Page 7 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 7
3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4921 • MARJI 3 NOIEMBRIE 1970
ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE PE PARTID
C IN E M A
DEVA : Clipa
de
llbcrtnu
Activitatea organizaţiei de bază Expunere 16.00 Box — somlfioaletc Cam reşul”); HUNEDOARA: G hid,
(„Patria”); Noul angajat („Ar
ta”); SIMERIA: Străinii („Mu
10,00—11.00 Telcşcoali |
national.
în
pionatului
X
dla
Cosmos
Misteriosul
registrare de la Sala Fio- d n a vine la dnA ? („Arta”) ;
Alfa
Ro
(„Constructorul**) ;
Conducerea Ericeulul nr. reasca; meo şl Julleta („Slderurgls-
2 din Deva (cartierul Da 18.00 Ateneu. Emisiune de ac tul“); CALAN: Ocolul („II lu
ni c“); TELIUC: Calatorul cu
vizează obiective majore concrete nizaţia U.T.C din şcoală, 18.30 Midi meşier) m ari. Emi bagaj („Minorul”); PETRO
tualitate muzicală;
cia), fn colaborare cu orga
ŞAN!: Talâl meu căpitanul şl
siune pentru pionierii
Stâpln pe situaţie C.? Noiem
a organizat
duminică, în
15.15 Publicitate;
Via Malla
şl
strada Păli
sala cinematografului „Pa 19,20 1001 de seri — emisiune brie“); LUPCNI: BAlclil din
pentru cel mici; („M uncitoresc”) ; Dragoste f}i
tria* din localitate, o expu 19.30 Telejurnalul do searA; viteza („Cultural"); LONEA :
Raţiunea de a îl a unei co Imperioase a unor măsuri care pentru a analiza contribuţia nere pe tema : „Politica in 20.00 Reflector; Don Juan fără voie („Mine
loane auto de autobuze este să ducă la satisfacerea cerin organizaţiei de partid, a biro 20,ÎS SearA de teatru : „Trage rul"); PETRILA: Petrecerea
(„M uncitoresc"); VULCAN: Cu
buna servire a .călătorilor. ţelor publicului călător. Este ului la satisfacerea cerinţelor ternă şi externă a Repu dia opdtniseâ** de Vsevo mine nu, madam t („M unci
Poate acesta este şl mobilul adevărat, darea de seamă a justificate ale călătorilor. Dis blicii Socialiste România**. lod Vlsnevskl; toresc“); BARBATENI: Lupii
denumirii neoficiale „coloana amintit faptul că Indicatorii cuţiile purtate de cel H co Bine documentată, expune 22,ÎS Film docum entar: Arhi albi („6 August**); ORAŞTIC*
Pamllla Toth („Patria"): Moli
de călători“, folosită de şoferii de plan — exprimaţi !n călâ- munişti n-au fost străbătute rea susţinută de lectori ai tectura polonezA; Flanders („Flacăra") j GEOA-
autobazei Haţeg. Acestui scop torl-kilometrl, In coeficienţi In totalitate de acea exigenţă Cabinetului judeţean de 22.30 Telejurnalul do noapte; GIU-RAI: Profesorul Infernu
lui; HAŢEG: Doi bârbatl pen
trebuie să-i subordoneze co şl cifre — au fost depăşiţi, la specifică muncii de partid, de 22,fls Muzicorama — revista tru o m oarte („Popular");
lectivul coloanei toată munca acest rezultat o contribuţie de căutări creatoare, menite să partid a oferit elevilor o actualităţilor de muztcA BRAD: Monştrii („Steaua ro
profesională, iar organizaţia seamă aducîndu-şl comuniştii. ducă la îmbunătăţirea întregii cunoaştere a politicii in uţoarA; şie*): ILIA : Jandarm ul se în
de partid, întreaga sa activita A amintit şl de întărirea dis activităţi, îmbunătăţire pe ca terne şl Internaţionale a 23.15 închiderea emisiunii. soară („Lumina").
te politico-organizatorlcâ. Pen ciplinei, de starea tehnică a re s-o resimtă în primul rînd partidului şi statului nos
tru că dincolo de realiza autobuzelor, de învăţămîntul călătorul. Adunarea, lipsindu-i
rea Indicatorilor economici — de partid. Dar despre scopul caracterul exigenţei faţă de tru.
colectivul şl-a realizat sarcini major al Întregii activităţi — propria activitate, căutarea de fntilnlrea a fost întregi
le actualului cincinal — se află servirea călătorilor — s-a spus soluţii şi hotărîrea adoptată, Strungarul Gheorghe Maxim este unul din muncitorii bine tă de filme documentare a
călătorii, iar activitatea orga doar o propoziţie printre altele. se scaldă în generalităţi care pregătiţi profesional din cadrul secţiei de strungire a cilindri decvate temei, locul prin
nizaţiei de partid vizlnd îm Nu surprinde în acest caz fap „obligă“ noul birou la „ana cipal ocupîndu-1 vizita fă
bunătăţirea vieţii interne de tul că în discuţiile purtate s-a lizarea problemelor majore ale lor de la C.S. Hunedoara. Obiectivul aparatului de fotografiat l*a Combinatul
partid, creşterea rîndurilor vorbit mult despre decontarea muncii de partid“, la măsuri surprins In momentul verificârii parametrilor de execuţie la un cută de şeful statului ro
ei prin primirea de noi mem gestiunilor şl rampa de spăla pentru ridicarea nivelului po nou cilindru destinat laminorului de profila mijlocii. mân, tovarăşul Nlcolae
bri, ori întărirea disciplinei sau re, despre amenajarea dormi litico-ideologic şl profesional Ceauşescu. în Franţa.
muncii de propagandă, tot toarelor de la capetele de li prin „participarea tuturor Foto : V. ONOIU
spre buna servire a călătorilor nie, despre aportul mecanici membrilor de partid la învâ- ! siderurgic Galaţi
converge. lor la întreţinerea maşinilor, tămîntul de partid“, „la per
Aşa stînd lucrurile, normal despre întîrzierile provocate de fecţionarea cursurilor şcolii
era ca adunarea de alegeri să starea proastă a drumurilor personalului* (? 1).
dezbată pe larg această pro sau lipsa de cauciucuri ş a.m.d. Or, nu spunem o noutate, R A D IO
blemă, comuniştii să poarte Toate aceste probleme sînt re organizaţia de bază este nu ANGAJEAZA
discuţii asupra felului cum a ale, adevărate şi trebuie so cleul, celula vie a partidului, PROGRAMUL I: 6,05-9.30 Mu
muncit biroul organizaţiei de luţionate. Dar adunarea de a locul unde se materializează zică 0) actualităţi; 9.30 Atlas cul Carnet cultural
bază pentru a uni Intr-un legeri era cadrul cel mai a politica partidului. Cum e şl tural; 10,10 Curs de limba france IMEDIAT
ză; 10.30 Fonoteca pentru copii ;
singur tot eforturile depuse decvat pentru dezbaterea lor? lesne de înţeles, nu generali 11,05 Piese simfonice; 11,20 Muzi
pentru îmbunătăţirea condiţii Aceste părţi din întreg sînt tatea ci concretul trebuie să că populară; 11,45 Sfatul m edicu • ELECTRICIENI
lor de transport al călătorilor. doar condiţii ale bunului mers caracterizeze activitatea orga lui; 12,00 Clntă Conny Vlnk şl dă", unde arheologii Liviu
Thomas LUck; 12,25 Ştiinţa la zi;
Dar şl darea de seamă prezen- al activităţii. Nu este însă nizaţiei de bază pentru reali 12.30 Melodii populare; 13,00 Ra SIMPOZION O STRUNGARI
tătă de biroul organizaţiei de de ajuns ca să se preocupe „In zarea obiectivului major con diojurnal; 13,10 Avanprem ieră co Mărghitan şi Gheorghe Lazin
bază şi discuţiile purtate de primul rînd“ organizaţia de cret, In cazul de faţă satisfa tidiană; 13.22 MelodU de Floreniln „25 de ani de la Conferin au vorbit despre „Cultura şi • LĂCĂTUŞI MECANICI
Delmar; 13.45 Ctniece studenţeşti;
comunişti au abordat această partid de soluţionarea lor. 13.53 Compozitorul săptâm lnll ; ţa Naţională a partidului“ civilizaţia geto-dacilor“ pre
problemă unilateral, numai cerea cerinţelor Justificate ale Mlhall Jora; 14.30 Trei Interpreţi... s-a intitulat tema simpozi cum şi despre „Cele mai re Categoria de încadrare III — VI.
prin optica profesională, fără Cadrul adunării de alegeri călătorilor. trei melodii de succes; 14,40 P u onului care a avut loc recent cente descoperiri arheologi
blicitate radio; 14,50 Clntece cu
să se Insiste asupra necesităţii trebuia folosit de comunişti S. POP dedicaţie : 13,00 File de poveste ; la Şcoala profesională din ce de pe teritoriul judeţului
15.25 Clntece şl Jocuri populare ; oraşul Călan, In cadrul că Hunedoara**. CONDIJII: stagiul mîlîtar satîsfâcut, sâ fie
16,00 Radiojurnal; 16.20 Uvertura ruia lectorul Ionel Codrea-
la opereta „Frum oasa Elena“ de absolven|î ai şcolilor profesionale (echivalente)
O ffenbach; 16,30 Agendă Judeţea nu, de la Cabinetul judeţean INTILNIRE CU POEZIA sau ai cursurilor de scurta durata dar cu şcoala
Hai mult miez dezbaterilor din adunările — program de clntece; 17,05 Rn- de partid, şi ing. Ioan Zaha generala (7 sau 8 clase) terminata.
nă; 16,30 Drag pAmtnt românesc
au făcut o largă expunere
dloenciclopedle
tineret ;
pentru
Căminul cultural din satul
privitoare la semnificaţia a
17.30 Muzlcâ populară; 18.00 Şla
găre In interpretări- orchestrale ; cestui important moment is Ohaba a găzduit recent o
18,10 Radloslmpozlon; 18,30 SAptA- toric. Acelaşi simpozion s-a frumoasă manifestare cultu Se asigurâ locuinţă conform legilor In vigoare.
mlna culturii sovietice ; 19,00 Ga
comuniştilor din învăţămîntul profesional! zeta radio; 19,30 Din pllnla gra desfăşurat şi In faţa elevilor rală — „Intllnire cu poezia‘\ Relaţii suplimentare se primesc de la serviciul
de la liceul din localitate,
organizată de către Comite
expunerile fiind însoţite de
tul judeţean pentru cultură
mofonului ; 20,OS Tableta de sea
ră; 20,10 M lcroredtal Julle Lon proiecţii de filme ce Consem şi artă şi de cenaclurile li personal« telefon 1 83 00, Interior 345, 342.
don: 20,20 Argheziană; 20,25 zece nează realizările economiei terare din Deva şi Hunedoa
In vastul program de dez sport, a cumpărării de instru au de suferit de pe urma a- melodii preferate; 21,00 Memoria hunedorene in anii socialis ra. Şi-au dat concursul cu
voltare a ţării în următorii mente muzicale, organizarea cestul lucru sînt elevii, viitoa pămîntulul rom ânesc; 21.30 Solis mului. noscuţii poeţi hunedoreni
cinci ani, stabilit la Congre unor spectacole artistice, iar rele cadre calificate de la ca tul serii — GlcA Petrescu; 22,00 Victor Niţă, Gh. Constantin
sul al X-iea al P.C.R., un rol alţii au spus doar tangenţial re se aşteaptă o cunoaştere Radiojurnal ; 22,20 Sport; 22,30 MASA ROTUNDA Naidin, Ioan Macovei şi Re
hotărîtor au cadrele califica cîte ceva despre organizarea perfectă a meseriei la absol Concert de searA; 0,03—3,00 E stra
te, a căror formare devine o mai riguroasă a practicii în vire, un bagaj de cunoştinţe da nocturnă. mus Rednic. cu cerul variabil. Izolat va
problemă tot mal complexă, producţie — de exemplu. To şl cultură tehnică la nivelul PROGRAMUL. II : 6,00 Program Un mare număr de elevi de Cele mai noi creaţii lirice VR EM EA ploua alab. Viatul va sufla po
multilaterală. varăşul Ioan Ungur, director noilor tehnologii, o bază de In muzical de dim ineaţă; 7,00 Radio la şcolile din municipiul Deva ale acestora au fost asculta trivit dlo nord-vesL Tempe
Pornind de la această pre de studii, căutînd să depă care să se poată trece la per au participat zilele trecute, te cu viu interes de către raturile minime vor oscila In
misă, adunarea generală de şească acest tipar, a relevat fecţionarea în continuare a jurnal; 7,15 Program muzical de in sala festivă a muzeului numeroşii localnici prezenţi PENTRU 24 ORE tre zero şl 5 gTBdc, Iar maxi
dare de seamă şi alegeri de necesitatea unei perfecţionări măiestriei profesionale. dimineaţă (continuare); 8,10 Tot judeţean, la o „masă rotun la tntilnire. Vreme relativ călduroasă, mele tntre 10 0l 16 grade
ia Grupul şcolar siderurgic radicale a procesului de şcola O problemă esenţială, pe Înainte (emisiune pentru pio
Hunedoara — unde se pregă rizare, de a apropia şi mal care discuţiile nu au reliefa nieri); 8.23 Mari Interpreţi : vio
tesc muncitori calificaţi, maiş mult copiii hunedorenl de t-o, era aceea a practicii în loncelistul Pa bl o Casals; 9,00 Cln
tri, tehnicieni în meseriile de meseriile cu profil siderurgic, combinat, modul cum aceasta tece 01 prelucrări corale; 9,15 Mu
furnalist. oţelar, cocsar, lami prlntr-un contact intens cu e- se desfăşoară, căutările ce se zică populară; 0,43 Arii 0l duete
nator, zidar şamotor etc. — a levli şcolilor generale care întreprind continuu în direc din opereta „No, no, Nanette" de
evidepţiat preocuparea comu- să devină elevi al grupului ţia găsirii metodelor . celor Youmans: 10.15 Clntece bâtrineşt!
ijişti!on^(prbfesori, ingineri şl şcolar siderurgic, viitori mun mal adecvate pentru ca să de şl Jocuri populare; 10,45 Anotim PUBLICITATE r PUBLICITATE • PUBLICITATE
maiştri instructori) de a da citori, cadre calificate. Doar vină cît mai eficientă. Era purile şi muzica uşoară; 11,20 O
economiei naţionale cadre te dînsul a sugerat să 11 se vor necesar să se arate că numai pera pentru toii ; îl,50 Clntă Juja
meinic pregătite, care să poa bească tinerilor despre fru în contact direct cu viitoarele Konz; 12.03 Avanprem ieră coti
tă face faţă solicitărilor in museţea meseriei de siderur- locuri de muncă, cu munci diană; . 12,15 Muzică instrum enta
dustriei siderurgice moderne. gist. torii cei mai bine pregătiţi, lă; 12,30 Emisiune muzicală de la Răspunderea pentru nerespectarea normelor
Trecînd în revistă succesele In acelaşi spirit a abordat elevii îşi dobîndesc adevăra Moscovai 13.99 Concert de prlnz;
înregistrate în cadrul proce problema muncii şcolare şl tele deprinderi profesionale. 13.30 Radlomagaztnul femeilor ;
sului lnstructiv-educativ şi pe comunistul Ioan Antal, care, De modul cum se lucrează cu 14,98 Nestemate folclorice; 14,30 Şefi de secţii,
planul dotării materiale, da după ce a evidenţiat activita el aici, în combinat, depinde stagiunea cam erală a Filarm oni de prevenire şi combatere a incendiilor
rea de seamă a abordat însă tea malştrllor-Instructorl prin pregătirea, ca Imediat dupA ci» „George Enescu”; 14,35 Ştiin
într-o măsură prea mică ca rezultatele frumoase obţinute absolvire să poată lucra cu ţa la zi; 15,00 Publicitate radio ;
renţele Şi râmînerile în urmă tn anul şcolar trecut — con pricepere şl randament sporit. 15,20 Arii din opere; 15,30 Radlo- ateliere, depozi
apărute în activitatea şcolii, fecţionarea unor piese de mo Se ştie că munca de instru şcoală; 16,00 Radiojurnal : 16.29 cade în seama comisiilor tehnice şi a
fapt ce a făcut ca analiza să bilier, machete, dotarea cu ire a tinerel generaţii este Fugă 91 opt m iniaturi pentru pian
pară, pe alocuri, superficială, scule a propriilor ateliere deosebit de complexă şl de de Victor lusceanu: Bansuri ro
iar critica şi autocritica au precum şl cele ale altor şcoli licată, dar rezultatele ei dau m âneşti pentru violă şl plan de te, din unităţile
rămas undeva pe planul se din cadrul ministerului — a- o mare satisfacţie pentru că, Hllda Jerea; 16,35 Sfatul medicu conducătorilor de întreprinderi, sectoare, secţii
cund. Prea puţin s-au anali râta că în viaţa grupului şco la urma urmelor, prin ea se lui i 17,00 Tangourl şl valsuri de
zat cauzele deficienţelor şi lar apar şl lipsuri serioase. formează oameni, cei cărora estradă; 17.33 TeRtru serial; 18,03
modul cum vor putea fi ele Nu toţi maiştrii instructori li se vor preda sarcini mai Noi înregistrări de muzică popu Recent, organele Grupului ştie şeful secţiei. Ştefan Sco- datorită faptului că în co întreprinderii
depăşite. In acelaşi spirit vag răspund în aceeaşi măsură mari decît cele de astăzi De lară; 18.30 Curs de lim ba france judeţean de pompieri au în roşan, că el va fi primul loanele ziarului se inserau
au fost abordate şi discuţiile. misiunii de pedagog. Unii nu aceea, organizaţia de partid, ză; 16,50 365 de clntece; 19.00 Ti treprins la unităţile subor răspunzător moral şi mate cu cîtva timp în urmă ne
Doar doi sau trei comunişti tratează cu seriozitate inter- cadrele didactice, în special neri Interpreţi — pianista Lavlnia donate întreprinderii de In rial la eventualele pagube regulile întîlnite. Lucrurile
au amintit probleme stringen asistenţele şi au preluat gre dirigintii, trebuie să denunâ Tomuleacu Coman; 19,30 Ediţie dustrie alimentară Deva un ce le-ar provoca focul ? însă se prezintă tot aşa. Fn de industrie
te ale învăţămîntului profe şit ideea de a nu se face eforturi sporite în rîndul or radiofonică. Mlhatl sadoveanu : control pentru a urmări O situaţie asemănătoare incinta fabricii e dezordine.
sional, căruia partidul şi sta „prea multă teorie", ci de a ganizaţiilor de tineret din 19,50 Noapte bună, copii; 20.00 Lie modul în care conducerile am întîlnit şi la Centrul de Tuburile de oxigen sînt lă
tul nostru îi acordă o deose se Insista mal mult pe partea grupul şcolar siderurgic în duri de Hugo Wott; 20,2$ Coman acestor sectoare se preocu contractări, achiziţii şi in sate prin curte, reziduurile alimentară,
bită importanţă. In aceeaşi practică. Astfel, s-a ajuns să Rcopul formării oamenilor, dantul de pionieri: 20.40 Piese pă de respectarea regulilor dustrializarea c&mii Petro de carbid sînt aruncate la
Ipostază a apărut şi hotărî se facă practică dar s-a ui constructorii de mîine ai so sim fonice; 21,05 Recital de operă de prevenire şi combatere a şani. in secţia mezelârie nu întîmplare. La instalaţiile
rea care va trebui, fără în tat ceea ce e esenţial : Instru cialismului, înarmării lor cu Petre M unteanu; 21,30 A ctualita incendiilor. sînt afişate sarcinile ce cad electrice se folosesc sigu
doială, completată irea practică, organizarea me morala comunistă, inoculă tea muzicală; 22,00 Concertut pen Dacă la Fabrica de conser în seama salariaţilor la un ranţe supradimensionate. In reţineţi!
Dintre cei nouă comunişti todică. ştiinţifică a practicii rii răspunderii pentru activi tru plan şl orchestră de coarde ve şi la abatorul din Ha eventual Incendiu. Injeetoa- depozitul de materiale se
care s-au înscris la cuvînt, In strinsâ legătură cu cunoş tatea pe care o desfăşoară în de Dan Constantlnescu; 22,30 Ca ţeg se acordă importanţa ce rele pierd cantităţi mari de fumează.
patru s-au referit la proble tinţele teoretice, nu numai clase, laboratoare, ateliere, la dran; 22,30 Ple.se corale; 23,05 Ora rută problemelor de p.c.L, motorină, iar sobele sînt Nereguli asemănătoare am
me cultural-sportive : necesi simplă dăscăleală de atelier, agregate. dlscofllulul; 24.00-1.00 Muzică sim sînt sectoare unde activita instalate cum nu se poate întîlnit şi la Fabrica de con
tatea construirii unei săli de meşteşugărească. Şi cel care M. BODEA fonică. tea de prevenire şî comba mai necorespunzător. Cenu serve şi abatorul din Deva. In conformitate cu m-
tere a incendiilor este total şa se aruncă prin curte, pe Sperăm însă că factorii răs strucţiunile M. A. I., nr.
neglijată. Iată de pildă cî- la colţuri de clădiri şî mar punzători : comisiile tehnice
teva exemple : gini de garduri. Neregulile de combatere şi prevenire a 362/1963, art. 25. şi numă
rul 816/1967, ale M. I. A.,
Fabrica de industrializare
Anul de învăţămînt de partid D U P A 10 L U N I a laptelui de la Livezeni sînt prezente şi la abator. incendiilor, conducătorii de dumneavoastră purtaţi în
secţii şi sectoare vor între
Si aici bălteşte prin unele
prinde măsuri energice pen
are în dotare o scamă de u
încăperi motorina. Instalaţi
treaga responsabilitate pen
tilaje şi agregate. Deşi se
s-a deschis la oraşe ştie că focul este duşmanul ile electrice prezintă seri tru remedierea deficienţelor tru organizarea pazei con
ce persistă aici pe această
oase defecţiuni, se folosesc
tra incendiilor la locurile
linie. Trebuie sâ se înţelea
de temut al acestora, nu s-a
siguranţe supradimensiona
D E A C T IV IT A T E luat nici o măsură concre te, întrerupătoare sparte gă eâ răspunderea pentru de muncă. In acest sens.
•-a fâcut lo nivelul cerinţelor tă de prevenire Hidranţli etc Sobele sînt instalate di nerespectarea normelor de sînleţi obligaţi ca la fieca
In ce priveşte frecvenţa, ea o de incendiu sînt într-o sta rect pe pardoseli. prevenire şi combatere a re secţie, sector, atelier sau
(Urmore din pag; 1j fost buna la E.M. Deva, şantie re deplorabilă. La hidrantii Un alt sector important incendiilor le revine lor şi alt compartiment de muncă
rul nr. 1 de construcţii, D.S.A.P.C., IN D U S T R IA L Ă exteriori se folosesc şi a de activitate al întreprinde ca atare vor suporta toate sâ organizaţi, din persona
I.M.C. Bîrceo. Mol slaba a fost cum, deşi s-a sesizat de cir rii de industrie alimentară consecinţele în caz do dau
trustului local de construcţii. Io la I.R.E.D., Competrol, Regiona ca un an, furtunuri de alte este şi Fabrica de industria ne materiale. lul existent, pentru fieca
energomonta) şt energocomtruc- la de col ferote Deva (unde dimensiuni. re schimb de lucru, echipe
ţia de la Termocentrala Mintlo deschiderea Invâţâmintului s-o producţia fizică persistă minusu Cu ce vor acţiona la un lizare a laptelui Simeria. Maior CORNELIU COJOCARU pentru paza contra Incen
se studiază „Problemele econo amînot). rile la cupru, plumb şi zinc în eventual incendiu, deocam Speram ca aici lucrurile să Grupul judeţean
mice ale activităţii de investiţii ☆ concentrate la Centrala minere dată nu se gîndesc. SA nu se prezinte ceva mai bine de pompieri Deva diilor, care vor fi pregăti
şl construcţii". Peste 600 de Unele concluzii nu este pre urilor neferoase Deva, la buşteni te oricîncl de Intervenţie
cursanţi — Ingineri, economişti, matur cl chiar necesor să se şi lemn de mină la U E.L. Haţeg, Luaţi măsuri pentru afişa
şefi de servicii« de secţii — sînt desprindă, pentru o oduce îrtvă- Carocteristic pentru octlvltotea plocaj şl marmură la „Marmu rea sarcinilor de prevenire
cuprinşi tn cercurile „Ştiinţa ţămîntulul îmbunătăţiri în timp productivă din luna octombrie ra" Simeria, mobilă şi cărămizi
conducerii întreprinderilor socia util. Trebuie, de exemplu, reflec- este faptul că s-a intensificat ac în industria locală de lo Brad. şi stingere a incendiilor
liste". tot lo organizorea învăţămîntu ţiunea de recuperare a restan Toate acestea demonstrează că după specificul fiecărui loc
Considerim necesar jnsfl ca lui Ideologic ol cadrelor didac ţelor. Remarcabilă din acest în unităţile amintite comitetele de muncă şi controlaţi da
sâ mol facem unele retuşuri tn tice dîn Voleo Jiului (27 de cer punct de vedere este depăşirea de direcţie, specialiştii n-au ac că se respectă normele
organizarea studiului probleme curi - toote de istorie a parti planului lunar la producţio de ţionat cu energia şi eficienţa ne prescrise. Instruiţi lunar
lor economice. In sensul ca pen dului şl mişcării muncitoreşti). fontă la Hunedoara cu aproape cesare pentru încadrarea proce
tru unele cadre de Io centrala De asemenea şl în municipiul 1 600 tone fontă, in condiţiile selor de producţie in ritmurile tot personalul dîn subordi
minereurilor neferoase, I.R.E.D., Hunedoora sînt un număr ma reducerii consumului specific de impuse de sarcinile de plan. ne cu privire la sarcinile
Direcţia Judeţeană de statistica re de cercuri cu acest profil în cocs cu aproape 15 kg pe tona Analiza rezultatelor pe 10 luni, ce Ie revin pentru preveni
sfl lo fiinţa cercuri de „Ştiinţa întreprinderi şi instituţii. Se pu de fontă. La rîndul lor, forestierii centralizate lo Direcţia judeţea rea şi stingerea incendiilor.
conducerii economiei naţionale". ne întreborea : sînt suficienţi au recuperat din restanţe 5 240 nă de statistică, relevă că în pe
Muncitorii mineri, constructorii lectori şi propagandişti, temei mc buşteni, 85 mc lemn de mină. rioada rămasă pinâ Io sfirşitul Asiguraţi păstrarea, întreţi
vor audia expuneri pe proble nic pregătiţi, pentru pretenţiile De asemenea, !a I.M. Jebeo anului in industria judeţului e nerea şl funcţionarea utila
pionul de extracţie o fost reo-
me curente ale politicii partidu care le incumbă studiul istoriei xisto condiţii reale pentru ca cin jelor de stingere a incendi
lui şl statului nostru în strinsâ P.C.R. şl o mişcării muncitoreşti lîzot integral. cinalul să fie încheiat de către ilor existente în dotarea
legătură cu sarcinile economice din ţara noostră ? Dacă bilanţul lunii octombrie toate colectivele din întreprin obiectivelor pentru care
ce le revin (productivitate, ca Este necesor, opol, ca zilele se prezintă pozitiv în ansamblu,
litate, rentabilitate etc.), dar şî ofectote pentru învăţămîntul de deri cu bilanţuri pozitive. Con purtaţi responsabilitatea.
pe teme de cultura generala şi partid să fîe respectate cu stric dotorită eforturilor mojorîtăţii diţia ce se impune pentru a Nu uitaţi I încălcarea
etica. Cercurile de studiere a teţe de lo început. Prezenţa la colectivelor, se resimte din nou înfăptui acest obiectiv e3te ca prevederilor H.C.M. 2285/
„Problemelor de baza ale Sta cursuri nu este numoi o proble efectul neajunsurilor care conti întregul potenţial productiv al în 1969 atrage după sine se
tutului Partidului Comunist Ro ma organizatorică, ci şi una de nuă sâ se manifeste într-o sea
mân" sînt conduse de membrii conţinut ! Docâ nu participi nu treprinderilor sâ fie utilizat in vere sancţiuni materiale.
biroului comitetului municipal, cunoşti ceea ce s-a dezbătui... mă de unităţi, fn luna octom tensiv, cu randament optim. In Pentru a le evita, însuşî-
de activişti de portld. Pentru ca onul de învăţămînt brie, reolizările au fost diminu centrul atenţiei comitetelor de ţi-vâ instrucţiunile privind
— Ce prime concluzii se des de partid 1970-1971 să se des ate cu 22,5 milioane lei la pro direcţie, a specialiştilor, a co paza contra Incendiilor,
prind din orgonizarea învoţâ- făşoare in cele moi bune con ducţia globală şi 15 milioane lectivelor de salariaţi şi organi manifestaţi o permanentă
mîntului şi deschiderea cercuri diţii există toote elementele e lei la marfă vindutâ şi încasa
lor şi cursurilor în municipiul senţiale : o orientare clară da zaţiilor de portid. trebuie sâ fie exigenţă şl răspundere
Deva ? tă de hotărîrea secretariatului tă. La „Marmura" Simeria. gra preocuparea permanentă ca toa pentru aplicarea lor în |
— Orgonizarea cercurilor şi C.C ol P.C.R., tematici orienta dul de îndeplinire a acestui in te maşinile, utilajele şi instala practică cu maximum de |
cursurilor de studiere o „Pro tive amănunţite (să nu se negli dicator este de numai 50 la su ţiile sâ funcţioneze optim iar rigurozitate I
blemelor de baiâ ole economiei jeze caracterul lor orientativ !), tă. Un număr de 5 unităţi nu forţa de muncă şi timpul de
politice" şi a „Istoriei Partidului experienţa anilor trecuţi de stu şi-au realizat sorcino de creşte
Comunist Român şi a mişcării diu o morxism-leninismului, a lucru să fie folosite cu ronda-
muncitoreşti din România" nu politicii partidului nostru. re a productivităţii muncii. Lo meni maxim.