Page 67 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 67
^Bssnctxtt/ K
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4936 • VINERI 20 NOIEMBRIE 1970
Wlonetou In Valea Mor|ll („7
CINEMA Noiembrie*); ANLNOASA i Cas
telul
condamnaţilor („Muncl-
toreso") i PETRILA t Explo
zie In munţi („Muncitoresc0) ;
DEVA i 100 da carabina („Pa VULCAN i Antctka („Muncito
tria0); PAcatul dragostei („Ar resc"); URICANI : At 8-lea
ta*); SIMERIA : Reconstitui („7 Noiembrie") ; BARBATENI :
rea („Mureşul*) | HUNEDOA Sherlock Holmes („6 Au
gust") ; ORAŞT1E t Preddy şl
RA r Călugărita din Monzn clntacul preriei („Patria") i
(„Slderurglattll") I CALAN : nio („Flacăra-); OEOAQIU-
Beru şl comisarul San Anto
Prea ml o pentru un rAzbol
a attt da mare („11 Iunie"); BAl l Cu mine nu madam I;
TBLIUC t BAleţll în haina do
IIAŢEG l Tony, ţl-al Ieşit din
piele („Minerul“) ; PETRO mln|J („Popular*); BRAD:
ŞANI r Degetul da fler („7 Dragoste şl vltez/V („Sfeaun
Se cunosc bine dificultăţile predat nJd măcar un kg de eu bune rezultate o combină Noiembrie"); LUPENT i Intll- roşie*); GURABARZA : Picioa
întîmpinate de cooperativele seminţe. Iată un serios motiv adaptată la efectuarea aces Qlre la Vechea Monchee („Cul re lungi, degete lungi („Mine
agricole în ultimii ani în pri de îngrijorare pentru condu tei lucrări. Din păcate, pro tural") | LONEA i Sub semnul rul")! TLIA : Moartea unul
vinţa extinderii culturilor de cerile unităţilor cooperatiste ql cedeul nu este însă extins pe Iul Moale Crlsto („Minerul"); birocrat („Lumina”).
trifoliene Din cauza lipsei de cadrele tehnice, care nu au gă măsura aşteptărilor, ceea ce
seminţe (au fost caruri chiar sit încă soluţii In scopul Ieşi face ca acţiunea şă fie mult
şl în această primăvară cînd rii din Impas. Stnt totuşi coo tărâgAnată ql IntîrzIatA. Sur
la data semănatului nu ae ter perative agricole, ca de pildă prinde, totodată, situaţia sem
minase IncA treieratul produc cele din Boz, BrAnlşca, Bîr- nalată la C.A.P. Sîncral, un
ţiei destinate înfiinţării -noilor său ş.a., unde Întreaga cantita de batozei unităţii, deşi se a-
culturi) unităţile nu şl-au pu te de trifoliene se găseşte tre îla în bună stare de funcţio ale Făgăraşului. — Ma
tut îndeplini în totalitate sar ierată încă înainte de Jumă nare, 1 s-au provocat defec tematică — clasa a XH-a
Schema Polesoni
cinile de plan la nutreţurile tatea lunii noiembrie Râmî- ţiuni pentru a nu Intra în lu 18,00 Un „Cămin* cu şl despre
cultivate. Rău este că din a ne însă o sarcină acută ca cru. Descoperirea vinovaţilor bărbaţi;
semenea deficienţe nu s-au tras toate unităţile unde acţiunea şi pedepsirea lor cu severita 18,80 Revista economică; a
19.18 Transmisiune dlrootâ
încă învăţămintele cuvenite este încheiată să trimită canti te nu mal comportă nici o tragerii rezultatelor loto;
Cu toate că organele agrico tăţile de seminţe rezultate la discuţie, dacă avem în vedere Aspect da pa şonţlarul ştrandului din Deva. ie,zo 1001 dc seri — emisiune
pentru cel micii
le Judeţene au stabilit măsuri decuscutare şl aâ-şl onoreze situaţia total nesatişfâcătoare Fota i N. GHENA 19,90 Telejurnalul de aceră |
In vederea evitării neajunsu obligaţiile contractuale le în care se găseşte treieratul 80,00 Reflector;
rilor manifestate pînă acum produsul reapectlv. trlfollenelor. 80.18 FUm de Bila Kaaan —
In legătură cu asigurarea se hn prezent sa lucrează Ia Chiar şl !n ceasul al doispre „America, America"
minţelor (s-a planificat ca tre treierat în cadrul C.A.P. Ro zecelea nu este lipsit de Im (p*rtea a l-a );
Mal aveţi o întrebare T
ieratul să fie terminat pînA la mos, Berîu, Boş ş.a., dar în pea- portanţă aâ ae Intervină cu Cine se mai află în concediu ? 1Î,M TetoşcoalA. — PtalcA cla Dialog din adlncul pă
sai« X i x n — Aparat#
$0 octombrie a.c. ql trimiterea te 20 de cooperative agricole, măsuri energice menite să de electrice. Utllluarea lor. mântului;
la decuscutare să se facă pînă îndeosebi în zona Haţegului termine impulsionarea şl în — Oeografle clasai# Vin- It, 80 Telejurnalul da noapte p
la 13 noiembrie a c.), materia şi Orfi$tlel, acţiunea nici nu cheierea grabnică a treieratu Solorlaţll do lo O-S.M. 1, din ţionar o şl ia la întrebări : zervtot »â-şl tusţlnă cauza, dar XC. Cetim« Blrsel şt 83,00 închiderea emlaluntL
lui trifoiului şl lucernei desti
lizarea lor întîrzle în mod «-a Început. La C.A.P. Densuş, nate producerii seminţelor. In C.5. Hunedoara, aflaţi In con — E adevărat că pe numele i s-a spus că şedinţa se ami
Inexplicabil. Din dotele fur Stnpetru, Haţeg, Ostrov, Uni acest scop se Impune cu acui cediu medical, se bucură de o lui Petru Bâdo s-au ridicat a- nă, pentru că o porte din
membrii comisiei de judecotă
nizate de la Agrosem Orâştle rea — să dăm doar dteva tate ca utilajele aflate în func grijă deosebită din partea con bonamenţe C.F.R. pentru pe- sînt plecaţi fn concediu. Peste
ţiune ql timpul favorabil să ducerii secţiei. rîoado cit a fost în concediu •arii — D*n Bpătarui U.M Ra
releee că, pînA la Începutul a- exemple — trifoiul stă în şire fie folosite cu randament ma Vizite la domiciliu ? Buche medical ? dteva soplămrnl primeşte al RADIO dio Jurnal i ă l,» «poo; 19.10 Jau i
cestel •âptâmlnl, treieratul trl- (decîte 2-6 aAptAmlnl), condu xim şl, totodată, să se Intro te de flori ? Nu. Acestea sînt — Do, aşa este. tă citaţie, dar şedinţa s-a o- 23.00 Concert de musloă uşoară i
0,08-8,00 Estrada nocturnă.
mînat iarăşi pentru că a In
follenelor nu b-o realizat nici cerile unităţilor Invoclnd lipsa ducă în lucru cît mai multe atenţii prea simple (unii sus — E adevărat că omul nu le-a trat cealaltă parte în conce PROGRAMUL H a I.M Program
PROGRAMUL I : 8,06-8,30 Mu
de pe 200 de hectare din cele aparatelor de treier. Deoarece combine echipate cu aparate ţin că sînt şl depăşite), nişte folosit ? diu. Mal trec cîtevo săptâmînl zică şl actualităţii 8,30 Ateneu ; muzical da dimineaţă; 1,01 Ra
de treier Altfel — fapt nedo
mofluri care trebuie înlocuite
diojurnal; 7,iă Program muxloal
1 300 existente. Ca urmare, în numărul batozelor echipate cu rit—este posibil să se reedite cu surprize Intr-adevăr origi şi Eufrosina Toma primeşto o 10.10 Curs de Umba spaniolă ; de dimineaţă (oooUnuare) i 8,10
10.30 Ciută Doina Badea,
Glgi
contul obligaţiilor contractuale garnituri pentru treieratul trl- ze situaţiile din anii prece nale, neaşteptate. nouă citoţie, dar, ca un făcut, Marga, Frântele Avalon şl LuJs Tot Înainte; 1,28 Mari lnlerpreti
— J u n Plerra Rampei; 0,00 Co
asumate faţă de Agrosem — follenelor este destul de mic, denţi, să nu se poată asigura După cîtevo Juni de şedere în Foileton comisia de judecată era forma AquUe; 11,OS Belecţlunl din ope rul Liceului de musloă din Cluj;
reta Crai Nou de Clprlan Po-
ta tot dlntr-o singură persoa
9,11 Solişti şl formaţii artistica
80 de tope seminţe — nu s-a la C.A.P. Berlu se utilizează seminţele necesare extinderii spital, Iul Petru Băda i s-a fă rumboscu; 11,19 Concertul In Re de «maiorii 0,40 Real tal da
culturilor de trifoi şl lucernâ. cut o primire caldă, urîndu î-se nă. Şedinţa insă nu s-a mol o- major pentru vioară şl orches operă; 10,00 Matineu teatral ;
ceea ce nu va Influenţa decît viaţa îndelungată şi... cîţi mai mînat. tră de Constantin âobeacu; 11.0 H,08 Mueloă uşoară i 11,80 Din
— «In cîteva zile vel primi ho
Sfatul medicului. Alimentele con
negativ îndeplinirea sarcinilor mulţi bont. tă rirea judecătorească, a fost servate; 12.00 Valsuri celebre ; muzica popoarelor; 11.80 Clntatl
cu noi — muzloă uşoară | 12,08
da producţie, stabilite pentru — De ce tocmai bani? — în — E odevărat şl acest lucru. 12.28 Ştiinţa la zl; 19,30 Melodii Avanpremieră cotidiană; 12,10
— Cine este responsabilă cu
treabă nedumerit omul. abonamentele in cadrul secţi asigurată ea la plecare, Du-te populare; 13,00 Radiojurnal; 13,10 Concert de primi ia,S| Bmlelune
sectorul zootehnic.
cotidiană;
acasă liniştită, vel clştiga 1
Avanpremieră
13,22
„Decada scoate dintr-un sertar o hirtie ei ? Acasă s-a dus Eufrosina To Muzică uşoară; 13.48 Pflmlnt ţifică; 13,40 Pagini dJn opereta
Unul din mal marii secţiei II
literară i 13,00 Concert de prins
(continuare); 18,30 Cartea ştiin
străbun românesc — program de
frumos împăturită, core-l înşti — Fu sini. ma, dar liniştea nu şl-a recă clntece; 14,00 Compozitorul sâp- „Contesa Martira* dc Kalman i
inţează că ore de plătit suma — Atunci ce moi vrei feme pătat-o. Hotărirea nu l-a par tămtnll — Benjamin Brltten; 14,08 Muzică populară; 14.80 Me
14,40 Publicitate radio; 14,80 Mu
c ă r ţ i i r o m â n e ş t i " de 209 lei. ie ? Cine să plătească ? Spune venit nici astăzi. Gurile rele zică uşooră; lj,00 Roza viaturi lodii da paul Urmuzescu şl Rl-
cnard Bartxer; 14.00 Ştiinţa la zl;
spun că membri; comisiei de
dumneata cine io plătească ?
— Este costul abonamentu
de
lor; 15,25 Tineri Interpret!
15.00 Publicitate radio i 18,20 Dan
populară; 16,00 Radio
lui C.F.R. pe patru luni - 1 se Eu? judecată se află înlr-o mare muzică 16,20 Arii din operete; suri din opere româneştii 18.30
jurnal;
explică. — In nîci un coz dumneo- dilemă : nu pot da dreptate 16.30 Muzică uşoară; 18.45 Fan Radlo-şcoală; 10,00 Radiojurnal ;
16,20
Formaţia Constantin
A
Azi ar« loc deschiderea Larflr" din Deva), Editurii PENTRU 24 ORB — Glumiţi cu un om... ve voostră... dar nici eu... femeii pînă nu găsesc un alt fara reprezentativă a Armatei ; lexandru; 14,30 Tribuna radio :
17.05 Pentru patrie; 17,39 La mi
10,43 Din înregistrările Iul
Ioslf
festivă a „Decadei cărţii tehnice şl ştiinţifice (marţi Vreme în ameliorare. cu nit din spital ? — se apără o — Lasă-ne să lucrăm. Văd salariat căruia să I se impute crofon Victoria Darval şl Dan Mllu şl ale lut Ion Matache;
suma respectivă. Au
început
româneşti“, manifestare de 24 noiembrie a.c. — Insti cerul schimbător. Izolat, va mul. f că discutăm degeaba. Dacă te Molsescu; 18,00 Selecţlunl din 17.00 Cavalcada ritmurilor ; 18.30
maro amploare, menită să tutul de subingineri din plop a slab. vintul va sufla La auzul acestui cuvinţ, toţi consideri neindreptâţitâ, odre- să caute cu asiduitate prin re opereta „Teatrul plutitor" de Curs de limba spaniolă; 16.60 365
Kern; 18.10 Revista economică ;
devină tradiţională. Hunedoara ; miercuri 25 slab plnâ lo potrivit din vest. au îngălbenit. Intr-adevăr şi-au seazâ-te comisiei de judecată gistre şi dosare, door-door or 18.28 Pagini simfonice nemuri de clntece; 19,00 Revista şlagă
relor; 19,30 Dezbateri culturale :
găsi un pou salariat aflat în
Temperatura,
In
creştere u-
fo programul decadei fi noiembrie a.c. — I.M. Pe 9oarâ. minimele vor fl cuprin dat seama că nu poţi să (ii în Copşlderîndu-se neîndreptoţi- concediu medical sau chiar toare; 19,00 Gazeta radio: 19,30 19,30 Noapte bună, copil; 20,00
folclorului nostru
Din tezaurul
gurează intllniri cu repre troşani), editurilor „Ml- se Intre zero sl patru grade. spital şi să şi călătoreşti cu tă, Eufrosina Toma a procedat de odihnă. Pentru aceasta sînt muzical; 20,05 Tableta de seară ; Festivalul muzical International
Iar maximele între 0 9l
13
trenul.
„Bayreuth* — 1970; 22,43 Muzică
zentanţi al Editurii poli nerva“ şl „Univers* (Joi 20 1 ceaţă Dimineaţa şl seara. Cel care o oficiat festivita aşa cum a fost îndemnată — necesare eforturi, nu glumă. 20.10 Mlcrorecltal Amalla Ro- de Jazz; 23,08 Lucrări de Con
grade.
s-a adresat comisiei de jude-
Argheziană ; 20,23
drlguez ; 20,20
tice (stmbătă 21 noiembrie notembrle a.c. — Librăria tea de primire şl-o cerut scu cotă nr. 5. A dovedit cu acte Problema nu se poate soluţio Zece melodii preferate; 21.00 A- stantin BrAUolu, Theodor Ro-
galakl
Silvestru;
Constantin
şl
a.c. — Librăria „Gheorghe „Alexandru Sabla* Deva). PENTRU URMĂTOARELE zele do rlgoore şl l-a asigurat în regulă că în perioada în ca na intr-o 2r-două. Noi îl sfă tenţlune. părinţi I; 21,20 Piese 0,08-1,00 Poemul almfonlo i.Lîdia”
pa orpol nostru că suma res re omul era în spital ea se a tuim să nu deznâdâjduloscâ I
DOUA ZILE olaslca tn ritmuri modeme : 11,10 şl Simfonia a v i-e de Bohuslav
pectivă va fl reţinută de la cel fla în... concediu de materni AL. SANDULESCU Moment poetic; 21,88 Solistul Marti no.
care a făcut confuzia, odlcă de tate I
vreme acWanbfltoere, ou ce
rul tomporar acoperit. Izolat la Eufrosina Toma, funcţionară — Reţinerea este într-odevăr
va ploua aîab. Vintul va sufla în cadrul secţiei. Neinţelegînd nejusîâ. opinează cel ce i-a în
slab pînA la potrivit din vest.
Temperatura, staţionară. Mini- desp/e ce este vorba, femeio se registrat plîngereo. Vei primi
melc vor oscila între minus * prezintă intr-un suflet la servi banii ingpoi...
2 şl 2 grade, lor maximele In ciul contabilitate. N-apucă să înainte de a primi banji. o
tre 8 şl 12 grade. Dimineaţa,
ceaţA pe vAI. deschidă bine uşa că un func primit însă o citaţie. S-a pre
organ/area
Admirăm fără rezerve vitri le din centrul celor trei muni — Organizaţiile comerciale
nele cîtorvs magazine decora cipii — Deva, Hunedoara şi din judeţul nostru au lansat in
te de participanţi Iscusiţi la Petroşani — vom Introduce pe concurs idei proprii de care
recent încheiatul concurs al faţade elemente luminoase noi. concurenţii au fost obligaţi să
decoratorilor de vitrine. Iniţia ţp continuare, Interioarele ma ţină seama ?
tiva organizării în Judeţul nos gazinelor vor fi aranjate şi — Organizînd concursulu nn
tru a concursului a fost salu decorate adecvat sezonului şi- i-am dat decît cîteva „constan
tară. Dar ce am urmărit să vitrinelor. Se va ţine seama te”, cum a fost tema — „Luna
obţinem bun pentru comerţul în această aranjare de ideile cadourilor“ — şi ideea de a
din Judeţ prin organizarea reieşite din consfătuirea con pune In valoare marfă din
concursului ? Acesta este obi curenţilor la sfjrşitul con fondul pe care-1 posedă maga
ectul scurtei discuţii cu to cursului zinele noastre. Am urmărit în In secţia mobilă a I.I.L. Brad se acordă o atenţie sporită xeţulrli furnirului înainte de îm-
varăşul Stan Stnirg, directorul Pentru că concursul nu a cu acest fel sâ-i dăm un caraeteF b,narâ* Foto ; V. ONOIU
Direcţiei comerciale judeţene. prins şi vitrine ale altor uni de schimb de experienţă. I
— Acţiunea începutâ cu a tăţi, cum sînt cele ale unită deile proprii s-au putut astfel
ranjarea, în cadrul concursu ţilor cooperaţiei meşteşugă manifesta şi au ieşit la iveală
lui, a unor vitrine va fi — reşti, magazinelor C L.F. şi al o mulţime. Decoratorii noştri
presupunem — continuată. tele, vom căuta să le determi de vitrine au ce învăţa. De alt
Vreţi sâ ne spuneţi în ce fel năm şi pe acestea 6ă aplice, în
o. va continua comerţul? ornarea vitrinelor proprii, Idei fel, pe lingă exemplul prac
— Cu schimbarea vitrinelor reieşite din concurs. Ne stră tic pe care l-au dat concu Turnuri de piatră cu feres Am poposit ciţeva mi va lucrări ş i le-am expus In
în concurs om început de fapt duim astfel sâ facem din acest renţii vitrinerllor noştri, ei au truici zăbrelite, ziduri de apă nute în casa lui iosif Filiala de vfnătoare şi pes
acţiunile pentru „Luna cadou element de decor al străzii un maî avut şi posibilitatea unul rare şi scări de legătură... De Lucaci, pe o stradă de la cuit sportiv. Aş vrea să fac
rilor' Intenţionăm ca, după întreg armonios, în care sâ schimb de idei de la om la om. spre ce poate fi vorba ? De un marginea oraşului Lupeni. Ca o paranteză: majoritatea lu
modelul dat de concurenţi, sâ oastel medieval, construit fn sa lui e ca atelierul unui ar crărilor sint inspirate xlin a *-
decorăm vitrinele din toate o domine bunul gust şi simţul Sperăm ca schimbul acesta de miniatură de către un iscusit tist. meniul pescuitului — pasiu
raşele Judeţului. La magazine artistic. idei sâ se facă simţit. meşter. — De la cine aţi moştenit nea mea nr. 1.
pasiunea miniaturilor ? Am părăsit atelierul maş
— De la nimeni. Dar. de mic terului, poposind cîteva Hi* e
copil, m-au pasionat. La înce şi la Filiala de vi nătoare, un
Uzinele mecanice dc mate cii şl întărirea disciplinei pre nlfestfi nu numai prin absenţe ciplinei de producţie. Sînt unit In bună măsură siguranţa cir poartă răspunderea nu numai put am realizat lucrări sim de losif Lucaci şi-a expus lu
rial rulant din Simcrla nu-şl vede obligaţii precise care re nemotivate cl şl prin lucrări salariaţi ca Augustln Stanclu, culaţiei Orice rabat făcut car pentru propria sa activitate, ple, apoi... crările — case ţărăneşti, ca
realizează In mod ritmic sar vin salariaţilor ql organizato de slabă calitate, prin încălca Constantin Urzică, Marin Tu- litâţll se poate snlda cu eve ct şt pentru modul cam se — Ce aţi realizat ? bane, castele, diferite repit-
cinile de plan. in ultima de rilor producţiei, dar nici sin rea tehnologiilor de fabricaţie do9e. Tiherlu Costlnaş, Sabin nimente de cale şi consecinţe desfăşoară munca şl se înde — Case ţărăneşti, cabane zenlări simbolice. Toate aţe -
cada a lunii se dâ un adevă dicatul, nici conducerea uzinei sl montaj, fapt ce duce la Toth şl alţii care lipsesc sis imprevizibile. plinesc sarcinile de plan, In- de diferite tipuri, castele.,. tuiesc un cadru dm care
rat asalt pentru recuperarea nu prea veghează Ia respecta cheltuirea suplimentară de tematic de la serviciu, Iar Nu-1 poate fi deci Indiferent ceplnd de Ia nivelul fiecărei — In prezent la ce lucraţi? degajă aşteptarea, aşteptarea
restanţelor Această activitate rea lor $1 tolerarea abateri timp Şl forţă de muncă tn ve cînd vin lucrează de mlntnia- comitetului de partid, organi formalii de lucru, atelier, sec — Nişte figuri la care m-am împlinirii unei promisiuni rin
in salturi are consecinţe ne lor, a actelor de Indisciplină derea remanierii unor lucrări. 15. Sînt şl uni! ca Petru Urs, zaţiei sindicale dacă In U2lnă ţie şl pînă la nivelul Între gtndit foarte mult. Folosesc ca artist. împlinirea nu va intfr-
gative asupra calităţii produc are urmări care grevează ac Aceasta duce, de asemenea, ta Viorel Crişan, Ion Istrate, că nu se respectă Inlocmal disci prinderii. material rădăcina de copac, zia. Cu migală şi pasiune. io~
ţiei, iar planul sc realizează tivitatea uzinei, pune Intr-o o ritmicitate necorespunzătoa rora le place să voiajeze. Nu plina, nu 11 caracterizează pe Pornind de ta aceste ce căutind să exprim prin sim sif Lucaci lucrează neobosit f«c
cu preţul unor eforturi supli lumină nefavorabilă întregul re a producţiei, la depăşirea vin un timp la lucru şl II se toţi salariaţii Înalta responsa rinţe. comitetul sindicatului şi boluri anumite stări sufleteşti. piatră şi lemn, reuşind ut
mentare şl cu suprasolicitarea colectiv de salariaţi, deşi ma timpului de Imobilizare a ma- desface contractul de muncă bilitate pentru Îndeplinirea organizaţia de tineret trebuie Intenţionez s<5 deschid o ex creeze adevăratele frumuseţi.
maşinilor. Am încercat sâ efi-şl coordoneze activitatea şl poziţie. Deja am selectat clte- . C. V.
afl^m care slnt cauzele care aă desfăşoare o muncă susţi
generează această situaţie In nută şl permanentă pentru a
afară de unele cauze mal mult determina mutaţii fn conştiin
sau mal puţin obiective, aceas ţa oamenilor şl a-l face pe toţi
tă stare de lucruri este gene salarlnţll sA înţeleagă şl să în t r e p r in d e r e a de
rată în foarte mare măsură respecte disciplina de produc
de Indisciplină, de răspunde ţie, îndatoririle şl obligaţiile
rea scăzută cu care tşl fac da profesionale, dar şl răspunde
toria unii muncitori şl cadre rile sociale pe care le au fnţă INDUSTRIE LOCALĂ DEVA
de conducere. de ei Şl semenii lor. faţă de
Indisciplina Îmbracă aici di societate. Aceasta presupune
verse aspecte ; Inceptnd de o muncă temeinică, făcută cu
la absenţele nemotivale şl pasiune şi răbdare, tn mod ANGAJEAZA DE URGENŢA ‘
pînă la netndepllnirea alrilni- permanent, bine orientată din
ţiunilor de serviciu. învoirile punct de vedere politic, con 0 frezori calificaţi
totalizau In semestrul I un jugată cu eforturile şl măsu • sudori calificaţi
număr de 772 zile'om, Iar in rile ce se Impun din partea Salarizarea conform H.C.M. 914/1963.
trimestrul HI au ajuns la «82 organizaţiei de partid, de sin
zi!e/om, mal mult declt In pri dicat, U,TC. şl conducerea Informaţii la sediul întreprinderii din strada Dr. Petru
mele două trimestre ale anu rea majoritate a acestora slnt terialului rulant aflat In re planului fn mod ritmic şl rea tehnico-admlnlstratlvă. Groza nr. 20 biroul personal.
lui. Absenţele nemotivate au oameni disciplinaţi, harnici şi paraţie. In semestrul I (Impui Se duc şt se angajează la alic lizarea produselor In un nivel Aşa cum arăta tovarăşul
lnr după
întreprinderi,
un
ajuns pe 9 luni la 617 zlle/om. conştiincioşi, gata orîcînd de a de imobilizare planificat a calitativ ctt mal ridicat. Nicolae Ceauşescu ta plenara
Aceasta demonstrează de cită fl prezenţi la datorie loan fost depăşit cu 3,9 la sută. A timp se Întorc şi ae angajează Am discutat cu tovarăşul CC. al P.C.R. din 10-13 de
stau
din nou la uzină. Nu
lipsă de răspundere au dat Blaj, Aurel Clgmâlanu, Lazăr ceasta înseamnă că importan insă mult. O Iau Iar din loc l.ivlu Irlnea, preşedintele co cembrie 1969, trebuie sft se
dovadă cel care au acordat Seranflceanu, loan Pienar, te capacităţi de transport Sînt — aşa cum tl numesc mitetului sindicatului, despre pună capăt In modul cel mal
învoiri fără dlscernămint. Mini Cornel Tudoran, Sabin Jurca au fost Imobilizate în uzina şi muncitorii care s-au legat cu jcţiunile întreprinse pentru hotărft Indisciplinei, să se
ştri. şefi de 6ecţil, cadre ca şl alţi meseriaşi constituie ca urmare a fost păgubită e- trup şl suflet de uzină — pă întărirea disciplinei. Am aflat creeze o opinie de masă din AUTOBAZA DE TRANSPOR
re răspund prin lege de în exemple de conştiinciozitate şi conomla naţională. sări migratoare, oameni căror: că, In afară de faptul că unii partea colectivelor împotriva
tărirea disciplinei in produc disciplină, ajută celelalte for Interlocutorul nostru are de nu le stă glndul la muncă c salariaţi au fost puşi In dis celor care generează dezordine
ţie, favorizează indisciplina şj maţii de lucru şi' colegi. Spi sigur dreptate. La secţia I (aducă. $i toate acesten se în cuţia grupelor sindicale şi in producţie
îşi creează singuri greutăţi în ritul de colaborare şl întraju locomotive se înregistrează in lîmpla pentru că nu-l trag» s-au ţinut nişte expuneri, nu Este de datoria sindicatului, TURI AUTO HUNEDOARA
realizarea planului. Comitetul torare caracterizează Întreaga mod frecvent cazuri de lu nimeni la răspundere. Aşa c; s-a făcut nimic. Acţiuni con a conducerii uzinei sâ acţio
sindicatului, toate organiza lor muncă. crări de slaba calitate. Forma nu-i de mirare că se munrn; crete, care sâ vizeze educa neze cu fermitate pentru ca
ţiile sindicale din secţiile u ţia de lucru de la cuzineţi, le In salturi, că se încalcă dis rea salariaţilor în spiritul u toţi cel care, cu tot ajutorul
zinei, pentru care întărirea Indisciplina In producţie — condusă dc Nicolae Sâb5n, lu ciplînn de producţie, iar nor nei înalte exigenţe şl respon dat, nesocotesc şl încalcă ANGAJEAZA IMEDIAT
disciplinei şi a răspunderii in spunea luliu Vcrnichescu, in crează de multe ori super mele de calitate sînt ignoraie sabilităţi faţă de muncă, pen disciplina, provoacă dezordine
muncă a salariaţilor este o în ginerul şef al uzinei — tre ficial. Aşa se face că nu rare Aceastn explică de ce locomo tru o ¡naltă ţinută etică şi în viaţa uzinei, aduc preju « CONDUCĂTORI AUTO CATEGORIA E Şl
datorire de scamă. în loc să buie combătută sub orice formă sînt cazurile cînd locomotive tive şi vagoane ajung (a re profesională, nu s-au între dicii întreprinderii şi colecti D PENTRU TRAFICUL DE CALATORI Sl INTER
Iniţieze acţiuni şi măsuri c- s-ar manifesta, pentru că accns- le ajung la recepţie cu defer cepţie cu defecte, trebuind s; prins, asemenea probleme n-au vului să suporte consecinţele URBAN.
(,-> influenţează negativ întreaga
nergire sc împacă cu această tc şi sînt respinse, iar pcnlr1- sica unohTizate timp în plus intrat încă în preocupările faptelor, modului lor de com
situai ir Conducerea uzinei şi activitate de producţie, creează refacerea lucrărilor trebuie ri de ce unele au căzut in ter sindicatului- portare. Aceştia trebuie trataţi Angajările se lac la sediul autobazei din Hu
dezordine în muncă şi aduce
comitetul sindicalului au ela dicate din nou de pe osii. Deci menul dc garanţie. Or, este Fiecare salariat trebuie făcut nu cu „duhul bltndeţii“, cl
borat noul regulament de or prejudicii uzinei, economiei timp şl muncă irosite d^torir ştiut pă de calitatea locomo sâ înţeleagă, indiferent <Je cu toată severitatea, aplicin- nedoara.
dine interioară, Iar legea cu naţionale. La noi, aşa cum aţi tă neglijenţei, încălcării dls- tivelor şl vagoanelor depinde funcţia pc care o ocupă, că du-)I-se prevederile legii
privire la organizarea mun constatat, indisciplina se ma N. BADIU