Page 61 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 61
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ'
Intervenţia reprezentantu
! lui României în problema
? restabilirii drepturilor I
Chinei la O.N.U. 1 2
I
M Conferinţa generala ju-
biliară a O.N.U. pentru agri
!
cultură şi alimentaţie (E.A.D.) i
Curier, Atlas
5
L _ _ _ - î
ANUL XXII. Nr. 4935 JOI 19 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale
a Republicii Socialiste România,
condusa de tovarăşul flCOlM CEAU$ESCII, DEFINITIVAREA CONTRACTE
in Republica Populară Bulgaria LOR ECONOMICE, condiţie ho-
tărttoare în DEMARAJUL DI
Miercuri âimîneaţa a pă naraş, Paul Niculeseu-Mizil,
răsit Capitala, plecînd spre Gheorghe Pană, Virgil Trofin, VIZITE PROTOCOLARE
Sofia, delegaţia de partid şj Maxim Berghianu, Florian
guvernamentală a Republicii Dânâlache, Emil Drâgânescu, NAMIC AL PRODUCŢIEI PE 1971
Janos Fazekas, Petre
Lupu,
Socialiste România, con Manea Mânescu, Dumitru Po la tovarăşul Todor Jivkov
dusă de tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, secretar general al pa, Dumitru Popescu, Gheor In domeniul aprovizionării,
Partidului Comunist Român, ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Şte Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Au participat Boris Vel- Demarajul dinamic al viito negative asupra funcţionării stadiul acoperirii cu contrac
preşedintele Consiliului de fan Voitee, losif Banc, Miron secretar general al Partidu cev, Lîcezar Avramov, Dan- rului cincinal este condiţionat mecanismului economic. Ur te şi comenzi a necesarului de
Stat al Republicii Socialiste Conslnntinescu, Mihaî Dalea, lui Comunist Român, pre cio Dimitrov, Ivan Başev, nemijlocit de pregătirea lehni- mărind lichidarea acestor n- materii prime şi materiale
România, care, potrivit înţe Ion Uiescu, Ion Stânescu, de şedintele Consiliului de Stat Konstantin Tellalov, Spas co-materialâ a producţiei şi a nomalii şi promovarea în re pentru îndeplinirea planului
legerii stabilite anterior, va vicepreşedinţi ai Consiliului al Republicii Socialiste Româ Gospodov. sigurarea unor posibilităţi fer laţiile contractuale dintre în pe 1971 arată o situaţie pozi
face o vizită oficială de prie de Miniştri, membri ai C.C. nia, a făcut miercuri dupâ- F.F.A. „Viscoza" Lupeni. me de plasament al întregii treprinderi a unor raporturi tivă în numeroase unităţi. A
tenie în Republica Populară a! P.C.R., ai Consiliului de amiazâ o vizită protocolară întrevederea a decurs Intr-o producţii marfă atit pe piaţa corespunzătoare sarcinilor ac
Bulgaria. Stat şi ai guvernului, condu tovarăşului Todor Jivkov, atmosferă caldă, prietenească. Aspect dintr-o secţie de pro internă cît şi |a export. Aba tuale ale dezvoltării economi proape toate întreprinderile
Cu acest prilej va fi semnat cători ai instituţiilor centrale prim-secretar al Comitetului La sosirea delegaţiei româ duse finite, care in curind vor terile de la această cerinţă o- ei, noua legislaţie a contrac au depus comenzile la minis
noul Tratat de prietenie, co şi organizaţiilor obşteşti, ge Central al Partidului Comu ne, o mare mulţime de oa lua drumul fabricilor de ţesături. biectivâ a producţiei, consta telor economice, aplicată înce- terele şi centralele coordona
laborare şi asistenţă mutuală nerali, ziarişti români şi co nist Bulgar, preşedintele Con meni aflaţi în piaţa din faţa tate frecvent în anii trecuţi; pînd din acest an, creează ca toare de balanţe, precum şi Ia
între Republica Socialistă respondenţl ai presei străini siliului de Miniştri al Repu sediului C.C. au salutat cu Foto ; N. MOIDOVEANU au grevat serios activitatea e- drul necesar optimizării proce întreprinderile furnizoare. La
România şi Republica Popu Au fost de faţă şefi ai mi blicii Populare Bulgaria, la deosebită căldură pe tovară conomicâ a unor întreprinderi, selor de aprovizionare tehni- prima decadă a acestei luni,
lară Bulgaria. siunilor diplomatice acredita, sediul C.C. al P.C. Bulgar. şul Nicolae Ceauşescu, pe cei generînd implicaţii cu efecte co-materialâ, râspunzînd im întreprinderea electrocentrale
Din delegaţie iac parte to la Bucureşti, precum şi Bor La întrevedere au luat par lalţi oaspeţi. Conducătorul perativului de a facilita din Deva avea încheiate contracte
varăşii 3lie Verdeţ, membru slav Konstantinov, însârcin- te tovarăşii Ilie Verdeţ, Leon partidului şi statului nostru toate punctele de vedere pre de aprovizionare pentru 85 la
al Comitetului Executiv, al tul cu afaceri ad-interim 1 te Răutu, Vasile Patilineţ, a răspuns ovaţiilor mulţimii, gătirea temeinică a producţiei sută din materiile prime şi
Prezidiului Permanent al C.C. R P. Bulgaria la Bucureşti, )i Cornelia Mâncscu, Vasile a strîns mîinile a numeroşi Succesele minerilor în reducerea con din primul an al cincinalului materialele necesare pe între
al P.C.R, prim-vicepreşedinte membri aî ambasadei. Vlad, Nicolae Blejan cetăţeni. viitor gul an şi 93,2 la sută pentru
al Consiliului de Miniştri, La plecare, t o v a r ă ş 1 sumului de material lemnos Efectele noilor principii ca trimestrul I din 1971. La Fa
Leonte Răutu, membru al Nicolae Ceauşescu a fost câlu- la tovarăşul re fundamentează şi călăuzesc brica chimică Orâştie aceleaşi
Comitetului Executiv al CC. ros salutat de mii de c«â- Unităţile miniere din De menţionat faptul astăzi relaţiile dintre între procente se ridică la 83.5 şi
al P.C.R., vicepreşedinte al ţeni aî Capitalei veniţi la e- 9 bazinul Văii Jiului au că acest succes a permis prinderi şi centrale, în dubla 82,2 ¡a sută, la „Vîscoza** Lu
Consiliului de Miniştri, pre roport. Prin aplauze şi ov;ii, înregistrat in acest an depăşirea angajamentu lor calitate de furnizori şi be peni 70,5 şi 72,3 la sutâ, la
şedintele părţii române în scandînd îndelung „Ceauşcru, Gheorghi Traîkov importante succese pe lui asumat pe acest an neficiari, sînt deosebit de vi I M.C. Bîrcea 69,1 şi respectiv
Comisia mixtă guvernamen P.C.R.", ei şi-au exprima'a- linia reducerii consumu cu 5 300 mc. Totodată zibile şî în industria judeţu 86,5 la sutâ.
tală îomâno-bulgară de cola deziunea deplină la poliea lui de material lemnos cantitatea de lemn eco lui nostru. Strâduindu-se să Contractarea producţiei-mar-
borare economică şi tehnieo- internă şi externă a pardu- In după-amiaza aceleiaşi prietenească, au luat parte folosit |a susţinerea lu nomisită poate asigura utilizeze cît mai eficace pîr- fâ se află la un stadiu cores
ştiinţifică, Vasile Pntilineţ, lui nostru, hotărirea ierm de zile, t o v a r ă ş u l Nicolae membrii delegaţiei române. crărilor miniere. Astfel extragerea unei produc ghiile perfecţionate, instru punzător la multe unitâti. Ast
membru supleant al Comite a o înfăptui neabătut, petru Ceauşescu a făcut o vizită Din partea bulgară au asis consumul specific la ţii suplimentare cores mentarul de mijloace şi moda fel, întreaga producţie marfă
tului Executiv, secretar al binele întregului nostru po protocolară tovarăşului Gheor tat : Lîcezar Avramov, Dan- lemnul de mină realizat punzătoare producţiei pe lităţi de lucru în încheierea a Centralei cărbunelui Petro
C.C. nl P.C.R., Corneliu Mâ- por Secretarul genera al ghi Traikov, preşedintele Pre cio Dimitrov, Gheorghi Kuli- pe întregul bazin este douăsprezece zile lucră contractelor oferite de noua şani are dc pe acum asigurată
nescu, membru al CC. al partidului a răspuns manes- zidiului Adunării Populare a şev, vicepreşedinte al Prezi cu 1,5 mc la 1 000 tone toare din acest an. legislaţie, consiliile de admi desfacerea. O seamă de alic
P.C.R., ministrul afacerilor lârilor entuziaste ale mior Republicii Populare Bulgaria, diului Adunării Populare, cărbune extras sub pre Cele mai bune rezul nistraţie şi comitetele de di întreprinderi, cum sînt I M.
externe, Vasile Vlad, membru de bucureşteni. Pionieri au la palatul Adunării Populare. Mincio Mincev, secretar al vederile fixate prin pla tate le-au obţinut mine recţie din judeţ au asigurat Barza, I.M Hunedoara. F.C O-
La întrevedere, desfăşurată
supleant al C.C. al P.C.R, oferit conducătorilor de pflid intr-o atmosferâ cordială. Prezidiului Adunării Popu nul de stat, economia rii de la E.M. Lupeni şi în mai mare măsură condiţii A l. VAIERIU
lare, Ivan Başev.
şef de secţie la C.C. al P.C.R . şl de stat buchete de flori totală de lemn echiva E.M. Aninoasa care au certe, premise mai sigure pen
şi Nicolae Blejan, ambasado La ora 10, în aclamaţie lentă reducerii consu realizat împreună o e tru fabricarea şi realizarea
rul Republicii Socialiste mulţimii, avionul oficîc a DINEU OFICIAL mului specific fiind de conomie la lemn de mi producţiei anului viitor la ni
România la Sofia. decolat, Sndreptîndu-se 5re peste 9 200 mc. nă de peste 7 000 mc. velul cerinţelor de cantitate, B22E232 t\ pog o 2 o)
La plecare, pe aeroportul capitala Republicii Popiare sortiment, ritmicitate şi cali
Bâneasa, delegaţia a fost sa Bulgaria. Tovarăşul Todor Jivkov, Au hiat parte Gheorghi tate.
lutată de tovarăşii Emil Bod- (Agerpn) prim-secretar al Comitetului Traikov, preşedintele Prezi
Central al Partidului Comunist diului Adunării Populare, Bo-
Bulgar, preşedintele Consili ian Bilgaranov, Ţola Dragoi-
Sosirea la Sofia ului de Miniştri al Republicii ceva, Jivko Jivkov, Ivan Po Cu slanul cincinal
Populare
Bulgaria, a oferit
Boris
pov, Stanco Todorov,
miercuri la sediul C.C. al Velcev, Lîcezar Avramov, îndeplinit
P.C. Bulgar un dineu oficia) p o r m t st
SOFIA 18. — Trimişii spe de stimă faţă de on- Anghel Tanev, membri ai C.C.
ciali Agerpres transmit : So ducâtorul partidului şi sta în onoarea delegaţiei de partid ai P.C. Bulgar, ai Prezidiului
fia, capitala ţârii vecine şi tului nostru, care, în fntea şi guvernamentale a Republi Adunării Populare şi aî gu E.M. Teliuc
cii Socialiste România, condu
prietene, a întimpinat pe to delegaţiei de partid şi ^*er- să de tovarăşul Nicolae vernului, conducători de insti —• Mina noastră — ne explica secretarul comitetu
varăşul Nicolae Ceauşescu, namentale a României cia- Ceauşescu. tuţii centrale şi organizaţii lui de partid, Ioan Rusu, de la Exploatarea minieră Colectivul de muncă
secretar general al Partidului liste, face o vizită oficia de obşteşti Deva, — are un mod de exploatare specific, poate unic al Exploatării miniere
Comunist Român, preşedinte prietenie în Republica jpu- Au participat tovarăşii Ilie Au fost intonate imnurile in fără. Se lucrează către adincime pe o suprafaţă de Teliuc raportează înde
le Consiliului de Stat al Re larâ Bulgaria. Verdeţ, Leonte Răutu, vasile de stat ale Republicii Socia aproximativ 16 000 mp. Dincolo de această distantă, a plinirea integrală, înainte
publicii Socialiste România, Din delegaţie fac par to Patilineţ, Cornelîu Mânescu, liste România şi ale Republi dică in pereţi, nu se mai găseşte minereu. de termen, a sarcinilor
nu numai cu onorurile cele varăşii Ilie Verdeţ. mnbru Vasile Vlad, Nicolae Blejan, cii Populare Bulgaria. Am coborît împreună in mină Ne am apropiat de planului cincinal actual.
mai înalte rezervate şefilor al Comitetului Execut, al membrii delegaţiei de partid In timpul dineului, desfăşu cineva căruia i-am aflat mai tirziu, după cc am ieşit, Tovarăşii Vaier Almăşan,
de state, ci şi cu căldura ini şi guvernamentale a Republi rat într-o atmosferă caldă, to numele : Roman Pătruţ. şeful exploatării, şi Cos-
milor zecilor de mii de cetă In mină numele nu mai avea valoare şi am ştiut că ma Culcea, secretarul co
ţeni, care au ţinut sâ-i adre cii Socialiste România, precum vărăşească, tovarăşii Todor ar fi o greşeală să-i cerem omului să ni-l spună. Nici mitetului de partid pe mi
seze urarea de bun venit, (Continuare In pag al-a) şi alte persoane oficiale care Jivkov şi Nicolae Ceauşescu despre el nu putea să vorbească. „Ăştia — a zis, ară- nă, relatează câ in pe
să-şi exprime sentimentele însoţesc delegaţia română au rostit toasturi. tîndu-i la stingă şi la dreapta pe mineri ■— sînt oa rioada cincinalului actu'
meni vrednici, încercaţi şi pot ajunge cu ei pină la al minerii de la Teliuc
miezul pămîntului“. au extras o producţie de
Mai multe am aflat de la secretarul dc partid despre minereu de fier de a
Pătruţ. II cunoştea bine. proape 5,6 milioane to
— A fost mai intîi artificier ; ducea explozivul in o-
ne, sarcina de creştere
Instruire DIN CE MOTIVE NOILE LIVEZI AU rifidile perforate de mineri. Asta intra in meseria lui. a productivităţii muncii
Pe Ungă puşcare mai ajuta la transportul dc mate
în această perioadă a
riale, la reparaţii şi altele. Din luna mai şi-a exprimai fost depăşită cu 7,5 la
pe teme de dorinţa să lucreze ca miner. Dorinţa i-a fost îndeplini sută faţă de plan, iar
tă şi i s-a dat în primire o brigadă care obţinuse rc-
cheltuielile de produc
legumicultura „ÎNGIEŢAT“ ÎN FAZA DE PROIECT ? zultate mai slabe datorită, în special, lipsei de orga ţie s-au redus cu 7 mi
nizare. De atunci, la fiecare bilanţ, brigada in frunte
lioane de tei.
In aceste zile, la Casa a- cu Roman Pătruţ a obţinut totdeauna minereu peste In perioada celor 45
grnnomului din Mintia are plan. Pe luna septembrie şi-a îndeplinit planul cu 101,6 de 2 Île râmase pinâ la
loc instruirea inginerilor la sută. finele anului, colectivul
şefi din cooperativele agri Planul de m â su rieh n ico - Nu vom insista cîtuşi de amintite materialul sâdilor pentru a „acoperi" nereal ¡za II priveam pe brigadier şi aveam sentimentul că fă de muncă de la E.M. Te
cole cultivatoare de legu organizatorice privin execu puţin asupra avantajelor cer s-a procurat cu cîteva zile în rea plantaţiei intensive pe ră ortacii lui, pe carc-i tot mîngiio cu ochii, ar fi fost liuc va realiza peste
me şi a şefilor de ferme tarea lucrărilor agrde din te oferite de înfiinţarea noi urmă (ieri s-n adus şi la cele 12 hectare stabilite. Te un om ca oricare altul. Aici insă. Roman se împlinea prevederile cincinalului
lor plantaţii în toamnă (pro
CAP
Teiu), dar aşteaptă
bortiviticole. Sint dezbătu areastâ toamnă, în h n it de renul este desfundat ; mai pe sine, era o părticică a colectivului a producţie suplimentară
te probleme privind tehno Direcţia agricolă şi Î.C.A.P., cent de prindere mai mare şi ziua cind cooperatorii se vor trebuie doar discuit şi nivelat de 252 000 tone de mi
logia producerii răsaduri prevede, înlr^ altei (redăm reuşită mai sigură), care hotărî să treacă la săpatul — ne relata interlocutorul. MARIN NEGOIJA nereuri şi 68 500 tone de
lor şi asigurarea bazei ma textual) câ : ,,se vaimenajn sînt binecunoscute de cadrele gropilor Tovarăşul Ioachim Lucrările respective se vor fier in minereu marfă.
Roşea, secretarul Comitetului
teriale necesare realizării terenul şi asigura Uerialul tehnice şi de conducerile uni face cînd va dispune şeful
sarcinilor pe anul 1971 în sâdilor necesar plairii a 50 tăţilor agricole. Ne vom re comunal de partid Lâpugiu secţiei de mecanizare (!). Dar,
feri, deci, la felul cum
de Jos, ne spunea câ de abia
se
legumicultură. Iti ultima zi, de hectare cu pomh masiv, oare nu inginerul şef al
în prezenţa preşedinţilor de din care pe 30 de ¡clare se concretizează sarcinile stabi ieri s-a trimis după un C.A.P şi preşedintele unităţii
C A.P. şi a organelor con va face plantaţientensivâ lite într-un plan de măsuri burghiu la Geoagiu pen răspund de activitatea trac
tractante, se va analiza ac pînâ la data de ISoiembrie care, după cum bine se ştie, tru a se efectua mecanic toarelor permanentizate in
nu se
întocmeşte de dragul
ce
cadrul cooperativei ? Incerti
gropile de plantare De
tivitatea depusă în acest an ac.*. Deoarece ternul res de a avea doar un plan în nu s-o fî luat mai din timp
in legumicultură şi se va â- pectiv a expirat cîteva plus la dosar, ci pentru a se o astfel de iniţiativă, avînd tudinea asupra executării
dopta planul de măsuri re zile, se pune în rd firesc transpune în viaţă punct cu în vedere câ burghiul nu s-a plantaţiei este agravată de
feritor la asigurarea re punct acţiunile preconizate folosit de loc în această faptul câ nu se cunoaşte ni
coltei anului viilor. întrebarea t cum r finalizat toamnă la Geoagiu ? Singura mic în legătură cu procura
obiectivul respect! Cu toate câ obiectivele ce
trebuiau înfăptuite în pomi explicaţie constă în faptul că rea pomilor.
cultură se cunosc de cel pu inginerii şî preşedinţii celor De asemenea, singurul gest
ţin două luni de zile. pinâ la trei cooperative agricole au schiţat pentru înfiinţarea
ora actuală nu s-a realizat nici privit cu lipsă de răspunde plantaţiei intensive pe o su
măcar un hectar de livadă re sarcinile ce revin unităţi
dîn cele 50 stabilite (!). In- lor în privinţa extinderii li prafaţă de C hectare la C A P.
Irucît deocamdată timpul mai vezilor. Orîcît dc optimişti ar Geoagiu este doar desfunda
permite (bine ar fi ca în fi tovarăşii losif Semăn (pre rea a 3 hectare.
gheţul să înlîrzie cît mai şedinte al CA P Teiu), losif
mult !), era de aşteptat ca cel •Serban (preşedinle al CAP Evident, in condiţiile cînd
la această dată la capitolul
puţin pregătirile să se afle Fintoac) şi losif Lâslâu (pre
într-un stadiu avansat Şî a şedintele CAP Ohaba), pre plantaţii dc pomi apare cifra
cestea însă au ,,îngheţat" în cum şi inginerii din aceste zero. este de datoria organi
faza de., proiect. Spre exem coopei nlive, e greu de între zaţiilor de partid, a conduce
plu, la cooperativele agrico văzut câ vor lichida în urmă rilor de unilăti, cadrelor teh
le din Ohaba. Fin tone şi Teiu toarele 4-5 zile restanţele nice şi organelor agricole ju
unde trebuiau să se înfiinţe inadmisibile înregistrate la deţene să intervină cu mă
ze livezi noi de pumi pe cite plantatul pomilor. suri energice pentru lichida
rea grabnică a restantelor şi
3-8 hectare, nu s-a săpat nici Lipsite de orice temei sînt
o groapă, cu toate câ terenul şi ,,argumentele" invocate de finalizarea exemplară a sar Termocentrala Mintia. Cu ajutorul acestui excavator şi al altor utilaje şi instalaţii, munca
este pichetat de multă vre tovarăşul Silviu Vîrvoni, pre cinii de extindere a livezilor. în depozitul de cărbune ore un grad ¡nalt de mecanizare. Foto : V. ONOIU
me. La primele două unităţi şedintele C.A.P. PeşteAnA,
/