Page 69 - Drumul_socialismului_1970_11

W w .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA! Vizita in Republica

Socialistă România a

delegaţiei de partid

şi de stat a Republicii

Democrate Germane

La invitaţia Comitetului al Comitetului Central al
Central al Partidului Comu­ Partidului Socialist Unit din
nist Român, Consiliului de Germania, preşedintele Con­
Stat şi Consiliului do Miniş­ siliului de Miniştri al Repu­
tri ale Republicii Socialiste blicii Democrate Germane,
România, o delegaţie de par­ va faco la începutul lunii
tid şi de stat a Republicii decembrie n.c. o vizită ofi­
Democrate Germane, con­ cială de prietenie în Repu­
dusă de Walter Ulbiicht. blica Socialistă România
prim-secretar al Comitetului Cu prilejul vizitei va fi
Central al Partidului Socia­ semnat Tratatul de priele-
list Unit din Germania, pre­ nie. colaborare şi asistenţă
şedintele Consiliului de Stat mutuală între Republica So­
Democrate
Republicii
al
ANUL XXII. Nr. 4937 SIMBATA 21 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI Germane, şi Willi Stopli, cialistă România şi Repu­
membru al Biroului Politic blica Democrată Germană.

vizita in IDEIECATIEI III PARTID Realizările meşteşu­

garilor din Haţeg

Meşteşugarii cooperativei
..Retezatul1, din Haţeg, au
înregistrat un frumos suc­
ces. La jumătatea acestei
luni şi-au îndeplinii şi de­
păşit sarcinile de plan pe
11 luni, la principalii in­
După întîlnlrlle prieteneşti Botevgrad şl Ploieşti", oraşe Ne bucură mult faptul că noii orinduiri în România şi dicatori.
cu populaţia Sofiei, încheie­ înfrăţite ale celor două ţâri. vizita pe care o facem în Bulgaria, cit şi cauzei socia­ Astfel, la livrările către
rea convorbirilor oficiale şi In sunetele fanfarei, pio­ Bulgaria şi semnarea Trata­ lismului şi păcii in întreaga fondul pieţei au realizat o
semnarea Tratatului de prie­ nieri oferă oaspeţilor buche­ tului de prietenie şi colabo­ lume. (Aplauze). depăşire de 158 080 lei I Ia
tenie, colaborare şi asistenţă te de flori şi cravate roşii. rare între România şi Bulga­ Cunoaştem că poporul bul­ desfacerea de mărfuri cu
mutuală româno-bulgar, de­ Din mulţime se scandează : ria s-au transformat într-o gar este în preajma Congre­ amănuntul, 20 000 lei : la
legaţia de partid şi guverna­ „Vecina Drujba' (Prietenie adevărată sărbătoare a prie­ sului al X-lea şi ştim, de a­ mobilă cu 93 000 lei: cu
mentală a Republicii Socia­ veşnică). teniei dintre ţările noastre. semenea. că oraşul dumnea­ 190 perechi la încălţămin­
liste România, condusă de Primul secretar al Comite­ (Aplauze). voastră lucrează pentru a în- tea la comandă şi altele.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tului orăşenesc al P. C Bul­ In discuţiile pe care le-am timpina cu rezultate cit mai La „Marmura" Simeria, cu ajutorul acestei moderne maşini, placajele de marmura sint N. SBUCHEA
secretar general al Partidu­ gar, Vasil Tanov, adresează avut cu tovarăşul Jivkov şi bune acest eveniment. Dc a- tăiate (a dimensiunile cerute de beneficiari. Foto : V. ONOIU
lui Comunist Român, pre­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu ceilalţi membri ai delega­ ccca, doresc, în încheiere, să
şedintele Consiliului de Stat, celorlalţi oaspeţi calde urări ţiei bulgare, am convenit să urez organizaţiei de partid,
a plecat împreună cu tova­ de bun venit, exprimă bucu­ acţionăm continuu pentru în­ tuturor oamenilor muncii din
răşul Todor Jivkov, prim-se­ ria cetăţenilor oraşului pentru tărirea prieteniei şi colaboră­ Botevgrad succese tot mai
cretar al CC. al P.C. Bul­ prilejul de a avea în mij­ rii între partidele şi popoa­ mari în întimpinarea Congre­
gar, preşedintele Consiliului locul lor pe solii poporului rele noastre, considcrînd că sului al X-Iea al Partidului în avanpremieră Ou £« |t «r
de Miniştri, într-o scurtă că­ român. Sîntem bucuroşi — a aceasta corespunde atît voin­ 08 mmmi v i u n i i n cincinalul actual
lătorie prin Bulgaria. spus el — câ legăturile între Comunist Bulgar. Vă doresc
Delegaţia română formată Botevgrad şi Ploieşti — oraşe ţei tuturor locuitorilor ţărilor multă fericire şi multă sănă­ la C.T.E. Mintia
din tovarăşii îlie Verdeţ, Le- înfrăţite — între comuna Pra- noastre, intereselor făuririi tate. (Aplauze). Să pregătim ? * l i ® cincinalul viitur
onte Râutu, Vasile Patilineţ, vaţ şi comuna dumneavoas­
Corneliu Mânescu. Vasile Vlad. tră natală Scorniceşti, pe ca­ Actul final al realizării
Nicolae Blejati este însoţită re Ie întreţinem de mai mulţi Cuvintele conducătorului tului judeţean al P.C B primului paralel şi conec­
de Lîcezar Avramov, Dan- ani, contribuie la adincirea partidului şi statului nostru In faţă ne apare silueta tării definitive la sistemul
cio Dimitrov, Kiril Nesterov, prieteniei tradiţionale între au fost primite cu un deose­ noului oraş modern, în plină energetic naţional a gru­
Spas Gospodov. popoarele noastre. bit entuziasm de miile de ce­ dezvoltare. Este ora 10,30. Mii pului nr. 3 de Ia Termo­
După ce coloana oficială a Preşedintele Sfatuluî popu­ tăţeni cave aclamă îndelung de cetăţeni, fluturînd stegu- centrala Mintia, va deveni Necesităţi urgente la noua mină Bărbăteni
străbătut Munţii Balcani, oas­ lar orăşenesc. Ivan Nikol- pentru prietenia româno-bul- leţe româneşti şi bulgare, au în următoarele zile un fapt
peţii s-au oprit în frumosul ciovski, a înmînat tovarăşului gară. ieşit în întimpinarea oaspeţi­ împlinit cu mult înainte
oraş Botevgrnd, unde mii de Ceauşescu Medalia de Aur de Tinere fete oferâ oaspeţi­ lor. Cuvintele de bun venit de termen.
locuitori le-au făcut o primi­ onoare a Botevgradului, con­ lor pline şi sare, frumoase pe care le citim pe un mare In pregătirea noii pre­
miere energetice, care va
re plină de căldură. La In­ ferită potrivit hotârîrii Comi­ obiecte de artă populară. panou la intrare în oraş sînt însemna realizarea exem­ TRATAMENT TONIC PENTRU
oraşul
Străbâtind
într-o
reluate în valuri, multipli-
trarea in oraş, o urare înca­ tetului orăşenesc al Partidu­ maşină deschisă, tovarăşii cindu-se în ovaţiile şi uralele plară a prevederilor cinci­
lui Comunist Bulgar şl a Sfa­
drată de drapelele româneşti şi tului popular orăşenesc. „Aşa Nicolae Ceauşescu şi Todor mulţimii. Pe întreg traseul nalului la acest important
bulgare, înscrisă pe o mare cum aurul nu rugineşte — a Jivkov răspund aclamaţiilor flutură drapelele de stat ale obiectiv, ritmul de execu­ A LICHIDA DEBILITATEA
pancartă, exprimă sentimen­ spus vorbitorul — tot astfel îndelungi ale locuitorilor. României şi Bulgariei. In a­ ţie înregistrează o înaltă
intensitate.
In localităţile de pe între­
tele locuitorilor: ,,Bine aţi dorim ca prietenia româno- gul traseu pînâ la Vraţa — cest frumos oraş, asistăm S-a terminat prima e­
venit tovarăşi români“. Pe bulgarâ să strălucească veş­ Skravena, Novncene, Mezdra la o vibrantă manifestare a tapă de izolare, care per­
alle pancarte sînt înscrise u­ nic". —, sute şi sute de locuitori sentimentelor de stimă şi pre­ mite introducerea aburu­ P ROD U C T I E I
rările „Bulgaria - România, Primit cu vil aplauze, cu întîmpinâ cu deosebită căldu­ ţuire faţă de conducătorul lui in turbină şi au înce­
put probele la instalaţi­
prietenie în veci", „Trăiască ovaţiile mulţimii, a răspuns ră pe oaspeţi. de partidului şi statului nostru, ile de tratare a condensu­
Peisajul este dominat
expresie a prieteniei trainice
şi înflorească prietenia dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, stînci semeţe, pavăze natura­ lui in vederea primului pa­ Ln sfîrşîtul lunii mai, după mai nimic. Şi aceasta cu toate mereu pe parcurs, fiind pusă
le în atîtea momente grelp care uneşte popoarele român ralel. De asemenea, la gos­ o lună de la intrarea in ex­ câ iniţial se primiseră asigu­ din capul locului în imposi­
din frămîntata istorie a po­ şi bulgar. podăria de cărbune s-a ter­ ploatare, mina Bărbăteni din rări ferme, scrise negru pe bilitatea de a ţine pasul cu
Cuvintul tovarăşului porului bulgar, locuri de adă­ ţimii, oaspeţii români se în­ minat montajul benzii de Valea Jiului înregistra un alb, semnate şi parafate atît ritmul creşterii sarcinilor de
In aplauzele şî uralele mul­
arzătoarelor
plan,
alimentare a
de la
Ministerul Industriei
plus la extracţia de cărbune
post pentru numeroasele gru­
Starea de fapt în sine este
NICOLAE CEAUŞESCU puri de partizani în timpul dreaptă spre piaţa centrală a cazanelor, rodajul morilor de 190 tone. Cifra arăta câ Miniere şi Geologiei cît şi dc urmarea firească a ritmului
Pe­
de cărbune şi s-a pus în 1
la Centrala cărbunelui
noua exploatare îşi face de­
războiului de eliberare anti­
oraşului care poartă numele
staţia pompelor j
butul sub bune auspicii. Con­
funcţiune
troşani, câ în 1970 mina va
fascist. dc recirculaţie de la depo-i trar aşteptărilor. în luna i­ realiza sarcina de plan ce îi nesatisfâcâtor în care au fost
cunoscutului revoluţionar bul- executate lucrările de pregă­
La intrarea în oraşul Vra­ zitul de cenuşă. In acest ! mediat următoare planul de revine. După cum se poate
Dragi tovarăşi, cuvintele exprimate la adresa ga> Hrîsto Botev. Coloana de fel se facilitează punerea ! vedea însă promisiunile nu tire. Nu se cunoaşte tecto­
prieteniei dintre România şi ţa, în întîmpinare au venit maşini străbate principalele producţie a fost realizat doar nica zâcâmîntului, unele a-
Aş dori, în primul rînd, să Bulgaria. Doresc, totodată, să reprezentanţi ai organelor lo­ străzi ale acestei citadele de în funcţiune a grupului nr. : în proporţie de 49,3 la sută. au fost traduse în fapte. Dacă
în şase luni şi jumătate de
mulţumesc primului secretar vâ adresez un salut frăţesc cale de partid şi de stat, în 3 direct pe cărbune, şi a- * Şi de aici nereaiizârile se ţin la intrarea în funcţiune s-au Ing. C. DUMITRU
con-
lanţ. pînâ în prezent
al municipiului Botevgrad, din partea delegaţiei noastre, frunte cu Ivan Abadjiev, la poalele munţilor Stara Pla- tingerea parametrilor pro- extras de-abia 29 217 tone de
dumneavoastră, tuturor locui­ a populaţiei oraşului Ploieşti iecta(i într-o scurtă pe­ semnîndu-se o restanţă de cărbune, sînt foarte precare
torilor acestui frumos oraş, cu care sînteţi înfrăţiţi, din membru supleant al Biroului (Continuare ta pag: a ’4-a) rioadă dc timp. : 6 700 tone de cărbune. şansele ca pînâ Ia sfîrşîtul a­ (Centinuore. in pog. a J-o)
Cum s-ar spune, mina pă­
pentru primirea călduroasă partea locuitorilor comunei Politic al CC. al P.C. Bul­ şeşte cu stîngul chiar de Ia nului să fie realizate încă
pe care ne-aţi făcut-o, pentru mele natale. gar, prim-secretar al Comile- începutul activităţii sale. Ci­ 20 000 tone.
frele conturează, desigur, doar — Nici nu ne gindim la
o imagine succintă a situa­ aşa ceva — ne spunea ing. LUCRĂRILE ADUNĂRII
ţiei. dar suficient de conclu­
Oţelarii hunedoreni au îndeplinit dentă pentru modul defec­ Emilîan Meius. directorul GENERALE A ACADEMIEI
minei. Sincer să fiu, noi nu
am putut şi nu putem face
tuos cum această exploatare
Perfecţionarea pre angajamentele anuale a fost pregătită pentru actul ceea ce normal trebuia să REPUBLICII SOCIALISTE
productiv. Punînd în discu­
facă alţii încă în anul trecut.
ROMANIA
Intr-adevăr, mina a
fost
surile existente atit Ia Ex­
Cu mai bine de 40 de iile înainte de termen, ne extinderii utilizării oxigenului in procesul de ţie la timpul potrivit neajun­ dată în funcţie complet ne­ ln Capitali s-au desfigurat
oţelarii hunedoreni au îndeplinit angajamentul elaborare, trecer îi la turnarea oţelului in lin­ ploatarea pentru deschiderea pregătită. De la lucrările din vineri lucrările Adunării Ge­
la
de mine noi Livezeni, pe a­
subteran pînâ la cele dc
nerale o Academici Republi­
gătirii profesionale de a elabora peste prevederile planului pe ulti­ gouri mari de 8,5-9 tone, pe poduri cu 8 lingo- tunci „mama" unităţii care cuţie «au suferit tot felul de cii Socialiste România.
graficele de exe­
suprafaţă,
tiere, organizării riguroase a alimentării cuptoa­
mul an al cincinalului o producţie suplimentară
astăzi se numeşte „Exploata­
In prima parte a lucrări­
relor şi lucrărilor de întreţineri şi reparaţii la
de 21 000 tone de oţel. O dotă cu aceasta, co­
lectivele celor trei oţelarii hunedorene raportea­ cald şi la rece. rea minieră Bărbăteni", cît modificări, de amînări şi re- lor Adunării a avut loc o se­
ză realizarea cu succes şi a angajamentelor pri­ Pe această bază la oţelâria Martin nr. 2 indi­ şi la şantierul T.C.M.M, Va­ programări. Aşa se face că siune dc comunicări ştiinţi­
Conturul industrial al ţinutu­ mele promoţii cu rezultate me­ vind creşterea productivităţii muncii, reducerea cii de utilizare au depăşit constant 10 tone de lea Jiului, ziarul nostru atră­ din prima lună de activitate fice cu tema „Efectul Coan-
rilor hunedorene se împlineşte ritorii. Recent, am calificat la cheltuielilor materiale de producţie pe seama oţel pe metru pătrat de vatră şi :i calendaristică, gea atenţia asupra ritmului mina are in lucru doar un dă 51 apliruţiilc tui", desfă­
şl prin prezenţa bogată a do­ locul de muncă 8 gate rişti, 18 micşorării consumurilor specifice de metal, ma­ realizare care se ridică la nivelul celor înregis­ de melc în care evoluau lu­ singur abataj în loc de trei. şurată în prezenţa savantu­
meniului forestier - sursă in­ circularlşti-pendulorişti, 12 sor- teriale refractare, combustibil şi energie, pre­ trate pe plan mondial. Aceasta a determinat ca crările în subteran şi la su­ Iar dacă în prezent în scriD- lui Henri Cnanrlă.
dispensabila de materii prime totorî-desenatori de cherestea cum şi îmbunătăţirea calităţii oţelurilor. pe ansamblu să se obţină zilnic un spor de prafaţă. evidenţiind necesita­ le apar şapte abataje, în rea­ Ueschîzind sesiunea, acad.
pentru cele mai diverse ramuri precum şi fochişti pentru cazo­ Obţinerea acestui important succes, care asi­ producţie de 70 kilograme de oţel, pe fiecare tea unor măsuri energice litate doar din unul se scoa­ (Miron Nicolcscu. preşidnle-
ale economiei. Ca peste tot, şi nele cu aburi. Realizarea, în­ gură realizarea in acest an )a Hunedoara □ metru pătrat de vatră de cuptor Martin. Con­ pentru ca în acest an de la te producţie, celelalte gâsin- Ic Academici, a spus prin­
aici tinerii vin cu potenţialul că de pe acum, a planului a ­ unei producţii de peste 3 milioane tone de oţel, stituie de asemenea un fapt remarcabil că aceşti Bărbăteni să se extragă în du-se încă în diferite faze tre altele : La 16 docemhrie
lor de energie şi copacitate de nual la export e determinată se datorează in principal ansamblului de preo­ indici înalţi garantează realizarea cu succes a mod cert cele 50 000 tone de pregătire. Este evident câ, 1970 se implrne.se 60 de ani
muncă, adueîndu-şi o contribu­ tocmai de calitatea ridicată a cupări pentru utilizarea cu înalt randament a producţiei de oţel prevăzută pentru primul an al cărbune planificate. pornind pe drumul produc­ dc cînd s-a construit şi s-a
ţie substanţială la realizările produselor noastre, pentru ca­ cuptoarelor. Intre acestea un rol deosebit revi­ noului cincinal. Ce s-a întîmplat însă în ţiei într-un s in g u r picior va­ efectuat primul zbor eu un
de zi cu zi. Organizaţiile U.T.C. re s-au obţinut preţuri mai lunile următoare ? Practic lid, mina avea să şchiopăteze avion cu reacţie pc care l-a
care activează în acest dome- mori decît cele planificate", conceput si pi Inia! ingine­
rul român Henri Coandă. E-
vcnîmentul va fi sărbătorit
anul acosta printr-o seric dc
Zilnic, organe de partid şi festivităţi io ţară si în străi­
instituţii de stat primesc din A n on im atu l — un p aravan după nătate. Cu acest prilej. Aca­
partea oamenilor muncii nu­ demia Republicii Socialiste
meroase scrisori, străbătute România a convocat Aduna­
de un înalt simţ de răspun­ rea Generală pentru a dez­
dere pentru bunul mers al bate intr-o sesiune ştiinţifi­
producţiei, pentru îmbunătă­ că aplicaţiile efectului Coan-
nîu trebuie să constituie fac­ fn halele fabricii de cheres­ dâ în tehnică şi economic.
torul prim in mobilizarea tine­ tea se conturează o prezenţă ţirea activităţii edilitar-gospo- care se ascunde calom nia In continuare, au fost pre­
rilor la ridicarea calitativă a matură a tinerilor in procesul dâreşti ca şi din alte do­ zentate comunicările : „Acti­
menii. Dovada răspunderii o
muncii lor, sa fie acel catali­ de producţie. Poote moi mult fac oamenii prin criticarea vitatea ştiinţifică si tehniefl
zator al primenirii continue o decît în alte sectoare, în hala vărul trebuie să fie pus în a lui Henri Coandă", dc a­
cadrelor. Sectorul de industria­ gaterelor - unde bogăţia pă­ diferitelor stări de fapte, se spune intr-o altă scrisoa­ simţ de răspundere fiecare sau „murdărie11. Or, cine altul toate drepturile lui, iar cel cad, Elic Cnrafnli, preşedin­
prin soluţiile pe care le su­
lizare a lemnului, care a cîş* durii se încarcă cu noi valori, gerează, cît şi prin semnătu­ re, ci dimpotrivă. sesizare în parte. mai bine decît cel în cauză, care-l denigrează deliberat, tele Secţiei de ştiinţe tehni­
tigot mult în importanţă în ul­ cele ole muncii omului — înde- rile lor. Sint numeroase ca­ Anonimatul — formulat Numai că semnatarul, Vla­ şi ceea ce s-a constatat „la cu rea credinţă, cu scopul de ce a Academiei ; „Considera­
faţa locului" pot confirma a-
timii ani, solicita, pe întregul mînoreo tinerilor poartă sem­ zurile cînd organele sesizate, „un grup de..." sau ascuns dimir Anca, n-a întrezărit ă- dcvârul ? Acest adevăr a fost a lovi în anumite persoane ţii teoretico asupra ajutaje­
flux de producţie, o prezenţă nul angajării responsabile în pornind de la asemenea scri­ sub nume şi adrese fictive eeastâ perspectivă, ci a mi­ întărit, de altfel, şi de ve­ prin intermediul organelor dc lor cu relele depresive11, dc
calificata la fiecare loc de fluxul tehnologic. Aici se sem­ sori, au rezolvat, cu sprijinul — este de obicei o propice zat pc faptul câ vor fi luate cinii care spun câ „de cînd partid şi de stat. trebuie să col. dr. ing. C. Tcndorcscu-
muncă. nează, de fapt, certificatul de oamenilor muncii, probleme rampă de lansare a calom­ de bune cele scrise şi vor fi au plecat foştii chiriaşi, în dea seama pentru faptele lui. Tintca. directorul Institutu­
„Tinerii, care reprezintă mai naştere al viitoarelor produse deosebit de importante. niei, a răfuielii şi denigrării, publicate în coloanele ziaru­ casă şi în viata femeii s-a O cere spiritul de echitate şi lui dc mecanica fluidelor şi
mult de jumătate din colectivul industriale, aici, în goano se­ a ameninţărilor de tot felul lui, lovind astfel, prin inter­ aşternut liniştea". Dar aceas­ dreptate promovat dc parti­ construcţii acrospaţialc i „A­
fabricii de cherestea de la cundelor grăbite de benzile Dar nu acest aspect, plin Spre exemplificare vom cita mediul ziarului în familia în tă linişte e tulburată de Vla­ dul nostru, spirit care exclu­ supra efectului Cnandă tri­
U E.I.L. Orâştie, participă la în­ transportoare, sortotoruî-dese- de responsabilitate , cetăţe­ doar un singur exemplu din a cărei îngrijire se află fe­ dimir Anca, nume sub care de arhîtrariul, răfuiala şi dimensional". dc ing. Nîco-
deplinirea ritmică a sarcinilor nească. face obiectul rînduri- numeroasele pe care le avem meia de 75 de ani. O aseme­ se ascunde un om ranchiu­ calomnia. Asemenea oameni, lac Patraulca. membru co­
lui.
lor de fată, ci reversul
de plan şî prin parametrii ri­ nator înscrie destinul fiecărui Pentru câ nu puţine scrisori la îndemînâ. Cetăţeanul Vln- nea practică este străină pre­ nos. ce calomniază din ano­ pc lingă câ induc în eroare, respondent al Academici şi
dimir Anca din Deva adre­
dicaţi ai calităţii producţiei — metru de cherestea. Conştient relatează faptele de după un sează redacţiei o scrisoare sei de partid şî friptele nu nimat familia Amanet pe la obligă la irosirea unui timp altele.
după cum afirmă lovarăşul in­ de locui pe care îl ocupă, tţnă- fost verificate „ln faţa locu­ diverse organe. (O asemenea preţios, la cheltuieli inutile După-amiază Adunarea Ge­
giner Nicolae Todor, directorul rul - fie că e Toma Gheorghe, paravan, acela al anonimatu­ prin care atrage atenţia câ lui" — cum a cerut semnata­ sesizare a fost trimisă de că­ Cu ce drupt ? Majoritatea nerală a Academici Repuhli-
lui, paravan după care
unei femei în vîrstâ de 75 de
se
unităţii de exploatare şi indus­ ascunde de fapt calomnia, ani, cnre ,,s-a dat în întreţi­ rul scrisorii. Discuţia purta­ tre Vladimir Anca şi autori­ covârşitoare a oamenilor mun­ cii Socialiste România, în­
trializare a lemnului. In ultima Marin Haţegan sou Zoltan Za- răfuiala personală, şicana, de­ nere pe viaţă familiei Ama­ tă cu bătiîna Rozalia Coteţ tăţii tutelare din cadrul Con­ cii. care se adresează orga­ trunită în şedinţă olenară, a
vreme, am întărit controlul teh­ gori - trimite, cu fiecare „me­ nigrarea unor persoane. Prac­ net Victor şi soliei sale Au­ — în prezenta unui reprezen­ siliului popular al municipiu­ nelor de partid şi de stat ales pe savantul Henri Coan­
nic ol calităţii prin cadre com­ sager'1 al pădurii, emblema tica n demonstrat pînâ acum relia, contra jumătate din tant al Procuraturii locale lui Deva). Oare nu se poate pentru rezolvare«! unor pro­ dă ca membru litubar al A-
petente, care urmăresc cu răs­ responsabilităţii muncii sole. cu prisosinţă câ nu „teama casă şi grădină, trăieşte în Deva — o scos în evidentă găsi ac şi de cojocul acestui bleme personale ori dc ‘rug cndomici.
pundere acest aspect ol pro­ de consecinţe" — cum se cea mai cruntă mizerie şi calomnia „Eu nu not să zic ..binevoitor" care blamează interes. fac dovada răspun­ A luat apoi cuvintul sa­
ducţiei. Pentru a asigura pro­ Pentru că. de calitatea acestei spune în încheierea unor murdărie". Semnatarul ne nimic. Am căldură, am mîn- în public, care pune pe drum derii lor, a obiectivităti' vantul Henri Coandă.
duse de calitate ne ocupăm de munci depinde - nu rareori — scrisori anonime — îi deter­ cere, pentru „ o mai bună care, am difuzor — ne spune organe de partid şi de stat, în această conjunctură, scri­ In înrheierca solemnităţii
femeia. Cînd a venit apa n-
întregul drum ol lemnului spre dar sc ascunde cu neru­ soarea — semnală sau ¡»mini­ participanţii au adoptat, prin
pregătirea oamenilor prin mină pe unii semnatari să documentare" să ne deplasăm ceea mare eu n-am vrut sä vii şi puternice aplauze, tex­
nu-şi facă identitatea cunos­ la fata locului pentru a ve­ şinare sub paravanul unui mă — contribuie la înlătura­
cursuri de calificare de scurtă LUCIA LICIU plec şi pe sus m-au dus în nume de împrumut ? Aşa rea -unor deficiente, (a îmbu­ tul unoî telegrame adresate
durată, organizate atît Io locul cută. ci teama de adevărul dea „ce nici în vis un om să­ pod Primesc cîte o sută de nătăţirea activităţii (ârâ să tovarăşului NirnTap Ceauşescu,
faptelor, adevăr pe care cu nătos la cap nu poate con­ cum. pentru stabilirea adevă­
de muncă cît şi prin scoatere ILEANA LASCU bună ştiinţă îl trec sul) tă­ cepe şi asta în schimbul unei lei în fiecare lună, îmbră­ rului s-a recurs la sprijinul lezeze persoane. Aceasta cere sccrelar general al Partidu­
din producţie. De anul trecut, cere Spunem aceasta deoa­ case făcută într-o viată de căminte". Am c.âutat să ve­ organelor de stat. şi pentru însă înlăturarea paravanului lui Comunist Rnr:ân, pre­
şedintele Consiliului de Stat
rece încă nici un cetăţean dem „cea mai cruntă mizerie scoaterea din umbră a ade­
funcţionează Io Sibişel un grup om". Fapta părea odioasă şî anonimatului, după care sc al Republicii Socialiste Roma­
Continuar« in pag. a,'./3»a) care s-a adresat redacţiei se cerea verificată cu deose­ şi murdărie’1 în care e ţinu­ văratului semnatar a> calom­ nia
şcolar de calificare în dome­ semnîndu-şi sesizarea nu ne-a ascund oameni înrăiţi, por­
niul forestier, care o dat pri- făcut cunoscut câ asupra lui bită atenţie în lumina indi­ tă nenorocita" femeie. Ceea niei şi minciunii tot la or­ niţi pe răfuială personală. (Agerprcs),
s-au abătut „tunetele şi ful­ caţiilor conducerii partidului ce am văzut nu se poate numi ganele de stat se va face
gerele celor criticaţi" — cum nostru de a se analiza cu nici pe departe „mizerie" apel. Aceasta pentru câ ade- DRAGOŞ CALIN