Page 57 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 57
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ!
D [ CIZIA Nr. 560/1970
Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Hune-
dooro :
In temeiul art. 23, alineatul 2, ol legii nr, 57/1968 de orga
nizare şi funcţionare a consilii lor populore ;
D E C I D E :
Art. unic. - Convoacă Consiliul popular ol judeţului Hune-
doaro în cea de o IX-a sesiune, pentru ziuo de 30 noiembrie
1970, ora 8 dimineaţo, in sala de şedinţe o Comitetului execu
tiv al Consiliului popular judeţe an, cu următorul proiect de
O R D I N E D E ZI:
1. Raport privind modul cum se aplică directivele Comitetului
Central al Partidului Comunist Român cu privire la îmbunătăţi
rea asistenţei medicale a popu loţieî.
2. Modul de aplicore a prevederilor Legii nr, 10/1968 cu
privire Io întreţinerea şi admin istrareo fondului locativ proprie
tate de stat.
Preşedinte, Secretar,
ANUL XXII. Nr. 4934 MIERCURI 16 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI IOACHIM MOGA VICTOR COCA
f >j TELEX f t TELEX f t TELEX •
Instalaţiile de concasare-sortare a mi O PLENARA UNIUNII 1 H
(*1
Climat de bun augur DIN ROMANIA y.
ARHITECŢILOR
! £
nereurilor de la Hunedoara şl Călan ** e
In Capitală, a avui
loc marţi plenara U-
Aport considerabil la creşte o niunii arhitecţilor din i > Pi
f
H
cadrul
România, în
rea eficienţei produefiei de fontă la început de drum u ~ căreia a fost dezbătut a X
proiectul Programului
«
Dezvoltarea, modernizarea şi ridicarea eficienţei produc • naţional de sistemati H
zare. cc urmează
să
ţiei de fontă, pe baza obţinerii unor înalţi indici de utilizare fie definitivat pînă la ! ?
i %
şi reducerea consumului de cocs, constituie în viitorul cin _ sfirşitul acestui an. i y.
cinal un obiectiv major pentru furnallştii Centralei industria De o lună şi jumâtote, şi-a deschis cursurile Institutul rj Lucrările plenarei I #
le Hunedoara. Pentru înfăptuirea acestui obiectiv s-a prevă de subingineri din Hunedoara, prin core municipiul hune- b au fost deschise de
zut un important program de investiţii, care a început să se dorean, s-o înscris în rîndul centrelor universitare ale ţarii, prof. arh. Pompiliu H
<f
materializeze o dată cu intrarea in funcţiune în aceste zile a pregătind codre tehnice de speciaiitote necesare C.S.H., A Macovei, preşedintele Ui
r
două mari şi moderne instalaţii pentru concasarea şi sor I.C.S.H, şî altor unităţi economice de acest gen din întrea « Uniunii arhitecţilor. K
y
tarea minereurilor de fier de la Hunedoara şi Călan. ga ţară. a* care a subliniat Im m
Instalaţia pusă in funcţiune în zona marilor depozite ale Cei 155 condidoţi reuşiţi atunci la examenul de admitere . portanţa proiectului de V
Hunedoarei are o capacitate de prelucrare de circa 600 000 sînt acum studenţi şi frecventează cursurile celor trei spe program pentru siste H
tone de minereuri anual. Sistemul de concasoare, ciururi, benzi cialităţi (furnole - oţelării, prelucrări plastice şi tratamente f t matizarea localităţilor K
r
transportoare şi silozuri cu care este înzestrată unitatea, per termice, electromecanică metalurgică), rezolvă lucrări de rurale şi urbane din w
X
mit separarea fracţiunii prăfoase de bulgării de minereuri, laborator, se deplasează în combinat, dornici de a dobîndi M tara noastră. Prof.
fapt ce conduce la îmbunătăţirea structurii granulometrice cunoştinţe cît moi vaste pentru o deveni conducători direcţi, U arh. Nicolae Bădcscu, •
şi omogenizarea încărcăturii marilor furnale. Aceasta va pricepuţi, oi proceselor de producţie. vicepreşedinte al Co
contribui Ia sporirea producţiei de fontă şi reducerea consu mitetului de Stat pen
mului de cocs in anul viitor cu circa 15 000 tone. încă din primo zi, în institut s-o creat un climat favora tru Economia şi Ad TELEX
Similară din punct de vedere al concepţiei tehnice si a bil studiului, o atmosferă de lucru, un util dialog cadru di ministraţia Locală, a
scopului, instalaţia de la Călan va prelucra superior pentru dactic-student, specific mediului universitar. Răspunsurile Io £ expus apoi proiectul A
încărcătura furnalelor circa 400 000 tone minereuri pe an. seminarii sînt dovada unei pregătiri serioase, premisă certă - Programului naţional •
Aceasta constituie factorul de bază in reducerea consumu a unei acumulări temeinice a cunoştinţelor. Se remarcă în k de sistematizare.
lui specific de cocs cu aproa pe 60 kg de cocs pe tona de C.S. Hunedoara. Aspect din hala de turnare a O.S.M. II. Luînd cuvîntul din «
fontă în anul viitor faţă de ace st an. Foto : V. ONOIU * partea Academiei de n
Ştiinţe Sociale şi Poli X.
La Institutul de m tice. tovarăşul Roman %
Moldovan,
vicepreşe
3
-
L_ dinte al Academiei, H
T+
a subliniat sarcinile « r
ce revin lucrătorilor
• • , subingineri din Hunedoara m E
P/a/7£// f/ angajam entele pe iIŞ M X acestei instituţii în e- a
laborarea studiilor so
ciologice în strînsă le W
* gătură cu acţiunea dc H
Cofectri'dk 'dumiißavoastră năspundeferm acestui im perativ ? »• sistematizare.
• 1 B
primul rind studenţii secţiei Electromeconieă, curs de zi.
Aceeoşi muncă intensă şi entuziastă desfăşoară şi ce «X FORMULA •
a
ACTIVITATEA FORESTIERĂ VA DOBÎNDi 0 C.S.H. şi I.C.S.H., cu o bogată experienţă practică, ele în w DE FOTBAL 1074 H
DEFINITIVA a g.m.
le 30 de cadre didactice, mojoritotea provenite din cadrul
sele participante la omptele procese de producţie din ca
n
drul celor două mari unităţi economice ale municipiului. A • BRUXELLES 17 <A- r m
cestea transmit studenţilor, pe lîngă cunoştinţele teoretice, X gerpres). — Biroul Fe X
o însemnată sumă de deprinderi practice, necesare subin-
POZIŢIE TEHNICO - ECONOMICĂ SOLIDĂ ginerului la absolvireo institutului, ce contribuie direct la _ A deraţiei internaţionale O
■
dc fotbal, întrunit la
legoreo mai strînsă o cursurilor teoretice de practica pro
Bruxelles, a hotărit ca
ductivă. In primul rind, acest aport se manifestă în proc-
ticc de cunoaştere a principalelor utiloje din combinat, • formula definitivă a "i
mon
Campionatului
Forestierii hunedoreni au tr-un volum fizic de produc unde studenţilor li se demonstrează modul cum funcţio A dial de fotbal din a-
A
de înfăptuit în «cest an sar asigură ing. CORNELIU FULGA, director general al Combina ţie suplimentară de aproape nează fiecare agregat. Unele loboratoare, printre core cel .j ■ — nul 1974 sA fie stabi- a
cini Importante privind ex tului de exploatare şi industrializare a lemnului Deva. 2 200 mc cherestea, 250 mc de tehnologie generală siderurgică, sînt organizate chiar lită la 6 ianuarie 1971, h
ploatarea şi valorificarea cu lemn de mină, 645 mc lemn în uzină. cu prilejul sesiunii pi M
eficientă sporită « unul uriaş pentru celuloză, 220 mc lăzi In afară de această practică de cultură generală tehnică, • plenare ce va avea loc tr
volum de masă lemnoasă din de fag şi circa 4 000 tone la sfirşitul anului universitar va avea loc o perioadă de la At ena. Biroul A.
fondul forestier al judeţului. tiv. cum apreciaţi activi în cea mai mare parte ne-am lemn de foc. Sarcinile de practică planificată în producţie, de 6 săptămîni, in core - va recomanda pentru m
Este firesc, deci. ca acum, tatea din acest an a co încadrat în coordonatele a livrare la export sînt de a studenţii vor fi repartizaţi pe locuri de muncă, specifice vii faza finală a competi
cînd toate colectivele din e lectivelor din unităţi şi a cestui obiectiv esenţial. Prin semenea depăşite valoric şi toarei lor pregătiri, schimbîndu-se, prin rotaţie, în funcţie ţiei înlocuirea ..sfertu p
conomia hunedoreanâ accele combinatului in ansamblu munca oamenilor noştri, cu sortimental. Aş mai menţiona de specificul şi complexitatea utilajelor şi proceselor teh f t rilor" de finală. Dacă r «*
rează ritmurile producţiei şi ce realizări estimaţi sprijinul permanent şi eficace că deşi în vară am fost obli nologice. Aici, viitorii subingineri vor munci efectiv, lamî- va fi menţinut numă X
pentru încheierea cu rezulta pentru bilanţul final ? al Comitetului .judeţean de caţi să efectuăm un mare vo liarîzîndu-se cu operaţiile pe care le implică profilul viitoa K rul de 16 echipe fina
te optime a ultimului an al — La fel ca toate colecti partid şi al Ministerului In lum de cheltuieli pentru re rei lor meserii. liste. ca şi pînă acum. •
cincinalului, să vedem în ce vele industriale din judeţ dustriei Lemnului, producţia facerea potenţialului produc Importanta acţiune de apropiere într-o moi mare măsură ■ competiţia va compor
măsură muncitorii, maiştrii, ne-am străduit ca ultimul an forestieră a fost redresată în- tiv de pc urma calamităţilor, a cursurilor teoretice de tehnologia practică o determinat H ta o primă fază de -
tehnicienii şi inginerii fores din actualul cincinal să mar Lr-un termen scurt. combinatul nostru se prezin conducerile institutului şi combinotului siderurgic, sprijini f t patru grupe, apoi un g
tieri din judeţ se plasează, cheze în activitatea noastră Faţă de jumătatea anului, tă sub nivelul cheltuielilor te de ministerul de resort să ia măsuri în vederea construi al doilea tur de două X
în acest efort general de o îmbunătăţire generală şi cînd combinatul avea restan planificate la mia de lei pro rii unei hale tehnologice speciole, destinate muncii studen X grupe a patru echipe ai
creştere economică. să dobîndim o poziţie teh- ţe considerabile la toţi indi ducţie marfă cu 3,40 lei, ob- ţilor. a unui grup de laborotoore care, în final, vor ajunge (in locul vechilor w
Turnul de extracţie al puţu Ne-am adresat în acest sens nico-economicâ solidă, de pe catorii, după 10 luni ne pre ţinînd pe această cale eco- la cifra de 20, avînd profiluri şi specialităţi diferite, Astfel, N „sferturi" de finală). _
H
lui principal de la mina Pa- tovarăşului ing. Corneliu Ful- care să abordăm cu succes zentăm cu realizări peste pre se vor înfiinţa laboratoarele de electrotehnică, electronico din care primele două
roşeni, ridicat la cola finală, ga, director general al Com sarcinile mobilizatoare care vederi. La producţia marfă Interviu realizat de industrială, maşini electrice, rezistenţa moterialelor. organe • cla.sate se vor califica p
va fi dotat cu o instalaţie de binatului de exploatare şi ne revin în cincinalul viitor. avem o depăşire de 2,25 mi LAURENTIU V1SKI de maşini etc. Laboratoarele existente, de fizică şi chimie, in semifinale. y
••Irocţie multicablu cu skip, industrializare a lemnului Deşi anul în curs ne-n supra lioane lei, iar la marfă vîn- se află într-un proces continuu de extindere şi dotare. *«■ Formula cu 32 de f t
cere va permite transportul Deva. solicitat eforturile datorită dutâ şi încasată 3,7 milioane O problemă moi dificilă ce se ridică în momentul de fa echipe, propusă de
<apid al cărbunelui din a- — Scadenţa finală a calamităţilor naturale care au lei. Planul producţiei marfă ( Copţi nu cirbjn pag a ţă e aceea a studiului individual. Intrucit nu exislă cursuri nreşedintele F.I.F.A..
docuri la ziuă. anului se apropie verti dereglat producţia o bună pe înregistrează un plus de 4,35 de specialitate, studenţii sînt nevoiţi să înveţe numai du ft Stanley Rous. a fost *
ginos. Privind retrospec- rioadă de vreme, consider că milioane lei şi se exprimă prîn- pă notiţe şi biblîogrofio indicată. Qonducerea institutului preferată de 20 de fe *
Foto : N. GHENA deraţii, formula tur
o luot însă măsura ca pînă în momentul cînd cursurile spe X
ciale vor putea fi editate, cadrele didactice să-şi dactilo ~ neului olimpic din ţ
grafieze propriile cursuri, care ulterior vor fi discutate în 1972 (aceeaşi recoman
cadrul unor colective, vor fi îmbunătăţite pe parcurs, iar la ţ dată şi de Biroul
F.I.F.A.). a primit 19
De ce este anemic ritmul la de radio şi televiziune vor transmite direct de la Solia sf/rşitul anului universitar multiplicóte, intrînd în fondul bi A O voturi, iar vechea for
Astăzi, 18 noiembrie, in jurul orei 11,00, posturile noastre
bliotecii. continuu îmbogăţit cu noi studii de cultură teh
mulă aplicată la ulti
ceremonia sosirii delegaţiei de partid şi guvernamentale a nică generóla şl de specialitate aduse de la I.M. Petroşani, J -■ mele campionate mon ft
Institutul politehnic din Bucureşti şi biblioteca combinotu
Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul lui. u diale — 17 voturi. H r
Intrucit vechiul tro
Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist
efectuarea ogoarelor? Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia cind cu entuziosm, cadrele didactice şî studenţii institutu ,r., feu al campionatelor r X t i
Trecînd însă peste greutăţile inerente începutului, mun
mondiale. ..Cupa Ju
liste România, in vizita oficială de prietenie în Republica
-
Populară Bulgaria. lui hunedoreon de subingineri vor reuşi să îndreptăţească 0 - les Rimet1', a fost cu H
încrederea ocordotă de conducerea partidului şi statului
cerit definitiv de echi
nostru privind osigurorea cu cadre calificate a economiei «J pa Braziliei, învingă fr
U
Pregătirea unor baze te renului de coceni (ia C.A.P. vară, in loc sâ fie utilizate la naţionale, aflată în plină dezvoltare, care să fie capabile toare de trei ori. viito y
meinice recoltei viitoare, prin Romos) şi utilizarea cu randa arături. Toate acestea se petrec să rezolve multitudinea de probleme proctice ale procesu • rul campionat mon
fertilizarea terenului şi exe ment maxim a tractoarelor în condiţiile cînd unitatea mai lui de producţie, permiţind, in felul acesta, angajoreo ma dial va fi dotat cu o •
cutarea arăturilor pe supra există condiţii ca pînă la sfîr- are de ogorit circa 120 de hec în pagina a H-a sivă o cadrelor inginereşti în problemele de cercetare şi K cunăceva purta denu H
_
feţele ce urmează 6& se însâ- şltul acestei săptămîni să se tare (?). Cînd, în plină zi de orgonîzare ştiinţifică a producţiei şi muncii. » mirea „F.IF.A. World
mînţeze In primăvară se în încheie executarea ogoarelor lucru, inginerul şi şeful secţiei M. BODEA b Cup". E
scrie ca o acţiune de primă Im în toate cooperativele agricole de mecanizare se ocupă de lu INVAŢAMINTUL IDEOLOGIC LA ORAŞE
portanţă pe agenda lucrătorilor de pe raza comunei. Ca aspect crări de birou e şi firesc să WTELEX 4 TELEX f TELEX I )
ogoarelor. Unele unităţi coope negativ se semnalează totuşi existe o asemenea situaţie ne-
ratiste, printre care amintim faptul că nu s-a întreprins satisfâcâtoare.
pe cele din Simeria, Sprinl, nici o aaţiune la fertili Procedeul de a se „toca tim
Bîrsău, Jeledinţl etc., au ter*- zarea terenului. îndeosebi cu pul mărunt" cu deplasarea
minat sau execută lucrarea îngrăşăminte organice inutilă a tractoarelor l-am în- Cercul micilor Sub semnul relaţiilor
respectivă pe ultimele supra inginerul Gheorghe Kilip. de tîlnit şi la C A P. Deva.
feţe stabilite. la C.A.P. Turdaş, ne spunea Citeva precizări se impun cu
Un interes sporit In ceea ce că nici la această unitate nu deosebită acuitate. Terminarea istorici de prietenie frăţească
priveşte realizarea ogoarelor se ridică probleme deosebite grabnică a arăturilor In toate
se întîlneşte şi la C.A.P. Orăş- privind lucrarea de bază a so cooperativele agricole necesită La Liceul nr. 1 din Hune- j
tie. Preşedintele unităţii, tova iului — respectiv arătura. Pro eliberarea operativă a tuturor doara funcţionează un ccrc dc • româno-bulgare
istorie, organizat din iniţiativa
răşul Traían Nistor. ne .spunea centul de realizare a acţiunii suprafeţelor de coceni şl eli comitetului U.T.C. pe scoală,
că se lucrează zilnic cu 8 trac — 78 Ia sută — Îndreptăţeşte minarea timpilor morţi provo a cărui activitatea vine să în
toare la arat. Ca urmare, pînă oarecum la o astfel de afirma cat» prin deplasarea inutilă a tregească cu succes cunoştin Delegaţia de partid şi gu
ţele căpătate de elevi la clasă.
teri, s-au arat 170 de hectare ţie optimistă. Dar, dacă în tractoarelor. Tractoarele să In primul trimestru al acestui larâ Bulgaria, document care
din cele 200 destinate însămin- treaga suprafaţă ocupată cu lucreze grupat şl permanent. an şcolar, membrii cercului au vernamentală a ţârii noastre, vine sâ consfinţească etapa
condusă de tovarăşul Nicolae
ţăriîor de primăvară. Mecani coceni se elibera din timp, re Iar In cazul clnd apar defec realizat activităţi In trei din Ceauşescu, secretar general calitativ superioară a relaţii
locurile cu adinei rezonanţe is
zatorii Ion Pitorodescu. Ion zultatul era mult mal bun. S-a ţiuni, formaţia de mecaniza torice de pc meleagurile hune- lor bilaterale şi sâ deschidă
Dânllâ, Gheorghe Tat şl Traían făcut ceva şl la fertilizarea te tori sâ asigure realizarea In dorene. al Partidului Comunist Ro calea unor noi progrese în
Şedinţa de lucru dc Jo Sar-
Moldovan, ca în fiecare cam renului cu îngrăşăminte chi tegrală a sarcinii stabilite zil mizegetusa, In care au fost mân, preşedintele Consiliului întărirea alianţei şi conlu
panie agricolă, îşi fac cu mice, Insă gunoiul de grajd ce nic. Arăturile sâ se facă nu dezbătute temele „Construcţii de Stat al Republicii Socia crării fructuoase româno-bul
prisosinţă datoria. Paralel cu urmează să fie administrat pe mai sub directa supraveghere la Ulpia Tralana-Sarmize- liste România, îşî începe, as gare
efectuarea arăturilor, ne relata 30 de hectare mal aşteaptă a inginerilor şi a şefilor sec getusa", „Importanţa Istorică a tăzi, vizita oficială în Repu Tradiţionalele legături ro-
aşezării In viaţa Daciei rom a
Interlocutorul, s-a acordat a deocamdată sosirea grefieru ţiilor de mecanizare. Deplasa ne“ şi „Vestigiile trecutului In blica Populară Bulgaria. mâno-bulcare. cu adinei rădă
tenţie şi fertilizării solului, pe lui (?). rea tractoarelor de la o unita muzeul local", s-a bucurat dc Intîlnirea prietenească la cini în timp, în anii de luptă
româno-bulgară
nivel înalt
60 de hectare destinate cultu Ieri. la ora 12.30 la sediul te la alta sâ se execute nu mult succes. La complexul m u este aşteptată cu interes şi pentru libertate şi indepen
zeistic «le la Ţebea, sub Goru-
rilor de cartofi şi porumb ad- cooperativei agricole din Sîn- mai pe timp de noapte pentru ! nul lui Iforia, lingă mormintul salutată cu deosebită satisfac denţă naţională, au dobîndit
ministrîndu-se 15 tone de su- tandrei i-am găsit pe inginerul a nu scoate utilajele din lucru ■ tribunului lancu, elevii au ţie de opinia publică din şi dobîndesc, astfel în condi
perfosfat. şef. Mircca Onea, şi pe şeful pe timpul zilei. Să se acorde ! evocat momente legate de a România şi Bulgaria. Atenţia ţiile socialismului, noi dimen-.
: ceste locuri, iar pentru a va
Se lucrează intens, de ase secţiei de mecanizare, Nicolae maximă atenţie terenurilor I lorifica elementele de istorie manifestată faţâ de acest e suini şi valenţe, realizîndu-se
între România şi
Bulgaria,
menea, pe ogoarele cooperative Zglrdea. Ne-au explicat că în destinate culturilor de mazăre, i locală, au organizat o şedinţă veniment are. fireşte, teme între poporul român şi po
1 de lucru cu tema „lancu
de
lor agricole de pe raza co tocmesc nişte acte de recep lucerna, sfeclă de zahăr şi : Hunedoara" şl „Stilurile arhi- iuri profunde, vizita conducă porul bulgar un înalt grad de
munei Romos. Primarul co ţie (!). In plină zi de lucru, borceag, care sa fie nu numai ! tectonice de la Castelul Corvi torilor de partid şi de stal apropiere, stimă şi înţelegere
munei, tovarăşul Ion Munleanu, la sediu) secţ iei au început să a- arate ci şi pregătite încă de pe : neştiîor“. români în Bulgaria mnrcînd mutuală. Temelia trainică a
Următoarele teme ale dezba-
{
ne-a făcut precizarea că la parâ, unul rite unul, tractoarele acum. astfel incit in primă î terilor vor avea loc in preaj un moment de seamă în e- acestei prietenii o formează
C.A.P. Romcşel au mai rămas’ din cimp. Ni s-a spus că trac vară sâ se poată intra direct I ma cetăţilor dacice din Munţii v'oluţia legăturilor frăţeşti comunitatea orindwirii sociale,
de arat circa 17 hectare, iar toriştii 'in să servească masa. la semănat. Modul cum vor ii i Orăşilci, iar In ¡nlimplnarca dintre cele două ţâri şi po
partidului
î semicentenarului
la Romo? mai puţin de 50 de lată o mostră dc slabă organi rezolvate problemele amintite : membrii cercului se vor In* poare. După cum se ştie, cu NICOLAE VAMVU
hectare. O suprafaţă mai mare zare, de irosire a timpului in- are o influenţă hotâritoare a : tîlnl cu vechi activişti tic par înzestrată cu maşini şi instalaţii moderne, Fabrica de pro acest prilej va fi semnat
neogorilă — 100 de hectare — vorabil şi de creştere a consu supra nivelului recoltei primu : fid şi vor asista la o lecţie dc duse lactate de la Liveieni îmbuteliază şi livrează zilnic mii noul Tratat de prietenie, co
i islorie ce se va desfăşura la
există la C.A.P. Vaidei. unde mului de carburanţi. Ba, mai I Muzeul Doftana. de litri de lapte pentru toati localităţile Văii Jiului. laborare şi asistenţă mutuală (Continuare. fn pag. a 4-a)
zilnic se lucrează cu 5 trac mult, două tractoare ae folo lui an al următorului cincinal. P Foto : N, MOLDOVEANU între Republica Socialistă
toare. Prin intensificarea pre sesc la transportul Îngrăşămin Prof. IOAN VLAD , România şi Republica Popu-
ocupării pentru eliberarea te telor pe terenurile ogorite din „ N. TIRCOB