Page 59 - Drumul_socialismului_1970_11

3
DRUMUL SOCIALISMULUI €» Nr. 4934 • MIERCURI 18 NOIEMBRIE 1970
!=XBZ2 3BMW1' ‘IIBBTflT m»w>TO»pryg*»«iA««iuiiau0HfllWimw«jimta

Vă răspundem la întrebare

Ana Borza, din Banpotoc, neflciaţl şl de pensie de la ce urmează să plece, contrac­
ne acrie câ este âalariată la cooperativa agricolă pentru te In Care se vor prevedea pe
oficiul P.T.T-R. ţi .plăteşte la perioada cît aţi lucrat în ea de o parte obligaţiile unităţii,
cooperativa agricolă de pro­ Cu cit se contribuie mai mult cum ar fi, de pildă : suporta­
ducţie o anume sumă pentru la Casa de pensii, cu atît şi rea parţială sau Integrală a
pensie. Deşi nu ne 6pune ce pensia din sectorul agTicol va şcolarizării, cheltuielile pentru
anume răspuns doreşte, bănu­ fi mal mare Facem această instruirea salariaţilor etc. In
im câ dumneaei vrea să ştie precizare pe considerentul că contractele de muncă se vor
dacă ponte beneficia de două fondul necesar acoperirii plăţii prevedea, desigur, şi obligaţii­ In Jurul orei 11,00 — Sosirea
pensii în acelaşi timp. Ţinem pensiilor în acest sector se le salariaţilor. Aceştia vor la Sofia a delegaţiei do
să o informăm pe semnatara alcătuieşte din următoarele trebui să presteze in unitatea partid şl guvernamentale
Republicii
a
Socialiste
scrisorii câ In legea pensiilor, surse ; 1) Contribuţia anuală respectivă cel puţin 5 ani de România, condusă de to­
la art 63, se menţionează a cooperativelor agricole de la terminarea formei de in­ varăşul Nlcolae Ceauşescu,
printre altele : „Nimeni nu 3,5 la sută din valoarea pro­ struire. In cazul nerespectârîi rare tace o vizită oficiali
de prietenie in Republica
poale primi decît o singură ducţiei globale ; 2) Contribu­ acestei obligaţii, salariaţii vor Populari Bulgaria;
pensie, indiferent de fondul ţia de 5 sau 10 lei lunar a suporta cheltuielile făcute de 18.00 Unlversnl-şotron — enci­
din care aceasta este plătită, cooperatorilor apţi de muncă, unitate pentru pregătirea lor. clopedic pentru elevi;
ori de legea în care este pre­ membri al Casei de pensii, de Valoarea despăgubirii variază 18.30 Cabinet economic Tv.;
văzut dreptul la pensie, cu ex­ la împlinirea vîrstei de IC în raport de timpul cît anga­
cepţia celor prevăzuţi la art. ani. jatul a lucrat după terminarea 19,15 Transmisiune directă a
tragerii concursului Pro-
46, alineatul cinci (se referă la instruirii De exemplu, dacă noexpres;
copiii orfani) In cazul în ca­ Gh Barbu, din Hunedoa­ un salariat a lucrat numai 3 19,20 1001 de seri — emlstuno
re o persoană ce are dreptul ra, ne roagă să-l spunem ce ani la unitatea cu care a în­ pentru cel rolei;
la pensie — se menţionează se Intlmplâ cu un salariat di\- cheiat actul adiţional, cuan­ 19.30 Telejurnalul de scară;
mai departe în acest articol — că părăseşte întreprinderea fă­ tumul despăgubirii va îl de 2/5 20.00 Handbal. R o.ffl A n I a — Vedete din noile cartiere ole otoşului Brad.
în cadrul asigurărilor sociale ră a mal aştepta să se termine din suma Integrală, reprezen- Lf.R.S.S. (masculin) — re­ Foto : V. ONOIU
de stat, a lucrat o perioadă ca contractul încheiat înainte de tînd cheltuielile făcute de u­ priza a 11-a. Transmlslu-
membru în cooperativele a­ şcolarizare. La art. 21, din Le­ nitate cu Instruirea lui. In caz ' ne de la Cluj;
gricole de producţie va putea gea nr. 1/1970, Instituţia sau câ a lucrat numai 4 ani, des­ 20.30 Tele-clncmaleca: „Amert-
primi pe lingă pensia de asi­ întreprinderea care îşi trimite păgubirea va fi de 1/5 din cu, America” (partea I); RADIO
gurări sociale cuvenită pentru angajaţii la o şcoală sau curs cheltuieli. Exemplul a fost dat 22.00 Cadran International;
timpul cît a lucrat ca angajat de specializare, cu scoaterea conslderind că în ambele situ­ 22.30 Gala marilor Interpreţi Măsuri hotărite pentru înlăturarea cauzelor
şi pensia de la sectorul coope­ acestora din producţie, va a­ români. Lucia Stânescu, PROGRAMUL I : 6.05-9.30 Mu-
rativei agricole de producţie, vea grijă ca, înainte de a se aţii actul adiţional a fost în­ de la Opera română din zlcâ Şl aciualiiâli; 9.30 Viata căr­
Cluj;
ţilor; 10,10 Curs de limba ger­
pentru perioada cît a lucrat crea această situaţie, să în­ cheiat pe o durată de 5 ani. mana; 10.30 Vreau sâ şllu; 11,05
zică uşoarâ; 12,25 Ştiinţa la zis care pol provoca incendii in perioadadc iarnă
în acest sector". Deci dum­ cheie un act adiţional la con­ 22,50 Telejurnalul rie noapte; Concerl coral: 11,30 Recital dc
neavoastră aveţi dreptul să be_ tractele de muncă ale celor N. PANAITESCU 23.00 închiderea emisiunii. operâ. Elena Dima-Toroiman ;
IMS Sfatul medicului; 12,00 Mu­
12.30 Melodii populare; 13.00 Ra­
diojurnal; 13,10 Avanpremiera co­
tidiana; 13,22 Melodii de Gelu So- Perioada de toamnă— desca cauze gave de incendii, Un chibrit sau un rest de
lomonescu sl Scrgiu Malagamba; soldate cu pagube materiale ţigară aprinse şi aruncate
.. s * 13.95 Cintcce pioniereşti Şi pentru iarnă favorizează izbucnirea
tinerei: H.00 Compozitorul sâptâ- unor incendii. Cauzele sînt însemnate la întîmplare pot nimeri în
mtnli — Benjamin Brltten ; 14,40 Un loc important în cate­ finul din şură, în grajd,
Publicitate radio; 14.50 Arii din multiple, dar ele pot fi pre­
operetele Iul Filarct Barbu ; venite dacă se ţine scama de goria cauzelor de incendii îl într-o găleată cu benzină,
15 00 Sedai radiofonic pentru ti­ condiţiile în care pot să a- deţine şt folosirea în mod ne­ pe un covor, lîngă o cortină
nerii ascultători: 1G.00 Radiojur­ sau perdea, în uscăturile din
nal; 16.20 Miniaturi distractive : parâ Statistica incendiilor corespunzător a focului des­
10.30 Consultaţie Juridică; 16.40 din anii trecuţi arată cA chis. Lăsarea focului aprins pădure, declanşînd incendii.
Pagini alese din operetele lut în întreprinderi, şantiere şi în sobe şi nesupravegheat, Acţionînd cu hotârîre îm­
Al doilea concert Lehar: 17,05 Antena tinerelului ; localităţi, în această perioa­ introducerea în vatra sobei potriva cauzelor care pot
1T30 Muzică populară; 18,03 Ştiin­
ţă, tehnică, fantezie ; 15,30 Clnte-
cui c pretutindeni ; 19,00 Gazeta dă. cele mai multe incendii a unor bucăţi de lemne mai provoca incendii nu trebuie
sînt provocate din neglijen­
Jungi decît aceasta sau usca­
radio; 20,05 Toblcta dc seară : sâ neglijăm măsurile speci­
20.10 Microvecltal Lutgl loncscn : tă. ponderea lor fiind de rea lor după sobă, uscarea ale ce se impun a fi luate în
simfonic al Filarmonicii „Seară Beethoven“ 20.20 Arghe/.tana ; 20.25 Zece me­ peste 35 la sulă. In această hainelor, rufelor sau altor perioada toamnă—iarnă şi
lodii preferate ; 21.00 Capodopere
obiecte în imediata apropie­
care se referă Ja asigurarea
perioadă, pericolul de in­
ale literaturii : „Oeilip rege”
de
Sofocic ; 21.20 Orchestra Cornel cendiu este mai acentuat re a sobei sînt cauze obişnu­ intervenţiei prompte şi efi­
Popescu ; 21.30 Moment poetic ; la obiectivele din sectorul ite ale incendiilor din gos­ cace în caz de incendiu. Este
de stat din Arad rlnd, la Caso de cultură a sindicatelor din Petroşani, o fost 21.3S Solistul serlt — Al Martlno: agricol, şantierele dc con­ podării. necesar ca în permanenţă
Unul dintre evenimentele de .prestigiu orgonizate, de cu-
Radiojurnal: 22,20 Sport :
22.00
strucţii, păduri, depozite de
căile de acces sâ fie practi­
Faptele arată câ sînt ne­
22.30 Pentru magnetofonul dv. ;
„Seara Beethoven". Cel peste 100 melomani, care au par­ 23.on Concert de seară; 0,03-5,00 materiale şi sînt destul dc numărate formele prin care cabile, hidranţii de incendiu
Estrada nocturnă.
şi celelalte surse de apă să
frecvente şi în gospodăriile
focul deschis, folosit negli­
ticipat !o această manifestare închinată sărbătoririi bicen­
PROGRAMUL II : 6,00 Program
m stagiunea deveanâ tenarului naşterii genialului compozitor, au ascultat cu o- muzical do dimineaţă; 7.00 Radio­ cetăţenilor Defectele de jent, poate provoca incendii fie protejate împotriva în­
construcţii şi instalaţii gene­
gheţului. Pregătirea utilaju­
cest prilej o intoresantă expunere asupra vieţii şl operei
cu urmări grave. Dintre a­
jurnal; 7.15 Program muzical de
sole, făcută de Petre Codreaou, director adjunct artistic Io dimineaţă (continuare); 8.10 Tot rează multe incendii şi ele cestea se evidenţiază i arde­ lui din dotarea formaţiilor
Înainte; 11.00 Melodii populare; 11,20
Opera din Bucureşti. Momentele de culme ale creaţiei au drept cauză coşurile pen­ rea gunoaielor în apropierea civile de pompieri din obi­
Filarmonica de stat din Arad oară In această toamnă, sala beethovenlene au fost Mustrote cu audiţia unor discuri, pre­ Muzică uşoară; 13.15 Recital de o- tru evacuarea fumului care se şurilor, furajelor, pe vînt ective şi localităţi, pentru a
îşi onorează exemplar stagiu­ „Arta" este o gazdă ,îngheţa­ cum şl de concertul susţinut cu acest prilej de formaţia de perâ; 13,30 Unda veselă (reluare); lermină in poduri, netencui- puternic şi fără supraveghe­ funcţiona fn condiţiile dc
14.00 Interpret! de muzică popu­
nea permanentă Io Deva, pe ca ­ cameră a cosei de cultură, care a concertat sub bagheta lară; 14,30 Muzică uşoară; 14,55 te la exterior, coşuri metali­ re, aruncarea la întîmplare temperatură scăzută şi men­
re a iniţiat-o în această toam­ tă* pentru concertele simfoni­ prof. V. luoadu. Ştiinţa la zi; 17.00 Rapsodic de toam­ ce aşezate în apropiere de ţinerea lui în perfectă stare
nă — muzică uşoară : 17.35 Cârti
nă. Cel de-ol doilea concert al cei Pa scena acestei săli, Şte­ de pretutindeni ; 18.03 Concert de pereţi sau alte materiale in­ a cenuşii cu jeraticul ne­ de funcţionare' este. de ase­
stins, în curţi. în apropi­
stagiunii 1970-1971, a cărui pre­ fan Buba trebuia să-şl sufle In ★ muzică populară; 18,30 Cur3 de flamabile. burlane scoase menea, o sarcină majoră.
mieră o avut loc duminică la A­ mtinl cînd arcuşul II dădea Tot In cadrul sărbătoririi bicentenarului naşterii Iul limba germană : 10.S0 SCS de cln- sub streaşină sau prin aco­ erea furajelor şi a altor ma­
rad. o fost oferit melomanilor Beethoven, între 10-17 noiembrie, în foaierul Casei de cul­ tece ; 19.00 Revista şlngărclor ; periş, fără a fi izolate, coşuri teriale inflamabile. Am arătat cauzele mai
19.30 Meridiane lirice ; 19,50 Noap­
din municipiul Deva in ziua ime­ răgaz; pe aceeaşi scenă, pri­ tură a sindicatelor din Petroşani a fost deschisă o expozi­ te bună, copil 1; 22,00 Maestru necurăţate, sobe de metal In fiecare gospodărie se frecvente, care acţionează
diat următoare, cu o promptitu­ mul concert al Filarmonicii ţie - „Bicentenarul Beethoven", şl discipol : George Enescu şi aşezate direct pe duşumele găsesc numeroase bunuri de cu mai multă intensitate în
violonista Ida Hăndel: 22,35 Jazz;
dine măgulitoare şi demnă de din Arad (19 octombrie) a fost 23.05 Discuri rare; 23,35 Muzică sau cu uşiţele de alimentare uz casnic care dacă nu sînt anotimpul răcoros Datoria
întregul respect o) publicului. primit tot fntr-o atmosferă M. CHIOREANU de cameră; 24.00—1.00 Concert de defecte, diferite improvizaţii folosite corect pot provoca patriotică şi cetăţenească
Concertul, pregătit cu grijă şl • polară*. Luni seara, cel de-al muzică contemporană nl Orches­ făcute la instalaţiile electri­ incendii. Un fier de călcat cere tuturor conducătorilor
de întreprinderi, şantiere şi
minuţiozitate sub bagheta diri­ trei Radiodifuziunii olandeze. ce de către persoane necali­ uitat încins pe haina ce se locafitâţi. comisiilor tehnice
jorului Eliodor Râu, directorul doilea concert s-a desfăşurat ficate. folosirea de siguran­ calcă o poate aprinde cu u­ de prevenire şi stingere a
(ilarmonicii orădene, o lost a ­ fără nici o pauză, pentru că ţe . supradimensionate la ta­ şurinţă, un reşou, un aparat
preciat cu deosebită căldură de Interpreţii şl publicul tremu­ blouri, a unor reşouri im­ de radio sau televizor ui­ incendiilor, formaţiilor civi­
publicul deveon — eJevI oi li­ rau pur şl simpla I provizate sînt tot atîtea tate în stare de funcţionare le de pompieri, cetăţenilor
ceului de muzică, profesori de Medalion literar cauze care generează incen­ în priză pot provoca incen­ să-şi intensifice eforturile în
specialitate, iubitori ai muzicii Să fie caloriferele Insensibi­ dii. dii şi multe altele această perioadă, luînd mă­
suri hotârîte pentru înlătu­
clasice. le la mnzica clasică ? Se poa­ Pe şantierele de construc­ O cauză de loc neglijabilă rarea cauzelor care pot pro­
Primo porte o concertului a te. Dar, oricum şl orice gamă Biblioteca Casai da cultu­ ţii, anotimpul friguros ridi­ a incendiilor o constituie şi voca incendii, verificînd cu
cuprins uvertura „Alma Mater*\ de motivări şi argumente s-ar ră a sindicatelor din Petro­ că probleme multiple, atît jocul copiilor cu focul, sub toată răspunderea . modul în
de Gheorghe Şoima, lucrare de­ adnee, nu poate fi explicată şani a organizat tn urmă cu în ce priveşte continuitatea diverse forme, cele mai des care sînt aplicate şi respec­
întîlnite fiind : jocul cu chi­
dicată înfiinţării universităţii li ­ in nici un fel această inospi- crteva zilo un interesont me* muncii, cît şi asigurarea în­ briturile prin şuri, poduri tate normele legale de pre­
doNon literar pa tema „Ale­
biene. in care acordurile maies­ talltate faţă de Iniţiativa Fi­ xandru Odobescu, scriitor pro­ călzirii încăperilor. In unele şi la sobe, aprinderea focu­ venire, în scopul apărării
locuri încălzirea este asigu­
tuoase subliniază bucuria înălţă­ larmonicii din Arad şi această gresist, continuatorul genera­ rată cu diverşi combustibili, rilor în păduri, jocul cu lăm­ proprietăţii socialiste, ob­
rii spirituale. întărită de finalul acută lipsă de respect faţă de ţiei da la 1848". Expunerea iar în altele cu lemne. Folosi­ pile de iluminat şi*gâtit etc. şteşti şi personale de peri­
apoteotic ol cîntecului studenţesc un pnbllc care — chiar dacă a lost susţinută de prof. leon rea Instalaţiilor de încălzit şi Exemplele au demonstrat colul incendiilor.
Potroşcoiu, fiind urmărită cu
nerespectarea normelor
de
„Gaudeomus igitur". Concertul e fn majoritate format din e­ deosebit Interes de cei pre­ prevenire a incendiilor, pre­ câ deseori neglijenţa fumă­ Lt. col. VALENTIN POPA
torilor a provocat incendii
pentru vioară şi orchestră nr. 5 levi şl profesorii (or de muzi­ zenţi. cum şl facerei) focului de care în multe cazuri s-au sol­ comandantul Grupului de
in La mojor, de Wollgang Ama­ că — merită mal mult. către diverşi muncitori în dat pe lingă pagube şi cu pompieri al judeţului
deus Mozart, ovînd co solistă pe locuri Interzise constituie a- pierderi de vieţi omeneşti. Hunedoara
tinâro Ana Maria M asalkl, lau­
reată a Concursului Internaţio­
nal „George Enescu" — 1970, a 1
LONEA :
(„Cultural”) ;
Acţiu­
constituit revelaţia concertului. VREMEA nea „Vulturul” („Minerul”) ;
Imbinînd fericit sensibil rtoteo Manifestări ştiinţifice CINEMA PAROŞENI : Urmărirea („E-
nergla");
PETRILA ; Explozie
partiturii cu propria-i sensibilita­ In munţi („Muncitoresc");
te interpretativă, Ana Maria PENTRU 24 ORE DEVA : Sentinţa („Patria“); VULCAN : Ghici cine vine la
URI-
cină 7 („Muncitoresc");
Cu dirijabilul spre Polul Nord
Mosolici ne-o prilejuit Intîlnl- Vreme schimbătoare, cu ce­ („Arta”) ; SIMEIHA : Danslnd CANI : Picioare lungi, degete
rul temporar noros. Vor cădea sirtnkl („Mureşul“) ; HUNE­ lungi („7 Noiembrie"); ORAŞ-
reo cu adevărata muzică mozar- Recent, o brigadă ştiinţifico compusă din profesorii Bela precipitam, mol ales sub for­ DOARA : Păsările („Sldcrur- TIE i Căsători o prin mica pu­
Bot, Ladistau Boroş, Vasile Gâinaru, Tiberîu Goschler şi mă de ploaie, vintul va sufla blicitate („Patria“) ; Tatăl meu
tianâ. potrivit din nord $1 nord-vest. gistul“) ; CALAN t Mireasa era căpitanul („Flacăra“); GEOA-
Tiberlu Dăncescu i-a deplasat în satul Jeledinţi pentru a Iu negru („11 Iunie"); TELIUC :
Simfonia pariiiană in Do ma­ răspunde la întrebările sătenilor. Discuţiile au fost însoţite Temperaturile minime vor os­ Regele suedez („Mureşul"); GIU-BAI ; Monştrii; IIATEG :
cila Intre minus 5 şi zero gro-
minţi
ţi-al ieşit dîu
Tony
jor, „Ursul", de Joseph Haydn, de filme documentare precum şi de proiecţii de diapozi­ do, Iar maximele Intre 8 şi ÎS GHELAR : Atentatul dc la Sa­ („Popular“); DRAD : Afurisi­
(„Minerul"); PETRO­
rajevo
Romeo şi Julicta
ŞANI : Alia
a încheiat cu virtuozitate con­ tive. grade. Dimineaţa — ceaţă lo­ şl Aventurile Iul Juan („7 No­ tul dc bunic („Steaua roşie“);
cală.
GURADARZA : Picioare lungi,
certul (ilarmonicii arădene, răs­ iembrie"); LUPENI : Jocul ca­ degeto lungi („Minerul“) ;
PENTRU URMĂTOARELE re ucide („Muncitoresc"); In- 1LIA : Moartea unul birocrat
plătii de public cu repetate a ­ „Este bătrâneţea o boală ?" - s-o intitulat expunerea DOUA ZILE tilnirc la Vechea âloschec („Lumina").
plauze Io scenă deschisă. susţinută zilele trecute de prof, univ. dr. docent Emil Cră­
ciun, membru corespondent ol Academiei R.S.R., Io Deva şi Vreme schimbătoare, cu co­
don­
Prezent fn expoziţia IntcrJud eteană o artiştilor plastici,
Prof. TIBERIU BARDAN Hunedoara şi care a fost urmărită de un mare număr de chlsi recent la Deva, NleolAe Ad am (Orăştle) se Impune ca un rul variabil. Vor cădea preci­
pitaţii locale sub
dc
formă
ascultători. sculptor dc talent şl mare fino ţe (n redarea detaliului fizic. ploaie, lapovlţă şl ninsoare.
NOTA REDACŢIEI : Nu în­ In foto : „Ion Pop Jlctcganul“ - bust realizat dc Nlcolao Adam. Temperatura — In scădere u-
şoarâ. D IR E C Ţ IA A G R IC O L A
ţelegem de ce. pentru a treia
J U D E Ţ E A N Ă
(Urmare dm or. 4931) pirea în lanţ a numeroase pro­
In comparaţie cu diametrul duse, pe seama consumatorului.
globului pămîntesc, spaţiu) vi­ Purificarea reziduurilor lichide Hunedoara-Deva
tal al omului este subţire ca „Societatea sinucigaşă (II) sau gozoose industriale ar ti în­
membrana de sub coaja unui ou. că cea mai uşoară. Problemo se A N U N T A
Este vorba de prima treime a complică, în termeni economici,
troposferei, de şiroiul de ocr cu­ în sectorul troficului aerian şi te­
prinzând oxigenul necesar vieţii. Dar omul consumă astăzi oxi­ gele morine — pe care le distru­ 6 la sută sub nivelul existent în pare o fi intrat intr-un cerc vi­ restru. Eo se complică mai mult CONCURS PENTRU OCUPAREA UNUI
Dar numai circa o cincime din gen în cantităţi moi mari decît ge pe colea poluării mărilor cu mediul rural înconjurător. In a ­ cios. Pe de o parte, poluoreo în privinţa lichidării deşeurilor POST DE MEDIC VETERINAR PRINCIPAL LA
aerul pe care îl respirăm constă orieînd. Fiecare autovehicul con­ ape industriale, reziduuri chi­ semenea oraşe, copiii şi cei su costă mult, prin pierderile pe ca­ şi gunoaielor. In SU .A ,, de e ­ LABORATORUL VETERINAR DIN DEVA
din oxigen. Problema vitală es­ sumă oxigen, fiecare barcă cu mice, gunoaie, petrol, DDT şi ierinzi de căile respiratorii se re­ re le provoacă. S-a calculat că xemplu, anual sînt aruncate la
te co volumul oxigenului reînnoit motor, fiecare cositoare meca­ alte insecticide, acestea din ur­ simt în mod deosebit. în S.U.A., de exemplu, pe lingă gunoi 7 milioane automobile. 30 Condiţia de prezentare la concurs conform anexei
să fie moi mare co cel ol oxige­ nică. Avioanele consumă şi mai mă avînd capacitatea de o se nota de plată pentru curentul e milioane tone de hîrtie, 48 mili­ 5 la avizul Ministerului Muncii nr. 7 451/1970 este
nului consumat de fiinţele, ani­ mult : !o fiecare zbor peste A- răspindi. menţine şi acumula. In IN ANUL 2 000... leclric, fiecare familie plăteşte, arde de cutii de conserve, fără a de 8 ani vechime în funcţia de medic veterinar.
malele şi plantele terestre. Omul tlontic, un avion cu reacţie con­ primăvara acestui an, biologii invizibil, cite 60 dolari pe an maî vorbi de sticle, materiale Cererile de înscriere se primesc la Direcţia agri­
reduce cu bună ştiinţă această sumă prin combustie pînă Io 35 oceonogrofîntruniţi la Edin­ Dacă ritmul actual al poluă­ pentru acea poluare o aerului plastice etc. .
relaţie. tone de oxigen - şi în întreaga burgh, au relevat că în ultimii rii apei şi acrului şi al defrişării care rezultă de pe urma produc­ încă mai grea este problema colă judeţeană Hunedoara-Deva str. dr. Petru Groza
O VIITOARE CRIZA DE lume zboară zilnic 3 000 avioane 20 de ani familia algelor s-a pădurilor va continuo, spun oa­ ţiei de curent electric ; ¡ar pen­ asanării şi „reînvierii" lacurilor nr. 22-24, pînă la data de 30 noiembrie 1970.
şi apelor curgătoare. Există di­
OXIGEN 7 cu reacţie. Aceasta înseamnă împuţinot vertiginos. menii de ştiinţă, pînă în anul tru poluarea aerului în ansam­
pierderea o circa 16 milioane In plus, omul taie pădurile, 2 000 marja de siguranţă a oxi blul său, pierderile revin, in ferite proiecte - în R.F.G., in Su­
Dacă nu ar exista mările şi o­ genului riscă sâ se îngusteze în S.U.A., Io circa 200 dolari de edia - care ar putea fi realiza­
ceanele, Pămîntul or fi pustiu co tone de oxigen in fiecare an. sursa celei moi mari părţi din mod critic. Dr. Berkner. care po persoană pe an... bile — cu cheltuieli mori in banî
Luna : 70 Io sută din oxigenul fă­ Potrivit calculelor. în ritmul ac­ cele 30 la sută ale oxigenului re a fi cel mai alarmat dintre ei, şi timp - pentru locuri avind o
ră de care viaţa nu este posibi­ tual consumul de oxigen al o- produs pe uscat S-o calculat câ, spune printre altele că omul nu-şi Pe de altă parte, măsurile ce suprafaţă de... 1 000 m?. Dar în IHTREPRIHDEREU IHOUSTMAI Ă
lă provine din apele mărilor. EI vioanelor cu reacţie va creşte pi- în ciuda normelor privind raţio va modifica vechile obiceiuri şi s*or putea fuo pentru purificarea cazul unor locuri ca Erie sau
este furnizat de algele unicelu- nă în anul 2 000 de zece ori ; în nolizareo tăierii pădurilor şi vechile atitudini decît sub impe­ aerului sau apei, sau neutrolî- Michigan sau al mărilor şi o­
lore denumite diotomee - hra­ ansamblu, traficul terestru şi ae mărirea suprafeţelor de iarbă şi riul unei forţe irezistibile. E) se zarea agenţilor poluanţi, sînt le­ ceanelor lucrurile devin utopice.
na de boză a majorităţii peşti­ rian urmează să se întreiosco legume, care produc de altfel teme că această forţă ar putea gate de mori cheltuieli. S-o pre­ O altă problemă pentru care „BtIM&BEM“ BAIA MA«E~
lor. Restul de 30 Io sută îl asi­ sau sâ se împătrească. mult mai puţin oxigen, cantita­ conizat, de exemplu, co fiecare deocamdată nu se întrevede
gură vegetaţia de pe uscat. A ­ Consumul artificial de oxigen tea de oxigen este în scădere. ii foameo, boala şî violenţa. întreprindere industrială să su­ perspectiva unei soluţii este ceo
cest raport o fost stabilit în nu se limitează însă la trafic. In plus, spaţiul retras vegetaţiei porte cheltuielile necesare pen­ a purificări» faunei marine de str. M. Emlnescu, nr. 63
1966 de dr, Uoyd Berkner, fos­ Expertul britanic dr. J. Lovelock de către reţeaua de şosele asfal­ POLUAREA COSTA, tru o menţine „puritatea" ei. ur- diferiţii produşi toxici. Oamenii
tul preşedinte al Comisiei de o calculat că arderea cărbune­ tate este în continuă creştere. Pe DEPOLUAREA COSTA mînd să amortizeze aceste chel­ de ştiinţă au făcut sugestivul DISPUNE DE URMĂTOARELE CAPACITĂŢI DE PRODUCTE:
consilieri ştiinţifici ai Casei Al­ lui şi petrolului reclamă astăzi teritoriul S.U.A., uscatul nu pro­ MAI MULT tuieli pe calea preţurilor de calcul că. dacă astăzi s-or..pu­
be. 15 Io sută din producţia de o­ duce astăzi mai mult de 60 la vînzore o produselor sole. Unele ne definitiv capăt împrăştierii ® ACOPERIRI GALVANICE (nichelări, zincărî cu pasivi-
Dacă oxigenul Pămîntului nu xigen biologic. !n actualul ritm sută din oxigenul consumat. Res Problema poluării în ansam­ mori firme ar fi chior dispuse să mercurului sau derivatelor lui ar zare, cuprâri).
ar fî reînnoit prin fotosintezo al dezvoltării industriale, preci­ tul este acoperit de flora Paci- blul său devine tot mai greu de treacă pe această bază la mă­ trebui sâ treacă 100 de ani pînă
diatomeelor, el s-or epuizo in zează el, pînă în 3-4 decenii pe­ f icului. rezolvat. Diferiţii agenţi ai po suri pentru evitarea poluării, ce în peşti nu se vor moi găsi & ACOPERIRI DE PROTECŢIE prin vopsiri cu vopsele in
decurs de 2 000 de ani... Oame­ trolul şi cărbunele vor fi prin­ In centrele urbane, diferenţa luării există şi trebuie să existe, pretinzînd. in mod logic, garan­ urme de mercur... ulei, arse in cuptor şi hamerslack.
nii acceptă în general oxigenul cipalii consumatori ai oxigenu­ dintre consumul şi producţia de ¡ntr-o măsură lot mai mare, pro­ ţia că firmele concurente indige­ Omul. spun specialiştii, înfec* EXECUTĂRI DE MOBILIER COMERCIAL pentru diver­
ca ceva de la sine înţeles, uitînd lui. oxigen este atît de flagraotă, in­ porţională cu dezvoltarea indus­ ne sau străine vor lua măsuri tează şi destramă natura, fără o
că ei există numai datorită o- In acelaşi timp jn care socie­ cit nivelul coborît al conţinutului trială. Primejdiile poluării sînt similare şi vor încărca, Io rînduî avea vreo reţetă pentrj restabi­ se unităţi de desfacere.
celel mici diferenţe dintre can­ tatea civilizotă măreşte conside­ de oxigen ol aerului poate fi universal recunoscute, dar se fa­ lor, preţul propriilor produse. Ar lirea ei. Comenzile se depun Io serviciul desfacere. Informaţii la
titatea de oxigen produsă de rabil consumul de oxigen, eo stabilit cu precizie. La Los An­ ce prea puţin pentru înlătura­ fi, deci, necesară o acţiune in­ AL. A. telefon 12763.
floră şi cea consumată în mod strangulează producţia de oxi­ geles, de exemplu, acest nivel rea lor. ternaţională concertată, care de
natural. gen a principalului furnizor — d - este în mod constant cu circa In acest domeniu, omenirea fapt or avea drept rezultat scum­ (Vo urma)