ca în anul ur­ orare n înlănţuire fluentă, cadenţată după cerinţe,
reglată perfect în ritm cu marile sarcini prezente
operatori care fac naveta de simplu planul de măsuri şi i scop principal munco de pre­ activitatea noul comitet de mător potenţialul zootehnic si viitoore. Pentru că. în ultimă instanţă, hătălia
la Petroşani. Alba Iulla, Se­ s-a dat denumirea de hotă­ venire a evenimentelor de cale partid. A spus că organul al tuturor comunelor să fie pentru finalizarea optimă a cincinalului actual si
beş, Zam. $i aceasta este o rîre ? Iată cum s-a „lucrat" pe ferată în activitatea de ex­ prevederile anuale cu peste valorificat cu eficienţă ridica­ nreeătirea celui cnrc vine înseamnă o bătălie colec­
cauză a activităţii de partid proiectul de hotărîre înainte ploatare. politic de aici are drept de 400 hl. Cu rezultate asemănă­ tă, la nivelul cerinţelor şl a! tivă continuă nentru n da fiecărei ore de lucru cete
sub nivelul cerinţelor in or­ de a-1 prezenta conferinţei. control asupra tuturor mem­ toare se prezintă şi comuna mai înalte valori.
ganizaţia noastră..." (Ananle Planul de măsuri din 1969 Periodic se va analiza în şe­ brilor de partid — Indiferent Dobra care, de asemenea, şi-a posibilităţilor existente.
Herbei, operator). „1. Comitetul de partid, con­ dinţele de comitet îndeplini­ de funcţie — tuturor trebuie onorat integral sarcinile de
„Darea de seamă a oglindit ducerea administrativă a re­ rea acestor sarcini". să 11 se încredinţeze sarcini predare la lapte pe anul în
curs.
toate problemele..." (Dan Crl- gionalei căi ferate vor lua Prolecful de hotărîre din de partid şl că între comite­
Din păcate, exemplele
de
covnn, secretarul comitetului măsuri pentru asigurarea re­ 1970 redă cuvtnt cu cuvînt, tul din centrală şi celelalte felul celor amintite se pot nu­
U.T.C.). cuperării râmînerilor în urmă virgulă cu virgulă, aceeaşi comitete de partid de pe teri­ măra pe degete, pe total ju­
Discuţiile purtate au mal e- a indicatorilor nerealizaţi la : prevedere cu întregirea că toriul regionalei să existe o deţ existînd o restanţă de a­
videnţlat existenţa unul opti­ (urmează înşiruirea lor — strînsâ conlucrare în organi­ proape 3 000 h] la onorarea
mism în ce priveşte recupera­ n.n.). In acest sens vor fl mo­ respectiva hotărîre este şi a obligaţiilor aferente gospodă­ prima privire a cumpărătorului,
rea râmînerll în urmă înre­ bilizaţi toţi comuniştii, activul Consiliului de Miniştri. zarea unor acţiuni politice co­ riilor populaţiei pe cele zece rea lor ! Aveţi în judeţ magazi­ aceasta am urmărit în primul
ne cu interioare aranjate
cu
gistrate la unii Indicatori (ră- Planul de măsuri din 1969 mune pentru rezolvarea dife­ luni scurse de la începutul a­
fără de partid, membrii de ritelor sarcini. destul simţ practic. Numai că... rînd.
mînere datorată în cea mal „8. Comitetul de partid va Ce facem însă cu formalis­ nului. Insuficienta preocupa­ cele din Hunedoara ou prea Ceea ce m-o şocat puţin în
mare parte calamităţilor na­ sindicat şi U.T.C.". lua măsuri ca birourile orga­ mul ? Pentru că cineva tre­ re a consiliilor populare din puţină lumină. Şi lumina face aranjamentul interior al unor
unele comune fată de înde­
j şeful colectivului deţinător al
Proiectul de hotărîre din
turale), de posibilităţi ca sar­ 1970 nizaţiilor de bază să conducă buie să răspundă ?... plinirea obligaţiilor economi­ I premiului i, pentru vitrina ma­ mult în reclamă. magazine textile din judeţul dv..
cinile cincinalului pe regiona­ „1. Comitetul de partid şi cu competenţă desfăşurarea ce ce le sînt încredinţate, du­ ţ gazinului „Bijuteria" din Deva : Şovin Ramiro de la I. C. S. e mulţimea pestriţă de oliţe şi
panouri care creează impresiei
lă să fie realizate la afîrşltul conducerea administrativă a învâţămîntului de partid, or­ I. MIRZA blată de o inexplicabilă pa­ — Am urmărit ca pe lingă „Romarta", şeful colectivului ca­ de aglomerare.
re a obţinut premiul I pentru vi­
sivitate a organelor contrac­ preţiozitatea mărfii ce se eta­
tante — respectiv a conduce­ lează în vitrină să speculăm va­ trina de mătăsuri o magazinului Ce cîştig în materie de fru­
rii Fabricii de industrializare loarea estetică o unor elemente „Modern" din Deva t mos, practic şi util va realiza
a laptelui Simeria şi a între­ rustice naturale. Cine ar crede — Ideea care ne-a călăuzit a comerţul judeţului nostru din
Cantinele miniere prinderii de industrie alimen­ că asocierea dintre bijuteria fost să nu aglomerăm vitrina cu împărtăşirea de experienţă care
tară Deva — sînt elemente ca­ elemente inutile. O expunere □ avut loc ? Intr-un viitor inter­
viu ne va vorbi despre aceasta
Intr-o mal bună re atîrnâ greu în balanţa reali­ scumpă şl banalul pai de gnu concentrată, pe o paletă colo- tovarăşul Stan Stoica, directorul
rlstlcă de sezon, care să-şi Joa­
sau strujo-n poate fl fericită ? Şi
zării planului la producţia de
lapte marfă. Se impun aten­ ce rolul Informativ complex la Direcţiei comerciale judeţene.
organizare ţiei Sn mod deosebit situaţiile totuşi e atîta frumos in apropie­
semnalate Jn comunele Râchi-
Cantinele caro funcţio­ tova, Baia de Criş, Veţel, Peş-
nau pe lingă exploatările tlşu Mic, Cîrjiţi ş.e de unde
miniere din Valea Jiului s-au preluat cantităţi neîn­
aveau de multe ori pro­ semnate sau nu s-a livrat nici
bleme greu de rezolvat. In Legislaţia ţârii noastre pre­ le, Moria Naciu, Mazăre Eu­ vine infracţiune, furtul califi­ măcar un litru de lapte din
prezent, cele 7 cantine e­ vede obligativitatea pentru genia lui Ilarîe şi Saveta Rn- cat sancţionîndu-se cu închi­ sutele de hl stabilite pentru
xistente pe lingă exploată­ fiecare cetăţean de a apăra gaci şi-au însuşit fiecare cîte soare corecţionalâ de la 6 luni fiecare comună (?). Cu res­
rile miniere Lonea, Petri- şi întări prin toate mijloace­ 65-80 kg cartofi, iar Sînziann la 5 ani tanţe îngrijorătoare se prezin­
]a, Dilja. An loasa, Vul­ le proprietatea socialistă. O Furdui, Iozefina Opriţescu şi In vederea lichidării unor tă, de asemenea, comunele.
can, Lupeni şl Urican! sînt asemenea sarcină se pune cu nlti cîţiva cooperatori s-ou în­ asemenea fapte se cere acţio­ Romos. Băcia, Mărtineşti, De­
administrate de o conduce­ deosebită acuitate şi în faţa fruptat cu cîte 30-50 kg po­ nat energic şi cu toată răs­ liu, Orăştioarn de Sus etc.
re unică, ceea ce permite o membrilor cooperativelor n- rumb din producţia coopera­ punderea, conducerile unită­ I æ fel de adevărat es­
mai bună gospodărire. Dc j grlcole de producţie, sporirea tivei. In asemenea cazuri sînt ţilor agricole, fiecare coope­ te că nici organele con­
altfel, roadele acestui mod ! averii obşteşti constituind te­ lesne de Înţeles consecinţele rator avînd datoria să veghe­ tractante nu au desfăşurat
de organizare se văd. Pe j melia progresului unităţilor negative care diminuează va­ ze în permanenţă la apărarea o activitate susţinută, nu au
lingă cantinele exploatări- | şi a ridicării bunei stări a co­ loarea retribuţiei acordate integrităţii avuţiei obşteşti explicat în suficientă măsură
lor miniere Lonea. Anlnoa- operatorilor. De altfel. Statu­ pentru normele efectuate de Comisiile de judecată, ca or­ avantajele ce se oferă produ­
sa şi Uricanl s-au înfiinţat tul cooperativei agricole de cooperatori, cît şi veniturile gane obşteşti de Influenţare cătorilor pentru produsele va­
gospodării anexe care vor producţie prevede că una din unităţii. Reprobabilă este şi şi Jurisdicţie, precum şi adu­ lorificate la fondul de stat şl
contribui la îmbunătăţirea Îndatoririle fundamentale ale fapta cooperatorului Simion nările generale ale coopera­ nu au organizat în mod co­
hranei, la realizarea unei fiecărui cooperator este aceea Ganea din Geoagiu care, în torilor sînt chemate să dezba­ respunzător activitatea de
mese gustoase cu un preţ de a contribui cu toată pri­ repetate rîndurî, a sustras tă temeinic aspectele de ge­ preluare a laptelui în toate
de cost convenabil. ceperea şi capacitatea sa la peste 500 de ştiuleţi de po­ nul celor semnalate, să mani­
In afara celor 7 conţine întărirea proprietăţii obşteşti rumb din parcelele lucrate de feste intransigenţă şi fermita­ localităţile.
existente se intenţionează a unităţii din care face parte alţi cooperatori. te faţă de curmarea oricăror Cunoscînd deficienţele sem­
înfiinţarea altora noi pen­ Orice încălcare de la această Situaţii de natura celor a­ acte de natură să ştirbească nalate, de maximă însemnă­
tru exploatările miniere Ll- prevedere, orice încercare de mintite s-ou constatat şi la proprietatea cooperativelor a­ tate este ca în perioada care
vezeni şi Paroşeni. a ştirbi avuţia creată prin cooperativele agricole din To- gricole
munca în comun constituie a­ teşti, Sîntâmâria-Orlea, Băcia, a mai rămas pînâ la finele a­
bateri grave care sînt sanc­ Brîznic. Ilia, Vaţa, Pui şi al­ ADAM COSTEA nului sfi se depună eforturi
ţionate cu toată severitatea tele. Pe lîngă valoarea destul consilier juridic la U.J.C.A.P. stăruitoare în vederea Ilchi- Vitrinâ distinsă cu premiul II.
Medalioane de lege. de însemnată a pagubelor
Demn de relevat este fap­ provocate averii obşteşti, as­
literare tul că masa covîrşitoare a co­ pectele de genul celor rela­
tate oglindesc
operatorilor au înţeles semni­
mentalitatea
In cadrul manifestărilor ficaţia majoră a unul aseme­ greşită a unor cooperatori, e- Garanţia perpetuării şl ridi­
prilejuite de aniversarea a nea deziderat şi îşi subordo­ xislenţa unor concepţii străi­ cării la noi valori a realizări­
20 de ani de la naşterea nează toate eforturile îndepli­ ne de normele Impuse de e- lor înregistrate pe treptele de-
marelui prozator român nirii obligaţiilor ce le revin. tîca noastră socialistă. Fără Băvirşlril construcţiei socialiste
Yfihail Sadovcanu. recent. Se mai întîlnesc însă şi cazuri îndoială că abaterile săvîrşi- ne-o dă şl modul in care ne Oii
Biblioteca municipală De­ cînd, în dorinţa de a profita te se datoresc în acelaşi timp preocupăm de formarea gene­
va a organizat două meda­ de pe urma muncii altora, vi­ şi lipsei de supraveghere din raţiei de mîlne, cea care va
lioane literare — la între­ nii cooperatori săvîrşesc aba­ partea brigadierilor, şefilor de trebui să preia, să ducă mal Nu este, deci, lntlmpIStor că şi cu rezultate Imediate. De e­ elevii îşi însuşesc repede baze­ ceasta caută să fructifice arta
prinderea de construcţii fo­ teri Intolerabile de la norme­ echipe şi paznicilor, care în departe şl să dezvolte cu com­ la Casa pionierului din Hune­ xemplu — după cum spunea le meseriei, reuşind ca, într-un şi măiestria cu care au fo9t
restiere şi căminul cultu- le elementare de conduită în unele situaţii se fac că „nu petenţă toate cuceririle noas­ doara funcţionează un cerc at conducâlorul cercului radio de timp destul de scurt, să reali­ realizate, în şcoală, numeroase
j ral din Deva. Viaţa şi ope­ societate, „confundînd" pro­ văd" ce se petrece în cîmp. tre. Deprinderile dobtndlte de „micilor turnători", unde mais­ la Casa pionierului din Hune­ zeze un volum relativ mare de obiecte decorative — cusături
ra scriitorului au fost pre­ prietatea obştească cu cea Se ştie că, potrivit legislaţiei la vîrsta copilăriei, cind recep­ trul loan Lada caută să Îndru­ doara — nu întotdeauna com­ muncă finalizată. Şl nu şi-o în­ naţionale, broderii artistice, ra­
zentate de către prof. Vale­ personală. Astfel, în urma în vigoare, în cazul cînd o tivitatea este maximă, dictată me de pe acum paşii copiilor plexitatea unul aparat realizat suşesc numai, ci o fac şl utilă. re îmbină bunul gU3t cu fante­
! ria Şuvaina şi Maria Zsok, j controaleor efectuate laC.A.P. persoană comite două fapte chiar de curiozitatea şl intere­ spre meseria care l-a legat pe de copii constituie punctul de In biblioteca personală a fiecă­ zia şl fndemînarea. Iar dacă fe­
| expuneri care au fost ur- 1 Boşorod, s-a constatat că au .de aceeaşi natură sau a mai sul specifice acestor ani, se părinţii lor de ţinuturile hune- atracţie spre muncă, cl utilita­ rui membru al cercului pot îl tele rin să perpetueze, prin
I mărite cu interes deosebit ! fost sustrase cantităţi însem­ fost sancţionată de către co­ menţin pe întreg parcursul vie­ dorene, înlesnlndu-le astfel o tea lui. Astfel, cu f mijloace Intîlnlte cărţi, manuale şi ca­ munca lor, tradiţiile folclorice
! de către cei prezenţi. nate de produse agricole din ţii, constituind un suport trai­ apropiere de specificul siderur­ foarte simple, realizăm cu co­ iete, copertate cu măiestria u­ ale zonei, băieţii, Inceplnd de
recolta acestui an. Intre alte- misia de Judecată, fapta de- nic pentru formarea complexă la clasele mîd, învaţă meserii
a viitorului cetăţean. Inarmlnd complementare, contribuind şl
copilul cu cunoaşterea specifi­ el Ia înfrumuseţarea localului
cului unor activităţi practice, Educaţia prin muncă şi pentru muncă şcolii prin lucrări de traforaj
ii creăm nu numai posibilita­ — suporturi pentru flori, etaje­
tea unei orientări profesiona­ re, rame din metal pentru co­
le deliberate, ci şl capacitatea şuri dc flori — ale căror îm­
de înţelegere a valorii muncii gic al oraşului. O atenţie mal pii mal mici generatoare de nul bun meşteşugar. „In inten­ pletituri din rafie le realizea­
în general. Pentru aceasta nu mare dotă utilării unor aseme­ ion, întrebuinţate tot de el — ţia membrilor cercului nostru ză mîinlle indemînatice ale fe­
este nevoie de eforturi deose­ nea cercuri de către întreprin­ nu fără mîndrla caracteristică stau şl planuri mal mari — ne telor. Expoziţiile cu vlnzare ca­
bite, de suprasolicitări. derile de profil ar fl nu numai „constructorului" — 'la învăţa­ mărturiseşte loan Popovîcl, di­ re se vor organiza, la flecare
Prlntr-o canalizare atentă a binevenită cl chiar necesară. rea alfabetului Morse. rectorul Casei pionierului din sfîrşlt de trimestru, cu lucră­
activităţilor extraşcolare, Încli­ Cu baza materială modestă pe Activităţile practice ale ele­ Orăştle. In acest an el vor rile realizate de către elevi,
naţia organică pentru joc a care o are acum cercul „mici­ vilor nu mal pot fl lăsate pe „Înnoi" manualele pe care le vor fl prilejuri binevenite pen­
copilului poate fl transformată, lor turnători" nu se poate des­ plan secundar, pentru că e vor preda, în toamna viitoare, tru confruntarea, pentru înţe­
cu uşurinţă, în îndeletniciri cu făşura o activitate care să e- vîrsla la care se cere a se con­ colegilor mal mici, Iar biblio­ legerea valorii munci! Qor.
finalităţi utile. Este, de fapt. xcrclte o suficientă putere de strui un suport solid pentru teca şcolii îşi va prelungi Educaţia prin muncă şi pen­
ceea ce se cere şl se aşteaptă atre?ţle asupra copilului, dor­ formarea cadrelor de mîlne, şi vîrsla tot datorită muncii aces­ tru muncă trebuie să antrene­
de la cercurile tehnlco-ştiinţi- nic să se simtă matur prin ceea acest suport trebuie să fie / tor mici legătorl". Iată o for­ ze In realizarea el mulţi fac-,
flce cu diferite profiluri, exis­ ce realizoazâ. munca. Şi pentru ca să culti­ mă eficientă a educaţiei prin torl » părinţii, cadrele didacti­
tente atu în şcoli cit şl la ca­ Necesitatea colaborării unor văm o dragoste trainică pen­ muncă şî pentru muncă. ce, organizaţiile de pionieri şl
sele pionierilor. Joaca elevilor cercuri tehnice cu unităţile e- tru muncă e necesar ca înfiin­ Şi la Liceul din Haţeg sînt ale U.T.C., unităţile economice
de aici nu e altceva decît un conomlce al căror specific îl ţarea cercurilor tehnico-aplica- planuri mari în această direc­ de pe raza de activitate a şco­
întreg proces de Iniţiere şl In­ oglindesc se resimte în se­ trive să se orienteze înspre me­ ţie. In colaborare cu coopera­ lilor. Pentru ca rezultatele a-
struire a unor meserii. Cu cit riozitatea cu care trebuie abor­ serii accesibile copiilor, care tiva „Retezatul" se va înfiinţa, cesteî forme de educaţie să
aceste meserii sini mal aproape dată învăţarea unei meserii. să le dea satisfacţia finalizării în cadrul şcolii, un atelier, în­ aibă eficienţa scontată, acţiu­
de universul de preocupări al Aceasta Insă nu scuteşte con­ activităţii şi strădaniei depu­ zestrat cu războaie, unde eleve­ nea tuturor factorilor amintiţi
copilului şl. totodată, de speci­ ducătorii cercurilor de a-şl în­ se. Iată, de pildă, cercul de le- le vor deprinde. îndrumate de se cere armonios corelată, a-
ficul economic al cadrului tn cerca Întreaga măsură a In­ g'ătorlc de la Casa pionierului un specialist, meşteşugul rea­ cordtndu-i-se maximum de a-
care se dezvoltă elevul, rn atfl ventivităţii Sn organizarea unor din Orăştle. condus de învăţă­ lizării rovoarelor tesute şl în­ tentic încă de Ia vîrsla copi­
mal mult vor răspunde scopu­ activităţi nepretenţioase ca do­ torul Viorel Rusu. cunoaşte o nodate Astfel, cooperativa „Re­ lăriei
Vedere din noul cartier Dacia. Foîo : N. GHENA lui propus — educaţia prin tare tehnică, dar cu adinei va­ împrospătare continuă. Aceasta tezatul" îşi pregăteşte, dc fapt,
r.UClA MCIU
muncă şl pentru muncă. lenţe educative pentru muncă este determinată de faptul că cadrele de mlinc. Iniţiativa a- ILEANA LASCU