Page 64 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 64
« e r im»*«»™ mi«» m
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4935 O JOI 19 NOIEMBRIE 1970
HUBsnaa m
Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale
a Republicii Socialiste România, MAŞINA DE
VOT
Maşina pentru votat
condusă de tovarăşul IIHME MŞfSCU, lul buletin intr-un nu
tradiţiona
înlocuieşte
măr tot mai mare de
localităţi americane, tn
loc să bifeze numele
candidatului ales şi să
în Republica Populară Bulgaria nă, electorul intrat in
depună buletinul in ur
cabină se găseşte in fa
ţa unui panou pe care
sînt Înscrişi, in coloane,
candidaţii fiecărui par
In Jntîmplnarea solilor po Ba.şev, ministrul afacerilor nia dintre cele două popoare, tid la posturile disputa
porului român au venit tova externe, membru al C.C. al înconjoară cu deosebită cor te. Pentru a vota, elec
răşii Todor Jivkov, prim-se- P.C. Bulgar. IConstantin Tella- dialitate pe tovarăşul Nicolae torul nu face decît să
crelar al C C. al P.C.B., pre lov, şeful secţiei de politică Ceauşescu. Conducătorul par învirtă una din manete
şedintele Consiliului de Mi externă şi relaţii internaţio tidului şi stalului nostru răs
Prezidiului Permanent al C.C. niştri, Gheorghi Traikov, pre nale a C.C. al P.C.B , membru punde cu căldură uralelor le plasate In dreptul fie
al P.C.R., prim-vicepreşedinte şedintele Prezidiului Adunării supleant al C. C, al P.C.B.. mulţimii, stringe mîinile mul cărui nume. Maşina dă
nl Consiliului de Miniştri, Populare, Boian Bîlgnranov, membri ai C.C. nl P.C.B., ai tora dintre cetăţeni care scan posibilitatea unei even
Leonte Râutu, membru al Co membru al Biroului Politic guvernului, conducători ai or dează „Vecina drujba" — tuale schimbări a nume
mitetului Executiv al C.C. al al C.C. al P.C.R , preşedintele ganizaţiilor obşteşti şi insti „Prietenie veşnică“. lui ales, deoarece votul
nu este înregistrat decît !l
P.C.R., vicepreşedinte nl Con Comitetului Executiv al Con tuţiilor centrale, reprezentanţi Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, R.P. BULGARIA. La 5 noiembrie a fost inaugurată oficial noua uzină petrochimică de lin
siliului de Miniştri, preşedin siliului National al Frontului ai vieţii culturale şi artisti Todor Jivkov şi Gheorghi gă Burgas, care produce cauciuc sintetic, etil-benzol, fibre de polyacrilnitni „Boulana", stirol in momentul In care e
tele pârtii române în comisia Patriei, Tola Dragoiceva, ce, generali şi ofiţeri superiori. Traikov primesc defilarea şi altele. lectorul părăseşte cabi
mlxtfl guvernamentală româ- membru al Biroului Politic Sînt prezenţi, de asemenea, gărzii. In foto : O parte din uzina „Boulana“ unde se pfbduc o nuol 9 000 de tone de fibre na. Noua metodă de vot
no-bulgarâ de colaborare eco al C.C. al P.C.B., Jivko Jiv şefii misiunilor diplomatice Tovarăşul Xicolae Ceauşescu sintetice „boulana" care corespund linii de pe 6 milioane de oi şi 20 000 de tone de acrii- este mult mai rapidă de
nomică şl tehnico-şliintîficâ, kov, membru al Biroului Po acreditaţi Ia Sofia, ia loc apoi, împreună ru to nylr:!, cît cca prin buletine.
Vaslle Patilinet, membru su litic al CC al P.C.R.. prim- La roborîrea din avion, to varăşul Todor Jivkov, într-o In statul New York
pleant al Comitetului Execu vioepreşedinte al Consiliului varăşul Nicolae Ceauşescu maşină deschisă. Coloana ofi au fost deja instalate a
tiv, secretar al C.C. al PC.R., de Miniştri, Todor Pavlov, este salutat călduros de tova cială, încadrată de o escortă proape 7 000 de astfel de
Cornellu Mânescu, membru membru al Biroului Politic răşii Todor Jivkov şi Gheor- de motoriei işti. străbate prin maşini.
bI C.C. al PC.R., ministrul n- al C.C. al P.C.B.. Ivan Po ghj Traikov. Conducătorii rle cipalele bulevarde ale Sofiei,
Zăcerilor externe, Vasile Viad. pov, membru a] Biroului Po partid şi de stat ai celor două care se înfăţişează privirilor Intervenţia reprezentantului CEL MAI VECHI
membru 6upîeant al C.C. nl litic al C.C. al P.C.B . prese^ ţâri îşi strîng inîinile. se îm cu noile complexe de locuin j CEASORNIC DIN
PC.R., şef de secţie la C.C. dintele Comitetului de Stat brăţişează Tovarăşii Todor ţe ce conferă oraşului aspec LUME
al P.C.R., şi Nicolae Blejan. pentru Ştiinţă şi Progres Teh Jivkov şi Gheorghi Traikov tul unei capitale moderne. în Muzeul de ceasornice
ambasadorul Republicii Socia nic, Stanko Todorov, membru salută cordial pe membrii de plină dezvoltare urbanistică AbeLer, din Wuppertal,
liste România la Sofia. al Biroului Politic, secretar al legaţiei de partid şi guverna Pretutindeni se văd drapelele I României in problema restabilirii face parte dintre cele
mai originale colecţii
Aeroportul din Sofin poartă CC. al P.C.B., Boris Velcev, mentale române. româneşti şi bulgare. De-a particulare din Europa.
Un grup de tinere îmbră
amprenta evenimentului săr membru nl Biroului Politic, cate în costume naţionale o lungul întregului traseu. ce Din 1955, această familie
tăţenii Sofiei, purlînd stegu-
bătoresc. Drapelele de stat nle secretar al C.C. al P.C.B.. Lî- feră buchete de flori oaspeţi lută cu entuziasm pe condu drepturilor R.P. Chineze la de giuvaergii şi ceasor
leţc româneşti şi bulgare, sa
cezar Avramov, membru su
României şl Bulgariei împo pleant al Biroului Politic al lor români. O gardă militară nicari a strîns cele mai
dobesc clădirea aerogării pe CC. al P.C.R, vicepreşedinte n trupelor garnizoanei Sofia, cătorul partidului şi statului frumoase exemplare din
toate epocile, iar din
in frumoase uniforme de pa
care ee văd portretele tovară al Consiliului de Miniştri, mi radă. prezintă onorul condu nostru. Răsună ovaţii. .Se aud NEW YORK 30. — Trimisul cuilori, adică aproape un sfert la Naţiunile Unite pe baza aşa- 1958 încoace le-a pus lă
orîc'en ici
urări în cinstea
nistrul comerţului
exterior,
şilor Nicolae Ceauşescu, Todor Peko Takov, membru supleant cătorului partidului şi statu frăţeşti dinlre popoarele ro special Agerpres, Constantin din Întreaga omenire, care a- ’/.isei teorii a celor „două Chi dispoziţia publicului.
Jlvkov şl Gheorghi Traikov. al Biroului Politic al C.C. al lui nostru. mân şi bulgar, expresie vi I Alexandroaic, transmite : Pro- vanscazfl rapid pe calea dez ne" nu constituie, in fond, de- Printre piesele expuse
Pe o mare pancartă, In lim P.C.B., ministrul comerţului Răsună solemn acordurile brantă a dorinţei oamenilor blema restabilirii drepturilor voltării economice şi sociale in cît un alt artificiu menit să ri sc află un ceasornic e-
dependente. După ce a răstur
bile română şl bulgară, citim interior, Anglie) Tanev, mem imnurilor de stat ale Repu muncii din capitala Bulgariei, Î legitime ale Republicii Popu nat. in octombrie 1949, regimul dice noi obstacole în calea par giplean cu apă din epo
blicii Socialiste România şi
ticipării R.P. Chineze la activi
ca lui Amenophis al 111-
bru supleant al Biroului Po a întregului popor bulgar de lare Chineze la Organizaţia Na
urarea : „Bine atl venit Republicii Populare Bulgaria. a dezvolta larg şî multilateral ţiunilor Unite continuă să con feudal, poporul chinez, moşte tatea organizaţiei. Avanslnd a lea (1411-1375 i.c.n.J, unul
6cump! fraţi români litic al C.C. al PC.R., Vene- In semn de salut, se trag 21 colaborarea şi cooperarea din stituie obiectul dezbaterilor A nitor al unei culturi şi civili semenea sugestii, autorii lor în dintre cele mai vechi
La ora 11,00, avionul, la lin Kotev, secretar al C.C. al de salve de artilerie. Tovară tre cele două ţări în folosul dunării Generale a O N U. Pe zaţii milenare, s-a concentrat ţeleg. desigur, foarte bine, câ ceasornice din lume.
P.C.B., Petar Tancev, vice şul Nicolae Ceauşescu, îm ambelor popoare, al cauzei ste 30 de delegaţii şi-au expus cu toate forţele sale spre a a China populară, ca de altfel Drept cea mai preţioasă
bordul căruia călătoreşte de preşedinte al Consiliului de preună cu tovarăşii Todor socialismului şi păcii ' pînâ in prezent poziţiile. sigura Chinei un rol de frunte oricare alt stat, nu poate ac piesă a muzeului trece
legaţia română, escortat de la Miniştri. Vladimir Bonev, Ro Jivkov şj Gheorghi Traikov, ir Luînd euvîntul în cadrul dez în concertul naţiunilor. Ca re cepta sâ renunţe, ca preţ pen ceasornicul astronomic
frontieră de avioane militare za ICoritarova, Gheorghi Bo trece în revistă garda de o Posturile de radio şi tele baterilor- reprezentantul per zultat. al celor 20 de ani de tru exercitarea unul drept ca- artistic al lui Antoni
ale armatei populare bulga kov, membri ai Secretariatu noare. viziune bulgare au transmis manent al României la O.N.U., eforturi susţinute, acest popor ro-i revine în virtutea calităţii Scheg, din Nürnberg, ca
lui C.C. al P.C. Bulgar, Sava Numeroşi locuitori ai Sofiei, în direct ceremonia primirii ambasadorul Gheorghe Diaco- harnic şi talentat a reuşit să sale de membru al O.N.U,, la re conţine intr-un com
re, îşi face apnritîn deasupra Ganovski, preşedintele Birou prezenţi la aeroport, ovaţio la aeroport a delegaţiei ro nescu, a spus : Râspunzînd în- transforme China dintr-o ţară o parte a teritoriului său. Aso partiment ascuns o de
aeroportului. lui Adunării Populare, Ivan nează îndelung pentru priete mâne. tr-un mod pozitiv cerinţei ur înapoiată şi aservită interese cierea la asemenea tentative scriere în limba germană,
gente a participării R.P. Chi lor străine într-un puternic şi constituie o linie politică peri din anul 1754. Complica
care
înfloritor stat socialist,
culoasă, deoarece ele sînt în
ta operă de artă indică
Recepţie în onoarea delegaţiei de Depunerea unei coroane neze la activităţile sale, O.N.U. dispune de o economic în plină dreptate împotriva principiilor orele zilei şi nopţii în
nu ar face decît să consolide
ze capacitatea sa de a-şi înde dezvoltare. Este nerealist să se dreptului inalienabil al fiecărui culori diferite, cuprin
partid şi guvernamentale ia Mausoleul plini misiunea care i-a fost în creadă câ fără participarea R.P. popor de a-şl hotărî singur de printre altele un ca
propriul destin, fără nici un a
Chineze s-ar putea ajunge la
lendar etern, anunţa —
credinţată prin Cartă, să corec
teze o gravă injustiţie care s-a soluţii viabile pentru proble mestec străin, şi respectării in la dorinţă — sonor mi
a Republicii Socialiste România iui Gheorghi Dimiirov perpetuat timp de peste două mele internaţionale majore — tegrităţii teritoriale a statelor. nutele, are un indicator
decenii faţă de unul din mem indiferent dacă esle vorba de Tocmai de aceea — a arătat automat al zilelor şi un
brii săi, să-şi afirme fidelita pacea şi securitatea în Asia şi ambasadorul Gheorghe Diaco cadran pentru poziţia
Miercuri seara, Comitetul cev, Lîceznr Avramov. An Delegaţia de partid şi gu Nestorov, adjunct al minis tea faţă de principiile pe care în alte părţi ale lumii, de dez nescu — delegaţia română con
Central al Partidului Comu gliei Ţanev, membri ai C.C. vernamentală a Republicii trului afacerilor externe, An este întemeiată. El a subliniat armare şl, în special, de dez sideră că, in căutarea soluţiei suarelui in zodiac.
nist Bulgar, Prezidiul Adu al PC Bulgar, ai Prezidiului Socialiste România, con gliei Todorov, prim-secretar că restabilirea drepturilor legi armarea nucleară, de coopera pentru problema care face o
nării Populare şi Consiliul de Adunării Populare şi ai gu dusă de tovarăşul Nicolae al Comitetului orăşenesc So time ale Republicii Populare re economică, ştiinţifică sau biectul acestei dezbateri, Adu SCHIORI IN COSTUM
Miniştri al Republicii Popu vernului, conducători de in Ceauşescu, a depus miercuri fia al P.C. Bulgar, Gheorghi Chineze la Naţiunile Unite pre tehnică Internaţională. narea Generală trebuie sâ ur DE BAIE ii
lare Bulgaria au oferit o re stituţii centrale şi organizaţii dupâ-amiazâ o coroană la Stoilov, preşedintele Comite supune excluderea emisarilor meze calea prevăzută în Cartă, Acest spectacol bizar
Jn eforturile lor persistente
cepţie în onoarea delegaţiei obşteşti, generali, oameni de Mausoleu] lui Gheorghi Dimi tului executiv nl Sfatului ciankaişişti de pe locul pe care vizînd împiedicarea participării aceea care a fost aplicată inva poate fi văzut în loca
de partid şi guvernamentale ştiinţă, artă şi cultură, zia trov. popular orăşenesc Sofia, Spas II ocupă Ilegal. R.P. Chineze la activitatea riabil în cazul celorlalte state litatea Hirschau din R.P.
a Republicii Socialiste Româ rişti bulgari şi străini. Pe panglica tricoloră era Gospodov, ambasadorul Bul Sporirea rolului O.N.U. în O.N.U.. delegaţiile care şi-au care şi-au schimbat structura a Germaniei, unde pe un
nia, condusă de tovarăşul Au participat, de asemenea, scris : din partea delegaţiei gariei la Bucureşti. viaţa politică mondială, arăta exprimat opoziţia faţă de pro socială şi politică. Cu alte cu „munte1' de nisip a fost
Nicolae Ceauşescu. şefi ai misiunilor diploma de partid şi guvernamentale In faţa Mausoleului era a- recent preşedintele Consiliului iectul de rezoluţie prezentat de vinte, Adunarea Generală tre amenajată o pirtie, ale
Au participat tovarăşii llie tice acreditaţi în Bulgaria şi a Republicii Socialiste Româ liniatâ o companie de onoare. buie sâ asigure reprezentarea cărei calităţi nu diferă
Vcrdeţ, Leonte Răutu, Vasi alţi membri ai corpului diplo nia. Fanfara a intonat Imnul e de Stat al României, Nicolae 18 ţări, Intre care şi România, adecvată a Chinei la Naţiunile / de cele ale zăpezii. Ex
Ceauşescu, este nemijlocit le
au încercat să denatureze ade
le Patilineţ, ' Corneliu Mânes matic. La solemnitate au fost pre roilor şî Internaţionala. gată, după convingerea noastră, văraţii termeni ai problemei, Unite, invitînd guvernul care plicaţia apariţiei mun
cu, Vasile Vlad, Nicolae Ble După depunerea coroanei, este în drept să vorbească în telui de nisip se datoreş
jan, membrii delegaţiei ro La intrarea în sala de re zenţi : Lîcezar Avramov, ce» prezenţi au păstrat un de asigurarea universalităţii sa deplaslndu-i pe un teren ireal. numele ei şi să exprime voinţa te prezenţei in apropie
mâne, precum şi personne o cepţie a conducătorilor de membru supleant al Biroului moment de reculegere şi au le, de oglindirea mai corespun Astfel, a arătat ambasadorul marelui popor chinez de peste rea unei mari uzine de
ficiale române care însoţesc partid şi de stal români .şi Politic al C.C. al P.C. Bul intrat în Mausoleu, aducînd zătoare a realităţilor lumii de Gheorghe Diaconescu, situaţia 700 milioane de locuitori, gu porţelan. Benzile trans
delegaţia. bulgari, au fost intonate im gar, vicepreşedinte al Consi un cald omagiu memoriei azi. Se impune cu stringenţă este prezentată ca şi cînd ar vernul Republicii Populare portoare ale uzinei de
Au luat parte Todor Jiv kov, nurile de stat ale eclor două liului de Miniştri, Dancio Di marelui fiu al poporului bul restabilirea drepturilor legiti fl vorba dc „două Chine". Or, Chineze, să ocupe locul deţinut versează zilnic 1 000 to
Gheorghi Traikov, Boinn Bîl- ţări. me la O.N.U. ale Republicii în realitate, a continuat vor pină în prezent, într-un mod ne dc nisip fiu de cuai ţ
garanov, Ţoln Dragoiceva, Recepţia s-a desfăşurat în mitrov, prim-vicepreşedinte al gar. eminent fruntaş nl miş Populare Chineze — unul din bitorul, nu este vorba decît de ilegal şi abuziv, de către tri în virjul muntelui inali
Jivko Jivkov, Ivan Popov, tr-o atmosferă caldă, tovără Prezidiului Adunării Popu cării comuniste şi muncito cele mal mari state ale lumii, o singură Chină şi nimeni nu mişii unui regim care a fost de 100 m şi greu de 10
Stanko Todorov, Horis Vel- şească lare a R P Bulgaria, Kiril reşti, Gheorghi Dimitrov. al cărui rol In viaţa internaţio contestă acest adevăr. Fosta respins dc poporul chinez acum milioane tone.
nală nu mai poate fl Ignorat Republică China, care a sem
de nimeni — şt cu atit mai nat Carta O.N.U. în 1945, a de două decenii. In lipsă de altă utili
mult de un asemenea for cum venit, patru ani mai tîrziu, ca In încheiere. ambasadorul zare, muntele de nisip
Semnarea acordului privind schimbul de C onferinţa generală jubiliară este Organizaţia Naţiunilor U urmare a victoriei marii revo Gheorghe Diaconescu a decla a devenit pistă de schi
mărfuri şi plăţile dintre Republica Socialistă a O .N .U . pentru agricultură nite. Cred câ pentru toţi oa luţii chineze, Republica Popu rat câ guvernul român conside pe care schiorii experi
drepturilor
ră câ restabilirea
mentaţi pot atinge vile
lară Chineză, cu toate implica
menii politici, pentru toate sta
legitime ale Republicii Popu
za de 80 km/h. La poa
România şi Uniunea Republicilor Sovietice tele ar trebui să devină clar ţiile- politice şl juridice care este cerută nu numai de nece lele muntelui se află o
lare Chineze la Naţiunile Unite
câ fără participarea Chinei la
decurg din aceasta. Noul stat
piscină, astfel incit po
Socialiste pe perioada 1971-1975 şi alim entaţie rezolvarea problemelor care chinez, socialist, a devenit, prin sitatea urgentă de a se pune lisportivii pot trece în
frâmîntâ astăzi omenirea nu se
guvernul sâu de la Pekin, suc
ROMA 18. — Coresponden zenţa primului ministru ita pot gâsl soluţiile cele mai bune. cesorul statului chinez, membru capăt injustiţiei comise faţă de citeva secunde de la schi
poporul chinez, ci de înseşi in
la... nataţic.
MOSCOVA IR (Agerpres). vederile pe anul 1970. Docu tul Agerpres, Nicolae Puieea, lian, Emilio Colombo, de pre Participarea R. P. Chineze la fondator al Naţiunilor Unite.
Ca urinare a tratativelor mentele semnate prevăd ma transmite : La Roma a avut şedintele acesteia, Santa Cruz, viaţa internaţională este o ce Drepturile de care acesta se teresele organizaţiei, ale păcii
şi securităţii internaţionale Re
purtate, inlr-o atmosferă prie jorarea livrărilor de materii loc conferinţa generală jubili care a subliniat importanţa şi rinţă a însăşi rezolvării cu bucură la O.N.U. au fost trans punerea Chinei populare in SCULPTURI...
tenească şi de înţelegere re prime, materiale şi bunuri de ară a Organizaţiei Naţiunilor semnificaţia reuniunii, ca pri succes a marilor probleme ale ferate ipso facto guvernului le GONFLABILE
ciprocă, la 10 noiembrie n.c., larg consum şi, îndeosebi, Unite pentru agricultură şi lej de trecere în revistă a acti păcii şi securităţii mondiale. gal al Republicii Populare Chi drepturile sale legitime la ■ După sculptura tn
O.N.U este o măsură de mare
au fost semnale la Moscova sporuri înseninate ale schim alimentaţie (FAO), consacrată vităţi» depuse de FAO în cei Ctnd ne glndim la China, a neze. importanţă pentru creşterea e lemn, metal sau piatră,
acordul privind schimbul de bului reciproc de produse ale aniversării a 25 de ani de la 25 de ani de existenţă. spus In continuare vorbitorul, iată că a sosit şi timpul
mărfuri şi plăţile dintre Re industriilor constructoare de După deschiderea lucrărilor, avem în faţă imaginea unei Tentativele de rezolvare a i i ca citaţii şi prestigiului O.N.U. sculpturii, dacă se poa
publica Socialistă România maşini din cele două ţâri. crearea organizaţiei La lu participanţii au primit pe ţâri cu peste 700 milioane lo- problemei reprezentării Chinei în lume. te spune aşa, „in vuit".
crări au participat delegaţii
şi Uniunea Republicilor So Din partea română docu din cele 119 ţâri membre. Din oaspetele de onoare al confe De fapt au fost între
vietice Socialiste pe perioada mentele au fost semnate de Republica Socialistă România rinţei, Papa Paul al Vl-lea, prinse studii foarte se
1071—lD7;> şi protocolul co Cornel Burtică, ministrul co a luat parte o delegaţie con care a rostit o cuvîntare. rioase pentru a se orga
mercial dintre cele două ţâri merţului exterior, iar din ol Siriei de către noul Coman niza la Pittsbury o mare
pe anul 1971. partea sovietică, de Nikolai dusă de ing. Filip Tomulescu, La dezbateri a luat cuvînlul MOSCOVA. - La Mos dament regional al Partidului expoziţie de sculpturi...
adjunct al ministrului agri
Potrivit acordului semnat, Patolicev, ministrul comerţu culturii şi silviculturii. şî şeful delegaţiei române, ! cova a fost dat publicită- Baas din Siria, anunţă co yonflabile. Printre ope
ing. Filip Tomulescu, care a
schimbul de mărfuri dintre lui exterior. ; ţii un comunicat cu privi- respondentul din Damasc al a rele care vor fi expuse
Conferinţei i-au fost adresa
România şi U.R.S.S. în noul La semnare au asistat loan te mesaje din partea tovară prezentat proiectul de decla j re la întilnirile dintre de- j genţiei MEN. aici se remarcă o ţeava
raţie supus spre adoptare con i
cincinal va reprezenta o creş Avram, ministrul industriei şului Nîcolae Ceauşescu, pre ferinţei, proiect la redactarea j legaţia P.C.U.S., condusă ! umplută cu heliu, des
tere de circa 40 la sută faţă construcţiilor de maşini, şi şedintele Consiliului de Stat al căruia România şi-a adus o : de Leonid Brejnev, secre- j MADRID. - In urma negoci făşurată asemenea unui
Teodor Marinescu, ambasado erilor care au avut loc între şarpe roşu, lung de 500
de volumul de schimburi din rul Republicii Socialiste Republicii Socialiste România, contribuţie importantă. Şeful tar general al C.C. al ; delegaţia Camerei de Comerţ
perioada 1906—1970 : pentru România. precum şî din partea şefilor delegaţiei române a subliniat P.C.U.S., şi delegaţia P.C. j a Republicii Socialiste România m. Un grup de asemenea
anul 1971 se prevăd livrări altor 14 state membre. rolul important pe care îl poa din India, condusa de j şi Consiliul superior al came ţevi formează un balet
Cu ocazia semnării, minis Chandra Rao, secretar j aerian, mişcindu-se in
te avea FAO în încurajarea
reciproce de mărfuri depă trul comerţului exterior al Lucrările conferinţei jubili şi dezvoltarea cooperării inter general al Consiliului Na- j relor de comerţ, industrie şi voia vintului. Expoziţia
şind cu circa 7 la sulă pre- U RSS, a oferit o recepţie. are au fost deschise, în pre- naţionale în domeniul agricul ţional al partidului. Cele j navigaţie din Spania, la M a prevede şi o manifestare
drid a fost semnat un protocol
turii şi silviculturii, în spriji două delegoţii ou făcu* | privind înfiinţarea unor secţii colectivă a copiilor care
nirea eforturilor statelor mem un schimb de păreri in pe lingă cele două organisme. vor da drumul Io baloa
ne de diferite forme, in
bre pentru mobilizarea resur tr-o sferă largă de pro Acesteo vor oveo ca scop acelaşi timp, spre cer.
1»! detalii privind experimentul „luna-17“ selor lor materiale şi umane clusiv situaţia din Indochi cele două ţări. extinderea şî diversificarea în LICITAŢIE
bleme internaţionale, in
rea tehnico-ştiinţificâ dintre
la dezvoltarea agriculturii şi
continuare o schimburilor şi
na, Orientul Apropiat, se- :
alimentaţiei, în progresul eco
nomic şi social. El a arătat curitateo europeană, pre- : TIRANA. - Guvernul Repu cooperării economice între în Dacă din imobilul de
că România, militînd activ cum şi in probleme ale : blicii Populare Albania şi gu treprinderile interesate din cele pozitului de cărţi din
MOSCOVA IR (Agerpres). atunci cînd această înclina nuî profil dificil al terenu pentru o largă cooperare in mişcării comuniste şi mun- j vernul Olandei au căzut de a două ţări, Dallas Lee Harvey Os-
. Construcţia lunambulului ţie prezintă pericol de răs lui pe plan înclinat De a ternaţională, bazată pe res citoreşti şi ale mişcării de j cord sâ stabileascâ reiaţii di vald n-ar fi tras asupra
„LunohocM" a fost realiza turnare. O astfel de soluţie ceea, în cazul aselenizării pectarea principiilor suvera eliberore noţionolă. plomatice şi sâ facă schimb de CAIRO. - Postul de radio preşedintelui John Ken
tă în aşa fel îneît, în scopul a fost adoptată pentru fap pe o porţiune de teren care nităţii şi independentei naţio reprezentanţi diplomatici la ni Cairo a anunţat că, marţi du- nedy, probabil că el
reducerii greutăţii, întreaga tul că distanta de la Lună n-ar fi fost favorabilă de nale. deplinei egalităţi în pă-amiază, preşedintele Anwar n-ar fi fost scos la lici
cantitate de metal să fie la Pâmînt este parcursă de barcării „Lunohodului", sta drepturi a statelor, neameste vel de ambasador, anunţă a Sadat a avut o întrevedere cu taţie, ci vindut prinlr-un
funcţională, să nu existe imaginea dc televiziune in ţia automată „Luna-17" a cului în afacerile interne, spri SOFIA. — La Sofia a sosit genţia albaneză ATA. preşedintele Libiei, El Gedafi, simplu act de vînzarc-
nici măcar un gram de me mai mult de o secundă şi, fost prevăzută cu două ram jină activitatea FAO în reali o delegaţie economică maro care a făcut o escală în capi cumpârare. Proprietarul
tal care să fie transportat în acest fel, operatorul sau pe pentru coboiîrea lunam- zarea nobilelor sale obiective. cană condusă de Aii Minir, di CAIRO. - Ahmed El Khatib tala egipteană, după vizita fă imobilului, Aubrey May
în mod inutil, scrie ziarul mai bine-zis „şoferul teres bulului, una în faţă şi una Sesiunea jubiliară a confe rector al Departamentului e a fost desemnat ca preşedinte cută la Damasc. hem, om de afaceri din
„Izvor,lin". Şasiu) funambu tru al Lunohoduhii" vede în spate, îar metalul a fost rinţei generale a adoptai apoi conomic din Ministerul Aface Nashville (statul Tennes
lului dispune de opt 'oţi terenul retroactiv, nemaî- acoperit cu o substanţă cu textul declaraţiei prezentate rilor Externe al Marocului. De see), şi-a adjudecat
motoare, astfel îneît şi în pulîncl interveni în cazuri o aderenţă atît de mare, în dc şeful delegaţiei române. în legaţia va purta convorbiri le ! BELGRAD. - Miercuri, cele cinci vece ale Skupştinei imobilul contra sumei
cazul defectării cîtorva din extrem de urgente. Mai tre eît maşina ar fi putut co care, după ce sc subliniază gate de încheierea unui nou ; Federale a R.S F. Iugoslavia s-au reunit in şedinţa comună de 650 000 de dolari. Li
acestea, maşina îşi poate buie ţinut seama de faptul borî de pe staţie chiar şi în realizările importante obţinute acord comercial cu Bulgaria j Cu acest prilej, preşedintele losip Broz Tito a prezentat citaţia a fost foarte
continua drumul. întreaga că şi comanda de pe Pămînt cazul unei înclinaţii a ram de FAO în ceî 25 de ani de Schimbul de mărfuri dintre j o expunere cu privire la principalele probleme ale vieţii strînsă căci nu este pu
maşină şi aparatele instala necesită un timp pentru o pei mai mari de 45 grade j internaţionale şi acţiunile de politică externă Întreprinse ţin lucru să fii proprie
te la bordul ri nu fost i r;\- ajunge pe Lună. Tot auto Pentru alegerea unei di existenţă, se recomandă orga Bulgaria şi Maroc, relevă o- ; de Iugoslavia în acest an. tarul unui imobil despre
lizatc astfel îneît să consu matele urmăresc şî modul rect*» bune de deplasare, nizaţiei să-şi consacre în con genţio BTA, cunoaşte în ultimii Intr-o oltă cuvîntare rostită separat la aceeaşi şedinţă, care. s-a vorbit şi scris
I me o cantitate miivmă de e de repartizare a greutăţii lunambuhil trebuie să „va tinuare eforturile promovării ani un continuu progres. El sc j preşedintele Tito s-o referit la o serie de probleme interne, alil, fu legătură cu unul
nergie. La bordul lunnmbu- maşinii pe roţi. dă“, el dispune de aceea dc cu mai mult succes a ţelurilor j El o anunţot cu acest prilej că va supune dezbaterii dintre cele mai tragice
lului există un aparat auto „Lvinn-17" o fost construi camere de televiziune, care sale : lupta împotriva foame realizează în baza acordului j Skupştineî Federale un proiect de propuneri privind unele evenimente din istoria
mat care urmăreşte în per tă în aşa fel îneît aseleni permit „şoferului“ de pe tei în lume, pentru dezvolta economic din 1968. care a com ! modificări constituţionale. Americii.
manenţă înclinaţia terenu zarea lină să se poală reali Pâmînt să vadă în faţă, în rea colaborării internaţionale pletat pe cel privind colabora
lui şi care opreşte maşina za chiar şi în condiţiile u- spate şi lateral. în interesul creşterii bunăstă
rii şi întăririi păcii mondiale.
v____________ —
Redacţia $1 administraţia xîanilui : Deva, tir. Dr. Petru Groxa nr. 35. Te lefoane : 12317 şi 11588. Tiparul î întreprinderea poligrafici Deva. 4406!