Page 52 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 52
„O foarte puternică A MI-A SESIUNE A CONFE
ii« ■ \
condamnare“ a politicii ATLAS
de apartheid promovată RINŢEI CENTRAU A U lf lC l
de guvernul R. S. A. ţă de la trimisul Agerpres, tet de redactare, format din MALADII V
PARIS 14 — Coresponden
şefii delegaţiilor a zece ţâri.
NEW YORK 14 - Trimisul numeroase state, care au luat Ion Cernea : Palatul UNESCO printre care şi România. O NECUNOSCUTE V
special Agerpres, Constantin cuvintul la dezbateri, ca ex- din Paris a găzduit, timp de dată eu precizarea sarcinilor
Alexandroaie, transmite ; Vi primînd hotărîrea majorităţii cinci sâptâmîni, lucrările ce :e revin în acest domeniu di Aproximativ 50 de
persoane au decedat re
neri seara tîrziii, Adunarea ţărilor membre ale acestui for lei de-a XVI-a sesiuni a Con rectorului general a! UNESCO cent in urma unei ma
şi statelor membre, rezoluţia
Generală a Organizaţiei Na internaţional de a adopta ce ferinţei generale — forul su ladii necunoscute in
prevede o serie dc acţiuni
ţiunilor Unite a dat guvernu le mai drastice măsuri pentru prem al acestei organizaţii — concrete, în domeniile de*'Com- Insula Camiguin, din
lui Republicii Sud-Africane u a pune capăt celui mai inuman la care au luat parte delega petenţa organizaţiei, pentru
nul dintre cele mai serioase aspect al politicii de domina ţiile guvernamentale ale ce combaterea colonialismului şi sudul Arhipelagului Fi-
avertismente împotriva conti ţie străină din Africa — a- lor 125 de state membre, pre rasismului. Sc prevede, de a lipinez. Potrivit decla
nuării politicii sole de apart parlheidul. cum şi reprezentanţi ai Or semenea. ca, şi în viitorii doi raţiei unui reprezentant
heid. Plenara a hotârît să a Proiectul de rezoluţie men ganizaţiei Naţiunilor Unite şi ani, UNESCO să nu acorde al autorităţilor medicale
probe raportul Comitetului de ţionat se adaugă la documen ai celorlalte instituţii specia nici un sprijin şi să nu ac filipineze, alte 30 de per
verificare a deplinelor puteri tele adoptate cu mare majori lizate din sistemul O.N.U., un cepte participarea Ia activită-. soane suferă de această
ale delegaţiilor statelor mem tate de voturi de către comi mare număr de observatori ai ţile sale a Portugaliei, Africii maladie. Acesta a pre
bre ale O.N.U., însă a respins tetele Adunării Generale în a- unor organizaţii interguverna- de Sud şi a guvernului ilegal cizat că ar putea fi
ca ilegale scrisori le de acredi ceastâ sesiune, prin care se mentale şi neguvernamentale, din Rhodesia de sud. Rezolu vorba de o formă gravă
tare ale delegaţiei Republicii cere impunerea de sancţiuni l.a lucrările sesiunii a parti ţia condamnă, totodată, ocu de gripă sau de menin V
Sud-Africane. Proiectul de re guvernului din- Pretoria, ru cipat, după cum se ştie. o de paţia militară a unor terito gită, ori de o epidemie
zoluţie întocmit în acest sens perea tuturor relaţiilor diplo legaţie a Republicii Socialiste rii străine ca o gravă primej de friguri. 1
România, condusă de ambasa
a fost adoptat cu o majorita matice, economice, consulare dorul Valentin Lipatti. repre die pentru pace. pentru drep
te de 71 de voturi, două con cu această ţară, respectarea zentant permanent al ţârii turile opiului Ia educaţie şi CEL MAI SPECTACULOS
tra (Africa de Sud si Costa embargoului asupra livrărilor noastre pe lingă UNESCO. cultură şi reafirmă necesita
Rica) şi 45 abţineri. In acest de arme către Africa de Sud. tea aplicării principiilor fun FURT DIN ISTORIA
document a fost Introdus. îna ajutorarea mişcărilor de eli JAPONIA. - Recent in 23 de preiecluri din inirsogj laponie □ avut loc o demonstraţie Sesiunea, ale cărei lucrări damentale nle dreptului inter URUGUAYULU!
inte de punerea sa la vot, un berare naţională care luptă reunita a forţelor democratice in sprijinul sarcinilor naţionale, pentru abrogarea tratatului de *-au încheiat sîmbâtâ, a dez naţional la cooperarea inter
amendament redactat de 10 pentru drepturile majorităţii securitate japono-omerican, retrocedarea Oliinowei, pentru apărarea vieţii popoarelor din Pe bătut şi aprobat programul de naţională în domeniile care Membrii unei organi
state africane, prin care erau populaţiei de culoare la inde ninsula Indochinezâ. Numai la T oUio asistenţa participantă la acest marş s-a ridicat la peste activitate şi bugetul UNESCO sînt de competenţa UNESCO. zaţii clandestine au co
respinse deplinele puteri ale pendenţă, suveranitate şi li 100 000 de persoane. oe exerciţiul bienal 1071-1072, Un capitol esenţial al lu mis la Montevideo cel
delegaţiei regimului din Pre bertate. IN FOTO : Aspect de Io marşul reunit af forţelor democratice pe străzile oraşului Tokio. a schiţat programul de per crărilor sesiunii l-nu format, mai spectaculos furt din
toria, care a fost adoptat cu o spectivă al organizaţiei pînâ după cum era şi firesc, exa istoria Vrv >i/ului. Un
majoritate de 60 voturi, 42 îm fn anul 1076 şi a adoptat ho- minarea şi adoptarea proiec grup de 8 ha ţi ţi 3
potrivă şi ]2 abţineri. Toate tărîri asupra celor 50 de tului de program şi buget pe femei au atacat o
ţările socialiste, printre care puncte înscrise pe agenda sa anii 1071-1072. precum şi sta sucursală a /lăncii Na
şi România, au votat în favoa Plenara C. C. al Partidului Lucrările Comisiei pentru de lucru. bilirea liniilor directoare ale ţionale din capitala ţă
rea amendamentului sprijinit Un loc important în cadrul planului de perspectivă pînâ rii, după ce in prealabil
de majoritatea covîrşitoare a lucrărilor sesiunii l-a ocupat în 1076. Conferinţa generală au răpit de acasă trei
statelor afro-asiatice. Muncii din Coreea discutarea rolului şi a con şi-a însuşit propunerile pre înalţi funcţionari ban
Respingerea împuternicirilor activităţi practice a S. U tribuţiei UNESCO la promo zentate în acest sens de direc cari. Sosiţi la bancă, a
Africii de Sud, deşi nu în PHENIAN 14 (Agerpres). — cretariatului C.C. al Partidu varea păcii şi a drepturilor o torul general al UNESCO. tacatorii au imobilizat ,
seamnă excluderea dîn Orga întrunit în prima sa şedin lui Muncii. mului. la combaterea colonia Rene Maheu. şase paznici si apoi au
nizaţia Naţiunilor Unite a re ţă plenară, noul Comitet Cen Agenţia ACTC subliniază că GENEVA 14 (Agerpres). — naţional ce a avut Ioc recent Ia lismului, a neocolonialisinuluî Printre principalele activi silit pe ostatici să le
prezentanţilor R.S.A, consti tral al Partidului Muncii din al V-lea Congres al Partidu Comisia pentru activităţi prac C.EPE.C.A — Bucureşti, pe şi a rasismului prin toate tăţi prevăzute pentru perioa deschidă seifurile, din
tuie, după cum sublinia pre Coreea, desemnat la cel de-al lui Muncii a confirmat juste tice a Biroului Internaţional al tema : „Pregătirea conducerii mijloacele specifice de care da (1971-1072 reţine atenţia, în care au ridicat bijuterii
şedintele sesiunii Edvard V-lea Congres al partidului, ţea şi forţa liniei revoluţiona Muncii (B.l.M.) a examinat si pentru folosirea ordinatoare dispune organizaţia. Tn acest primul rînd, programul din in valoare de circa şase
Hambro, „o foarte puternică l-a reales pe tovarăşul Kim Ir re de independenţă şi auto tuaţia asistenţei tehnice acor lor" vor impulsiona activita sens, pe baza propunerilor domeniul educaţiei, care se milioane dolari şi 48 000
condamnare" a politicii de a Sen în funcţia de secretar ge apărare promovate de partid, date de O.I.M. în* 1069 şi pre formulate de numeroase de referă la alfabetizarea, educa dolari in numerar. în
partheid promovate de guver neral al C.C., informează a a făcut un bilanţ al marilor liminările pentru perioada tea organizaţiei în acest sec legaţii. a fost adoptată o re ţia tineretului, formarea ca treaga poliţie a ţării a
nul Republicii Sud-Africane. genţia ACTC A fost anunţa victorii obţinute în perioada 1970-1071. tor de mare importanţă. zoluţie elaborată de un comi drelor didactice, educaţia a fost lansată pe urmele
Această acţiune a fost inter tă, de asemenea, componenţa care a trecut de la cel de-nl Comisia a luat notă de bu dulţilor. planificarea învăţă autorilor atacului, care
pretată de reprezentanţii a noului Comitet Politic şi a Se IV-lea Concres al partidului na desfăşurare a activităţii mântului şi promovarea co (ac parte din aceeoşi
Centrului de perfecţionare operării în învăţământul su organizaţie care conti
a cadrelor de conducere perior intre statele membre nuă să deţină ca osta
(C.EPE.C.A.) dîn Bucureşti şi ale UNESCO. tici pe consulul brazi
încheierea convorbirilor cestei activităţi. însemnătate deosebită prezin lian Aloysio Dias Go-
ştiinţelor, o
In domeniul
dc planul de extindere a a
lunii iulie, şi pe consi
In intervenţia sa, reprezen tă hotârîrile Conferinţei ge mide, răpit la finele
polono-vest-germ ane tantul român, C. Mitran, a a- nerale cu privire la continua lierul american Claude
rea programelor de coopera
Fly, răpit şi cl la În
preeiat pozitiv asistenţa teh
nică oferită de Organizaţia In re ştiinţifică internaţională în ceputul lui august 1970.
VARŞOVIA 14. — Cores re pentru reuşita convorbiri de asemenea, că textul trata- domeniile hidrologiei şi ocea
pondentul Agerpres, Iosif Du- lor. Tratativele s-au încheiat lului va fi publicat după sem ternaţională a Muncii în anul nografiei ; lansarea, cu înce EXPEDIŢIE
mitraşcu, transmite : Sîmbâlâ printr-un acord asupra textu nare 1060 şi a subliniat necesitatea pere din 197], a unui pro
au luat sfîrşît la Varşovia tra lui definitiv al tratatului cu Purtătorul de cuvînt al de multiplicării formelor de coo gram decenal intitulat „Omul ARHEOLOGICA
tativele dintre delegaţiile ofi privire la normalizarea rela legaţiei vest-germane, Rudiger perare care să permită comu şi biosfera" studierea cultu
ciale ale R.P. Polone şi R.F. ţiilor dintre R.P. Polonă şi von Wechmar, a relevat că, în rilor şi civilizaţiilor, în care Recenta expediţie ar
a Germaniei, în vederea sem RF. a Germaniei. El a adău cuvîntut său la ultima şedin nităţii internaţionale să bene sens este prevăzut şi un pro heologică care a pornit
nării tratatului cu privire la gat că au fost discutate şi o ţă plenară, ministrul Scheel a ficieze de experienţa tuturor gram de studii privind civili din Cairo spre oazele
normalizarea relaţiilor dintre serie de probleme concrete le subliniat importanţa deosebi statelor în diversele domenii zaţia ţărilor balcanice. vestice ale deşertului nu
cele două ţări, tratative în gate de procesul de normali tă a acordului care trebuie io-' ale dezvoltării economice şi so Conferinţa generală a a arc doar scopuri ştiin
cepute la 3 noiembrie a.c. Vi zare a relaţiilor reciproce du losit ca un instrument menii doptat, de asemenea, o rezo ţifice, ci şi salvatoare.
neri au lucrat cele două gru pă intrarea tratatului in vi să ducă la stabilirea unor re ciale. Vorbitorul şi-a exprimat luţie privind proclamarea a Se aude că in aceste re
pe de experţi, după care de goare. laţii noi între cele două ţări convingerea că rezultatele po nului 1972 ca „An interna giuni, unde există 1H0-
legaţiile, conduse de miniştrii S-n stabilit ca tratatul să fîe Comisia de redactare ur zitive ale seminarului inter ţional a) cărţii". humente antice vestice,
de externe. Ştefan Jedrychow- parafat de miniştrii de exter mează să lucreze la textul fi turiştii decupează fres
ski şi Walter Scheel, s-au în ne ai celor două ţâri la 18 no nal, în aşa fel îneît, la 18 no cele din temple pe ca
trunit în şedinţa plenară. iembrie, să fie gata pentru pa re apoi le vind peste
iembrie B. Poleszczuk a pre graniţă. Numeroase mo
In cadrul unor conferinţe cizat că convorbirile au fost rafare. Operaţiune de căutare a criminalului Azi, alegeri In Okinawa
de presă organizate imediat intensive şi grele, însă rezul Şeful delegaţiei vest-germa numente au fost distru
după încheierea lucrărilor, tatul final favorabil a confir ne la convorbiri, ministrul de de război Josef Menge le se de locuitorii din îm
purtătorii de cuvînt ai celor mat dorinţa şi aspiraţia am externe W. Scheel, a părăsit prejurimi pentru a
doua delegaţii au informat zi belor părţi de a încheia po sîmbâtâ dimineaţa Varşovia, ASUNCION 14 (Agerpres). TOKIO 14. — Coresponden pentru prima dată după 28 de folosi piatra la construc
ariştii despre încheierea tra-. zitiv faza decisivă a tratative plecînd la Bonn. El va reveni Josef Mengele, pentru a-1 a tul Agerpres, Florea Tuiu, ani, populaţia locală îşi va ţii Scopul expediţiei
tativelor. B Poleszczuk, pur lor şi de a pregăti, în acest în capitala poloneză la 18 no — La Asuncion, în Paraguay, duce în faţa unui tribunal. transmite : In Okinawa vor trimite reprezentanţii în Par arheologice pornite din
tătorul de cuvînt al delegaţiei fel, bazele pentru începerea u iembrie, dată la care tratatul s-a anunţat câ poliţia locală Agenţia AP informează câ avea loc astăzi (duminică) a lamentul japonez ; de aseme Cairo este elaborarea
unor planuri la faţa lo
poloneze, a declarat că ultime nei noi etap.e în relaţiile din polono-vest-gennan urmează a a lansat o operaţiune de cău mandatul de arestare a fost legeri pentru desemnarea re nea. este pentru prima dată cului pentru salvarea
lansat în urma cererii guver
le două zile au fost hotârîtoa- tre cele două ţâri. EI a arătat, fi parafat tare a criminalului de război nului R. F. a Germaniei dc prezentanţilor populaţiei lo tn istoria arhipelagului cînd monumentelor ţării şi
extrădare a lui Mengele. Cu cale în Dieta japoneză. Cam femeile vor putea participa transformarea oazelor
noscut în lumea întreagă pen pania electorală a început în In vot. Faptul că Statele U din vestul pustiului în
SANTIAGO DE CHILE 14 înţelegere în America Latină“. tru crimele comise în timpul urmă cu două sâptâmîni în nite nle Americiî. care exer
(Agerpres). — Corespondenţă Largă aprobare a hotărîrii Ziarul Uruguayan „El Dia" celui de-al doilea război mon întreg arhipelagul Ryukyu. cită în prezent administrarea centre culturale.
specială de la Eugen Pop: Ho- subliniază câ „Chile este pri dial (ca medic a efectuat ex dar ea se desfăşoară în prin arhipelagului, nu fost de a EPITAF
târîrea guvernului chilian dc ma ţară care a denunţat hotâ- perienţe diabolice pe deţinuţii cipal în Okinawa, insula cu cord cu ţinerea acestor ale
a restabili relaţiile diplomati guvernului chilian de a rîrea O.S.A.**. Ziarul „El din lagărele de concentrare), geri înainte de retrocedarea
ce, comerciale şi culturale cu Popular” relevă câ opinia pu Mengele se ascunde în Ame cel mai marc număr de lo efectivă a Okinawei (1972) es Christian Carrcre, că
Cuba se bucură de o largă a blică uruguaynnâ a întîmpi- rica Latină dîn anul 1045. U cuitori (aproximativ 80 la su te interpretat aici ca primul pitanul echipei france
probare din partea unor per restabili relaţiile cu Cuba nat cu bucurie hotârîiea gu nele informaţii arătau că lă din populaţia arhipelagu pas concret spre trecerea insu ze de rugby povestea
sonalităţi politice şi a opiniei vernului chilian de a relua re Mengele ar trăi în colonia lui). Scrutinul de duminică a lelor sub autoritatea guver unui amic următoarea
publice din Chile. Radoiniro laţiile diplomatice cu Cuba. germană din Paraguay, cunos istorioară : „Văduva lui
Tomic Romero, fost candidat monstrat independenţa în re „Peru apreciază câ loate ţă „Această măsură, scrie ziarul, cută sub numele de „Noua re o, semnificaţie dosebîtâ : nului de la Tokio. Mac Douglas a pus să
din partea Partidului demo- zolvarea problemelor sale de rile membre ale O.S.A., colec contribuie la spargerea bloca se graveze pe piatra
crat-creştin la recentele ale politică externă". Aceste re tiv sau individual, trebuie să dei impuse de S.U.A. şi con Germanie*'. funerară a soţului ei ur
geri prezidenţiale din această laţii, a adăugat el, vor fi fo reevalueze atitudinea faţă de stituie un exemplu de suve mătorul epitaf : „Odih-
ţară, a declarat câ hotărîrea lositoare pentru ambele părţi. rez.oluţia cu privire la Cuba ranitate şi independenţă în Aproximativ 100 000 de morţi în urma neşte-te in pace". A-
guvernului preşedintelui Al Preşedintele secţiei de tineret din 1964". El a precizat că politica externă". flind insă oâ defunctul
lende „corespunde intereselor a Partidului demdcrat-creştin, „trebuie să fie respectat drep Ministrul muncii şi asigură soţ nu i-a lăsat nimic
ambelor ţări şi ale popoarelor Luis Badilla Morales, a rele tul fiecărei ţări de a adopta rilor sociale din Ecuador, Luis BOGOTA =*I4 (Agerpres). ciclonului abătut In Pakistanul de est prin testament, a cerut
din întreaga Americă Lati vat, la rîndul său : „Aceasta propria sa soluţie". Robles, a declarat câ „acţiu Autorităţile columbiene să se completeze epi-
nă”. „Am fost întotdeauna este una din măsurile pe plan nea guvernului preşedintelui au hotârît ridicarea stării , taful cu următoarele
In Venezuela, comenlariile
împotriva izolării Cubei şi extern care corespunde sen apreciază câ reluarea relaţii Allende este logică. Personal, de urgenţă instituită în ur DACCA 14 (Agerpres). -— giunile Khulna, Barisal, Moa- cuvinte ; ..Pută cind voi
mă bucură hot&rîrea pre timentului autenlic al majori consider câ şi Ecuadorul tre Un ciclon de o violenţă fără khîla şi Chittagong au avut sosi şi eu".
lor diplomatice dintre Chile
şedintelui Allcnde", a subli tăţii poporului chilian". şi Cuba reprezintă „un pas buie să aibă relaţii cu toate mă cu patru luni, după ce precedent a devastat litoralul cel mai mult de suferit de pe
niat el. Reluarea relaţiilor eu Cuba, important pentru întreaga A- ţările lumii, inclusiv cu Cu adepţii candidatului învins Pakistanului de est. Telegra urma acestei calamităţi natu ŢELUL URMĂTOR:
Arcalans Cornel, unul din la alegerile prezidenţiale, mele transmise de agenţiile rale. Potrivit primelor infor
liderii Partidului radical, şi-a întrerupte prin hotârîiea reu mericâ Latină". Deputatul Jo ba". fostul dictator Gustavo Ro internaţionale de presă rela maţii, relatează agenţia Fran MISSISSIPPI
Pe de altă parte, comentînd
exprimat profunda satisfacţie niunii O.S.A. din iulie 1964, se Vicente Ranjel, membru al hotărîrea guvernului chilian tează că, in prezent, este a ce Presse, numărul morţilor
pentru restabilirea relaţiilor a fost primită cu satisfacţie şi Comisiei pentru afacerile ex privind restabilirea relaţiilor jas Pinilla, au ameninţat proape imposibil de a da o este aproximativ de 100 000. Klaus Pechstein, un
dintre Chile $i Cuba şi a de în alte ţâri latino-americane. terne a Congresului, a subli diplomatice, comerciale şi cul că vor împiedica instala cifră, chiar şi aproximativă, giuvaiergiu din Linz,
clarat câ „acest pas demon Preşedintele Perului, Juan niat importanţa acestei mă turale cu Cuba, purtătorul de rea noului preşedinte, Mî- asupra pagubelor provocate Pagubele provocate agricultu ' RF.G.), primul om ca
strează câ atît Allende. cît şi Velasco Ah’arado. a declarat suri pentru afirmarea politicii cuvînt al Departamentului de sael Pastrana Borrero. Au unei vaste regiuni din Golful rii din această regiune, rela re a străbătut înot Ri
Unitnlea Populară sînt hotă- câ „hotărîrea fatală a O.S.A. de independentă a statelor la- Stat al S.U.A., Robert McClos Bengal. Insula Haliya a fost tează agenţiile de presă, nu nul pe întreaga sa lun
rîti să transpună in fapte pro nu poate constitui o sentinţă tîno-americane. Grupul parla key, a declarat câ „în calitate fost restabilite totodată li practic acoperită de apele o- pot fi încă evaluate. gime de 1 250 km, are
imuabilă". El a relevat, totoda
gramul stabilit". Deputatul mentar al P:C din Venezuela bertăţile civile. In ultima acum planuri noi. Nici
Orlando Mîllias. comentînd a tă că „O.S A. trebuie să facă a trimis preşedintelui Allende de stat suveran, Chile poate, perioadă, în Columbia a cennului dezlănţuit. Eforturile depuse de auto nu şi-a revenit bine din
cest însemnat act de politică obiectul unor schimbări si re un mesaj în care se spune. în desigur, să hotărască singur", domnit o atmosferă de Vîntul extrem de puternic rităţi pentru a organiza aju oboseala provocată de
exlernâ a declarat : „Restabi forme". La rîndul său, minis tre altele : .Salutăm restabili dar, a adăugat el,-S.U.A. de- calm. x — peste 200 km pe oră, a torarea sinistraţilor sînt îm cele cinci plnă Ia şapte
lind relaţiile cu Cuba în toa trul de externe peruvian, Mer rea relaţiilor cu Cuba, hotârî- plor^ faptul câ Chile a acţio smuls zeci de mii de arbori piedicate încă de furia uraga ore dc înot pe zi şi iată
te domeniile. Chile şi-a de- cado Jarrin, a declarat câ re care deschide calea spre nat' in afara cadrului O.S.A că Pechstein a anunţat
şi a distrus sate întregi. Re nului. că intenţionează să cu
cerească la anul fluviul
Mississippi. El a calcu
Dupâ greva generala de invalidare a împuterniciri Vece! Executive Federale, cu SOFIA. - La Sofia şi-a în lat că va avea nevoie
de circa patru luni
şi
| PEKIN. - Ministrul comerţului exterior al României, Cor lor delegaţiei R.S.A, o fost privire Io promovarea in con cheiat lucrările primo şedinţă jumătate pentru a stră
nel Burtică, şi-a încheiat vizita în R.P, Chineză. Ministrul prezentată de nouă ţâri ofrica- tinuare o relaţiilor economice a grupului de lucru mixt romă- bate înot cei 6 000 km.
i român a fost condus, la aeroportul dîn Pekin, de Lî Cian, j ne. şl a colaborării dintre Iugo no-bulgar pentru colaborare e- Deocamdată mai arc dc
slavia şi Marea Brîtonîe, îndeo
conomicâ şi tehnico-ştiinţificâ
din Argentina precum şi de alte persoane oficiale chineze. Au fost pre- , ■ sebi 7n domeniul industriei şi in domeniul Industriei uşoare. rezolvat o problemă :
ministrul adjunct al comerţului
exterior al R.P. Chineze,
să
firma
găsească
zenţi Aurel Duma, ambasadorul Republicii Socialiste Romă- | tehnologiei. A fost semnat cu acest prilej dispusă să preia rostul
i nia la Pekin, şi membri ai ambasadei. i un protocol.
SOFIA. - între Camera de In timpul şederii la Sofia, acestei cutezătoare in
BUENOS AIRES 14 (Ager C.GsT., a reafirmat hotărîrea comerţ a R.P. Bulgaria şi Con mg. Dobromir Soblici, adjunct certul ri.
pres). — In Argentina a luat oamenilor muncii argentinieni siliul olandez pentru promova al ministrului industriei uşoa
rea comerţului a fost semnat
delegaţiei
re,
conducătorul
WASHINGTON. - La 13 no
HANOI. - Le Thanh
Nghi,
sfîrşit greva generală de 36 de de a continua lupta pentru sa membru al Biroului Politic al iembrie, preşedintele S.U.A., un acord cu privire la intensi române, o fost primit de Doro ICHTIOZAUR DE
ore organizată de centrala sin tisfacerea revendicărilor lor C.C. al Partidului celor ce Richard Nixon, a avut o con ficarea relaţiilor comerciale, Belceva, ministrul industriei u VIN2ARE
dicală C.G.T. în semn de pro In cursul grevei, în capita muncesc clin Vietnam, vicepre vorbire cu preşedintele ales al industriale şi in alte domenii şoare din R.P. Bulgorio. In co
economice dintre cele
două
La Londra a avut loc
test faţă de politica economică lă nu au fost înregistrate in mier al R.D. Vietnam, şi Pencio Mexicului, Luis Eehevarria. ţări, informează agenţia BTA. drul întrevederii au fost exo- recent o licitaţie puţin
mincte posibilităţile de extin.
Printre problemele abordate în
şi socială a guvernului. La ac cidente violente. In oraşele Kubadinski, membru al Birou cursul discuţiei s-a numărat şi Organismele amintite vor extin dere şi adîncire o colaborării obişnuită. Obiectul lici
lui Politic al CC. al P.C. Bul
ţiune — a treia şi cea mai Tucuman şi Salta, însă, s-au gar, vicepreşedinte al Consiliu aceea o restricţiilor impuse de de de asemenea colaborarea reciproce în domeniile econo tat era scheletul unui
lungă din ultima vreme — au produs ciocniri intre forţele lui de Miniştri al R.P. Bulga S.U.A. importurilor de produse BELGRAD. - Delegaţia Con tehnico-ştiinţlficâ. mic şi tehnico-ştîinţific. ichtiozaur înalt de C m,
luat parte aproximativ 3 mi de ordine şi grevişti, soldate ria, au semnat Io Hanoi un a agricole mexicane. De aseme federaţiei industriaşilor brita in vîrstă de. . 100 mi
lioane de ani şi care r
oficiale in Republica
PEKIN. — Cu prilejul vizitei sale
lioane persoane, ceea ce a a cu moartea unei persoane şi cord cu privire ta ajutorul e* nea, au fost discutate aspecte nici, condusă de fostul preşe j j Populară Chineză, preşedintele Pakistanului, Agha Mo- j i aparţinut facultăţii de
ale „problemelor curente ale
conomic şi militar pe
anul
vut ca cfecC paralizarea unor rănirea a 20. Aproximativ 200 1971 oferit Republicii Demo emisferei occidentale", precum dinte al Confederaţiei, Arthur i hammad Yahya Khan, a ofe rit o recepţie la care au participat j geologie a Universităţi
Norman, şi-a încheiat vizita in
sectoare economice vitale ale de demonstranţi au fost ares crate Vietnam de către Bul şi evoluţia relaţiilor dintre Sta Iugoslavia, informează agenţia i Ciu En-laî, premierul Consi liufui de Stat al R.P. Chineze, Hu- j din Edinburg. Noul
ţării. După încheierea grevei. taţi. In legătură cu inciden garia Au fost semnate de ase tele Unite şi Mexic Taniug. In cursul vizitei, dele ; an lun*şen, şeful Marelui Stat Major al Armatei populare chi- j stăpin al ichtiozauruhr
Consiliu] executiv al C.G.T. a tele produse în aceste oraşe, menea un acord cu privire Io NEW YORK. - Adunarea gaţia a purtat convorbiri CU re j ! neze de eliberare, Li Sien-nien, vicepremier al Consiliului j i a devenit elveţianul
de Stat, şi atte oficialităţi chineze.
constituirea Comisiei de cola
dat publicităţii un comunicat comunicatul Consiliului „con borare economica, ştiinţifico şi Generală a O.N.U. a hotărit prezentanţi aî unor orgonîzaţii î In toasturile rostite la recepţie, Yahya Khon şi Ciu En- ¡ M. Rodmcr care l-a
economice iugoslave care în
în care subliniază importan damnă excesele forţelor de or tehnică dintre cele două ţări cu 60 de voturi contra 42 şi treţin relaţii cu firme britanice. I lai au subliniat cordialitatea şi sincerîtateo care caracte- j cumpărat cu .. 3 200 lire
12 abţineri să nu recunoască
ta şi succesul mişcării In ca dine. care au făcut din nou şi un acord referitor la schim împuternicirile delegaţiei Re Şeful delegaţiei britanice a a j rizează relaţiile priete neştî dintre R.P. Chineză şi i sterline
drul unui miting organizat la victime în rîndul celor ce re burile de mărfuri şi plăţi pe publicii Sud-Africane la cea vut, de asemenea, convorbiri • Pakistan şî şi-au exprimat speranţa că oceste 'aporturi se ; :
1971 între R.P. Bulgaria şi R.D.
|
vor dezvolta continuu.
Buenos Aîres, Jose Rucci, per clamă îmbunătăţirea situaţiei Vietnam. de-a 25-a sesiune. Propunerea cu Toma Granflî, membru al
sonalitate din conducerea lor".
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Te îeloane : 12317 }1 11588. Tiparul î întreprinderea poligrafică Deva. 410 61