Page 63 - Drumul_socialismului_1970_11

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4935 O JOI 19 NOIEMBRIE 1970 3

KI1IIM Ce trebuie să ştim Trăite,

IU I) despre epidemii văzute,

Odaia cineva m-a întrebat
dacă am un prieten. M-am In Jurul o rd 16,00 Mitingul
prefăcut încurcat şl l-am ru­ Interviu cu dr. THEODOR BADAU, directorul Direcţiei prieteniei româno-bulgaro.
gat să-mi spună ce înţelege sanitare a Judeţului Hunedoara Transmisiune de la So- intimplate
flaj
prin aceasta. „Păi, un om 18.00 hmislune In limba ma­
curat — mi-a explicat el —, — In presă, prin alte mijloace de comunicare in ma­ ghiara {
unul, să zicem, cu care să-ţi să 5e vorbeşte de apariţia unor epidemii, Mai puţin in 18.40 Handbal: U.R.S.S. - Iu­
goslavia (masculin) — re­
depeni gîndurile şi Ungă fo­ ţările europene, mai mult in ţările din Orient, Africa priza a 11-a. Transmisiu­ LUCIAN CEL CINSTIT
ne de Ia Cluj;
toliul căruia, la film ori la etc. V-am ruga să ne spuneţi ce este, de fapt, o epi­ 19.10 Publicitate;
teatru, să il ai pe al tău", demie ? 19,20 1001 de seri — emisiune Intr-uaa din zilele trecu­
l-am răspuns afirmativ. Ori­ — De-a lungul anilor, epidemiile au primit diferite pentru cel m id i te, elevul Luciaa Bocaa. dia
ce individ, trăind In socie­ definiţii ( boală contagioasă care cuprinde un mare 19.30 Telejurnalul de itearAi Sintandrei. elev fn clasa a
20.00 Handbal: România — Un­
tate, are cel puţin un semen număr de Indivizi, alţii au inclus In această noţiune nu­ garia (masculin) — re­ VlII-a a Şcolii gonerale or.
al ¿au de modul celui de­ mai cazurile de multiplicare prin contagiune Intestina­ priza a H-a. Transmisiu­ 4 din Deva. s-a prezentat la
ne de la Cluj;
scris mai sus. Mai mult, lă. Cert este că omul, devenind contagios, constituie o 20.30 Film sorlali „Noile aven­ ofiţerul de serviciu al mili­
membrul unei colectivităţi sursă de Infecţie, de răsplndlre a bolii pentru cei din turi ale Iul Hucltleberry ţiei municipiului Deva cu
de dimensiuni mal mici te Jur. Flnn*i 500 de lei. „l-am găsit a­
simte legat dialectic de oa­ — Clnd se poate spune despre o boală că a devenit 21.00 Portul (reportaj); seară Intr-ua autobuz. Vă
menii cu care trăieşte şl epidemică ? 21.10 Opereta In... diapozitive; rog să-i Inmlaaţi păgubaşu­
22.00 Poşta Tv. de Ion Buche-
munceşte împreună. — O boală transmisibilă te poate socoti epidemică ru; lui“ — a spus el.
Spun toate acestea pentru atunci clnd media cazurilor de Îmbolnăvire observate 22,13 Reportaj Tv. i Prin Bul­ Peatru fapta sa de înaltă
gariei
că in continuare vreau să anual este superioară mediei cazurilor observate In 22.33 Telejurnalul de noapte i înainte de intrarea in Petroşani, panglica de asfalt a şoselei face cîteva „opturi" care pun ciaste şl corectitudine ele­
mă) refer la comunistul Ioan cinci ani precedenţi. Evident, o epldţanie nu se naşte 22,43 Varlelâfl pe pelicula. la încercare îndeminarea şi atenţia celor de la volan. Foto : N. GHENA vul Lucian merită laudele şi
Tanislav, şef de schimb tn- spontan. Ca să izbucnească trebuie reuniţi cltlva fac­ aprecierile noastre. Alături
tr-o altă brigadă minieră. Eu tori care constituie lanţul epidemiologie. dc el. părinţii şi educatorii
consider că îmi e prieten. De — Care sint verigile acestui lanţ ? care se ocupă dc educaţia
vreme ce ne întîlnim de ţie- — In primul rlnd, agentul patogen, variabil, care lui. Colegii se pot mtndri cu
poate fi un microorganism (bacterii, virusuri, spiro­ Lucian I
chete, rlcketsil etc.), apoi rezervorul de agenţi pato­ CINEMA Vă răspundem ia întrebare ORIGINALITATE
I ovarăşii mei geni şl, In sîîrşlt, vectorii care vor transmite agentul
patogen Indivizilor receptivi.
— Cum se produce diseminarea agentului patogen Amos Beca, din Jeledinţi, piul Hunedoara, ne roagă tor. Deşi nu negaţi cerut, pu­ La adreea modulul cum se
de muncă sau, mal precis, cum se face contaminarea 7 tria*)! PAcatui dragostei („Ar­ ne spune tn scrisoarea adre­ sâ-i publicăm în coloanele blicăm numai Iniţialele nu­ face servirea consumatorilor
DEVA : 100 de. carabine („Pa­
— Diseminarea agentului patogen sau contaminarea ta “) ; SIMERIA : Dansind Slr- sată redacţiei că întreprin­ ziarului nostru o poezie pe melui dv. Facem acest lucru la restaurantul „Dunărea",
din Hunedoara, primim pe­
se face prin două modalităţi, după cum boala este lakl („Mureşul“); HUNEDOA­ derea la care lucrează nu care o dedică tatălui său cu din proprie iniţiativă, pen­ riodic sesizări. De cele mai
Călugăriţa din Monza
RA :
care dată clnd intrăm In şut ,,deschisă* sau „inaparentă“. In cazul bolii deschise, a­ („Shterurglstul"); CALAN : Mi­ vrea să-l plătească abona­ ocazia sărbătoririi zilei de tru ca feciorul dumneavoas­ multe ori consumatorii au
şi respirăm fn acelaşi spaţiu parente, agentul patogen este eliminat In mediul ex­ reasa era Io negru („11 iu­ mentul pe autobuz. „Legal naştere. Am citit poezia tri­ tră s& nu afle şi nici să nu dreptate. Aid se practică ua
nie”); GHELAR : Atentatul <te
al frontului de lucru, nici terior prin contact direct i atrînglnd mtna, insplrlnd la Sarajevo („Minerul"); PE­ se procedează ?*■ — ne în­ misă, tovarăşe Bălan Sfatul ştie vreodată că tatăl lui a procedeu de servire cu totul
nu se ).jate numi altfel. particule expirate etc. Transmisia poate fi şi indirectă. TROŞANI : Degetul de fler el treabă cititorul. Acordarea nostru este sâ-l transmiteţi hotărit să nu mai contribuie şl cu totul original. Ospăta­
Ioan Tanislav s-a preocupat Agentul infectlos eliminat prin fecale contaminează Preddy şl clntecul preriei („7 de abonamente gratuite sa­ tatălui dumneavoastră felici­ cu nimic la creşterea sa. Nu rii (şi aşează taberele (lăzi­
Intll-
Noiembrie*); LUPE /I :
ca şef de schimb de repar­ solul, contactul cu solul devenind contagios (tetanosul, nlre la Vechea Moschee („Cul­ lariaţilor nu este o obligaţie tările aşa cum se obişnuieşte; există nici un text de lege, le cu bere) fa două puncte
tizarea raţională a sarcinilor 6pre exemplu); holera se transmite prin apele mur­ tural") | LONEA : Sub semnul pentru întreprindere sau in­ o stringere de mină, cîteva tovarăşe T.P., în care să se ale localului. Stau lingă ele.
la membrii echipei pe care dare ; la fel febra tifoidă ; legumele şi fructele consu­ Iul Monte Crlsto („Minerul“); stituţie. Conducerile unităţi­ cuvinte calde, un cadou. Nu-Î menţioneze ceea ce ne-aţi re­ Consumatorii n-au deeft să
Wlnnetou In Valea Morţii („7
o conduce In scopul folosirii mate nespălate reprezintă, de asemenea, un pericol de Noiembrie"); ANINOASA : lor sînt în măsură să apre­ citiţi poezia N-ar reuşi să latat dumneavoastră în scri­ se îmbulzească la riad dacă
la maximum a timpului de îmbolnăvire. Castelul condamnaţilor („Mun­ cieze dacă pot sau nu supor­ dezlege conţinutul strofelor soare. Oricît de mare ar fi vor bere. Ospătarii nu
citoresc") i PAROŞEN1 t UrmA-
lucru. Faţă de rezultatele In cazul bolilor lnaparente, agentul patogen rămîne rlrea („Energia"): PETRILA : ta plata abonamentelor Ia pe care le-aţi scris salariu) mamei minorului, servesc fa masă. deşi e res­
anterioare brigada In care tn organismul individului, de unde. este transmis prin Explozie In munţi („Muncito­ salariaţii care au domiciliul Mihai Iepure, din oraşul tot va trebui să contribuiţi taurant. local de categoria
lucrează Tanislav se află tn anumiţi vectori (insecte, paraziţi, de obicei), care joa­ resc“); VULCAN : Anlclka Ia o distanţă de peste 5 km Brad, ne scrie că este anga­ material Ia întreţinerea lui. a doua (0 dacă au ne în­
(„Muncitoresc*);
URICAN1 :
plină ascensiune. Pe luna că rolul de „seringi lnoculatoare*. Picioare lungi, degete lungi de locul de muncă. Deci, tn jat în cîmpul muncii de la Gh. Pogea, din satul Cîm- şelăm.
septembrie şi-a realizat pla­ — Ce ne putetl spune despre holeră 7 („7 Noiembrie*); ORAŞTJE : cazul relatat de dumneavoas­ data de 19 mal 1969. „La cî- puri-Surduc, ne scrie că în Ia plus. unii ospătari sînt
nul de exploatare cu JOI la — Pe scurt, despre holeră ar trebui cunoscute urmă­ Preddy şl clntecul preriei („Pa­ tră nu se poate afirma că e te zile de concediu am drep­ perioada 1942-1959 a lucrat peste orice limite indo­
sulă. toarele i agentul patogen este vlbrlonul holeric ; re­ tria*)! Beru şl comisarul San vorba de vreo ilegalitate. tul ?" — întreabă cititorul. ca muncitor la calea ferată. lenţi şi obraznici cu clienţii.
Comunist încercat şi apro­ zervorul de agenţi patogeni — omul, se transmite prin Antonio („Placâra*)t GEOAGIU- Simion Dodencî, din muni­ In conformitate cu prevede­ Posedă adeverinţă doveditoa­ Intrebaţi-1 po cel care a fost
piat de mineri, Ioan Tanis­ apă, alimente infectate, mîlnl murdare ; Incubaţia du­ BAI i Monştrii ; HAŢEG : Tony cipiul Hunedoara, ne scrie că rile Legii nr. 26/1967, anga­ re de vechime în muncă pen­ de serviciu fn ziua de 11
lav a fost ales recent secre­ rează două-trel zile ; elmptomele sînt t Infecţie intes­ ţl-al Ieşit din mfntl („Popu­ de la Consiliul popular al jaţii au dreptul, în fiecare an tru circa 5 ani. Deoarece pri­ noiembrie a.c.
tar al organizaţiei de bază tinală acută, vărsături, diaree, deshidratare rapidă lar") | BRAD : Afurisitul de comunei Negomir, judeţul calendaristic, la un conce­ meşte pensie de la coopera­
PC.R pe schimb. Laolaltă (pierdere de lichide). Mijloacele de prevenire i respec­ bunle („Steaua roşia"); GURA- Gorj, a primit o adresă prin diu de odihnă plătit, cu o du­ tiva agricolă de producţie nu hSLNT plecata la
cu ortacii săi, intr-o între­ tarea strictă a măsurilor de Igienă generală şl alimen­ BARZA i Picioare lungi, dege­ care este înştiinţat că trebu­ rată de 15-24 zile lucrătoa­ poate beneficia de ajutor so­ BIROU*
cere tacită cu celelalte bri­ tară, vaccinare. te lungi („Minerul") i ILtA i ie să plătească o cotă pentru re, In raport cu vechimea cial. Doreşte însă să afle un­
găzi, este hotărit să obţină — Kntruclt (n presă au fost semnalate cazuri de ho­ Moartea unul birocrat („Lu­ electrificarea satului, pre­ lor în muncă. Avînd în ve­ de se găseşte arhiva fostei In repetate rinduri a fost
mina").
şi in continuare rezultate leră In (Ari Învecinate, au fost întreprinse măsuri de cum rt* paza obştească „Vfi dere că dumneavoastră aveţi întreprinderi forestiere beş- criticată practica unor lu­
bune In exploatarea minere­ prevenire fn tară şl fn Judeţul nostru ? rog a-mi comunica dacă cele o vechime în muncă de nu­ nic, pentru că a lucrat şi a­ crători din comerţ de a în­
ului. — Deşi nu s-a semnalat nici un caz In ţară la noi, solicitate de consiliul popu­ mai un an şl şase luni veţi colo 8 ani, ne spune în în­ chide unităţile tn timpul
In afară de Ioan Tanislav sănătatea oamenilor este prea de preţ pentru a nu în­ lar sînt legale sau nu ?* — beneficia de un concediu le­ cheierea scrisorii cititorul. programului. Dar se vede
pe foarte mulţi oameni ll treprinde cele mal energice măsuri de prevenire. Co­ RADIO ne spune cititorul. Dacă dum­ gal de odihnă de 15 zile lu­ Avînd în vedere că de la treoba că pe o ureche intră,
consider prieteni. M-am o­ mitetul'executiv al Consiliului popular judeţean a ela­ neavoastră doriţi să vă insta­ crătoare. Combinatul de exploatare şl pe alta iese şi practica ră-
prii la el pentru că mi-a ve­ borat un plan de măsuri complex, la înfăptuirea că­ laţi lumină la casa pe care T. P., din municipiul Hu­ industrializare a lemnului De­ mino valabilă. In ziua dc 11
PROGRAMUL I : 6,03-9,30 Mu­
nit primul in glnd. Ar fi ruia au fost antrenate, pe lingă unităţile sanitare, toa­ zici şl actualităţi; 0,30 Odâ Umbli o aveţi în comuna Negomir nedoara, întreabă dacă mai va vi ş-a răspuns negativ la noiembrie a.c., unitatea Tu­
putut fi oricare altul din su­ te întreprinderile şl instituţiile din judeţ. Stnt măsuri române; 10,10 Curs de limba atunci trebuie să achitaţi su­ este necesar să plătească cererea adresată, urmează să tungerie ar. 26. din Hune­
tele care lucrează la această menite să asigure protecţia sanitară a tuturor surselor rusă; 10,30 Melodii din reper­ ma cerută de consiliul popu­ pensie alimentară pentru co­ înaintaţi o scrisoare către doara. avea îa gemuleţul de
toriul soliştilor Aura Urztceanu,
exploatare şi despre ale că- de apă potabilă, a modulul de îndepărtare a apelor u­ Chris Doerk, Serglu Clolu şl WUl lar. Dacă nu locuiţi în comu­ pil, stabilită de instanţa de Ministerul Muncii, cu sediul servire ua anunţ „Sînt ple­
rf)h'hun\c.am auzit pomenin- zate şi a reziduurilor solide ; măsuri speciale de pro­ Tura; n.oS Selecţi uni din „Ope­ nă nu este necesar să achi­ judecată, în cazul că ma­ în Bucureşti, strada Scaune cată la birou". Aceasta la
du-se la flecare bilanţ. tecţie a alimentelor, la toate nivelurile! producere, ma­ reta* de Ion Hartulary-Dardée: taţi plata pentru paza ob­ nr. 3-5, sectorul IV. orele 8, ciad orarul glăsuia :
11,30
ii,i6 Din ţârlle socialiste;
Pentru mine noţiunea de nipulare, transport, desfacere, se folosesc toate mij­ Poemul simfonic „Don Juan" de ştească. ma minorului este angajată deschis 6-10.
„prieten“ este mult mai lar­ loacele de propagandă sanitară şl multe altele. Richard Strauss i Xl.es Sfatul me­ Tralan Bălan, din munici­ şl are un salariu mulţumi­ N. PANAITESCU Deci. au era plecată în
gă. Ea cuprinde firesc şi pe Respectarea de către flecare om a tuturor Indicaţii­ dicului ; 12,00 Melodii de altă parte, cl la birou, la
H. MAllneanui 13,23 Ştiinţa Ia zi;
cei care, asemănător ţie, îşi lor transmise este o cale sigură de apărare împotriva 12,80 Melodii populare: 13,00 Ra­ conducerea O.G.L. Produse
duc viaţa In alte şi alte lo­ bolilor cu poartă de Intrare digestivă i dezlnterle, fe­ diojurnal! 13,10 Avanpremiera co­ industriale. Giae verifică?
curi, străduindu-se acolo bră tifoidă, hepatită epidemică, lntrudt au lanţul epi­ tidiana j 13,22 Potpuriuri de muzici
uşoarl; 13,80 cine ştie ctştlgâ (re­
unde stnt să aprindă In demiologie asemănător. luare)! 14,00 Compozitorul aâptâ- Pe adresa dumneavoastră, tovarăşe director NU INGHEATA
constelaţia muncii luminile Ar mai trebui subliniat că, In ţările cu un grad de ci­ mlnll — Benjamin Brltten; 14.33
frumoase ale dăruirii. vilizaţie ridicat şl cu un bun echipament sanitar, evo­ Clntece pentru copil do Ion RA- Spicuim dintr-un mesaj
duleseur 14,60 Pagini din opereta
luţia epidemiilor poate fi perfect jugulată. Judeţul Hu­ ».Neapole sub sărutul focului" de primit de Ia T.A.P.L. Hune­
IADISLAU GHEZAN nedoara — ca, de altfel, întreaga ţari — este apt să Renato Răscoli 18,00 100 de legen­ al Direcţiei judeţene de industrie locală doara : „Am avut frigider
şef de brigadă la E.M. Deva facă faţă oricăror Împrejurări nefavorabile din acest de româneşti; 13,30 Muzici popu­ defect. La bufetul nr, 27. A.
lara i 16,00 Radiojurnal; 16,20 E­
punct de vedere. Ocrotirea sănătăţii este Insă o pro­ cran eonorj 16,30 Agenda Jude­ fost dus Ia reparat, la coo­
blemă a tuturor, toţi cetăţenii trebuie să-şi aducă con­ ţean!; 16,60 Partid al luptei pen­ In urmi cu cîteva zile. rile lipsei de răspundere la vinzare — au adus Ia re­ perativa meşteşugărească
tribuţia la apărarea sănătăţii lor, a familiilor şl tova­ tru fericire — dntece; 17.03 An­ redacţia a expediat pe a­ fiecare loc dc muncă. S-o dacţie alte surprize. Dc data „Prestarea*. Trei luni î-au
răşilor de muncă. tena tineretului; 17,30 Ctntâ Aure­ dresa tovarăşului director al insistat asupra vigilenţei fie­ aceasta n-a fost sfoară, cui, tot reparat. Am plătit eu
lie F itu Râduţu, violonistul Ion
Interviu realizat de Albesteanu şl naistul Damlan întreprinderii de panificaţie cărui muncitor. S-au verifi­ cheie de valiză, ci o bucă­ vlrf şi îndesat. Astăzi avem
OH. I. NEOREA Luca ; 16,00 Melodiile ano­ Deva o scrisoare deschisă, cat instalafiile de ecrnero. ţică dintr-o seîndură do
timpurilor i 18,30 Duete ce­ tot frigider defect. Ciae-I
lebre din opere ; 19,00 Ga­ prin care t se aducea Ia cu­ astfel ca, pe viitor, să nu sc brad. Fiind de culoarea pli­ face să îngheţe ? „Presta­
zeta radio ; 18,30 Noi formaţii noştinţă că consumatorii gă­ mal fntfmple asemenea ca­ nii, n-am fotografiot-o. O rea" ridică din umeri
de muzica popularA : ansamblul
Casa de Economii şi Con- ; folcloric „Tara Oaşului" din Ju­ sesc în piine o seamă de zuri“. păstrăm la redacţie. Dacă Dc ce vă mai necăjiţi?
semnaţiuni Hunedoara pier- ; deţul Satu Marei 20,03 Tableta de corpuri străine. Trebuie să Ne-a bucurat conţinutul doriţi v-o arătăm şi dum­ Doar s-au anunţat Ia timpul
dul chitanţa in alb. seria I P R 0 N 0 E X P R E 8 sea ri; 20,10 Mlcrorecltal Hervé recunoaştem că răspunsul pe adresei primite de la fabrica neavoastră. Aşteptăm să ne probabil valori sub zero gro-
20.23
Vlllard; 20,20 Argheziană;
C, nr. 681401. O declar nulă, ; Zece melodii preferate: 21,00 De care l-am primit de la dum­ de piine. Dor, n-a trecut daţi însă un răspuns la în­
in mina oricăruia s-ar găsi. j Rezultatele concursului nr. 47, din 18 noiembrie 1970: vorbi cu ecrlltorul Victor Felea; nealui a fost destul de ope­ prea mult şi din nou citito­ trebarea : pină cînd se vor de. Principalul e că „Pre­
rativ. ,«Cazul a fost dezbătut
21,20 Formaţia Sile Vlşan; 21.30
★ Extr. I t 23. 0. 16. 13, 3, 11. Moment poetic; 21.33 Solista serii în adunarea generală cu sa­ rii ziarului — care sînt in mai găsi corpuri străine în starea- şi-a încasat bănuţii
— LUI
Llndtorsi 22,00 Radio­
îngrijesc copii la dornici- î Fond de premii: 86*757 lei. jurnal; 22,20 Sport; 22,30 Romanţe; lariaţii fabricii de pline — acelaşi timp şi consumatori piine? Cititorii aşteaptă. pentru... bietul „Fram“ care
liu, Deva, str. Cernei, bl. Extr. a Ii-a: 12, 44, 30. 6, 38. 22,50 Album Urle — muzică u­ se spunea în răspuns — unde ai produselor pe care fa­ au fngbcaţă nici de frică 1
Fond de premii: 679 405 lei.
E 4, ap. 16. ŞoarA: 23,10 Intllnlre cu Florin s-nu 9cos fn evidenţă urmă­ brica de piine le pune tn
Bognrdo; 0,03-5.00 Estrada noc­ N. PALTIN
turnă.
N
IU ţl U1I1AIM M JMUID1“ (JUIlia ? V ia ţ ă Meniul „special“ |
e f e m e r ă vă favorizează i
Cantina unde mâoincA mun- i
cltorl sl salariaţi de la Uzi- :
na „Victoria" Câlon pune zll- :
Fără comentarii I Cine-i Dezbăteau 0 urare pe Cantina minei Dîlja s-a nlc la dispoziţie douâ meniuri : :
De aceoslo dală am răspuns mutat, recent, într-un local special şl comun. VA recoman- i
La Termocentrala Mintia, seama cantinei nou. In sala de mese, bucă­ dăm primul, deoarece ştim j
invitaţiilor ce ne-au fost adresa­ cantina condusă de tovară­ problemele cantinei tărie şi anexe domnesc or­ (din proprie experlen(ă) că :
aleglndu-vâ „comunul" veţi re- ;
te de câtre abonaţii cantinelor. şul Victor Hărâst&şan este cunoaşte pe „Fotografia" cantinei I.M.A. dinea, curăţenia. Meniurile greta. Nu calitatea mesei ; a- I
bine utilată şi ere un per­ Haţeg — unde zilnic servc9o ceasta corespunde, fn schimb. :
Ne-au rugat sâ stăm alături de La cantina nr. 2 a I.C.S. Hunedoara am nimerit la ora masa elte 70 de oamonl — Are sînt acceptabile. Regreta­ „decorul" face cea mal mare i
sonal corespunzător, putînd iresponsabili? nevoie de multe retuşuri, in bil este că la această canti­ deosebire Intre cele douâ ca- |
ei la masă, in sălile cantinelor, clnd se făceau pregătirile pentru primirea abonaţilor la
satisface în bună măsură prinz. Femeile ştergeaţi geamurile, fâceau curăţenie. între­ locul urârit „poftă bună", ofe­ nă nu prea trăiesc mult ta­ tcgorll. j
sâ gustăm din mîncâruri, sâ ve­ gusturile abonaţilor care bam despre responsabil. „încercaţi la club" — ne îndruma rim cîteva amănunte despre La comun, do pildă, riscaţi săi
aspectul cantinei.
nu aveţi feţe de masă, să vă i
dem in ce condiţii de igienă servesc masa aici. o femele. La club tl găsim pe responsabilul Andronlc Gros. Tactmurlle (minus cuţitele se­ ci muri le. Au, cum s-ar spu­ spintecaţi hainele In ciobul ;
şeful serviciului cantine, Constantin Turcu şl directorul ad­
sînt serviţi. Igiena, însă, în unele Cantina noul a C.S. Hune­ ministrativ, Mlrcea loanld. Ultimul nu asigur! cft „dezbateau chestrate In dulap „ca să nu ne, o viaţă efemeră. Unii sa­ sticlelor sparte, sâ răsiurnnţl !
dispară") — aşezate In decorul
farfuriile peste colţurile rupte |
locuri lasă de dorit Ne o­ doara, intrată în funcţiune problemele cantinei*. O fi, nu contestam. Dar nu era râu lariaţi, care trec pe aici, pe
Am dai curs invitaţiilor şi am de nici trei ani. a costat dac! luau cu el şl calciul de sesizări al cantinei, seslzAri unor feţe de masă nespălate şl ale tăbliilor, ori să şedcţl de-a :
prim la un singur aspect! rupte — ţin tovărăşie ctlorva post de turişti, scapă în bu­ dreptul pe duşumea, din lipsă '■
servit cîte un meniu pe la di­ cele trei chiuvete destina­ mai multe milioane de lei. la care nu s-a mal râspuns din 18 decembrie 1069 I Dc pahare ciobite, Iar halatul celui de scaune.
altfel, directorul administrativ râsfola acest oalet cu o deo­
Sinonim
celor €8 de mese *
verse cantine din oraşele jude­ te celor care servesc „me­ Ea o fost înzestrată cu uti­ sebit! curiozitate, ceea ce ne întăreşte convingerea eâ nu care serveşte, ca şl mozaicul zunare ba o lingură, ba un din sală e doar faptul că la i
sălii, prezintă culori Asemănă­
ţului. Cit au fost de... gustoase niul special" nu pot fi fo­ laje moderne, mobilier nou, l-a prea f09t prin tnilnl. „Neregulile ts mult mal multe. toare dar greu de definit. cuţit... Să nu mai zicem că tonte lipsesc cuţitele (sc aflau
losite, din cauza defecţiuni­ cu tot ce se cere pentru a Nu numai cele trecute aici — afirm i directorul. N'ol le Dacă Întrebi de ce ou se a­ 20 de pahare din 70 au fost la bucătărie Intr-o lâdi(A) : câ
se va vedea in rîndurile ce ur­ permite abonaţilor servirea menajează ceva pentru spălatul solniţele sint văduvite dn sco-
lor. Una nu are rozetâ la ştim..." mllnllor, do ce nu se afişează transformate In... cioburi.
In
mează. robinet, alta e înfundată, mesei ţntr-o ambianţă civi­ Do-ala Ie dezbateţi la... club 7 meniul. de ce nu sc repară bltorl (stăteau cuminţi Mei- j
biroul administratorului
Iar a treia, spartă. F&ră co­ lizată. Adăugind amănuntul scaunelo etc. — rl$tl să ţi se Dacă se merge şi în conti­ chior Ifaldu); câ so bea apă
ofere ztmbete ce vor
parcă
mentarii I că aici sc asiguri o mîncare să-ţi transmită cit de nnlv poţi nuare in ritmul acesta, mo­ dc la aceleaşi chiuvete nespâ-
bună. consistentă, meniuri fi. derna cantină dc Ia mina laie (numai In acea zl. zicea
variate (zilnic, la prlnz trei La cantina I.M.A. Haţeg ura­ administratorul) ctc.. etc.
Fcţclo de masă — multe din­
rea „sâ vă fie de bine", specifică
meniuri la comun şl două la mediului, poale fi înlocuită cu Dilja va fi pusă in situaţia tre ele — Atlrnau In flsll. dar
dietetic: 3 meniuri la cină, „sâ vft fie de... învăţătură”. de a-şi trage obloanele din am primit asigurări câ sn vor
Pe lingă părţile negative, pentru comun şi unu) la die­ „P e te le “ De ordine Şl-I adresată, In mod special, lipsă de tacîmuri. fnco altele In scurt, foarte
scurt timp.
tetic) avem şi explicaţia administratorului Ion Oprea. Sfatul nostru rămtne valabil :
mai sint şi... lipsuri! sporirii permanente a numă­ alegeţl-vă „specialul” deoarece
rului dc abonaţi, care este indiferenţei e... secetă sintctl mal avantataţl. $1 a ­
cum... poftă bună t
La cantina Fabricii chimice din Orâştie. al cărei res­ tn prezent de peste 1 680.
ponsabil este Cornel Oproescu, o problemă neglijată o Rău este că printre abo­ In douS locuri pereţii Inte­ In gara Petroşani funcţlonea
constituie varietatea meniurilor. De pildă, celor peste naţi se află şi cifiva indi­ riori al cantinei nr. 2 o C.S. zA o cantlnâ unde servesc ma­ „Lucrăm cu... lei !“
Hunedoara au prine pete mari.
două sute dc abonaţi li s-au servit, în luna septembrie, vizi certaţi cu regulile de urlte, de umozealA Desigur, de sa ceferiştii acestui Important
supe şi ciorbe pe bază de... zarzavat de 11 ori şi tot dc conduită, iresponsabili. Trei la o conduci! sparta. nod de cale ferata, precum şt Din cele constatate se des­
o parte din câlâtorli care trec
atitea ori li s-a dat orez sau fidea. dintre ei — Imbrc Oprişa, — Ceva defecţiuni stnt sl la pe aici. dac! in sala de mese Cantina C.F.R. Simeria se prezintă ca o unitate pu­ prinde urmâtoiul aspect : la u­
Nu degeaba un mucalit scrisese cu creta |)c tăblîţ Tiberiu Karoli şl Nicolae sobâ — ne spune Mttrlţa Pâ- există o oarecare ordine. tn ternică, numărul celor care servesc masa aici ajuugînd nele dintre canline, ordinea,
durcanu, responsabila cantine).
bucâtirle e... seceta mare de
şcolărească de la Intrare : „Azi, ciorbă de varză şt frip­ Mate — au ajuns pc. mina Ml-au promis câ vin 1ol sâ o aşa ceva. Soba scoate motorlnA aproape la 300. Un recent plan de igienizare vine să curăţenia şi grija laţâ de ce­
tură de fasole!“ organelor de miliţie pentru repare, (Bineînţeles, nu e-a pe la toate încheieturile Mare completeze eforturile administratorului Simion Păcu- tăţeanul care doreşte sâ ser­
Tot o notă slabă şi curăţeniei! Intr-un dulap din bu furturi din cantină. Alţii — precizat In care joi !). minune sâ nu auzim Intr-o zl raru de a satisface exigenţele mereu crescinde pc a­ vească masa, nu prea sînt ac­
Amintind cA aici regulile dc
cAtărie se găsea un „arsenal* de obiecte : o farfurie cu din păcate încă neidentifî- j IgtonA se IncalcA adeseori şl câ gAra din Petroşani s-a ceastă linie. O subcantină cu bucătărie proprie, dirija­ ceptate sâ pătrundă pe uşile
aprins. Personalul ce deserveş­
sare, un ceas deşteptător, coji de piine. o maşină de to­ câţi — au tăiat cu cuţitele prin descoperirea canalului dc te cantina manifesta o nemai­ tă dc acelaşi administrator, completează „profilul* a­ acestor localuri. Sînt fugărite
cat carne, o sticlă „Vrancea* şi alte mărunţişuri. < toate cric 12 fotolii aşezale scurgere (pe o mare porţiune pomenita milâ faţă de vase cestei frecventate unităţi. pe nedrept din bucătării, săli­
din bucătărie acesta este aco­
din sala de
Cum le
strîng
priveşte locurile pentru spălatul mîinilnr, exact ca In în bolul de la intrare, au perit doar cu sclndurl). vom mese, Ie aruncă Intr-o cadă cu IVIai există însă şi lacune... le de mese, magaziile de ali­
expresia populară : „Am patru cămăşi — una ruptă, furat buretele acestora. Să afirma că asupra punerii la apă. Dupâ ce le lasă sâ şe — Cîte calorii revin unui consumator ? — am între­ mente... Responsabilii, bucă­
două sparte, una nu se ţîne-n spate ?“ Din cele patru nu-i poată pune nimeni la punct a treburilor acestei can­ „scalde* puţin, le scot ofarfi, bat noi. tarii şi, în general, tot per­
tine plorteazâ o umbră de In­
chiuvete rînduite la intrare, una era înfundată iar lo respect pe acoşli distrugă- diferentă... Poate $1 orarul de bune dc servit. Pentru astfel — N-am lucrat niciodată cu calorii... Lucrăm cu lei! sonalul cantinelor ar trebui sâ
două nu curgea ap a. Şi. culmea, pe tîngă aceste părţi tori ai avutului obştesc ? Ce servire a cinei ar mal trebui de procedeu, salariatele de aici — ne-a răspuns senin administratorul. înţeleagă câ, pentru a mulţu­
negative mai erau si., „lipsuri* — nu exista nici urmă i spun abonaţii cantinei — or­ analizai, Cum este stabilit In au fost recent amendate de or­ Un asemenea mod de a privi problema trebuie grab­ mi clienţii, este necesar ma>
din
cel care Ies
prezent.
de prosop sau săpun, cum prevăd normele elementa­ ! menii cinstiţi ? schimb la ora 23 n-au posibili­ ganele de control. nic înlăturat. intii sâ asigure „abonamente
re de igienă... tatea sâ cineze aici. ordinii şi curăţeniei.