Page 66 - Drumul_socialismului_1970_11

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4936 « VINERI 20 NOIEMBRIE 1970

In noul an de pregătire politico-ideologlcă
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului

f ie i mult spirit de

NICOLAE CEAUŞESCU TODOR JIVKOV

pentru destindere fl eesp» ■tocnAai a dlatrufarfl şl noa- pentru forţele Iubitoare de Ruse-Glurglu în septembrie răspundere, comba­
rere Intre popoare. terii lor fa afara legii. împre­ (Urmare -Jin.pog. 1) pace de pe continentul nos­ anul curent, acum grupe de
dirait ' din pog. i) Astfel, România şl Bulgaria ună cu careurile largi ale o- tru. El Întăreşte tendinţele lucru formale din specialişti
■o angajează să milites« şl tn plnlel publice mondiale, con­ de reducere a încordării, pen­ studiază posibilităţile de spo­
rire « schimburilor de măr­
tru afirmarea principiilor co­
noi I tivitate şi iniţiativă
viitor pentru dezvoltarea re­ siderăm că un pas Înainta
dezvoltat« — va aalgura con­ deosebit de pozitiv In direcţia Reciproc, care garantează in­ existenţei paşnice dintre ţări­ furi. convenite anterior pen­
tinuarea creşterii In ritm laţiilor de prietenie şl colabo­ dezarmării ar fl lichidarea dependenţa noastră şl ne asi­ le cu orînduire socială dife­ tru perioada 1971^1975. Lu- I
înalt a economiei naţionala rare multllat«ralâ Intre state­ blocurilor militare, desfiinţa­ gură posibilităţi Imense, ine­ rită, pe ba«« M aţlal resA crârile vor continua, şi
şl, !n acelaşi timp, accelera­ le socialiste, pentru întărirea rea bazelor militare de pe te­ puizabile de progres econo­ mente existentă In Europa. sîntem convinşi că schimbu- I
rea proceselor calitativa din unităţii şl coeziunii sistemului mic şl prosperitate. (Aplauze Un mare succes pentru pa­ rile comerciale dintre ţările f
economie t Introducerea teh­ soda Hat mondial, In Interesul ritorii străine, retragerea tu­ puţernlce» îndelungate). cea în Europa îl constituie şl noastre frăţeşti în următorul | însuşirea de către tineri a chlderll noului an de învăţă-
nicii şi tehnologiei avansate, pâdl şl progresului In lume. turor trupelor In Interiorul Inseparabil de succesele tratatul dintre Polonia şl Re­ cincinal vor marca o creşte- 1 ideilor fundamentale ale po­ mînt polltlco-ldeologic, prilej
perfecţionarea organizării, Aceaata constituie, de altfel, frontierelor naţionale. noastre In edificarea Bulga­ publica Federală a Germa­ re serioasă de aproape două I liticii partidului şl statului de a ne verifica posibilităţile,
conduceri! şl planificării e- o preocupare neabătută, un e­ In tratatul semnat astăzi, riei socialiste este şl aportul niei, despre a cărui parafare ori în comparaţie cu schim­ nostru, a concepţiei materio- de a elimina lipsurile, de a
conomlce, sporirea eficientei lement centre! al polltldî ex­ România şl Bulgaria — state prieteniei, colaborării şl asis­ am aflat cu satisfacţie. burile scontate în cincinalul list-dialectice, formarea unei face totul pentru a promova
întregii activităţi de produc­ terne a partidului şl statului aparţlnînd continentului euro­ tenţei mutuale dintre Repu­ Acum, noi aşteptăm şi pa­ în curs atiţudini combative faţă de cele mai potrivite modalităţi
ţie. nostru. In calitate de mem­ pean — ee angajează sâ mili­ blica Populară Bulgaria şl sul următor în această direc­ La înlîlnirile şi convorbi­ aspectele negative constituie de informare, de pregătire a
Cunoaştem, de asemenea, bră a Consiliului de Ajutor teze In continuare pentru cre­ Republica Socialistă România ţie — reglementarea relaţiilor rile cu tovarăşii români. în­ una din problemele majore tineretului. In acest sens, atît
succesele obţinute la rîndul Economic Reciproc şl a Tra­ area unul sistem eficace de şl vreau sâ-1 încredinţez pe dintre Republica Federală a totdeauna am constatat că e- care trebuie să stea în aten­ la Pul cît şi Ia Baru, s-au în­
său de poporul bulgar !n tatului de Ia Varşovia, Româ­ securitate în Europa. Viaţa tovarăşii noştri români că Germaniei şi Republica De­ xistâ şi o serie de posibilităţi ţia organelor şi organizaţiilor treprins măsuri concrete pen­
construcţia socialistă, profun­ nia extinde colaborarea eco­ demonstrează că principala noi, conducătorii de partid şi mocrată Germană. suplimentare pentru extinde­ U.T.C. Pentru realizarea aces­ tru desfăşurarea unul an de
dele transformări care au nomică şl militară cu ţările condiţie pentru realizarea a- de stat bulgari, comuniştii In legătură directă cu îm­ rea specializării şi cooperării. tui deziderat este necesară n- pregătire politico-ldeologicâ
avut loc în viaţa economică care fac parte din aceste or­ cestul obiectiv, pentru destin­ bulgari, întregul nostru po­ bunătăţirea atmosferei în Eu­ In legătură cu aceasta am sigurarea unui cadru organi­ bogată, la nivelul cerinţelor.
şl socială a ţării dumnea­ ganizaţii. promovtnd, totoda­ dere pe continent o constituie por, apreciem corespunzător ropa este şi contribuţia ţări­ botârlt sâ procedăm la o spe­ zat al muncii de pregătire po- Au fost studiate posibilităţile
voastră. Actuala noastră vi­ tă, relaţiile pe târimurl multi­ luarea îp considerare a reali­ colaborarea cu partidul, gu­ lor noastre la crearea unei cializare şi cooperare de Iun- | lltlco-ldeologicâ a tinerilor, fiecărei organizaţii U.T.C., s-au
zită In Bulgaria, aa şl cele ple ou toate statele so­ tăţilor postbelice, recunoaşte­ vernul şl poporul României situaţii normale în Peninsu­ gâ durată în domeniul teh­ promovarea cu consecvenţă a constituit cercurile de con­
precedente, na-au permis să cialiste. Eficienţa colaborării rea inviolabilităţii graniţelor socialiste. Linia şl politica la Balcanică. Politica Bulga­ nicii de calcul electronic şl înaltelor principii ale eticii vorbiri şl de studiere a Sta­
apreciem amploarea eforturi­ dintre ţările socialiste ae ex­ existente, normalizarea relaţi­ noastră în relaţiile noastre riei în această zonă este cla­ de organizare, în construcţii­ comuniste. Ce rezultate s-au tutului U.T.C., a fost stabilit
lor pe care le depune poporul primă In poslblltatea de a fa­ ilor de către toate statele cu reciproce cu România sînt şl ră. ea este îndreptată neabă­ le de maşini agricole şl de obţinut, în acest sens, în or­ numărul cursanţilor care la
bulgar, sub conducerea parti­ voriza progresul şl Înflorirea Republica Democrată Germa­ yor fl o linie şl politică de tut spre buna vecinătate şi transport. în liniile tehnolo­ ganizaţiile U.T.C. ale comu­ vor frecventa, s-au fixat zi­
dului comun ist, pentru dez­ fiecărei naţiuni, libere şl In­ nă, stabilirea de raporturi cu extindere, aprofundare şl colaborarea cu toate ţările gice şl Instalaţiile complexe nelor Pui şl Bnru ? Ce s-a lele cînd vor avea loc pre­
voltarea «1 modernizarea for­ dependente, de a asigura ac­ ambele 6tate germane, precum dezvoltare multilaterală, con­ balcanice. Şi această politică pentru diverse ramuri ale e­ întreprins pentru ca noul an dările şi discuţiile. O proble­
ţelor de producţie, pentru celerarea edificării noii orîn- şl între acestea, pe baza drep­ tinuă a prieteniei şl colabo­ dă rezultatele sale bune. Gu­ conomiel naţionale. de învâţâmînt politico-ideo­ mă importantă căreia comi­
progresul multilateral al ţă- dulri şl, prin aceasta, spori­ tului International, aslgurîn- rării bulgaro-române. (Aplau­ vernul Republicii Populare In conformitate cu hotârî- logic sâ se desfăşoare în cele tetele comunale ale U.T.C. de
l Oamenii munofl din rea puterii economice şl poli­ du-se participarea lor deplină ze puternice). Bulgaria va depune şi în vii­ rile adoptate la cea de-a 23-a mai bune condiţii ? — fată ajei i-ou acordat atenţia cu­
România, care urmâreee cu tice a întregului sistem socia­ la viaţa Internaţională. Roadele acestei colaborări, tor, în mod energic, eforturi şi a 24-a sesiuni ale C A E R. cîteva întrebări cărora încer­ venită a fost selecţionarea
sentimente de adincâ simpa­ list mondial, creşterea forţei Considerăm că organizarea roadele tratatului semnat în şi va sprijini toate Iniţiati­ şi la intîlnirlle noastre cu căm sâ le dăm un răspuns. propagandiştilor. S-a avut în
tie activitatea creatoare a po­ da atracţie a Ideilor socialis­ şl ţinerea unei conferinţe eu­ 1940, sînt prezente. Eu voi vele. ori de unde ar veni, în­ tovarăşul Ceauşescu, am con­ La Baru a existat la înce­ vedere ca aceştia sâ fie oa­
porului bulgar, ae bucură mului In lume. ropene. In sprijinul căreia se comunica numai cîtevn date dreptate spre menţinerea pă­ venit, de asemenea, să conti­ put o oarecare iniţiativă. La meni pregătiţi, cu pasiune
fh»er do reoUzările aoestula pronunţă cercuri tot mal largi sumare, de sinteză, privitor cii, dezvoltarea bunel veci­ nuăm lucrările comune de şcolile din Petrosu şi Livndia pentru muncă, dornici de a
construcţia socialistă, Tratatul reflectă hotârlrea ale opiniei publice, ar marca la ultimul deceniu. Astfel, nătăţi, extinderea şi aprofun­ proiectare a complexului hi­ propagandiştii au reuşit sâ contribui, prin capacitatea şi
io să ăoloeeao acest prilej ambelor părţi de a promova un Jalon Important In reali­ de pildă, schimburile de măr­ darea colaborării între state­ drotehnic pe Dunăre în zona poarte discuţii fructuoase cu cunoştinţele lor, Ia înarmarea
pţmru a adresa cel# mal consecvent politica de coexis­ zarea securităţii pe continent, furi între Bulgaria şi Româ­ le balcanice. Tratatul înche­ Somovit-lslaz. Consider că elevii despre principalele as­ tinerilor cu Ideile înaintate
bgdo fdidtări oamenilor tenţă paşnică, de a depune exercitlnd, totodată, o Influ­ nia în 1960 au fost de 16 iat astăzi între ţările noastre nu e nevoie sâ se explice im­ pecte ale politicii externe a ale politicii partidului şl sta­
rrruncB din Bulgaria eodalla- eforturi pentru destinderea In­ enţă pozitivă asupra Întregu­ milioane ruble, în 1970, vo­ este şi el chemat sâ serveas­ portanţa valorificării comple­ ţării noastre, poziţia partidu­ tului nostru. Printre aceştia
ţA pcntţu succesele dohlndlte ternaţională, pentru colabora­ lui climat Internaţional lumul acestora se ridică deja că pacea, buna vecinătate şl xe a potenţialului hidroener­ lui şl statului nostru faţă de se numără şl tovarăşii Sita-
•A ie urc' noi «i noi lr- rea Intre toate statele, fără la 52 milioane ruble Deci o colaborarea In Bqlcanl. getic al Dunării Vreau nu­ evenimentele Internaţionale ru Dorin. Gruescu Eva. Ioan
Subliniem în mod deosebit
â * dramnl pooaperităţll deosebire de sistem eoclal-po- necesitatea dezvoltării contac­ majorare de mal bine de trei Totodată, alături de ten­ mai sâ subliniez că ţiacâ, ce au loc. Mal tîrziu însă, Antal, Aleodor Costea, Maria
sssT pe dramul soclalls- 11 tic. România consideră că telor Intre stata şl guverna şl, ori. Paralel cu creşterea dinţa crescîndâ spre pace şl cîndva. Dunărea despărţea cînd trebuia găsită forma de Ierna, Maria Fulea, Margare­
cele două ţâri, dacă
după
coexistenţă paşnică, nu pu­
realizarea aoestor deziderate
ta Tamaş, Emil Paşa, Michels
wşam.
tvjrtr *
informare superioară (simpo­
schimburilor de mărfuri a In­
potanfleitâ reprezintă însăşi piatra un­ în acest spirit, considerăm tervenit şl ameliorarea struc­ tem să închidem ochit In fa­ victoria revoluţiei socialiste zioane, mese rotunde etc.), nu Marin, Ştefan Drâgan, Ma­
demn de o apreciere deosebi­
le-a legat, acum a venit tim­
ff « tiu ghiulară a polltldî Interna­ tă tratatul Încheiat Intre Uni­ turii acestora. In perioada ta tendinţelor contrare — s-a mal făcut nimic. Acelaşi rin Panait şl alţii.
romăn ri buv ţionala contemporane. In con­ unea Sovietică şi Republica 1906—1970, ponderea maşini­ tendinţei de ură şl învrăjbi­ pul ca fluviul Dunărea sâ la aspect a existat şl în cadrul In acest context de preo­
totodată, pre­ diţiile da astăzi, politica Im­ Federală a Germaniei, care lor şl utilajelor este de 43 la re. Imperialismul mondial, activ parte la făurirea prospe­ organizaţiilor de tineret ale cupări, secretarilor comitete­
pentn mierea şl dl- perialistă de dominaţie şl dic­ constituie un pas Important pe sută, faţă de 29 la sută In duşmanii progresului uman, rităţii Bulgariei şi României Şi cooperativei agricole de pro­ lor comunale ale U.T.C. le
V»TV»f colftborfirîî lor tat, de nesocotire a Interese­ calea destinderii In Europa. perioada cincinalului prece­ nu vor sâ se împace cu mer­ apele sale şi energia electrică ducţie din comuna Baru. revine, In continuare, sarcina
rgdproo evantejoăse. Volu- lor altor popoare şl amestec Apreciem, de asemenea, pa­ dent. In acelaşi timp, rapor­ sul Istoriei El se opun nu în anii apropiaţi în mod si­ Aici au fost ţinute, de către de a se pcupa de lărgirea o­
echlmbmibr dintre cele In treburile lor Interne, de rafarea tratatului dintre Re­ tul Intre exportul şl Impor­ numai prin mijloace Ideolo­ gur se vor vărsa în econo­ propagandişti, conferinţe de­ rizontului de cunoştinţe ale
SStîl ţări t Înregistrat îr folosire a forţei şi de ame­ publica Populară Polonă şl tul de maşini se egalează gice, politice şt economice, miile noastre şl vor înrudi, spre dezvoltarea intensivă a propagandiştilor. Instruirea de
perioada 1 M3—1970 Bproap< ninţare cu forţa a devenit Republica Federală a Ger­ Care este semnificaţia a- prin şantaje şl diversiuni, unind şl mal mult pe cel doi agriculturii, rolul uteciştilor Ia Comitetul Judeţean al
vecini — cele două popoare
c dublare faţă de realizările profund anacronică şl este maniei. care are o Importan­ cestul fapt, tovarăşi ? Faptul prin maşinaţii diplomatice ale noastre. (Aplauze). în sporirea producţiei agrico­ U.T.C,, la care au participat
din cincinalul anterior, de- sortită eşecului. Dacă un po­ ţă majoră atît pentru rela­ acesta înseamnă că, drept ur­ secrete şl publice. Ei duc îm­ le Nu se poate spune că a- tot» lectorii şi propagandiştii,
însemnată
O nouă verigâ
pâşlndu-ce în mod substan­ por este botârlt aâ-şl apere cu ţiile dintre cele două ţâri, mare a construcţiei socialiste, potriva popoarelor o luptă de legătură o vor constitui, ceastâ acţiune nu s-a bucurat a fost un prilej bun pentru o
ţial prevederile iniţiale, orice preţ libertatea şl Inde­ cît şi pentru îmbunătăţirea posibilităţile economice ale armată făţişă, un război bar­ de asemenea, linia electrică de interes din partea tineri­ documentare largă asupra
bar. crunt şl nemilos
Expreele elocventă a rapor­ pendenţa naţională — bunuri situaţiei pe continent celor două ţâri au sporit ne­ Credincios principiilor sale şi conducta de gaz.e. care vor lor cooperatori, dar ero bine principalelor probleme pe ca­
turilor frăţeşti dintre popoa­ sacre şl de nepreţuit — el nu Un obiectiv Important pen­ încetat. Aceasta înseamnă că revoluţionare. marxism-leni- traversa pâmîntul ospitalier dacă nr fi fost urmată de alte re trebuie sâ le cunoască u-
rele romăn şl bulgar, trata­ poate fl Infrlnt de nimeni şl tru care România militează fn Industria lor s-a dezvoltat nismulu! şl Internaţionalis­ român, pentru a tronsporta activităţi, pare sâ stimuleze teciştii Este Imperios nece­
tul de prietenie, colaborare de nimic. Aşezarea relaţiilor viaţa Internaţională este rea­ neîncetat, că economiile ce­ mului proletar, poporul bul­ în Bulgaria, ani de ani. mi­ mal mult Interesul lor. La sară o documentare temeini­
şi asistenţă mutuală semnat dintre stata pe baza respec­ lizarea universalităţii Organi­ lor două ţâri au avut nevoie gar este Intru totul solidar liarde de kllowaţl/ore de e- Pul, din cei peste 400 de u- că. permanentă asupra multi­
astăzi deschide noi perspecti­ tului Independenţei şl suvera­ zaţiei Naţiunilor Unite şl, tn una de alta. Aceasta înseam­ ru popoarele din Indochtnn, nergle electrică şl miliarde teclştl cîţi se află în eviden­ plelor probleme ce apar în
ve extinderii pe toate planu­ nităţii naţionale, a egalităţi! acest sens, pentru ca Republi­ nă că noi, bulgari şl români, în lupta lor împotriva agre­ de metri cubl de gaze pe ca­ ţa comitetului comunei al viaţa fiecărei organizaţii, ale­
rile a acestor legături Aş 1d . drepturi şl neamestecului ca Populară Chineză fiâ-şl o­ am pâ$lt împreună pe dru­ sorilor Imperialişti şl a re­ re marea ţară sovietică le va U.T.C., au fost incluşi In în- gerea temelor cu dlscernâ-
dori să relev că pentru ur­ fn treburile Interne, avanta­ cupe locul ce I se cuvine de mul ascensiunii gimurilor lor de marionete. furniza economiei naţionale văţâmîntul politico-ideologic mînt, în funcţie de specificul
mătorii cinci cn! ee prevede jului reciproc, respectarea drept fn această organizaţie Noi nu numai că simpati­ bulgare. (Aplauze puternice). doar 100, unii au frecventat locului, găsirea celor mai a­
o creştere de aproximativ 05 dreptului fiecărui popor de Dragi tovarăşe şt tovarăşi. zăm popoarele din Vietnam, De acum, nu numni căile rercurile învâtâmîntului de decvate forme de predare.
la sută a schimburilor de a-şl decide soarta conform in­ (Aplauze puternice). Laos şl Cambodgia, noi le a- ferate, cî şl linia electrică şl partid, alţii au fost, pur şi Intâ cîteva probleme care vor
Ori de dte ori ne-am în-
mărfuri, In comparaţie cu tereselor şl voinţei «ale su­ Acordăm, de asemenea, tîlnlt şl am discutat cu tova­ cordâm şl le vom acorda din conducta de gaze vor con­ simplu, lăsaţi pe dinafară La trebui sâ stea în atenţia or­
realizările perioadei 1906— preme ee impun ca o condiţie sprijinul nostru luptei poporu­ răşii români, am constatat u- plin ajutorul nostru moral, stitui pentru noi acele artere cele patru şcoli din raza co­ ganelor şî organizaţiilor
1970. ponderea maşinilor şl u- Bine qua non a securităţii şi lui coreean. ne pronunţăm tf 11 ta tea colaborării noastre. politic, diplomatic, economic vitale care, traversînd teri­ munei (Ponor, Bâieşti. Rîu U.T.C. din raza celor două
lilajelor fiind, ca şl pînâ destinderii, a progresului şl pentru retragerea trupelor a- Nu încape îndoială că vizita şl de orjce altă natură, pen­ toriul României socialiste, vor Bărbat şi Pul) s-au realizat comune în noul an de pregă­
acum, precumpănitoare. Aşa civilizaţiei In epoca noastră. merlcene din Coreea de sud, actuală a delegaţiei de partid tru a duce la bun sfîrşit cau­ leen Bulgaria socialistă de rîteva convorbiri pe diferite tire politică. Râmîpc doar ca
cei cărora Ie reyjne sarcina
cum am stabilit şl cu prilejul Acţlonînd Împreună, eu ce­ pentru - unificarea paşnică a şl guvernamentale a Republi­ za lor dreaptă. Guver­ partenerul -său economic tome, cercuri de studiere n importantă de Informare lar­
iqtîlnirli noastre precedente lelalte popoare Iubitoare de Coreei. (Aplauze puternice). cii Socialista “România, con-’ nul ' bplgar dă o înaltă a­ princlnal — Uniunea Sovie­ Statutului U.T.C., dar cu sla­ gă a tinerilor sâ dovedească
din cursul lunii septembrie, România şl Bulgaria ee a- dusă de tovarăşul NIcolae preciere şl sprijină paşii con­ tică (Aptquze). bă eficienţă Dacă la clasele multă pasiune, snirlt de răs­
urmează că punem In valoa­ pace pentru preîntîmplnarea flâ In acelaşi spaţiu geogra­ Ceauşescu, va da un nou im­ secvenţi al guvernului revo­ a IX-a şl a X-a de la Şcoala pundere şl sâ promoveze în
re pe scară şl mal largă po­ războiului, animate de convin­ fic. Balcanii, şl este firesc in­ bold şl mnl mare, extinderii' luţionar provizoriu al Viet­ Tovarăşe şl tovarăşi, generală din Pui, temele au munca lor mai multă comba­
sibilităţile pe care le oferă gerea că forţele progresului teresul deosebit pe care cele şl adînclril legăturilor şl co­ namului de sud şi ai guver­ In încheiere, vreau sâ asi­ tivitate şi iniţiativă.
dezvoltarea economiilor noas­ vor salvgarda securitatea in­ două popoare ÎI acordă creării laborării dintre partidele, ţă­ nului Republicii Democrate gur pe tovarăşii români că fost predate cu competenţă,
tre naţionale, în mod deose­ ternaţională, că raţiunea va unei atmosfere de pace şl co­ rile şl popoarele noastre Vietnam pentru o reglemen­ noi, comuniştii bulgari, oa­ la celelalte totul s-a făcut la VALERIU COANDRAS
bit In domeniul cooperării şl triumfa fn politica mondială, laborare In această regiune, Dar această vizită a dele­ tare rezonabilă şl dreaptă a menii muncii bulgari, vedem întîmplare: octevist al Comitetului
specializării In producţie popoarele român şi bulgar — fn acest spirit, ţările noastre gaţiei guvernamentale şl de problemei vietnameze. Incen­ şl ne bucurăm sincer de suc­ Ne aflăm în preajma des- judeţean al U.T.C.
Convorbirile purtate In a­ preocupate de necesitatea a- au înscris In tratat hotârlrea partid a Republicii Socialis­ diul războiului din Indochina cesele remarcabile obţinute
ceste zile *cu delegaţia de pârârll patriilor lor împotriva lor de a eprfjlnt activ şl In te România In Republica trebuie stins, popoarele tre­ de poporul frate român în
partid şl guvernamentală bul­ unul atac dinafară — au în­ viitor statornicirea unor rela­ Populară Bulgaria are şl sem­ buie sâ capete dreptul lor le­ construirea socialismului. Ne
gară, condusă de tovarăşul scris fin actualul Tratat hotâ- ţii de bună vecinătate Intre nificaţia unul fapt Istoric In gitim de a hotărî singure bucurăm de realizările Indus­
Todor Jivkov, remarcabil ac­ rîrea ca, fin cazul unei agre­ toate statele aparţlnînd aces­ viaţa ţârilor noastre socialis­ soarta ţărilor lor — acesta triei şl agriculturii româneşti,
tivist de partid şl de stat, siuni din partea unul stat sau tei zone. România consideră te, vecine, pentru că ea este este imperativul nu numai al de viaţa mal * îmbelşugată şî
prim-seeretar al Comitetu­ unul grup de state asupra u­ că mal buna cunoaştere reci­ legată de semnarea noului dreptăţii umane, ci şi al inte­ fericită a oamenilor muncii
lui Central ol Partidului Co­ neia din părţi, cealaltă parte procă. dezvoltarea Încrederii, tratat de prietenie, colabora­ reselor păci! mondiale, pen­ români. Succesele dumnea­
munist Bulgar, preşedintele sâ-1 acorde neîntîrzlot, potrivit a colaborării şl cooperării în­ re şi asistenţă mutuală tru că nu poate exista o a- voastră sînt şl ale noastre
Cartei O.N,U.. ajutor multi­
Consiliului de Miniştri al Re­ tre ţările balcanice, transfor­ Atît Bulgaria, cît şl Româ­ devâratfi pace în lume fără Succesele oricărei ţâri socia­
publicii Populare Bulgaria, lateral, Inclusiv militar, pen­ marea Balcanilor într-o zonă nia sînt ţări socialiste. Ele pace în Vietnam. liste sînt succese şl ale
au reliefat dorinţa comună tru respingerea atacului ar­ n păcii ş! destinderii, fără ar­ sînt adversare principiale ale Nu se poate vorbi de pace ţârilor noastre Ele întă­
mat (Aplauze ^puternice). De­
de a înfăptui asemenea noi sigur, tovarăşi, noi avem me nucleare, slujesc Interese­ războaielor agresive, luptă în lume fără revenirea O­ resc comunitatea socialis­
tă, dau puteri şl însufleţesc
acţiuni tn industria construc­ în vedere că va tre­ lor fundamentale ale fiecărui pentru pace In Jume şl pen­ rientului Apropiat la viaţă mişcarea comunistă Inter­
ţiilor de maşini, metalurgie, bui să depunem toate efor­ popor care trăieşte în această tru coexistenţă paşnică între paşnică De aceea, situaţia din naţională. ajută ţările recent
industria chimică şl petro­ turile pentru a împiedica Iz­ parte a Europei şl au. în ace­ statele cu orîndulre socială Orientul Apropiat ne îngrijo­ eliberate în lupta lor pentru
lieră, industria uşoară, pre­ bucnirea unul nou război — laşi timp, o Importanţă deose­ diferită Bulgaria şl România rează serios. Poziţia noastră apărarea independenţei naţio­
cum şl în domeniul trans­ considerăm că aceasta este bită pentru întărirea păcii şl nu Intenţionează sâ atace pe este clară, noi sprijinim ce­ nale si pentru progres social,
rerea de lichidare a conse­
porturilor. Ne exprimăm, de una din sarcinile de bază ale securităţii pe întregul conti­ nimeni. Ele însă nu Intenţio­ cinţelor agresiunii israeliene, contribuie la triumful păcii
asemenea, speranţa că mun­ partidelor noastre comuniste nent: Poporul român va face nează sâ stea cu mtlnlle în­ de retragere a trupelor străi­ în lume. (Aplauze).
ca desfăşurată de specialiştii România va milita întotdeau­ totul pentru înfăptuirea aces­ crucişate dacă vreo forţă duş­ ne de pe teritoriile arabe o­ Ingâduîţl-mi, încă o dată,
români şi bulgari se va ma­ na pentru a face să nu fie tui deziderat mană trece frontierele şl a- cupate în mod Ilicit, de re­ sâ felicit în modul cel mal
terializa în timp cit mal scurt nevoie să aplicăm această Cred că putem aprecia, to­ prlnde Incendiul războiului zolvare prin mijloace paşni­ cordial pe scumpii oaspeţi
în realizarea marilor proiec­ clauză. (Aplauze puternice, varăşi, cu deplină convingere In curtea vecinului. ce a problemelor existente, din România frăţească şl pe
că Tratatul de prietenie, co­
te de valorificare In comun prelungite). laborare şl asistenţă mutuală Tratatul de prietenie, co­ tinîndu-se seama de Interese­ toţi cel prezenţi nici, sâ fe­
a potenţialului hidroenergetic In scopul consolidării secu­ între România şi Bulgaria co­ laborare şl asistenţă mutuală le tuturor popoarelor “ care licit poporul nostru şl po­
al Dunării pe teritoriul celor rităţii Internaţionale, România confirmă aceasta In mod clar trăiesc In această zonă a lu­ porul român cu prilejul sem­
respunde întru totul interese­
două ţări. face tot ce depinde de ea pen­ lor şl aspiraţiilor celor două şl neechivoc. Şl noi aperâm mii, Inclusiv de cele ale po­ nării ribulul tratat de priete­
Apreciem că un rol Im­ tru stingerea focarelor de răz­ popoare, ţelurilor nobile ale că acest fapt, nimicind orice porului palestinian nie, colaborare şl asistenţă
portant în mai buna cunoaş­ boi şi Încordare care pun In socialismului, progresului şl (luzii de altă comportare, se Tovarăşe şl tovarăşi. mutuală, care reprezintă nu In atelierul mecanic al I.I.L. Deva lucrează numeroşi mese
tere reciprocă, în dezvoltarea primejdie pacea mondială. păcii In lume. (Aplauze Însu­ va reflecta favorabil asupra numai un act istoric Impor­ riaşi cu înaltâ calificare, conştiin ciozitate şi dăruire în muncă
schimbului de experienţă în­ Manlfcstîndu-şt deplina soli­ fleţite). salvgardări! păcii în Europa Vorbind despre nou! Tratat tant în relaţiile noastre, ci Printre aceştia se numără şi electricianul de întreţinere Gheor
tre popoarele noastre au lăr­ daritate cu lupta dreaptă a Doresc să vă asigur, to­ şi. în special, In zona noastră de prietenie, colaborare şl a- şl o contribuţie preţioasă la ghe Popa.
girea vizitelor de delegaţii poporului vietnamez, a celor­ varăşi, că comuniştii români, geografică — Peninsula Bal­ slstenţâ mutuală dintre Re­ cauza comună a coeziunii, co­
din cele mai diverse domenii lalte popoare din Peninsula poporul român vor face to­ canică. Poporul şl gu­ publica Populară Bulgaria şl munităţii socialiste, la întări­
de activitate, intensificarea Indochina. România se pronun­ tul pentru ca prietenia din­ vernul Republicii Populare Republica Socialistă Româ­ rea păcii şl securităţii în lu­
contactelor şi discuţiilor atît ţă pentru încetarea Imediată tre partidele şl ţările noastre Bulgaria 6Înt profund con­ nia. trebuie sâ subliniem în me
mod special Importanţa
Iul
Sâ trăiască şl sâ se dezvol­
pe linie de partid, cît şi pe a operaţiunilor militare şl re­ să se dezvolte neîncetat, pen­ vinse că tratatele bilate­ pentru dezvoltarea în conti­ te tot mal mult şl mal mult
lipie de stat, la toate nive­ tragerea trupelor Statelor tru ca România şi Bulga­ rale de prietenie, colaborare nuare a prieteniei şl colabo­ prietenia dintre comuniştii cupe of m im
lurile Motârîtoare pentru o- Unite ale Amerlcll, cop- ria aă-şl aducă tot mal activ, şl asistenţă mutuală dintre rării multilaterale bulgaro-
dincirea colaborării dintre ţă­ sfinţlndu-se dreptul Inaliena­ contribuţia Ia cauza socialis­ ţările membre ale Tratatului române bulgari şi români, dintre po­
rile noastre, pentru Întărirea bil al popoarelor vietnamez, mului In Întreaga lume. de la Varşovia, ca şl (însuşi Colaborarea economică din­ poarele bulgar şi român. i Acolo, unde de veacuri atâ Pe dealul Chizid, într-un
(Aolauze puternice).
prieteniei romăno - bulgare cambodgian şl laoţian de a-şl Iată de ce apreciem şl do­ Tratatul de la Varşovia con­ tre ţările noastre In viitor se Trăiască fraternitatea sl u- I mărturie pentru generaţiile codru natural unic, a avut
stituie acea bază Internaţio­
este dezvoltarea relaţiilor de decide alngure, fără amestec rim să exprimăm convinge­ va realiza. In principal, în nltatea dintre ţările socialis­ de astăzi şi cele viitoare se­ loc întîlnirea cu Eroul Mun­
solidaritate dintre Partidul dinafară, calea propriei lor rea că actuala noastră vizită nală, şolldâ şl necesară, care domeniul construcţiilor de te, ziditoare a vieţii noi sub meţul castel al Corvineştllor, cii Socialiste. Ştefan Tripşa,
Comunist Român şl Partidul dezvoltări. Faţă de evenimen­ în ţara dumneavoastră, sem­ garantează Independenţa na­ maşini, al Industriei chimice steagul marxism-leninism ul ui. a avut loc, într-un splendid cu maistrul principal, Nico-
Comunist Riilgar, întemeiate tele din Orientul Apropiat, narea noului tratat, oglin­ ţională, existenţa şi dezvolta­ şl al metalurgiei De aseme­ (AnTauze însufleţite) decor de toamnă, emoţlonan. lae Mârculescu şi Mihai
pe principiile marxism-leni- care îngrijorează legitim po­ dind stadiul şl perspective­ rea liberă a ţărilor noastre, nea. se conturează anumite Trăiască pacea în lume ta întllnire dintre pionierii Burduşel din partea comite­
nismului şi internaţionalis­ poarele, România subliniază le legăturilor multilaterale întăreşte unitatea şl coeziu­ posibilităţi de colaborare şi Trăiască comunismul (Aplau­ din municipiile Deva şi Hu­ tului U.T.C. din cadrul C.S.H ,
mului proletar. necesitatea unei soluţionări pe statornicite între Republi­ nea comunităţii socialiste, schimb de sortimente In In­ ze furtunoase, prelungite'. nedoara Aflaţi la Intrarea cu prof. Ioan Zâvoianu, pre­
de
leagă mtlnile amatorilor
Dorinţa expresa şl hotârî- cale politică, potrivit rezolu­ ca Socialistă România şl aventuri militare şl contri­ dustria uşoară. Tn sală se scandează ,.Dr»»ţ- în castel, cu braţele încărca­ şedintele Consiliului organi­
rea pnpoarelor noastre de a ţiei din noiembrie J967 a Con­ Republica Populară Bulgaria, buie la lupta popoarelor pen­ Ca urmare a botârlrllor a­ ha. drujba” şl se aplaudă în­ te de flori, bunedorenli, cn zaţiei pionierilor din munici­
acţiona şi mai intens în vii­ siliului de Securitate, se pro­ marchează un moment istoric tru pace şl progres. doptate la înlllnlren de la delung. gazde, îl aşteptau, căutau sâ piul Hunedoara.
tor pe calea colaborării şl co­ nunţă pentru retragerea tru­ în evoluţia raporturilor şi-i imagineze pe cei cu care, După ce maistrul Ştefan
operării, de n întări prietenia pelor Israeliene din teritoriile dintre popoarele noastre. In ultima vreme se contu­ peste cîteva clipe, vor lega Tripşa a vorbit copiilor de­
dintre ele în folosul propriu­ arabe ocupate, pentru recu­ Noul tratat va constitui, fără rează o oarecare îmbunătă­ prietenii trainice Nerăbda­ spre trecutul istoric al Hune­
lui lor progres, în interesul noaşterea dreptului la existen­ îndoială, o pagină Istorică în ţire a situaţiei internaţionale. rea îi cuprinsese pe toţi. doarei, despre realizările de
cauzei generale a socialismu­ ţă a tuturor statelor din a- dezvoltarea prietenie! şl co­ In primul rind, despre aceas­ Spectacol festiv Deodată, ca la un semnal, astăzi, îndemnîndu-1 sâ înve­
lui şi păcii, îşi găsesc o pu­ ceastft zonă, pentru reglemen­ laborării româno-bulgare. con­ ta vorbeşte înţelegerea nece­ s-au îndreptat cu toţii spre ţe cît mai bine pentru ca
ternică reflectare şi un cadru tarea situaţiei populaţiei pa­ tribuind, în acelaşi timp, la sităţii ţinerii unei conferinţe cele patru autobuze ce se o- mîine sâ devin*? demni con­
juridic adecvat în noul tra­ lestiniene corespunzător cu in­ unitatea ţârilor socialiste, la pentru asigurarea securităţii priserâ în faţa lor Soseau tinuatori ai muncii părinţilor
tat de prietenie, colaborare şi icíesele şi aspiraţiile sale na­ cauza păcii şt socialismului. europene, care cîşttgâ tot mai Comitetul orăşenesc Sofia al luat loc în lojile oficiale. To­ oaspeţii. îmbrăţişări, flori, lor, pioniera Angela Rotam,
asistenţă mutuală. Conceput ţionale. conform principiului (Aplauze). mult teren nu numai în Partidului Comunist Bulgar şi varăşii Nicolae Ceauşescu şi schimburi de crnvate şi in­ din partea oaspeţilor, elevă
în spiritul internaţionalismu­ autodeterminării, Inclusiv al TrBlascH prietenia româno- cercurile opiniei publice eu­ Comitetul pentru artă şi cul­ Todor Jivkov au răspuns ova­ signe, cunoştinţe, prietenii în clasa a VII-a a Liceului
lui, nl relaţiilor interstatale dreptului de a-şi forma un bulqarB I (Aplauze prelungite). ropene, cl şl In cercurile con­ tură au organizat joi seara, ţiilor celor prezenţi. Pe toţi îl animau aceleaşi pedagogic din Deva, a mul­
de tip nou. tratatul nostru stat naţional propriu. (Ap|ou- Trăiască prietenia şl unita­ ducătoare. Ideea ţărilor so­ la Opera naţională din Sofia, Au fost intonate imnurile sentimente de bucurie şl fe­ ţumit gazdelor pentru minu­
se întemeiază pe principiile ze). tea ţflrllor soclalUle, a parti­ cialiste <le garantare a secu­ un spectacol festiv în cinstea de stat ale Republicii Socia­ ricire pe care zilele noastre nata şi emoţionanta primire
trainice ale respectări! Inde­ linul ‘din imperativele vita­ delor comuniste şl muncito­ rităţii europene şl de ame­ delegaţiei de partid şi guver­ liste România şi Republicii Ie dăruiesc generos tuturor făcută, iar Eroului Muncii
pendenţei şi suveranităţii na­ reşti, a tuturor forţelor anti­ liorare şl dezvoltare a rela­ namentale a Republicii Socia­ Populare Bulgaria copiilor. Socialiste. Ştefan Tripşa.
ţionale. egalităţii în drepturi, le ale epocii noastre, de care imperlallste şl democrate I (A­ ţiilor dintre statele europene liste România. Solişti de frunte ai primei In vizitarea castelului, prin
depind lichidarea pericolului
avantajului reciproc. întraju- plauze puternice). cîştigă tot mal mulţi adepţi La spectacol au asistat mem­ icene lirice bulgare şi alţi taipicele încăperi ce amintesc pentru amabilitatea de a sc
tnrării tovărăşeşti şi neames­ unui război mondial şi elibe­ SB se întărească colaborarea şi noi sperăm că nu va tre­ bri ai CC. al PC Bulgar, ai artişti de seamă, mari ansam­ de fapte şi întîmolări legen­ fi aflat în mijlocul pionieri­
rarea popoarelor de o uriaşă
tecului în treburile interne. povară — imperativ pentru şl prietenia Intre popoarele lu­ ce mult timp şl oamenii de Prezidiului Adunării Popu­ bluri artistice au interpretat dare. oaspeţii au fost conduşi lor, mgîndu-l tolodatâ sfl
primească în dar o cravolâ
Consfinţind linia de evo­ realizarea căruia România mi­ mii. sâ triumfe cauza picii pe stat europeni se vor aşeza în lare, ai guvernului, conducă­ lucrări de compozitori bulgari de ghîzi-elevi, membri ai roşie de pionier, devenind
luţie şi principiile pe baza litează neabătut — este înce­ pBmlnt I (Aplauze prelunglle). jurul mesei conferinţei pe tori de instituţii centrale şi şi români precum şi din crea­ cercurilor de istorie de In astfel membru de onoare nl
co’/orn se vor dezvolta priete­ tarea cursei înarmărilor, dez­ Vă urez din tQnlâ inima, care o propunem noi organizaţii obşteşti, persona­ ţia muzicală universală. In .şcolile generale nr 2. 6. 7 şi uniţălii lor.
ni?. ornnţa şi colaborarea armarea generală şi, în primul dumneavoastră şi întregului Un fapt incontestabil pozi­ lităţi ale vieţii ştiinţifice, cul­ liceul nr ? Apoi. invitaţi în înlîlnîrea s-n dovedit ast­
dintre Români.? şi Bulgaria, rind, cea nucleară. Ta>a noas­ popor frate bulgar, multă fe­ tiv în viata internaţională îl turale şî artistice, precum şi încheiere a fost prezentat un autobuzele colegilor din De­ fel un moment emoţionant,
trnl-'lnl .stabileşte. totodată, tră consideră că esenţial în ricire şi prosperitate (Aplau­ constituie tratatul încheiat în­ şefi şi membri ai misiunilor program de cînlece şi dansuri va, pionierii hunedoreni i-nu începutul unor prietenii du­
«mele din direcţiile fundn- clipa de faţa este să se trea­ ze furtunoase, prelungite) tre Uniunea Sovietic«? şi Re­ diplomatice din capitala Bul­ populare Spectacolul s-a bn- ! condus pe aceştia prin <-e)c rabile pe rare pnrtirinanţii
nio politicii externe publica Federală a Germaniei gariei curat de un deosebit succes. | mai imnortnntc nunele al'' o­ nu-1 vor nîta niciodată
n rrt,or două ţâri. precum şi că de In declaraţii generale (In sală se scandează pen­ în august anul curent. Acest Asislcnja n făcut o însufle­ raşului. explic?ndn-)c. nlim
f)~.^onK»c viaţii internaţiona­ despic dezarmare la măsuri tru prietenia dintre rglc două tratat este o înfringere pen­ ţită mamfesiare de simpatic Artiştilor le-a fost oferit I de mîndrîe. reali 'âri'r părin­ Pro) M COMŞta.MTINESCU
la în care ele vor continua concrete, praeliee si în mod popoare I „Drujba l" „Drtij- tru foitele militariste .şi re- conducătorilor de partid şi dc un coş cu flori din partea io- 0 ţilor lor. i Hunedanro
ri conlucreze activ pentru a- deosebii In acţiuni în vederea ba 1“). vanşiste fl un succes serios stat români şi bulgari, care au varâşului Nicolae Ceauşescu. |
părnren păcii şi securităţii, iniei zicerii .fabricării de arme