Page 53 - Drumul_socialismului_1970_11

’ni PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VĂ'

O t -■ - A
B U.N.U. Dezbaterile privind

problema dezarmării

- Cuvîntul reprezentantului

României

® încheierea lucrărilor

Congresului C.C. al P.S.

Italian

■ Curier, Atlas

w/////////<)
ANUL XXII. Nr. 4933 MARTI 17 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Vizita delegaţiei de t e l e x TELEX TELEX ,
. Z . ■ ■ ■
ZACAMlNT i m
Să finalizăm ---------- cincinalul actual partid şi guvernamen­ LA OHABA PONOR «
DE BAUXITA
m
In urma efectuării u­
viitor tale a Republicii Socia­ nor lucrări de foraje şi
y cercetări, specialiştii în­
treprinderii de pro-
liste România, condusă spectiimi şi explorări
m s m S m m ................."" geologice Hunedoara au
identificat pe Valea
La U . E. L. Haţeg de tovarăşul Nicolae Streiului, la Ohaba Po­
nor, un însemnat zăcă-
mint de bauxită. In
Ceauşescu, in Republica prezent. în această zonă
se fac în continuare cer­
Antidotul restanţelor nu constă Populară Bulgaria cetări pentru mărirea
rezervelor de zăcămin­
te puse
evidentă
in
continuă. Paralel, cadre
tehnice de specialitate
Potrivit înţelegerii stabilite
zilâ oficială de prietenie în
în justificări şi promisiuni, ci în anterior, o delegaţie de par­ Republica. Populară Bulgaria, ale întreprinderii exe­
cută studiul
tebnico-
în perioada 18—21 noiembrie
tid şi guvernamentală a Re­
publicii Socialiste România, a.c. economic pentru înce­
perea exploatării aces­
condusă de tovarăşul Nicolae Cu prilejul vizitei va fi tor bogăţii ale subsolu­
Ceauşescu, .secretar general semnat noul Tratat de priete­ lui. care vor constitui o
lichidarea dezordinii din parchete al Partidului Comunist Ro- . mutuală intre Republica So­ sursă importantă de
nie, colaborare şi
asistenţă
măn, preşedintele Consiliului
de Stat al Republicii Socia- . cialistâ România şi Republica materie primă pentru
aluminiului.
obţinerea
liste România, va face o vi- Populară Bulgaria. S-a stabilit că bauxi­
La începutul lunii noiem­ albă loc un reviriment real din anii trecuţi. Dar, după ta de la Ohaba Ponor
brie, Unitatea de exploatare în activitatea unităţii nici cum uşor se poate constata, are un conţinut ridicat
a lemnului Haţeg înregistra acum forestierii de la Hoţeg ele s-au pierdut pe undeva de aluminiu şi siliciu.
substanţiale restanţe de pro­ nu s-au ridicat pe linia de prin sertarele vreunui birou. Prima ediţie a Salonului naţional al cărţii SIMPOZION
ducţie. Din prezentarea a- plutire. Astfel, cu toate măsurile pre­ INTERNATIONAL DE
mânunţîtâ a fiecărui indica­ — Modul defectuos în ca­ conizate, din nou în această CRIMINALISTICA
tor, făcută de tovarăşul Aron re a fost pregătit anul fores­ iarnă peste 60 000 mc de lemn Sala Dalles din Capitală .pectului grafic al cărţii,
Petric, inginerul şef al ex­ tier 1970 a Wondus la această existent la ora actuală in par­ găzduieşte, începînd de luni, preocupările editorilor pen­ Luni dimineaţa s-au
ploatării, reiese că pe stare de fapt — ne spunea chetele nelichidate în ultimii prima ediţie a Salonului tru satisfacerea cerinţelor deschis în Capitală, în
perioada celor 10 luni din ing Mihai Giurgiu, directo­ doi ani vor râmîne sub ză­ naţional al cărţii, manifesta­ tot mai exigente ale mase­ sala mică a Palatului,
acest an planul a fost reali­ rul unităţii. Şi de ce să padă decradîndu-se. Spre re organizată de Comitetul lor largi de cititori. Alături lucrările celui de-al
zat doar în proporţie de 86,2 nu recunoaştem, au existat exemplificare, prezentăm cîte­ de Stat pentru Cultură şi de volumele tipărite sînt 7-lea Simpozion inter­
la sută la producţia globală, deficienţe din partea noastră va din constatările făcute de Artă şi Centrala cărţii. prezentate — în machetă — naţional de criminalis­
03,7 la sută la producţia mar­ atît de ordin tehnic cît şi or­ ing. Nicolae Mărgineanu, şe­ Salonul înmănunchează lucrările mai importante ale tică in cadrul căruia se
fă şi 98,1 la sută la produc­ ganizatoric ful Ocolului silvic Haţeg. peste 1 500 de titluri apărute viitorului an. vor dezbate probleme
tivitatea muncii. . Peste tot, din discuţiile — In parchetul Feregosu în acest an, în editurile din Pe toată durata manifes­ privind mijloacele teh­
Câutînd să ne arate cărui avute rezultau regrete amare sînt imobilizaţi sau mai bine întreaga ţară. Exponatele tării, specialişti ai fiecărei nice şi metode de des­
fapt se datoresc aceste nerea- pentru această situaţie. Dar, înfăţişează, sugestiv, bogă­ edituri vor da publicului coperire şi cercetare a
lizări, inginerul şef ne-a pus nu trebuie uitat că economia C. DUMITRU ţia şi varietatea tematică a explicaţiile solicitate şî vor infracţiunilor contra a­
în faţă acte din care rezultă naţională, beneficiarii aşteap­ In secţia montaj, din cadrul U.M.M.R. Simeria, muncitorul activităţii editoriale, realiză­ căuta să afle opiniile sale vutului obştesc şi al ce­
gradul de îndeplinire a pla­ tă produsele exploatării şi nu Nistor Irinca alezează cilindrii locomotivelor aflate în reparaţie. rile obţinute pe linia îmbu­ asupra problemelor de per­ lui personal.
nului sortimental. Am notat vagoane cu -justificări. Este Continuore. in pOQ o o spectivă ale activităţii edi­ La lucrări participă -
şi de aici cîteva cifre. Minu­ un fapt zilnic întîlnit In sta­ Foto : N. GHENA nătăţirii permanente a as- toriale. numeroşi specialişti din
surile faţă de prevederi sînt ţiile de încărcare cînd, din Bulgaria, Cehoslovacia. Ë
la buşteni 15 23R mc, la lemn lipsă de buşteni ori lemn de Cuba, R. D. Germană.
de mină 1 939 mc iar la lemn mină, vagoanele intră goale Mongolia, P o l o n i a .
pentru celuloză 3 818 mc. Si­ în circuitul feroviar. România, Ungaria şi
tuaţia devjne cu atit mai Pornind de la aceste reali­ U.R.S.S. Iau parte, de
gravă cu cît 'de la an la an tăţi am căutat să vedem cîte­ Cu planul cincinal îndeplinit Satele îndepărtate vor fi bine aprovizionate asemenea, cadre de con­
restanţele se amplifică. Deşi va din măsurile luate la nive­ ducere din Ministerul
se sconta ca în 1970 coniorm lul parchetelor, care trebuiau Afacerilor Interne, re­
unui plan întocmit încă' în să vizeze soluţionarea unor Fabrica de conserve Haţeg pe timpul iernii prezentanţi ai unor mi­
luna iulie a anului trecut să probleme binecunoscute încă nistere şi altor instituţii
centrale, ai Facultăţii
După cum am lost informaţi şi Fabrica de conserve din Şl tn acest an Uniunea Judeţeană a cooperative­ orez, 7 000 kg paste făinoase, 34 000 kg zahăr, con­ de drept şi Institutu­
Haţeg şi-a realizat sarcinile de plan pe actualul cincinal. lor de consum a luat, prin unităţile sale, măsuri serve de legume, carne şl peşte, marmeladă, brhi- lui medico-Iegal „Mina
Au fost date pinâ în prezent peste prevederile cinci­ de aprovizionare corespunzătoare a satelor Înde­ zcturl şi alte produse alimentare. N-au fost omise Minovici".
nici produsele de strictă necesitate pc care unii
După cum ne-a Informat
părtate pentru Iarnă.
Luînd cuvîntul, În şe­
Patru ip nalului produse in valoare de 8,7 milioane lei concretiza­ serviciul comercial al I.J.E.C.O.O.P. pini la aceas­ Ic consideră lipsite de însemnătate cum sînt : so­ dinţa de deschidere,
rea — din care s-au transportat peste 107 000 kg —,
te in : 1 677 tone de conserve din legume şi fructe, 535 tone
tă dată marea majoritate a mărfurilor destinóte
săpunul dc rufe, ţigările, chibriturile şl petrolul
Cornel Onescu. minis­
conserve de carne precum şi aproape 262 tone muştar.
Succesul harnicului colectiv haţegan se datorează pre­ localităţilor greu accesibile a fost transportată lampa it. trul afacerilor interne,
Se apreciază că, cu aceste cantităţi dc mărfuri
tn magazine. Unităţile comerciale din parchetele
ocupărilor permanente pentru asigurarea mai bunei apro­ forestiere şl unităţile săteşti au fost aprovizionate trimise In magazinele localităţilor Îndepărtate, s-a după ce a adresat un
încheiat In cea mal
mare parte aprovizionarea
salut participanţilor, a
vizionări cu materie primă a fabricii, dotarea cu noi ma­
aie tinereţii şini şi utilaje destinate tăiatului şi sortatului mecanic, ex­ cu însemnate cantităţi de făină, cu peste 12 OHO kg unităţilor supuse Izolării pe timpul sezonului rece. subliniat importanta
deosebită pe care o are
tinderea proceselor tehnologice pe bandă in toate com­
partimentele de producţie. Pinâ ia sfirşitul anului se pre­ această manifestare pen­
Este cert eu un elixir al ti­ nou spaţiu destinat produc­ conizează să fie realizate peste prevederile planului cin­ tru promovarea celor
nereţii nu există, Pe plan ţiei, o nouă secţie (de pildă, cinal conserve in valoare de 1,3 milioane lei. mai înaintate mijloace
metaforic, opinăm lotuşi secţia de mase plastice, la Pagina a il-a şi metode de combate­
pentru existenţa unui astfel care ne vom opri in conti­ re şi descoperire a fap­
de elixir avînd drept confir­ nuare, a luat fiinţă in 1961). telor ilicite ce lezează
mare imaginea mereu tînârâ Aceste „naşteri“ relevă, de avutul obstesc si perso­
nal al cetăţenilor.
a ţării, in virstele căreia sc fapt, cel mai bine, tinereţea
răsfring viratele oamenilor fură bătrîneţe a fabricii... Succesele exploraforilor NOI SORTIMENTE
ce-i făuresc societatea socia­ Î n secţia mase plastice 9 Jiul a obţinut cele două DE STOFE
listă multilateral dezvoltată. — spunea inginerul puncte, dar nu a mulţu­ Specialiştii Institutu­
Patru din ipostazele tinere­ *' loan Socaciu, şeful din Poiana Ruscăi lui dc cercetări textile,
ţii le-am întîlnit inlr-o sec­ secţiei — avem multe bra­ Secţia de prospecţiuni şi explorări geologice Poiana mit pe deplin suporterii. in colaborare cu ingi­
ţie a Fabricii chimice din ţe tinere; peste 400 de oa­ Ruscăi - Teliuc, din cadrul I.P.E.G. Hunedoara - Deva, 9 Corv/nul Hunedoara a nerii şi tehnicienii Com­
Orăştie... meni, bărbaţi şi femei..." a realizat planul pe acest an, la lucrările de foraj, incă binatului de lină nr. 1
otrivit vir st ei. Fabrica Fără sa vrea, inginerul realizat un joc bun şi a Bucureşti, au realizat
P chimică din Orăştie ar Socaciu exprimase prin a- la data de 21 octombrie. Pinâ la data de 15 noiembrie, adus acasă un punct. noi sortimente de stofe
metrajul realizat la foraje a depăşit 11 000 metri liniari.
trebui să se cheme cesle puţine cuvinte, un In această activitate de punere in evidenţă a noi rezer­ pentru îmbrăcăminte —
bătrină. Ea rămîne, totuşi, mare adevăr: că rezultatele ve de minereuri de fier, s-au remarcat in mod deosebit: 9 Ample relatări ale me­ costume pentru bărbaţi
o unitate tinără a indus­ foarte bune au fost obţinute ing. Eugeniu Anton, geologul Dionisie Doboş, maiştrii ciurilor din Divizia na­ şi femei — cu un con- .
triei noastre chimice şi de către secţia sa cu ajuto­ Constantin Vreja, Petre Râdulescu, Vasile Nichifor, şeful ţinut ridicat de fibre
niciodată nu vom putea rul acestor „braţe tinere!“ şantierului Teliuc - Nădâştie, Gheorghe Niţescu, muncitorii ţională C şi din cam ­ sintetice.
s-o numim altfel. Insă, nu specialişti Nicolae Şomlea şi loan Miheţ, sondorii şefi Vir­ pionatul judeţean de Noul produs are un
datorită lipsei de maturitate. Pe primele 10 luni ale anu­ gil Fintîneonu, Gheorghe Stoica, Florian Vulpe, loan Mă* grad ridicat de neşifo-
Rezultatele bune obţinute — lui secţia şi-a depăşit planul, nescu, maiştrii mecanici loan Şerdeanu şi loan Sanda, fotbal. nabilitate şi o rezisten­
depăşirea planului de pro­ la polietilenă injectată, cu sondorii Petre loan şi Constantin Napu. tă mărită.
ducţie pe anul în curs — cer Geolog EUGEN EGRY î
prin ele însele, prin pros)ye- MARIN NEGOIŢA 9* ! V TI LI X
ţimea lor să o numim aşa.
De asemenea, aproape in (CflAbnuore m pog. o 3 a)
fiecare an, din trunchiul ei
se naşte un laborator, un
B A L A N Ţ A F U R A J E R A se ARĂTURILE - pe
p o a te e c h ilib ra cu sc u z e ? întreaga suprafaţă!
Este de aşteptat ca producţiile ncsatisfăcătoare ob­
Acum, în pragul iernii, în rale), unităţile cooperatiste lorîndu-se nereeoltănj la timp te prin cooperaţia de con­ ţinute in acest an în întreprinderile agricole de stat să
faţa organizaţiilor de partid se prezintă cu deficiluri in­ şi de pe tonte suprafeţele a sum (1). constituie un serios semnal de alarmă, pentru ca dc
din cooperativele agricole, a explicabile In sortimentele furajelor. Ce argumente ar O totală lipsă de răspunde­ pc acum s& se întreprindă măsuri deosebite în vederea
conducerilor acestora şi a tu­ de suculente şi fibroase — putea invoca, bunăoară, coo­ re privind gospodărirea fura­ asigurării unei temelii trainice recoltei viitoare. în­
turor crescătorilor de anima­ peste 13 000 şi respectiv 3 000 peratorii din Sarmizegctusa jelor se intîlncştc la C.A.P. făptuirea unui asemenea deziderat impune să se acorde
le se ridică probleme multi­ de tone fată de prevederile pentru a „acoperi“ minusul Mărtincşti. Pc lingă faptul că maximă atenţie executării ogoarelor de toamnă şi fer­
ple şi complexe privind îngri­ planurilor. de peste 200 tone fînuri cînd există o lipsă de peste 100 tilizării terenurilor ce urmează a se insăinînţa tn pri­
jirea şi hrânirea şep tel ului Firesc era ca la această da­ unitatea are peste 1400 tone Ia sortimentul de fibroa­ măvara viitoare.
pînâ la recolta viitoare de lă măcar cantităţile asigu­ de hectare ocupate cu fi- se. nu s-a asigurat nici 25 la Dacă în ceea ce priveşte aplicarea îngrăşămintelor
nutreţuri. îndeplinirea indi­ rate să fie depozitate şi con­ naţuri naturale ? întreba­ sută din necesarul de sucu­ chimice (nu şi a celor organice însă I) sc constată un
catorilor de plan — respectiv servate cu maximă chibzuin­ rea vizează în egală mă­ lente. Ba mai mult, cele 93 rezultat meritoriu, fiind fertilizate peste 2 400 de hecta­
a efectivelor şi a producţiei ţă. Dar, contrar oricăror pre­ sură şi conducerea C.A.P. Pui de tone de siloz s-au depreci­ re, executarea arăturilor sc desfăşoară cu multe „go­
stabilite — este hotâritâin cea viziuni optimiste, circa 7 000 (preşedinte Vlădoane Fran- at în totalitate din cauza ne- luri*. Deşi pe total judeţ apare o situaţie oarecum fa­
mai mare măsură de modul de tone fînuri se află încă cisc) unde deficitul însumea­ respeetârii regulilor elemen­ vorabilă, pină la sfirşitul săptămânii trecute fiind ogo-
cum s-au asigurat furajele netranspoi late din cîmp. Res­ ză mai mult de 100 tone fî- tare de însilozare (nutreţul rîte aproape 4 600 de hectare din cele 4 900 planifica­
necesare pentru hrânirea ra­ tanţe îngrijorătoare la trans­ nuri. Chiar şi în asemenea nefiind presat şi acoperit la te, la I.A.S. Simeria acţiunea respectivă este mult ră­
ţională a întregului efectiv, portul nutreţurilor există la condiţii, peste 100 tone de fi­ timp). Iată o mostră veritabi­ masă în urmă. Un exemplu de felul cum nu trebuie
pe specii şi categorii de ani­ cooperativele agricole din Li- broase nu şi-au găsit încă lă de neglijenţă. Desigur, pa­ procedat la efectuarea ogoarelor nc este oferit de fer­
male vadia, Peştcana, Itiu Hărbat, locul la fermele de animale, guba respectivă se cere să ma din Mintia, care aparţine de I.A.S. Simeria. La
Deoarece asupra sporirii Şerel, Clopotiva — să dăm aîlîndu-se pe cîmp, ceea ce fie recuperată de la persoa­ această fermă, pe lingă faptul că s-a intîrziat mult e-
producţiei de nutreţuri nu se doar cîteva exemple —unde nu face decît să se „îngroaşe" nele ce se fac vinovate de fectuarca ogoarelor pe s uprafcţele eliberate de culturi
mai poate influenţa cu nimic, pină la începutul decadei a lipsa de nutreţuri. proasta gospodărire a avuţiei care sc recoltează mai timpuriu, de pe unele terenuri
pulîndu-se doar interveni o­ doua a lunii noiembrie a.c. Deficienţe serioase privind obşteşti. care trebuie arate nici I a ora actuală nu sînt recoltaţi
perativ pentru înlăturarea ri­ sc aflau în cîmp cantităti gospodărirea judicioasă a fu­ Aspectele semnalate evi­ măcar cocenii (?).
sipei şi evitarea deprecierii de ordinul sutelor dc tone de rajelor se înlîlnese şi la coo­ denţiază cu prisosinţă necesi­ Intr-o astfel de situaţie se poate oare spune că şeful
calitative prin transportul fibroase. La fiecare din uni­ perativele agricole din Ciula tatea luării de măsuri deose­ fermei (ing. Panfil Fugaciu) şi consiliul de adminstra
rapid al fînurilor din cîmp, tăţile amintite nu emu aduse Mare, Ocolişu Mic, Clopotiva, bite în fiecare cooperativă a­ ţie al I.A.S. au făcut tot ceea cc era posibil pentru a
unele concluzii în legătură cu încă la fermele zootehnice Romoşel ş.a care mai au de gricolă pentru ca întreaga pregăti temeinic bazele recoltei anului următor ?
gospodărirea resurselor de cile 200—-100 tone fînuri (?). transportai cantităţi aprecia­ cantitate de furaje asigurată Eliberarea de urgentă a tuturor suprafeţelor, ferti
furaje se impun cu deosebită Surprinde faptul eâ, în condi­ bile de fînuri. De asemenea, să fie gospodărită cu maximă
Obiectivul aparatului de Io tografiat a surprins-o pe opera­ acuitate Astfel, deşi au exis­ ţiile cînd dispuneau de posi­ cu toate că au deficituri a- răspundere şi eficientă. cu- lizarca şi ogorîrca lor se înscriu ca sarcini principa
toarea Elena Jîţu din cadrul secţiei a ll-a mase plastice de la tat posibilităţi ca balanţa fu­ bilităţi pentru a crea chiar prcciabile de fînuri, conduce­ noscind că orice scuză invo­ (c pentru organizaţiile dc partid şi consiliile de admi
Fabrica chimică Orâştie exami nînd calitatea unei tăvi de ma­ rajeră să fie echilibrată în unele disponibilităţi de valo­ rile C.A.P, I/ăpuşnic. Leşnic, cată de conducerile unităţilor nistraţic din I.A.S., de modul cum se acţionează la fi­
terial plastic produsă la o modernă maşină de injectat. toate cooperativele agricole rificat la fînuri, o serie de Cimpurî-Surduc şi Ilia nu pentru a „acoperi“ deficitul nalizarea |or depinzind în mod nemijlocit nivelul re­
(cu excepţia celor care au în­ cooperative agricole au în­ s-au îngrijit încă să asigure dc nutreţuri nu duce decit la coltei viitoare.
Foto : V. ONOIU registrat pierderi apreciabile cheiat o balanţă deficitară la preluarea întregii cantităţi de diminuarea realizărilor în sec­
în urma calamităţilor natu­ acest sortiment, minusul da- furaje procurate şl repartiza­ torul zootehnic.