Page 55 - Drumul_socialismului_1970_11

3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4933 • MARJI 17 NOIEMBRIE 1970

ARE CUViTUL TOVARĂŞUL Duminică s-a deschis la Deva n m ..i.H * ii.i-ia B i

582 tone produse, din care
462 tone navete. De Ia tri­
mestru la trimestru, planul
Aşa încep dezbaterile în audă de întreprinderea noas­ prevadă un uscător care ne-ar — Unele 6eeţii, cum este de producţie a fost depăşit
oricare adunare. Un om se tră, pentru că ne-o consideră salva de la multe necazuri. a noastră, sînt uitate ; nu pri­ Expoziţia interjudeţeană valoric, cu peste un milion
ridicâ în picioare şi-şi expu­ neserioasă. Am primit multe Apoi, avem mai mulţi ingi­ mesc ajutor. Am putea da un lei, iar gama de bunuri fa­
ne punctul de vedere asupra reclamaţii, Iar pentru produc­ neri, tehnicieni care ar trebui randament mult mai mare. bricate aici s-a mărit în a­
a ceea ce crede că este im­ ţia de export pentru anul vii­ să studieze posibilitatea de a Putem produce prelate mul­ celaşi ritm : de la fitinguri
portant. Apoi, altul şi altul tor n-avem acoperire valorică diversifica producţia. Nu nu­ te, dar trebuie sâ umblăm în pentru construcţii, repere
îl urmează Se formulează cri­ de circa 2 milioane lei. mai camere combinate, să mai toată ţara după anexele lor a artiştilor plastici pentru autoturisme şi navete,
tici, se emit păreri proprii, Vrînd-nevrînd a Intrat în facem fotolii, canapele exten­ metalice, cînd s-ar putea face pină la ambalaje farmaceu­
se fac propuneri. Aşa au în­ discuţie calitatea, lucru pe ca­ sibile, mese pentru televizoa­ la orice tinichigerie. Ar tre­ tice şi bunuri de largă utili­
ceput şi au 'decurs dezbateri­ re îl semnala, de altfel, şi da­ re şi alte lucruri care văd că bui sâ se înfiinţeze un curs tate (tăvi, fructiere, compo-
le şi în adunarea generolâ a rea de seamă. Şi, în legătură se caută. Să ieşim cu ele pe de calificare pentru aceste o­ tiere etc).
comuniştilor de la întreprin­ cu acest din urmă fapt, se piaţă. cupaţii. Cei care sîntem mal Dar, adevărata tinereţe a
derea de industrie locală din In darea de seamă s-a ară­ vechi aici ne maî ocupăm de braţelor, care a declanşat
Deva. spunea că, azi, întreprinde­ tat că s-au deschis două for­ tineri, dar re ie putem face această înşiruire de fapte,
Dar, la urma urmelor, ce rea are 7 Ingineri şi zeci de me de învâţămînt de partid r că, deşi cu lucrez de 13 ani, poate fi văzută mult mai
este important să se spună sînt tot în categoria a IlI-a. bine „pe viu", In hala mo­
în adunare, care probleme N-avem cum sâ ne ridicăm ca­ i dernă pusă la dispoziţia a­
sînt cheie ? Asupra acestui lu­ lificarea pentru a beneficia de cestei secţii dc amil trecut
cru părerile sînt, firesc, îm­ o categorie mai mare. Am mai (pină fn 1960 secţia era „fă­
părţite. De aceea, dintr-o di­ făcut propunerea asta, dar nu râmiţată“ pc 5 ateliere).
versitate de aspecte se obţi­ s-a ţinut seama de ea. Comi­
ne, de cele mai multe ori, con­ tetul de partid ar trebui sâ ur­
vergenta care întruneşte toa­ mărească ce se întîmplâ cu
te părerile şi capătă greuta­ propunerile pe care le facem.
tea tuturor la un loc. Cuvînt Noi „închidem“ nici lista
cu cuvînt se formulează pro­ dezbaterilor. Facem aceasta
poziţia şi fraza, iar cuvîntul pentru că ceilalţi tovarăşi ca­
tuturor comuniştilor cristali­ re au luat cuvîntul au ridi­
zează Cristalizează neajun­ cat într-un fel sau altul cam
suri asupra cărora trebuie să maiştri, tehnicieni şi munci­ una pentru studierea proble­ aceleaşi probleme.
se insiste, precum şl jaloane tori de înaltă calificare. melor economice, alta pentru A putut fi întîlnitâ în a­
noi. Are cuvîntul tovarăşul Nl- ciclu de conferinţe. Ar trebui ceastă adunare ncea franche­
Primul a luat cuvintul di­ colae Stoica, preşedintele co­ să deschidem un cerc pentru ţe specifică comuniştilor care
rectorul întreprinderii. Om cu mitetului sindical de secţie de studierea Statutului partidu­ îndeamnă 1-4 respect. Aceasta
multă experienţă, tovarăşul la tîmplârie. lui. Au fost primiţi în ultimii a fost caracteristica principa­
loan Bodea, pentru a simplifi­ ani mai mulţi membri de par­ lă a adunării. Oamenii au
—■ Comitetul de partid n-a
ca lucrurile, a ţinut să-şi ex­ tras suficient de aspru la răs­ tid, dar unii din ei nu cu­ spus deschis şi sincer ce cred
prime acordul cu laturile po­ pundere comitetul de direcţie nosc temeinic îndatoririle ce râ este important. Astfel ju­ Lingă modernele majmf
zitive prezentate în darea de pentru lipsurile existente. Sar­ le au. Ei nu prea studiază nici decate lucrurile, tot ce s-a spus de injectare a diferitelor pie­
seamă şi a trecut, fără nici o cinile de plan n-au fost puse documentele de partid. în adunare a fost important. se fn matriţe, braţele opera­
altă introducere, la ceea ce în dezbaterea colectivului de N-a prea rezultat din darea Acum, important este sâ se ţi­ torilor şi operatoarelor se
crede că este important. Di­ la tîmplărie, pentru a 6e ve­ de seamă cum au fost ajuta­ nă seamă de părerile expri­ . ipi aflau intr-un permanent „dia­
rectorul socoteşte că eforturi­ dea cum pot fi realizate. te organizaţiile noastre de ba­ mate, sâ fîe admise ca un spri­ log“ cu butoanele negre de
le principale trebuie orienta­ ză de către comitetul munici­ jin dat noului comitet de par­ comandă, cu minerele gea­
te spre redresarea situaţiei fi­ Poate că aceasta este o cau­ pal de partid. Eu aş vrea cq tid, birourilor' organizaţiilor Aspect din expoziţie. murilor dc protecţie aşezate
nanciare a întreprinderii. In ză a faptului că sarcina de tovarăşii de la comitetul mu­ de bază, sâ se facă totul pen­ pe şine glisante, cu produse­
darea de seamă se arătase că plan la export nu este înde­ nicipal, cînd vin pe la noi, să le... calde, pe care maşinile
preţul de cost pe 10 luni din plinită decît în proporţie de stea de vorbă cu un număr tru înfăptuirea lor. Sincerita­ Vernisajul expoziţiei interju- filială), In „Evadare", evidenţi­ giu, cu lucrarea „Vin şi dra­ le „ofereau“ ritmic, Erau
acest an este depăşit cu 855 000 27,7 la sută. Vorbitorul mai mai mare de membri de par­ tea şi francheţea comunistă deţene, de arlă plastică, des­ ază angoasa omului visător, goste". prezenţi in schimbul condus
de lei. Cheltuielile şl risipa semnalează că s-au făcut de tid, nu numai cu secretarul trebuie tratate aşa cum se chisă duminică la Muzeul ju­ dar strivit de înghesuiala obi­ Un spaţiu amplu ocupă ar­ de maistrul Petru Pitoiu
sînt prea mari în timp ce pro­ mai multă vreme . propuneri sau cu şeful unităţii. cuvine. Cînd are cuvîntul un deţean din Deva, a prilejuit ectelor din jur, de construcţii­ tiştii cenaclului din Deva. Ti­ mulţi oameni harnici... Am
ductivitatea mal are rezerve. pentru deschiderea unui curs Víchente Bodea este mun­ tovarăş, sâ-1 respectăm şi cînd o merituoasă şi utilă întilnire le pe verticală ce omoară ori­ rón Budiu operează în „In săr­ reţinut numele operatorului
— Nu este permis — spu­ de calificare, dar că propune­ citor la un atelier de tapiţe­ îl exprimă şi după aceea. cu arta unor pictori, sculptori zontul. Echilibrată în compozi­ bătoare" cu elemente realiste loan Chifa, „profesorul“,
rea a rămas pe hîrtie, iar o
nea el — să se mai repete si­ parte bună din muncitori dau şi graficieni consacraţi din ju­ ţie se dovedeşte şi „Dorinţa", ce tind vădit spre obstrcct. In cum II numea maistrul. (Pe
tuaţia din acest an, cînd, în rie Iată ce spunea, între al­ C. ARMEANU deţele Dolj, Mehedinţi şi Hu­ simboliztnd tendinţa omului, a aceeaşi manieră e tratată pic­ tinerele Otilia Săbău şi Ele­
condiţii similare cu ale între­ produse de slabă calitate şi tele : nedoara, ce activează în ca­ artistului de a se identifico cu tura „In grădină". na Hegheduş le-a ajutat, de­
prinderii din Petroşani, să că, astfel stînd lucrurile, nu drul filialelor Uniunii artiştilor lucrul pe care-I creeoză. Sculptorul Ernest Kovacs a- seori, să-şi însuşească din
producem mai puţin de o tre­ trebuie să ne mal întrebăm plastici Craiova, Petroşani şi Mai notăm dintre oaspeţi pe duee în lucrările sole tehnici tainele meseriei). Şi numele
de ce beneficiarul ne refuză
ime din scheletele de scaun ale mobila. cenaclului Deva. Aşa cum re­ Cleios Costos cu „Mîndrie", şi tematici diferite, mult rafi­ operatoarei Gheorghiţa Bon­
acesteia. Are cuvîntul tovarăşul An­ Jean Plerre Rampal; 9,00 Clntece marca în cuvîntul de deschi­ „Viitorul", şi pe Tomo Hirth cu nament. Unele manifestă pro­ doc, despre care Ion Hobca-
9.15
de Constantin Romnşcanu;
Erau vizate aici sarcinile drei Varga, muncitor la tîm­ RADIO Melodii bâtrîneştl şi Jocuri popu­ dere tovarăşul Clemente Con- „Natură sălbatecă" şl „Compo­ funde implicaţii folclorice („Tro­ nu, secretarul organizaţiei de
pentru export Tot el se o- plârie. lare; 0.45 O primă audiţia de standln, preşedintele Comitetu­ ziţie". iţă" şi „Metamorfoză"), altele partid pc schimb, spunea i
operetă :
„Oaspetele sevllltanu-
o vădită notă modernă cu tro­
preşle mai insistent asupra — Este o ruşine că n-am PROGRAMUL 1 : 6,03-9,30 Mu­ lul* dc Jacinto Guerrcro; 10,15 lui judeţean pentru cultură şi Dintre membrii filialei U.A.P. tare în suprafeţe mori, monu­ „Lucrează de doi ani în sec­
chestiunii : fost In 6tare să ne rezolvăm zici Şl actualităţi; 0,30 Atlas cul­ Muzică populară; 10.45 Solişti ai artă, cele 119 exponate eviden­ Petroşani se impune în primul mentale, decorativizonte („Erois­ ţia noastră şi n-a avut nici o
— Era imposibil să nu ne problemele pentru export A tural; 10,10 Curs de limba fran­ Teatrului de revistă „Fantasio" ţiază o Iernatică variată şi sti- rînd losif Matyos, prin lucrări mul muncii") etc. abatere, oricit de mică“. Aici
din Constanta şl «1 Teatrului m u­
lurî diverse (de la clasic pînă
fi îndeplinit sarcinile la ex­ cui este ruşinea ? Avem con­ ceză: 10,30 Fonoteca pentru copii; zical din Galaţi; 11,20 Opera pen­ Io abstract şi suprarealist). U­ de înaltă ţinută artistică, bine MIrcea Bitcă e prezent cu se aflau „braţele tinereu la
11,05 Uvertura dc concert „Po­
port dacă acestei probleme diţii slabe de lucru i trebuie să veste de Iarnă de Moniuszko ; tru toţi; U,50 Formaţia Ion Calis- nele sînt Inspirate din viaţa gindite in compoziţie, echili­ două picturi : „Eroico" şi „Pri­ care făcuse referire, cu min-
trache; 12.03 Avanpremieră coti­
i-am fi acordat atenţia cuve­ ducem materialul lemnos la o 11,20 Muzică populară; 11,43 Sfatul diană; 12,15 Piese Instrumentale: locuitorilor Văii Jiului şi pro­ brate in culoare. „Maternita­ viri", reliefind puternice note drie, inginerul şef. Ale Mă­
nită Pentru anul 1971 avem uscătorle la Căian, apoi sâ-1 medicului; 12,00 Tinereţea cîntâ ; 12.30 Emisiune muzicală dc la filul muncii lor, altele oglin­ te", „Famîtîe de mineri" şi folclorice. 1" grafică se impu­ riei Pascu, ale lui Vasile
12,23 Ştiinţa la zl; 12,30 Melodii
„Versantul verde" sînt lucrări
Moscova; 13,00 Concert de prlnz;
sarcini şi mal mari, dar unii aducem înapoi Era bine ca in populare i 13,00 Radiojurnal; 13,10 13.30 Radlomogazlnul femeilor ; desc plaiurile olteneşti, căută­ saturate de culoare, pline de ne printr-o linie sigură şi mul­ Giurgiu, ale lui Samailă
Avanpremieră cotidiană: 13,22 Din Drăgoţel... De fapt, in hala
beneficiari nici nu vor să mal proiectul de hotârîre să se creaţia Iul Ion Vasllescu; 13,45 14,08 Itinerar folcloric muzical ; rile omului cotidian, ale artis­ dinamism şî de sentiment, o- tă spontaneitate. Revelotoore mare şi luminoasă o pădure
Clntece studenţeşti; 14,00 Compo­ 14.30 Noi Înregistrări In discoteca tului. filtrate prin unghiuri de glîndind o tematică actuală este lucrarea „Moi 1970".
zitorul aăptămînll — Benjamin Radlotelevlzlunll; 14.55 Ştiinţa la In expoziţie se impun, în o- de braţe erau dornice de a­
Brjtten; 14,30 O melodie, trei In­ zl; 15,00 Publicitate radio; 15 20 gîndire aparte şi transpuse inspirată din Valea Jiului. firmare!
terpreţi ; 14,40 Publicitate radio : Uvertura operei „Fata răzeşului" prin modalităţi şi nuanţe dife­ Tot cu lucrări din viaţa şi celaşi timp, lucrările lui loan
14.50 Orchestra Bcrt Kaempiert ; de Eduardo CaudcUa; 15,30 Radlo- rite. Seu, pictor şi sculptor binecu­ ste o caracteristică a
şcoală; 16.00 Radiojurnal:
în aten|ia celor ce studiază 15,00 File de poveste; 15,25 Inter­ Rapsodia bănăţeană sl Cinci pie­ De la oaspeţi, se remarcă în Tellmann, aduţînd in plus în­ noscut cu prilejul unor expo­ E celor din secţia ma­
16,20
munco minerilor vine şî losif
preţi de muzică populară ; 16.00
Radiojurnal; 10,20 Arii celebre din se pentru orchestră de coarde de primul rînd lucrarea „Detuvî- să o mal mare doză de con­ ziţii personale deschise în ju­ se plastice de a nu
operete; 16.30 Agendă Judeţeană ; Zeno Voncea; 16,55 Sfatul medi­ um'70" o lui Viorel Penişoa- densare, de sintetizare („M i­ deţ şi in afora judeţului, Victor se mulţumi cu ce au în­
cului; 17,00 Caruselul melodiilor;
istoria P. C. R. şi a mişcării 16.50 Clntece: 17,05 Radloenclclo- 17,35 Emisiune literară; 10,03 Cln- ră, în care catastrofa opelor neri in abataj", „Guri de mi­ Mihăilescu (pictură, metalo- văţat, de a tinde mereu
pedle pentru tineret: 17,30
La
spre ceva nou. Două e-
microfon Ana Pacatluş, Nlcolae tâ Rodlca Bujor, Gheorghe Bou- lunii mal e tratată simbolic, nă", „Babele"). Moi expun Vic­ plastîe), Nicolae Adam (sculp­
leanu şl violonistul Efta Botoca;
Troiln şl Marcel Dudală; lfl.oo 18.30 Curs de limba franceză; totul fiind personificat într-o tor Silvester („Schimburi", tură), Ion Bozeşan şî Silvia Bu- xcmple vor fi edificatoare
Duete vocale de muzică uşoară;
muncitoreşti în cadrul învăţă- m.io Rădiosimpozlon:' 10.30 Cin- 18,50 363 de clnlece; 19,00 Tineri "flgtjră grotescă, monstruoasă, ă „Puţul") şT Horîo Pop. Grafi­ dugan (pictură). în acest senş : Valeria Radu
a venit in fabrică la înfiin­
In general se constată o ju­
tecul e pretutindeni; 10,00 Gaze­
la Goya. Elementele realiste şi
ta radio; 10,30 Din pllnla gramo­ Interpreţi !n studio ; pianista suprarealiste, condensote în* ciană Eleno Blanu exprimă o dicioasă selecţionare a lucrări­ ţarea secţiei de mase plasti­
Ediţie
tehnică oparte, frumos armo­
Ştefnnla Jlenescu; 10,30
ca
1961,
ce, fn
munci­
mintului de partid (1970-1971) fonului; 20.05 Tableta de seară; radiofonică Mlhall Sadovea- tr-o flacără simbol, reprezen­ nizară fn culoare şî linie, dove­ lor, care reprezintă, fără Îndo­ toare. Avea pe atunci 5 duse
ială, tot ce ou creat mai sem­
Ra-
20,10 Mlcrorecltal Mosslmo
tând muzica ce se avintă spre
nlerl; 20,20 Argheziană; 20,25 Zece nu; 30,50 Noapte bună, copil. Po­ înălţimi, sînt reliefate In lucra­ dind multă spontaneitate, ver­ nificativ, în ultimul timp, ortiş- elementare. A reuşit să ter­
vestea „Pâmlntul dc nur“; 20,00
melodii preferate; 21,00 Memoria vă, sensibilitate. Acesteia 1 se tii din cele trei judeţe. mine şcoala elementară şi
Revijla „Anale de Istorie“ Io revoluţia socialistă (In nr. pâmlntulul românesc: 21,30 Solista Sulta I din baletul „Prinţ . 61 rea „Concert", deosebit de e- adaugă puternica notă de li­ liceul. In prezent este şefă
va deschide, începînd cu nr. 3/1971). serii — Margareta Ptslaru; 22,00 cerşetor“ de Laurenţlu Profeta; chillbrato. Vasile Buz (aceeoşi rism a graficîenel Clara Suru- M. BODEA de echipă. Se poate spune,
6/1970, o rubrică permanentă In afară de acestea, la fine­ Radiojurnal i 22.20 Sport; 22,30 20,25 Comandantul de pionieri ; pe drept cuvînt, că biografia
intitulată : In ajutorul celor ca le fiecărei consultaţii va fl In­ Concert de seară i 0,03-5,00 Estra­ 20,40 Lieduri de Hugo Wolf; 21,09 acestei femei este legată or­
studiază istoria Partidului Co­ serată o bibliografie cu studii da nocturnă. Pagini orchestrale din opere; 21,30
munist Român şi a mişcării şi articole apărute In „Anale Actualitatea muzicală; 22,00 Lu­ ganic de cea a secţiei in
muncitoreşti din România. Ru­ de Istorie", începînd cu anul PROGRAMUL II : 6,00 Program crări de Georg Phlllpp Tele­ care lucrează.
...Tt'năra operatoare Viori­
brica va cuprinde un ciolu de 1967. Revista poate fi consul- muzical da dimineaţă; 7,00 Radio­ mann; 22,30 Cadran; 22,30 Piese Antidotul restanţelor nu constă ca Marcu urmează şi liceul
consultaţii in care vor fi ex­ totă la biblloteci'le comitetelor jurnal i 7,13 Program muzical de corale; 23,05 Ora dlscofllulul;
puse problemele din tematica de partid şl la toate bibliote­ dimineaţă (continuare); 6,10 Tot 24,00-1,00 Simfonia a Vi-a In sl seral, fiind elevă in clasa a
oiientotivă pentru învăţămîntul cile moi importante din oraşe şl înainte; 0,25 Mari interpreţi — minor „Patetica* de Cealkovskl. Xl-a. La o întrebare pe care
de partid (1970-1971), apăru­ comune. i-am adresat-o. a răspuns fă­
tă in revista Jn ajutorul pro- De la caz la coz, In biblio­ în justificări şi promisiuni ră să ezite.: „După termina­
rea liceului mă înscriu
la
pogandi'Şti'lor", nr. 9-10/1970, grafie vor fi recomandate şl chea Moschee („Cultu­ facultatea de chiuie.'“
pe următoarele teme mori : unele lucrări sau copitole ca­ CINEMA ral") ; LONEA : Acţiunea Rezultă cu prisosinţă că
(„Minerul");
„Vidturu!"
PE-
1. De la începuturile mişcării re pot fi folositoare unor stu­ TRLLA : Argoman 6upcrdlabn- le cazuri numai 60 la sută oamenii de aici au o veşnică
dii mal complete, îndeosebi rea însă a planului sortimen­
muncitoreşti şi pinâ la crearea llcul („Muncitoresc“); VUL­ tal. Cum ? din cea prevăzută. Dar unde tinereţe a gînduritor, pusă in
pentru propagandişti. DEVA: Sentinţa („Patria“); CAN : Ghici cine vine la cină 7 slujba profesiei şi îmbogă­
P.C.R. (în nr. 6/1970) ; Cu dirijabilul spre Polul Nord („Muncitoresc"); BARBAt k n i : — Dînd peste plan maî mai punem faptul că o mare
In vederea procurării Io timp („Arta“) ; S1MERIA ; Danstnd Atentatul de la Sarojevo („6 parte din aceste utilaje in ţirii lor spirituale.
2. Mişcarea muncitorească o revistei „Anale de Istorie", Slrtaltl („Mureşul"); HUNE­ August"); ORAŞTIE: Căsătorie mult lemn pentru foc — a special fierâstraiele mecanice arăşi despre fabrică.
(„ Pa­
intre anii 1921 şi 1933 (in nr. REINNOIJI ABONAMENTELE. A ­ DOARA : Greşeala regelui prin mica publicitate căpitanul zis Împrăştiaţi 600 mc lemn. venit răspunsul. şi tractoarele sînt folosite la I In secţia mase plas­
tria) ;
— Dar totuşi ce vă împie­
Tatăl meu
(„Arta*); Păsările („Sldcrurgis-
1/1971) ; bono meritele se foc la ofiolile tul"); CALAN : Cu dirijabilul („Flacăra“) ; GEOAGIU-BAT : Se lucrează în prezent la re­ dică ca în zilele care au mai diferite „ciubucuri" prin co­ tice am făcut cu­
3. P.C.R. in fruntea mişcării poştale, prin factorii poştali şi spre Polul Nord („11 Iunie“); Omul care nu poate fl acuzat; construcţia canalului de eva­ rămas din acest an să reali­ munele din împrejurimi. noştinţă cu mulţi tineri.
femele
Această
HAŢEG :
TELIUC : Regele suedez („Mi­
antifosciste. 1934-1944 (în nr. difuzorii din întreprinderi, In­ nerul“); PETROŞANI: Alfa, („Popular"); BRAD : Afurisitul cuare a lemnuJui care deşi a zaţi o recuperare mai sub­ Se ridicâ la U.E.L. Haţeg o La toţi am remarcat ‘ do­
2/1971) : stituţii şl de la sote. Romeo şl Julleta şl Aventurile de bunic („Steaua roşie“); existat cîndva a fost demon­ stanţială a minusului acumu­ problemă neglijată pînă acum rinţa mereu vie de cunoaş­
tere. Aşa simt cind imi amin­
tat. La Pîrîul Ursului, alţi
4. Desâvirşirea revoluţiei buf- Preţul unul abonament pe un1 Iul Juan („7 Noiembrie“) ; LU- GURABARZA : Prieteni fără 1 000 mc lemn, din care o lat la buşteni, lemn de mină de care depinde în final creş­ tesc de chipul fraged al lui
terea gradului de utilizare a
i ghero-democratice şi trecerea an - 36 lei. i J PENI : Jocul care ucide („Mun­ grai („Minerul"); 1LIA i Petre- mare parte din fag, sînt su­ şi pentru celuloză ? mecanismelor : pregătirea ca­ Andrei Cimpian, mecanic,
Intllnlre la Vc-
Intllnlre la Ve­
(„Lumlna").
citoresc“) ;
cltoresc“);
cerea („Lumina*).
— Ducem lipsă în primul
calificate. In această
drelor
L puşi intemperiilor. Dacă lu­ rînd de cadre specializate, direcţie s-a făcut prea puţin absolvent ol şcolii profesio­
numai două luni.
nale de
crurile merg tot aşa, la pri­
măvară numai putregaiul se maiştri, mecanici — relatea­ şi nu s-au fructificat pe de­ L-am văzut lingă una din
pe
ză inginerul şef. Iar cel
iii, va alege din el. Aceleaşi care îi avem nu posedă cu­ plin posibilităţile oferite de maşinile secţiei de mase
constatări la parchetele Gru- noştinţele necesare. Necores- forţa de muncă din zonele de plastice, numai ochi şi urechi
CARNET CULTURAL unde de asemenea sînt însem­ condiţiilor naturale grele. deal şi munte. Şi mai trebuie la explicaţiile lui Ion Stu-
nîu Mare, Gînţaga, Câprioru,
punzâtoare este şi organiza­
paru, om vechi în meserie.
avut în vedere un fapt i mo­
parchetelor, din cauza
rea
nate cantităţi de lemn în di­
dul cum aceste cadre califi­
ştiut
otunci că,
Şi am
ferite faze de lucru.
Şt cu toate acestea
şeful
rea şcolii de sarcinile ce le re­
— Pînă la sfîrşitu 1 anului serviciului exploatare de la cate se achită după termina­ intr-o evoluţie firească a
lucrurilor, aceasta reprezin­
— ne spunea ing. Emil Pur- vin, lucru care deşi la ora ac­ tă cea de-o patra ipostază cu
mitele datelor concrete, ovolulnd cârin, şeful serviciului exploa­ C.E.I.L. flutură în vînt dosare tuală este urmărit nu se iau care încheiem, cu gindul cu
cu propuneri către minister,
S E N T I N Ţ A ts către sfera simbolului. Dansul ha­ tare din cadrul Combinatului inginerul şef se lansează în potriva tuturor celor care îşi toţi tinerii ce vor păşi pe
măsurile in consecinţă
îm­
ţăranilor capturaţi,
lucinant al
de exploatare şi industrializa­
poarta fabricii in viitor îşi
n In faţa tronului încins, Imagi­ re a lemnului Deva — se va promisiuni, care însă nu vi­ nesocotesc rolul lor în acti­ vor împlini idealurile.
nea femeilor goale, înjugate, Intă
doar cltcva exemple care pledea­ zează obiectivele exploatării vitatea productivă. Nu mai
In cadrul manifestărilor ză pentru potenţa regizorală Ieşi­ reuşi ca în zona Haţeg din şi bineînţeles ale beneficiari­
cullural-artistice pe care Există ceva fascinant in faptul priu-zlso ale primului război ţă­ tă din comun a Iul Fcrcnc K6sa. cele 36 parchete nelichidate lor, în timp ce în unele par­ departe cîteva exemple vin sâ
se
Imaginea Iul Săndor Săra
fiecare aşezămînt cultural că figura Iul Doja a refuzat tsA rănesc, derivat prin hotărirea mulează cu har pc osatura con­ Ia ora actuală 26 sâ fie lichi­ chete domnesc dezordinea şi ilustreze această stare de fapt.
din judeţul Hunedoara le devină — pe parcursul secolelor maselor populare din cruciada i- ceptului regizoral, oferind cadre date. Am înaintat la minister grave deficiente tehnîco-orga- Maiştri ca Pâsconi Miron
organizează in cinstea ani­ — erou de naraţiune epică, re- niţlătă dc Lcon al X-lca, cl în­ dc o valoare plastică cu adinei un dosar cu note explicative nizatorice. din sectorul Retezat, So-
venlud, InsA, ca un laitmotiv de
cercarea disperată a nobdimil do
reverberaţii. Filmul treco In revis­
versării a 50 de ani de la o ardere constaută, In creaţln li­ n smulge recunoaşterea faptului tă o gamă Impresionantă de In­ prin care arătam necesitatea Merită de asemenea aminti­ rescu Gheorghe din sec­
crearea Partidului Comu­ rică. Această tendinţă a persona­ că răscoala fusese n simplă ră­ terpreţi de marc talent. Ferenc realizării acestui lucru, cerînd te cîteva aspecte legate de torul Baru şi-au realizat sar­
tăcire In masă şi nu o revoltă
nist Român, simbătâ, Ia jului istoric către sferele meta- organizată, avind o finalitate bine Besscnyci este ut) Doja cu mari totodată o reducere a sarci­ folosirea mijloacelor mecani­ cinile de plan pe acest an 10,00 DcschldoreA emisiunii dc
torel omnipotente Ilustrează grăi­
dimineaţă. Tdcşcoală;
căminul cultural din Şoi- tor nu un proces de geneză a tlefinită. Conform acestei Idei forţe comunicative, Iar Gheorghe nilor de plan pentru acest an zate aflate în dotarea exploa­ numai în proporţie de 20 la 18,00 Deschiderea emisiunii. A­
Mottol, talentatul actor al naţio­
muş s-a desfăşurat un sim­ mitului, ci mult mai mult ca a- fundamentale,' filmul se structu- nalului clujean, este şl de aceas­ la diferite sortimente. tării, indicii de utilizare ai sută. teneu — emisiune dc ac­
pozion intitulat „Politica ccsta : disponibilitatea autenticu­ tă dată excelent. Tamăs Major Ne-am exprimat deschis acestora sînt mult sub posibi­ Am relatat aceste aspecte tualitate muzicală;
lui erou al istoriei dc a se iden­
(Wcrboczi) contribuie cu o Im­
externă a partidului şi sta­ tifica cu noţiunea revoltei con­ pozantă croaţie actoricească la dezacordul fată de acest pro­ lităţile reale, de unde şi pro- legate de activitatea defec­ 18,30 La l 600 grade Celsius —
emisiune pentru tinerei.
tului nostru“, la care au I ştiente, deschiderea Iui de a de­ sporirea virtuţilor acestui film, cedeu al conducerii combina­ ductivitâţile scăzute. Pentru tuoasă a conducerii de la Din rezultatele şi trarii-
luat cuvîntul Titus Pârău j veni sinonimul înălţător al forţei Cronica filmului care In pofida preearltâţllor sale tului care vădeşte clar o mi­ fierăstraie mecanice, indicele U.E.L. Haţeg în nădejdea că, ţlllo ţiivâţOmtntulul me­
Intr-o
care se l'uncţionalizează
vă­
este deosebit dc Interesam,
— directorul căminului cui- I luptă a sensurilor precise. Doja dind o rodnică conlucrare dintre nimalizare a posibilităţilor de de utilizare realizat în acest acum în finalul anului şi cin­ talurgic românesc pre­
zentate do cadre didac­
tural — şi profesoara Ida t a nprlns o flacără eternă cu pro­ cineaştii român), maghiari şl recuperare a restanţelor Pen­ an este de 86 la sută iar pen­ cinalului, conducerea C.E.I.L. tice şl fltudunţl al Fa­
priul său trup, in 1514, flacără
lonescu. j care luminează şl azi cu aceeaşi cehoslovaci. Sentinţa decisivă a tru a ameliora discuţia ingi­ tru funiculare nu atinge de­ Deva şi a U.E.L. Haţeg vor cultăţii do metalurgie din
Bucureşti;
Totodată, participanţii la I intensitate, deslgnlnd prezenţa dc reazâ pe trei unităţi dramalur- „Sentinţei" o va da, Insă, pu­ nerul şef al exploatării ne-a cît 66 la sută. O productivi­ lua măsurile de rigoare pen­ 18,55 Clniatl cu noi. Emisiunea
blicul.
simpozion au urmărit fii- { neşters a eroului In conştiinţa glce bine proporţionale : duelul asigurat că planul valoric va tate scăzută înregistrează şi tru a redresa definitiv pro­ prezinţi aspecte de la
mele dooumentare Vizita i maselor. ideologic dintre XVerboczl şt AL. COVACI fi îndeplinit, fără îndeplini­ cele 37 de tractoare dintre ca­ ducţia la această importantă Festivalul cultural-artlytic
Doja, Judecarea căpeteniei răs­
Regizorul maghiar Fcrcnc K6sa
preşedintelui Consiliului de : a încercat un lucru temerar prin coalei şl execuţia. Cele trei sec­ re nici unul nu a realizat unitate forestieră a judeţu­ dcsflşurat la Belgrad In
vara acestui an;
Stet al Republicii Socialiste j filmul închinat memoriei lui venţe fundamentale îmbrăţişează productivitatea planificată, lui, asigurînd în final reali­ 19,15 Publicitate ;
România, tovarăşul Nicolae Gheorghe Dojn. Conştient dc o retrospectivă mult interioriza­ zarea sarcinilor de plan la 19,20 1001 de seri — cmhiune
Ceauşescu, în Iran. precum riscurile aducerii pe ecran a tă a tul Doja, care anallzind e- mai mult ea atingînd în une­ toţi indicatorii pentru ccl miel ;
venlmentelc trecute prin prisma
unuia dintre cel mal de seamă
19,30 Telejurnalul do seară;
şi un fitm închinat vizitei ! croi a Istoriei Transilvaniei, Fc­ celui ce se află faţă-u faţA eu 20,00 Handbal: „Trofeul Cavpa-
preşedintelui Consiliului de I rcnc Kăsa renunţă dintru Înce­ moartea caută Justificarea pro­ ţllor“. R.D. Germană —
Stat al R.S.R., Nicolae \ put la Idcca unei relatări ci­ priului rol, caută motivaţia sa­ Iugoslavia (masculin), re ­
crificiului din unghiul de vedere
nematografice eronlcfirc.şil a răs­
Ceauşescu. în Franţa. ! coalei (care este, altminteri, un al anticamerei martiriului. Scăde­ priza a II-o. Transmisiu­
ne de Ia Cluj ;
In continuare, ansamblul ! excelent subiect pentru o peliculă rile filmului sc manifestă tocmai 20,30 Seară de teatru : „Ciuta"
acestei retrospective.
In cadrul
artistic „Doina moţilor" j de mnre anvergură), „Sentinţa“ Impunerea lăuntricului subiectiv AUTOBAZA DE TRANSPOR­ de Victor Ion Popa (pre­
este — prin excelenţă — un film
mieră pe ţară);
din Baia de Cri? a prezen- ! al unor dezbateri ideatice, incor- al protagonistului determină o 22.00 Prim plan. $erban Cloeu-
tat spectacolul muzieal-co- I porinri înainte de toate tendinţa atenuare a fundalului pc rare a- lescu;
regrafîc „Cit e 7,3rându de : definim raportului dintre om şi eesta evoluează. Astfel se face că 22.30 Telejurnalul do noapte;
regizorul nu ;» putut da ceea ce
Istorie. Destinul lui Doja se Îm­
mare". j pleteşte inseparabil cu un destin voia : imaginea forţei propulsoa­ TURI AUTO HUNEDOARA 22.40 Muzleorama — revista ac­
tualităţilor dc muzică u-
-k \ colectiv. Dar in cadrul acestei re­ re care sc transmite conducăto­ şoarâ;
Duminică dimineaţa, un j laţii, stabilite dintre omul hărăzit rului din partea maselor, precum 23,00 închiderea emisiunii.
şl a ncclci
energii ee străbate
mare număr de elevi dc la I să poarte povara unul rol istorie masele — l2VOrită din personali­ ANGAJEAZA IMEDIAT
şl mase, se conttirca/A cu multă
Liceul nr. 2 din Deva au i pregnanţă şl un raport dc ordin tatea căpeteniei dc oşti — intru
unui ideal suprem.
realizarea
participat in sala cinemato- j foarte intim : ccl dintre destinul Evident, filmul aduce o întreagă ® CONDUCĂTORI AUTO CATEGORIA E Şl
grafului „Patria" Ia expu- j individual şl moarte. K6sa în­ suită dc elemente no! in privin­
cearcă SA reconstituie portretul
nerca lectorului Ionel Co- lui Doja In lumina acestor ra ­ ţa reconstituirii portretului lui D PENTRU TRAFICUL DE CALATORI Sl INTER­
dreanu — activist al Comi­ porturi complexe, eAutintl acele Doja. Formularea acestui portret URBAN.
determină şl o altă viziune
a-
tetului judeţean de partid — resurse ale forţei morale de ca­ xupra celorlalte personaje is­ Angajările se lac la sediul autobazei din Hu­
re nu vorbeşte documentul is­
privitoare la evenimentele toric. torice. ■
din Vietnam. Expunerea a Fundalul pe caic se desfăşoară Cltcva secvenţe din film sînt eu nedoara.
fost urmată de filme docu­ filmul este dc asemenea foarte totul remarcabile. înainte de ton­
te, cea a executării sentinţei, ca­
mentare interesant, fiindcă acesta nu es­
te complexul dc evenimente pro- drul căreia sc dilată, părăsind li­