Page 58 - Drumul_socialismului_1970_11

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4934 « MIERCURI 13 NOIEMBRIE 1970

STUDIUL IDEOLOGIC LA ORAŞE ŞANTIERE GOSPODĂREŞTI

pe marginea tematicilor cer­
Instruire diferenţi­ curilor procesele grevei generale, în­ ÎNDIGUIRI la br a d ţeni, care au prestat mai CĂMIN CULTURAL
semnătatea, urmările şi ecoul
mult de 24 000 ore de mun­
In partea a doua a Instrui­ el Internaţional De asemenea, ŞI CRIŞCIOR că patriotică, rcalizînd un LA TISA
ată, de conţinut rii programul a fost diferen­ este Indicată şi lucrarea „I volum de lucrări în valoare
ţiat. Astfel, propagandiştii şi Mal în România", apărută în Avem de executat în «v de 983 000 lei. In satul Tisa. din comuna
lectorii din cercurile cu ca­ colecţia „Mica bibliotecă de noastră, s-a construit prin
Elementele noi survenite in racter economic au participat cest an lucrări de îndiguiri VOICU STAN contribuţia în bani şi în
domeniul tematicii şi al la consultaţia : „întreprinde­ istorie", care prezintă Istori­ şi protecţie la Brad şi Criş- vicepreşedinte al Comitetului muncă a locuitorilor un
structurii învâţâmîntului de rea Funcţiunile sale şi atri­ cul Zilei de 1 Mai în ţara cior, pe valea riului Crişul ezecutiv al Consiliului popular frumos cămin cultural. In
partid reclamă o preocupare butele conducerii". Propagan­ noastră, modul in care clasa Alb, Valea Luncii şi Râbâ- al oraşului Brad fruntea acţiunii pentru con­
deosebită pentru pregătirea diştii de la cercurile de edu­ muncitoare a întîmptnat şl a­ rens«i. Valea Morii şi Ber­ strucţia acestui lăcaş de cul­
multilaterală a propagandiş­ caţie mornl-cctâţeneascâ ou niversat pe parcursul a 8 de­ zei ele., pe o lungime de PUNTE SUSPENDA­ tură ou fost Gheorghe Fur-
tilor şi Jcctorilor, de care de­ audiat expunerea „Socialis­ cenii Ziua muncii. 2 600 ml. Aceste sarcini noi dui, deputat Judeţean şi
pinde formarea unei gîndiri mul şl valorile morale", iar — Cursanţilor încadraţi în le-am repartizat pe între­ TA PESTE RlUL preşedintele comitetului de
politice creatoare la cursanţi cei de la cercurile de studie­ cercurile de educaţie moral- prinderi, instituţii şl cetă­ STREI cetăţeni. Gheorghe Ncdel-
Pretinzând — în mod firesc re a construcţiei dc stat în cetâţeneascâ, volumul de dez­ ţeni stabilind unde şi ce coviei, deputat comunal,
— ca studiul ideologic să albă Republica Socialistă România bateri etice „Cetăţean, socie­ volum de lucrări trebuie Cetăţenii din salul Co- precum şi cetăţenii fosif
o forţă mai mare de influen­ — expunerea „Rolul şi evolu­ tate, familie", apărut în Edi­ executat Datorită bunei or­ vragiu, comuna Bretea Româ­ Or,aşa. Dumitru Rrind.a, Du­
ţare, să dezvolte conştiinţa ţia statului socialist şi a func­ tura politică, 1970. El abor­ nă, sprijiniţi de consiliu) mitru Soica şi mulţi «alţii.
socialistă şi orizontul de cu­ ţiilor sale în etapa «actuală'. dează probleme ale valorilor ganizări a muncii, mobili­ popular, au construit, prin Contribuţia în bani «a cetă­
noştinţe de specialitate, este Constituie un fapt pozitiv morale. Idealului etic şl este­ zării largi a s<a|ariaţilor şi contribuţia lor materială şi
necesar ca în pregătirea pro­ râ la efectuarea pregătirii, tic, împlinirii personalităţii şi cetăţenilor, interesului ma­ în muncă, puntea peste rlu) ţenilor pentru ronstrueţia
pagandiştilor şi lectorilor să comitetul municipal de partid umanismul în societatea noas­ Strei, distrusă în mare par­ căminului s-a ridicat la
intervină metode mai perfec­ a «atras economişti, jurişti şi tră socialistă. nifestat pentru a pune la te de apă Noua punte este 250 000 lei, iar materialele
ţionate de transmitere a pro­ alte cadre cu o temeinică — Indispensabil pentru cei adăpost de pericolul Inun­ suspendată pe cabluri He
blemelor de bază ale învă­ pregătire, care au «avut cc care studiază în cercurile şi daţiilor cele două localităţi, oţel şi «are o lungime de pe­ procurate pe plan local şi
ţăturii inarxist-leniniste, ale transmite Ca minus — ab­ cursurile „Probleme de bază sarcinile de plan pe acest ste 70 ml Prin această prin munca prestată la
politicii partidului nostru senţa unor lectori şi propa­ ale Statutului Partidului Co­ an au fost depăşite. Astfel, punte se face legătura între 150 000 lei Au mai rămas
Recenta instruire a propa­ gandişti (sub diferite moti­ munist Romiin" este manua­ satele Covragiu şi Plopi. de executat zugrăvelile in­
de­
Materialele şi munca
gandiştilor şi lectorilor din vări). m.ai ales din instituţiile lul „Statutul P C.R. — princi­ am executat lucrări de în­ pusă de cetăţeni pentru re­ terioare şi, în curind. va
municipiu) Deva a răspuns cu caracter judeţean pii de bază". diguiri şi protecţie pe o construcţia punţii reprezin­
necesităţilor unei pregătiri ~ Pentru toate cercurile şi lungime de 4 570 ml. tă valoric peste 60 000 lei. avea loc inaugurarea cămi­
diferenţiate şi a avut şi con­ Cabinetul judeţean cursurile şi îndeosebi pentru La executarea acestor lu­ nului.
ţinut. Cum s-a desfăşurat ? cele de studiere a probleme­ crări au participat peete ANTON BRAN
Şedinţa de Instruire a fost lor curente ale politicii Inter­ primarul comunei Bretea EMIL FURDUI
deschisă printr-un simpozion, de partid recomandă ne şl externe a partidului şl 2 200 de salariaţi şl cetă­ Română primarul comunei Burjuc
la care au participat toţi pro­ statului nostru se reco­
pagandiştii şi lectorii, consa­ Cursanţilor din sistemul mandă broşura : NICOLAE
crat aniversării a 25 de ani organizat al învâţâmîntului CEAUŞESCU. „Cuvfntare In
de la Conferinţa Naţională a de partid, cabinetul Judeţean sesiunea jubiliară a Adunării
P.C.R. din octombrie 1945, A­ Ie recomandă să consulte ur­ Generale a Organizaţiei Na­ Pentru orientarea
poi. s-au prezentat în faţa lor mătoarele materiale : ţiunilor Unite — 19 octom­
coordonatele actuale şl de — Pentru cei ce studiază brie 1970”. Şcoala personalului
perspectivă ale economiei hu- „Istoria P.C.R. şi a mişcării profesională a elevilor
nedorene şi ale economiei muncitoreşti din România", Studiul temeinic Implică
municipiului — expunere ca­ volumul „Greva generală din procurarea din timp e mate­ Elevele clasei a V-a C. de Ia Şcoala
re a subliniat, prin forţa e­ România '20“, editat de Insti­ rialului bibliografic 1 generală nr. 9 din municipiul Hunedoara,
xemplelor concrete aduse, po­ tutul de studii istorice şl so- s-au întîlnit de curind cu două munci- La Simeria triaj s-a dat în folosinţă
litica partidului de industria­ cial-politlce de pe lîngâ CC loare fruntaşe de la secţia de ţesut co­ o nouă sală, cu o capacitate de 00 locuri,
lizare socialistă şi a reţinut a) P.C.R. Lucrarea se referă voare a cooperativei „Drum Nou" din lo­
mult atenţia —, lar^în conti­ la condiţiile economice şl so- calitate. destinată pregătirii profesionale a perso­
nuare s-au transml9 principa­ cial-politlce din perioada Moment Intilnirea s-a organizat cu scopul de a nalului. Planşele şi piesele secţionate ca­
lele sarcini din domeniul luptelor muncitoreşti din anii familiariza elevii cu meseriile mal puţin
muncii de propagandă şl s-au 1918—1920, organizarea şl des­ cunoscute de el. In Încheierea discuţiilor, re se găsesc aici formează un mediu
Diversificarea sortimentală a producţiei de mase plastice ne­
purtat discuţii, de principiu, făşurarea grevei generale, semnificativ cesare consumului industrial si casnic constituie o preocupare cele două muncitoare — Benonia Şandru prielnic pentru însuşirea de către sala­
şi Ana Pop — au Invitat elevele să facă
de prim ordin a colectivului Ira bricii chimice Orâştie. o vizită de documentare Ia atelierul de riaţi a instrucţiunilor de serviciu, pre­
Peşte 500 de elevi din cla­ IN FOTO î operatoarea Irina Fiilop, verificind un lot de put- ţesut covoare. lucrate de instructorii de specialitate.
sele a VII-o şi a VIII-o din verizatoare penbu echiparea aspiratoarelor de praf. Prof. MARJUS CONSTANTINESCU
şcolile generale ale munici­
Activitatea fereşti «V piului Deva au participat, in
sala „Aria* din localitate, la
o adunare lestivâ, prilejuita de
Intrarea tn rîndurîle membri­
lor Uniunii Tineretului Comu­
era va dobîndi o tatea înmi nării carnetului ro­ „Prestigiul profesiei depinde de noi" făcui c-o
nist a 80 de tineri. Festivi­
şu, organizată de Comitetul
municipal Deva ol U.T.C. in
colaborare cu Comitetul mu­ A fost absolut o coinciden­ ocupaţi nu numai medicii, cl nifestărilor de mercantilism,
I ntclpal al Organizaţiei pionie­
pozifie tehnico- rilor a fost precedată de în- re de seamă şi alegeri a comu­ oricare om care practică o a tendinţelor de Încălcare a vaca
ţă faptul că adunnrea de da­
tîlnirl ale elevilor cu activişti
profesie obţinută prin cali­
legilor statului şl legilor ne­
niştilor de la Spitalul din Hu­
de partid şl ai unor organiia-
it de masă. Ing. Carol Sza-
dii : prestigiul profesiei
profesiei
dic.
I nedoara a avut loc într-o zi ficare sau ani mulţi de stu­ scrise ale profesiei de me­
„Preatlgiul
►o, directorul întreprinderii de
de Joi, cînd e permisă vizita­
noastre, spunea medicul chi­
economica solidă lost activist al U.T.C., a relie­ rea bolnavilor de către mem­ rurg Gheorghe Farcaş, de­ Mă credeţi ori nu, dar eu, care n-am visat niciodată
prefabricate din beton Bîrcea,
brii de familie, rude sau cu­
pinde exact de noi. In fleca­
fat momente Importante din
re zi, la raportul de gardă,
visat-o pentru că nu mi-a trebuit, pentru efl n-am avut
zâ, coborau agale către poar­
activitatea organizaţiei revolu­ noscuţi. in ncea dupfl-amia- n s e m n a r i aducem ja cunoştinţă fapte şl ifl ţin pe Ungă casă o vacă, m-am jăcut cu ea. N-am
ţionare de tineret, lar Octa­ ta spitalului oameni în halo- întimplârl petrecute în spi­ unde s-o ţin — adică n-aveam grajd, că locuiesc in oraş,
bine Colectivul de la U.E I L. vian Mireşteanu, prlm-secreîar te de spital şl oaspeţi de-al tal Pentru unele din ele fn Orăştie —• şi pentru că nu mă pricepeam la vaci.
Orâştie, prin hărnicia şl pa­ al Comitetului municipal Deva lor care-1 vizitaseră. Am pri­ sîntem direct răspunzători. Numai să nu ţiu intrebat ce culoare a avut, cite coarne
ţUiaon din poo- 1) siunea oamenilor, prin com­ o! U.T.C., a vorbit despre lup­ vit feţele lor. Ceea ce se Din necesitatea păstrării Ele trec dincolo de porţile şi cîte picioare, dacă o chema Joiana ori Roşcata, că nu
petenţa, seriozitatea şi răs­ ia şi contribuţia adusă de putea citi pe ele era linişte nealterate a prestigiului pro­ spitalului, ajung la cunoştin­ pot spune. De ce ? Pentru că nu Ştiu. S-ar putea să ţi
punderea cadrelor, a recupe­ U.T.C. în anii grei de Ilegali­ şl încredere. fesiei de medic, comuniştii de ţa oamenilor şl aceasta nu ţost şi roşie şi albă, să ţi avut patru ori mai puţine pi-„
nomiî la dotaţia de stat în rat aproape toate restanţele tate precum şl In perioada N-em încercat o legătură la Spitalul din Hunedoara au contribuie la ridicarea pres­ doare, s-o Ji chemat... cum vreţi dumneavoastră.
valoare de peste 800 000 lei. şl 6e va prezenta la finele a- construcţiei societăţii socialis­ forţată între încrederea ace­ făcut apoi un „centru ner­ tigiului profesiei noastre. Să nu mă credeţi neserios, că nu mă consider Cele
Realizările pe care le-am nulul cu toţi indicatorii de­ te. Semnificaţia trecerii de la lor oameni şl adunarea de vos motor" al discuţiilor lor Trebuie să veghem ca ele să ce v-am spus sînt adevărul adevărat. M-am jăcut cu o
prezentat ne dau garanţia şi păşiţi. De asemenea, colecti­ organizaţia de pionieri la or­ alegeri a comuniştilor de la Implicaţiile acestui postulat nu aibă loc". vacă pe care n-am văzut-o. Am jost cadorisit cu ca în­
ne îndreptăţesc să afirmăm că vul de la U.E L. Petroşani ganizaţia U.T.C. şl necesitatea spital Acea legătură există. )e-au găsit ei într-o înaltă c- Cînd modul de a înţelege că din 1964 — nici n-am ştiut — de către organele fi­
planul anual şi angajamente­ şi-a revenit puternic şl dispu­ continuării pe un plan superi­ Au dezbătut membrii de ticâ a profesiei, în calmul cu apărarea prestigiului profe­ nanciare din Orăştie. Intr-un borderou, în dreptul nu­
le ce revin C.E.I.L. Deva vor ne de reale posibilităţi să se or a activităţilor au fost re­ partid din respectiva organi. care trebuie să se apropie siei e acesta, şl nu e singu­ melui meu, era trecut : un cap de animal pentru care
fi îndeplinite şi se vor înre­ redreseze total. U E L Haţeg levate de prof. Va si le Bota, zaţle multe aspecte ale ac­ de bolnav, în efortul dezin­ lar, înţelegi mal bine sigu­ s-a stabilit o taxă de 50 lei. Numai că adresa aceluia
gistra chiar unele depăşiri. este singura unitate care, cu activist ol Consiliului munici­ tivităţii lor politice şi profe­ teresat pe care trebuie sfi-1 ranţa din privirile celor ne­ din borderou era: strada Alexandru loan Cura, nr. 21.
— Indicatorii sintetici pe tot ajutorul dat, n-a reuşit să pal Deva a! Organizaţiei pio­ sionale. Un vorbitor a Lan­ depună pentru însănătoşirea voiţi să apeleze Ia serviciile L-au căutat organele financiare din Orăştie pînă in
ansamblul combinatului se redreseze. Nimic de zis, nierilor. colectivului spitalicesc din 1970 şi nu l-au găsit. Adresindu-se miliţiei, m-au găsit
sînt, neîndoielnic, pozitivi aici condiţiile de exploatare In încheierea manifestării a sat în discuţie o problemă Iul. Le-au mal găsit în com­ Hunedoara. pe mine care n-am locuit niciodată pe strada aceea, ci
şi se întrevede că vor e­ şt transport sînt mal dificile, rulat filmul românesc „La pa­ de care ar trebui să fie pre­ baterea cu toată tăria a ma­ ION CIOCLEI pe Dobrogeanu Gherea, la nr. 20, şi n-am avut nicicind
volua in acelaşi mod pină dar tot atît de adevărat este tru paşi de Infinit®. o vacă. Am avut ori nu, m-am pomenit cu poprire pe
la finele anului. Activita­ că la Ilaţeg avem de-a face salariu — „taxă pentru un cap dc animal“.
tea forestieră din judeţ cu o mai slabă organizare şi Am încercat eu să explic, să lămuresc că de cînd am
continuă insă să fie îm­ conducere a producţiei, cu venit fn Orăştie n-am auzit uacd sau vreun alt animal
povărată de o scamă de fenomene de Indisciplină Din cu coarne, că nu mi-a trebuit, că nici n-aş H avut unde
restanţe. Nu este Îndepli­ această cauză progresele făcu­ s-n ţin şi cu ce s-o hrănesc, câ nu m-aş fi priceput la
nită sarcina de creştere a te aici pentru redresare sînt O nouă staţie
productivităţii muncii, iar mal slabe. Precizez însă că ea — s-o îngrijesc, s-o adăp, s-o mulg, să fac brin:ti.
buştenii constituie încă şl aîcl am creat toate condi­ unt... — că eu sînt tîmplar la Fabrica chimică Orăştie ,.
marca problemă pe care ţiile ca munca să se Inten­ de spălare a Te înţelegi cu cine vrei şi cum vrei, prin semne, prin
combinatul n-a rezolvat-o sifice. interpret, prin radio, dar nu cu cei care nu ştiu decit ce
corespunzător cerinţelor e­ — Intensificarea activi­
conomiei naţionale. Care tăţii nu este numai o ne­ autovehiculelor scrie negru pe alb... Si scria că eu trebuie să plătesc,
este situaţia ? cesitate a perioadei actua­ că-i vaca mea. „Bine, am zis, plătesc. Dar daţi-mi va­
— Vreau să încep prin a le ci şi o condiţie funda­ Lo autobaza nr. 3 din ca şi mi-oi face un grajd, pe acoperiş, cu ascensor cum
preciza că atit productivitatea mentală pentru demararea Petroşani a fost dată re­ nu s-a mai văzut — cd fn curte n-am unde". Nici aşa
corespunzătoare a planului
muncii cît şi producţia de cent în exploatare o nouă n-a fost bine. Cică să fac contestaţie, să fiu scutit d<>
buşteni au înregistrat ritmuri pe primul an al cincinalu­ staţie mecanizată de spă­
foarte bune în toată perioada lui viitor. Aşadar, în ce lare a autovehiculelor. în­ fard. Am făcut şi contestaţie, dar vaca tot s-a ţinut de
dc la începutul anului şi pină măsură îmbinaţi producţia tregul complex de spălare mine ca scaiul de oaie.
In calamităţi. In lunile moi, actuală cu pregătirea celei este montat intr-o clădire Acum am aflat că consiliul popular a lămurit lucru­
Iunie şi iulie râminerile în viitoare şi ce măsuri şi închisă asigurîndu-se ast­ Z
urmă «au fost însă foarte mari. acţiuni desfăşuraţi ca, o fel condiţii optime de lu­ rile şi că înscrierea a fost fictivă. Şi asta tocmai acum
Forţa de muncă a stagnat sau dată intraţi in noul cinci­ cru pe anotimpul rece. cind am început să cred că mă făcui şi eu cu o vacă.
a fost folosită la refacerea nal. forestierii hunedoreni Instalaţia de deservire O Tocmai acum cînd am bătut pe la nu ştiu cite uşi, un­
potenţialului productiv dis­ să şteargă din activitatea este astfel concepută incit de toţi m-au lămurit că-i vaca mea, vine primăria şi
lor „tradiţia'* restanţelor?
trus — Am acumulat suficientă jeturile de spâ, create de zice că nu-i, că vaca-t... fictivă. Păcat • Mi-aş fi făcut
In a doua jumătate a anu­ două pompe care dezvoltă
lui noi am luat măsuri ener­ experienţă pentru a şti 6â o presiune dc 6 atmosfere, j LU un grajd pe acoperiş, cu Instalaţie de muls, cu vîntu-
gice şi am acţionat cu toate preţuim, la Justa valoare, sînt concentrate asupra | rătoarc de-mi dădea laptele praf, cu ascensor...
pregătirea temeinică a pro­
mijloacele disponibile pentru autovehiculului din patru ! Păcat.
redresare Efectivele au fost ducţiei anului viitor. De a­ direcţii. Se reduce astfel !
completate la toate unităţile, ceea, conducerea combinatu­ timpul de spălare a unui DRAGOŞ CALIN
sectoarele şi exploatările. lui a şi avut mereu în vede­ automobil cu 60 la sută, |
Ne am sporit dotarea tehnica re toate aspectele ce le im­ folosindu-se pentru deser- | (pentru conformitate GHEORGHE SIMINA,
prin darea în folosinţă a 8 plică pregătirea. Principalul înscrisă fn arhitectonica tradiţională a oraşului, clădirea Liceului din Simeria adăposteşte vire 2 oameni in loc de 4 ‘ muncitor fa F.C. Orâştie)
noi îuniculare şi 40 fierăstraie nostru obiectiv constă în asi­ paşii sutelor da elevi spre îndrăzneţe călătorii ale mintii. cîţi erau necesari pentru
mecanice, am organizat mai gurarea stocurilor de masă Foto : N. GHENA vechiul sistem de spălare.
bine folosirea utilajelor şi a lemnoasă la fiecare sector şi
mijloacelor dc transport Ca unitate, astfel ca şt în lamă
urmare, începind din luna exploatarea şi transportul să
august productivitatea plani­ se desfăşoare intr-un flux
ficată s-a depăşit în fiecare normal. S-au stabilit procese­
lună Restanţa dc 1,9 procen­ le tehnologice şi eşalonarea
te care mai există la ora ac­ exploatării parchetelor şl s-a In mişcarea de inovaţii de la C. S. Hunedoara
tuală va fi recuperată inte­ programat raţional crearea Simpozion
stocurilor pe exploatări.
In
gral pînă la sfîrşitu) anului noile parchete s-au terminat
Restanţele la buşteni, echi­ instalaţiile de scos-apropîat,
valând cu mai mult decît pro­ drumurile pentru tractoore.
ducţia pe o lună dc vîrf a funtcularele, rampele, s-au Omagiind comemorarea a
combinatului, au fost de ase­ amenajat cabanele pentru 150 de ani de la naşterea Bariere artificiale în calea valorificării inteligentei tehnice
menea diminuate Pină acum muncitori şi adăposturile pen­ lui Friedrich Engels, biroul
am recuperat 14 300 mc, iar tru animalele de tracţiune In organizaţiei de bază al
pînă la finele lui decembrie funcţie de necesităţi am făcut U.T.C. de la şcolile genera­
recuperarea se va ridica la o redistribuire a parcului le nr. 1 şl 5 din Hunedoa­ Numărul inovatorilor de Ia toare o peste 100 de salariaţi tele nevralgice ale chestiunii productive, nici nu se gîndesc
circa 22 500 mc. Asemănător propriu de transport Utilaje­ ra au organizat, în colabo­ Combinatul siderurgic Hune­ Cifrele sînt semnificative nu Mulţi inovatori şi-au exprimat să se complice şi cu alte pro­ mai multă preocupare şi in­
au stat lucrurile şi la mangal le şi mecanismele sînt de a- rare cu biblioteca munici­ doara se înscrie pe o curbă atît prin ele înseşi, cît prin părerea câ perioada de studiu bleme. La alte întreprinderi teres în realizarea prototipu­
unde restanţa iniţială de 780 semenca pregătite să facă pală. simpozionul : „Sărbă­ mereu ascendentă de la an la valoarea intrinsecă a ideilor este prea îndelungată, câ ter­ din ţară rezolvarea devine şi rilor, căci dacă se caută cu
tone se recuperează în între­ faţă solicitărilor din perioada torim naşterea Iul Engels®. an. Tot mai mulţi salariaţi preconizate şi materializate r giversările au devenit o prac­ mai dificilă. De asemenea, se insistenţă s-ar găsi totuşi i
gime în cursul acestei luni de iarnă. Cît priveşte forţa La manifestare au fost pre­ sînt preocupaţi să aducă îm­ cele 67 de inovaţii aplicate pî- tică obişnuită în activitatea găsesc greu oamenii care să e­ nele posibilităţi Şeful birou­
lui de Invenţii mai propunea
— Detalierea situaţiei a­ de muncă, ne preocupă sta­ zentate Jxpunerile „Tînărul bunătăţiri proceselor de pro­ nâ în prezent au adus combi­ biroului de invenţii, că deci­ xecute prototipurile, căci pen­ recompensarea colaboratorilor
mintite pe unităţi şi sec­ bilizarea efectivelor, califica­ Engels şi geneza marxis­ ducţie, să găsească soluţii natului economii postcalcula- ziile se iau cu multă greuta­ tru asemenea activitate ei nu care concură la întocmirea
toare arată o stare de lu­ rea muncitorilor mecanizatori mului", „Semnatar al Ma­ tehnice noi, mal avansate, te în valoare dc 13,6 milioa­ te (dovadă stau, în acest sens, sînt retribuiţi, in aceste con­ documentaţiei şl realizare*
cruri contradictorie, din în şcoli proprii şi în ţară. nifestului Partidului Comu­ care să le uşureze munca şi ne Iei, contribuind la reduce­ propunerile nerezolvate de a­ diţii, inovaţia este aşezată la practică a Inovaţiei, ceea < *
care rezultă că efnrturilc Conturind imaginea de nist", „Engels şi Internaţio­ să conducă la obţinerea unor rea importului unor piese şi nul trecut). dosar „pînă la noi ordine" ca­ ar duce — aprecia el — Ia spo­
şi rezultatele nu nu o in­ ansamblu a preocupărilor co­ nala I" şi „Creator al con­ rezultate superioare. materiale care se procurau cu Evident, acceptarea unei re apar tîrz.iu sau niciodată rirea operativităţii în realiza
tensitate uniformă, iar u­ lori ivclor noastre ţin să cepţiei materîallst-dialecti- Fenomenul este firesc. Prin mari eforturi valutare. propuneri trebuie să se facă pe Ing. Iîie Nicolae, şeful birou­ rea prototipurilor şi, în ultimă
ncle colective subordonate adaug efortul şi hotârirea ca­ ce". Expunerile susţinute baza unei analize temeinice, lui de invenţii, inovaţii şi ra­
combinatului au o activi­ drelor de conducere din ca­ de prof. Elena Rusu. A- măsurile luate de partid şi Cu toate acestea, mişcarea competente care să cîntâreascâ ţionalizări îşi exprima părerea instanţă, la creşterea numârn
tate necorespunzătoarc. drul C.E.I.L. pentru lichida­ driona Barbu, Cornelia Ta- de stat pe linia perfecţionării de inovaţii de la C.S Hune­ cu grijă fiecare avantaj şi câ problema va căpăta o rezol­ Iul de Inovaţii aplicate
Cum explicaţi acest fe­ toiu şl Ovîdiu Duduia au activităţii Întreprinderilor in­ doara întimpinâ încă o seric dezavantaj, dar tărăgănările vare de fond numai cînd con­ Asupra acestor aspecte ar
ei
de dificultăţi în drumul
nomen ? rea neajunsurilor existente în fost urmărite cu interes de dustriale s-au creat condiţii spre deplina afirmare. O de­ la nesfîrşit trebuie, cu toată fecţionarea prototipurilor se trebui să reflecteze atît bi­
roul de Invenţii cît şi comite­
prielnice pentru valorificarea
— Intr-adevăr puteam obţi­ organizarea şi . conducerea către participanţi, iar expo­ pe scară largă a capacităţii monstrează acest lucru, cu pri­ tăria, combătute va face în mod centralizat, pe tul de direcţie Inteligenţi
ne rezultate superioare dacă producţiei, creşterea compe­ creatoare, a inteligenţei tehni­ sosinţă, numărul mare al pro­ Ni s-a spus câ obstacolul minister. în cadrul unui ate­ tehnică reprezintă astăzi o foi­
n-ar fi existat şi dacă n-ar tenţei şi responsabilităţii ziţia de cărţi şi fotografii ce şi Iniţiativei maselor de punerilor încă nevalorificatc. principal în aplicarea inovaţii­ lier specializat Ni se pare in­ ţă uriaşă în creşterea, diversi­
exista încă diferenţieri­ noastre în soluţionarea ope­ „Din viaţa şi activitatea Iui oameni ai muncii. Numai în Spre surprinderea noastră, lor îl reprezintă crearea pro­ teresantă o asemenea sugestie ficarea şi perfecţionarea pro­
le dintre colectivele noastre rativă şi cficacc a tuturor Engels" a întregit cu docu­ acest an, Ia biroul de inven­ inovaţiile n-au fost respinse: totipurilor Combinatul n-ar fi Investiţiile pe care le-ar soli­ ducţiei, iar pentru valorific«>-
Astfel, sectoarele Dobra, Hu­ problemelor producţiei, fapt mente inedite simpozionul. ţii, inovaţii şi raţionalizări din majoritatea au primit avizul în stare să facă faţă acestei cita ar îi compensate cu vîrf rea ei trebuie creat un climat
sarcini Atelierele sale meca­
şi îndesat dc avantajele odu-
nedoara, Baia de Criş, pre­ rc ne va permite să înaintăm IOAN VLAD cadrul combinatului s-au în­ dc intrare în producţie sau nice dc abia reuşesc să asi­ se producţiei Pînă la înfâp- de efervescenţă continuu rre»
aton re.
cum şi secţia dc industriali­ cu succes în viitorul cin­ registrat 127 propuneri de ino­ sc află în curs de studiere. gure necesarul de piese pen­ tuire.a eî se impune însă ca şi
zare Vata lucrează foarte cinal. vaţii, emanaţie a gîndirii crea­ Aici atingem unul din punc­ tru întreţinerea agregatelor în combinat să se manifeste AL. SANDULESCU