Page 70 - Drumul_socialismului_1970_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4937 • SIMBATA 21 NOIEMBRIE 1970

Medalion plastic — Mircea Bîtcă

Prezent In Expoziţia Interju­ ziţională clară şl sugestivă, re­ „România literară* ete. $*a
deţeană a artîţtilor plastici, re­ darea unor Idei majore Intr-o remarcat de osemenea şl In
cent deschisă la Deva cu lu­ Interpretare personală („Eroi­ desenul umoristic colaborînd
crări de pictură şl grafică, Mir­ că". „Priviri"). la revistele „Urzica", „Cuteză­
cea Bîtcă se remarcă printr-o Lucrările expuse sint defi­ torii", „Amfiteatru".
LITERATURA decantare subtilă a elemente­ nitorii pentru etapa de crea­ Mircea Bîtcă se remarcă prln-
activitate,
In întreaga sa
lor reale, transfigurate In vi­
ţie în care se află artistul. Pu­
A R T A ziuni plastice cu uo mesaj sim­ blicul o putut uanări activita­ tr-o ţinută de p'obltate artis­
tică, elimlnind tendinţa de a
plu şi revelator.
tea sa in aproape toate ma­
Lucrările de grafică sint re­ nifestările de acest gen din Ju­ ¡mito curente şi mode artistice,
prezentative pentru evoluţia ar­ deţul Hunedoara, încă din ci­ câutindu-şi cu seriozitate dru­
tistului, fiind expresive şl avind nul 1965. cînd a absolvit Fa­ mul propriu în peisajul artistic
o tendinţă de simplificare a cultatea de arte plastice. contemporan, drum ce încearcă
a se construi prin
stăpînirea
ideilor pînâ la abstractizare şi
H U N simbol („Mai - 1970"). versuri ale Casei judeţene a mijloacelor de expresie plastică
O activitate remarcabilă a
avut şi în domeniul graficii pu­
emoţiei
actuale, subordonate
Pictura so urmează în gene­
blicistice, ilustrînd culegeri de
artistice şi lucidităţii în ela­
câutindu-se
ral aceloşi sens.
borarea lucrărilor.
prinlr-un roflnament coloristîc
M. BODEA
revistei
populare,
creaţiei
brodot pe o schemă compo­
0 valoroasă lucrare despre
Re mus Rednic
începuturile logicii româneşti
Cercetarea retrospectivă a fke pozitive*, au olt o vreme s-a multiplele manuscrise slavone cu Incertitudine
costurilor filozofice ale culturii acreditat Ideea câ vechea cultu­ conţinut loglco-filozoflc din seco­
româneşti vechi poartă o adîn- ră românească nu poartă nimic lul al XlV-leo. Este vorba de ma­
că semnificaţie, Intrudt „cunoaş­ original „In afară de oria cali­ nuscrisul slav nr. 72 — Ale lui încercănată,
terea procesului de dezvoltare Is­ grafiei". Maxim despre deosebirea lucru­ luna trimite
torică a glndiril omeneşti... con­ Pleclnd de la aceste consta­ rilor din afară ; Ale lui Theodor raze de nesomn,
stituie o necesitate pentru ştiin­ tări, Petre Lucaclu întreprinde, presbiterul de la Raith despre a*
ţele teoretice" (Frledrlch Engels în capitolele II şl III „Spirituali­ celeaşi — din Biblioteca Acode- in ochii iubitei
— Dloleotica noturll) şl ne gln- tatea românească pînâ fa Jumă­ mlel R.S. Romănlo, care cuprin­ cresc paşi
dim a fl vorba şl de desluşirea tatea secolului al XV-lea", „Gin- de, fără o ordine determinată, şi urme de ploaie,
coordonatelor prin care spiri­ dlrea românească şl doctrina părţi din Categoriile Iul Aristo-
tualitatea românească se Inte­ hesychosto" — un amplu şl com­ tel şl din Isagoga Iul Porphyrius. cârarea din ei.
grează dimensiunilor universalu­ petent examen asupra dezvoltă­ Din comparaţia acestor texte cu e drumul meu.
lui culturii umane, Integrînd ce­ rii gîndlrii filozofice româneşti In alte scrieri simllore din evul me­ Limpede ca marea
ea ce este universal In universul şl prin perspectiva culturii me­ diu, Petre Lucaclu conchide câ
particular al glrvdhll şi verbului dievale sud-est europene, urmă­ este vorba de „o prelucrare şl se-ntindea cârarea
poporului român. rind să deschidă „cafea pentru preluare" nu a textului artlstote* şi paşii ei
Pe aceste finiamente înţele­ elo bora rea, In spiritul marxlsm- jlclan sau porphyrlan, cl a unul erau paşii mei. Sint condiţia celestâ
gem rostul lucrării Iul Petre Luca- leninismului, a unuia dintre cele capitol din Logica lui loan Da­ a unui mit
ciu, începuturi ale logicii româ­ dlntll capitole de Istorie a filo­ ma schlnus. Clipe cădeau întors,
neşti, care tşl propune să rele­ zofiei şi logicii din România". Aşadar „deşi într-o formă pre­ din ochii iubitei fir albastru
ve valenţele teoretice ole unul Petre Lucaclu desprinde cu­ scurtată, prelucrată şi Jntrucît- Streşini ca stropi limpezi de ploaie. uitat de mama
text inedit, în limba slavonă, cu getarea din atmosfera de cultu­ va simplificată, teoria aristoteli­ Cărarea, dar unde e cărarea ? in caierul de vreme
conţinut loglco-filozoflc, reconsi­ ră a acelor vremuri, desprinde că a categoriilor foceo parte neto rs. *
deri nd o întreagă epocă din is- logico din frămlntărlle Ideologi­ din universul spiritual al oame­ Cu toţii la rind
torlo glndiril şi culturii româ­ ce, din confruntarea diferitelor nilor de cultură români din Nu pot trece altfel iubim vinul roşu
neşti. Autorul este de păre­ poziţii teologice şl fllozoflco-re- veacurile XIV-XV*. pe strada aceasta, din pirgul aracului
re că „obişnuita concepţie de­ iigioase cu ceea ce este filozo­ Cu această carte — meritorie cerul e prea aproape de case stors
spre întunecimea evului mediu fia — expresie a raţiunii umane, In întregime - Petre Lucaclu se plec umerii cornişă şi aceeaşi femeie
moştenită din epoco Renaşterii şi ştie să dezvăluie „lupta Interioa­ înscrie în aria cercetării retro­ streşini imi ard palmele, cu pârul de noapte
luminismului" se cuvine a fi de­ ră din gîndîrea feudală", ce as­ spective a gîndlrii filozofice ro­ ferestrele ochii şi zimbetul răstignit
finită ceva mal precis, Intrucît - pecte iau aceste confruntări Ide­ mâneşti, fie câ se vorbea slavo- şi aştept să cadă o stea ; de colţul privirii
scrie mal departe — „Pentru un ologice şi ce semnificaţii poartă neşte, latineşte, elineşte sau aştept fiecare anotimp incert.
marxist, este cu totul străin sâ-şl poziţiile ce se înfruntă. româneşte, Invltînd la cercetorea cu umerii plecaţi, Mamă I
închipuie câ veacuri întregi om«, Petre Lucaclu face cuvenitele critică, de pe poziţii marxiste, a cu palmele streşini, unde-i ascuns
nireo s-o resemnat în faţa misti­ disllnguo-uri, relevind „atitudinea frâminlotel Istorii a gîndufui şi cu ochii ferestre ochiul cel veşnic
cii creştine, a stat neputincioa­ raţională, realistă, din evul me­ faptei româneşti. din plecarea şi pinâ-n sâ-i sfarm
să in jugul aresteio" şi conchi­ diu românesc" care „trebuie so­ venitul cocorilor. Desene de V. MIHAILESCU adincul sticlos ?
de câ „înJocul unei Imagini ce­ cotită ca fiind întemeiată pe o- VALERIU STREINU
nuşii despre un întunecat ev rientorea raţională a gindirl! cercetător ştiinţific principal
mediu, încercăm să ne repre­ creştine". Aceste elemente raţio­ Centrul de logică Bucureşti
zentăm un tablou mal veridic al nale sint... Arlstotel, cu filozofia
luptelor şi opoziţiilor reale". sa, cu Organon-ul său.
împreună cu Anton Dumltrlu
Apreciem investigaţia teoreti­ IN TILN IR E C U O R F E U
că, întreprinsă de Petre LucacTu („Aristotef pătrunde mai tntîl In
„de a înţelege şi descifra lupta Transilvania prin mijlocirea Occi­
interioară din gîndîrea feudală, dentului scolastic, ajungtnd ast­
de a căuta sa se determine in fel un Arlstotel latin* — Istoria
ce măsură, prin cultura slavo- logicii), Petre Lucodu afirmă
prezenţa Iul Arlstotel In cugeta­ Dacă aş fi critic muzical, intr-un fel de linişte emoţio­ tocmai de aceea şi-a încolăcit
română, sintem sau nu sîntem rea medievală românească, fnvl- I ü l Ü l S ^ niciodată n-aş scrie despre di­ nantă. Mă uitam cu un ochi braţele peste piept, înăbuşind
In prezenţa unei mişcări filozo- tindu-ne să cercetăm unul din rijorul X sau muzicianul Y, la vecinii mei. Doi dintre ei cu străşnicie învălmăşeala
' despre felul cum aceştia au priveau în jur niţel speriaţi de sentimentelor. Mîinile coboriră
reuşit să interpreteze nu ştiu această tăcere neobişnuită. Al din nou şi felina potrivnică a
B ila n ţ de p re stig iu care bucată dc concert a nu treilea, puştiul blond, şi-a-n- apărării de dinainte, aparent
ştiu cărui compozitor ilustru.
molatecă, dar înzestrată in re­
tins o mină, încet, foarte în­
Aş scrie, fn schimb, dacă ar e­ cet, rezemind-o uşor de spe­ alitate cu muşchi pietroşi, s a
„Decada cârtii româneşti", sau care Işl propun o largă xista pe undeva o astfel de ru­ teaza fotoliului din faţă. Mi­ metamorfozat intf-iin efeb
manifestare culturală de pres­ contribuţie la educarea tinere­
tigiu, aflată la prima ediţie In tului — „Albatros”, specializa­ brică fixă, despre intilnirea na cu degetele neobişnuit de gingaş, in acea clipă eram con­
acc6t an, prilejuieşte o aroplă rea unora In prezentarea cu melomanilor cu farmecul mu­ vins că doar o interdicţie con­
retrospectivă osupra succeselor precădere a beletristicii naţio­ zicii. Sint sigur că acest punct venţională, întipărită tn minte,
obţinute in activitatea editoria­ nale contemporane — „Mlhal
l i din t>ra noastră. Cele 22 de Emlnescu”, organizarea puterni­ de vedere este absolut subiec­ l-a oprit să nu pornească un
edituri acoperă o largă arie te­ cei edituri — „Krlcerion” pen­ tiv, dar ştiu, in acelaşi timp, dans leneş de picioare. Un
matică punindu-şl ca sarcină tru promovarea literaturii In şi faptul că pe undeva se i­ O cronică dans care seamănă cu un ritu­
de mare actualitate participarea limbile naţionalităţilor conlo­
Ia complexa acţiune de ridicare cuitoare constituie tot atttea dentifică cu şansa aventurii al, un dans care te dezleagă
a conştiinţei socialiste, promo­ acte de înaltă cultură. Aceas­ palpitante, ceva asemănătoa­ de orice interdicţie, de orice
varea creaţiei literare, artistice ta a făcut ca In ultimii 28 de re cu aceea a expediţiei în­ de concert oprelişte diurnă. Bagheta di­
şl ştiinţifice contemporane, des- ani bilanţul. editorial românesc
fâşurlna totodată o amplă ac­ 9â Înregistreze aproape 130 000 dreptate către un ţărm incog- rijorului se ridică, dirijtnd cu
ţiune de valorificare critică a titluri In limbile rom âni şl ce­ nit. Această aventură are ce­ un gest impozant acordul fi­
moştenirii culturale naţionale. le ale naţionalităţilor conlocui­ va din acea tendinţă a mitu­ subiectivă nal. Sunetele muzicii mai ho­
înfiinţarea editurii Uniunii toare, Intr-un tiraj de peste
Scriitorilor din România — 1 300 000 000 exemplare. lui, pe care o defineşte atit de reau un timp printre arabescu­
„Cartea românească", a unor Manifestările ce vor avea loo grăitor legenda lui Orfeu, cu rile de ipsos ale sălii, apoi au
edituri raionale In localităţi cu cu prilejul „Decadei cărţii ro­ neasemuita putere de comuni­ izbucnit aplauzele. Aplauda
un Important trecut şl prezent mâneşti" In localităţile urbane
cultural — „Dacia4* şl „Juni­ ale Judeţului vor evidenţia a- care a esenţelor. lungi parcă lumina pe cati­ toată lumea, fiindcă aplauzele
mea*, a anei edituri spe­ ccst bilanţ de prestigiu, contri­ Am fost nu de mult la un erau cuprinse in preţul bile­
buind in acelaşi timp la o şl ■MB - 0& < feaua roşie. Apoi mina a-nce-
cializate la cărţi pentru mai largă popularizare a cărţii concert dat de o filarmonică put să urmărească, inconşti­ tului de concert. Doar miini-
copil — „Ion Creangă*, tn mase. Aspect din Expoziţia interjudeţeană a artiştilor plastici. Foto V. ONUIU din altă parte. Nu se ştie de ent, ritmul muzicii. Degetele le băiatului blond se-mpleteau
ce, in sala care însuma apro­ s-au încleştat şi iar s-au des­ cu îndărătnicie, ca şi cum o
ximativ 800 de locuri, publi­ făcut, ca petalele unei albe mină nevăzută l-ar fi somat să
cul nu întocmai mişuna, deşi flori, in acest timp, trupul nu f&rtme încă mirajul. Publi­
mn m cmiwiii de soi. Aparenţele au fost sal­ merii s-au ridicat puţin. Din s-a ridicat şi el. încet. In o-
cul ieşise in hol. Vecinul meu
afişele anunţau un program
se-mpotrivea cu indirjire. U­
chii foarte curaţi se oglindea
vate, mai ales, graţie unei pro­
cadranul lor se înălţa capul
un regret pronunţat. Ca tn o-
ceduri a responsabililor de tur­
alb, cu plete blonde, cu pleoa­
neu, procedură
care
trece
ritatea paternă ti lipseşte de
de-acum drept clasică, adică pele coborffe, cu sprincenele chii acelor copii pe care se ve­
căzut
uşor ridicate. Mina a
fotoliile au fost ocupate de inert, iar trupul, formind un hainele noi. cusute pentru săr­
sine însuşi — din care decur­ zionomii, gestică, dialoguri, uşor să faci literatură din sen­ me de infantilism artistic. Deci vreo 150 de copii de virstă te- arc delicat, s-a aplecat în fa­ bători şi numai pentru sărbă­
tori. Frustrat de veşmintele
ge aminarea debutului edito­ peisaje, atmosferă, fiind apoi zaţional, din intimplări rare şi la întrebarea dv. voi răspunde enager, pe alocuri. Nu departe ţă, cu o încetineală de nede-
rial — este o atitudine de res­ invenţie. Noi insă simplificăm ieşite din comun. Mai greu e că sint pentru pr02a bună. Că de mine stăteau trei puştani: scris. Liniile bărbiei îndărătni­ sale sclipitoare, băiatul trecu
prin faţa mea. Aş fi vrut să-i
pect a scriitoimlui atit faţă de aici lucrurile. Problema ra­ să faci artă din element coti­ ea e socotită clasică sau mo­ doi bruneţi şi unul blond. Vi­ ce s-au rotunjit şi degetele vorbesc, dar orice cuvint care
arta scrisului, cit şi faţă de portului experienţă-invenţie dian, chiar banal, căruia tre­ dernă, nu mă interesează in zibil nu i-a emoţionat nici lungi deveniră pentru ea o
public. A te grăbi să publici este cu mult mai complexă buie să-i relevi semnificaţia mod deosebit şi nici pe citi­ strălucirea festivă a candela­ propteală frumos modelată, cu mi-a venit tn minte mi s-a
in volum tot cc-ţi iese de sub şi nu mă simt in stare s-o e­ profund şi general umană. In tor nu-l prea interesează (în forme capricioase. Întreaga fi­ părut stupid, întristător de u­
pană este la urma urmelor un lucidez in timpul sau, mai bi- concluzie ; sint un adept al co­ afară de cazul cînd e elev şi brelor aprinse, nici privirile inţă a copilului radia cedarea zat. L-am urmat în grabă. Se
act de impudoare. ne-zis, in spaţiul rezervat. tidianului in proză. trebuie să răspundă la româ­ draconice ale însoţitorilor. Dar unei convingeri de dinainte. oferea prilejul, nicicind re­
versibil. de a urmări pas cu
nă). Clasificările acestea, pen­ nu i-a impresionat In mod deo­ Flăcările candelabrelor scăpă­
— Ce aspecte ale reali­ — Ce părere aveţi de­ — Sînteţi pentru proza tru care de altfel n-am nici o sebit nici parada rochiilor dc rau pe fruntea netezită. Genele pas naşterea mitului. Un sen­
tăţii, ale existenţei uma­ spre rolul actualităţii coti­ clasică sau modernă ? vocaţie, sint treaba criticii. seară şi a fracurilor de pe es­ se apropiau din ce in ce mai timent. care era mai mult de­
ne preferaţi ? ' dienc in epică ? mult de pleoapele inferioare. cit o simplă curiozitate, mă-n-
— fată un subiect cu care — Pentru cine scrieţi ? trada de concert. Apariţia di­ Poate că fusese efectul lumi­
A Ieşit de sub tipar cartea — Cred că spectacolul cel — Prozatorul trebuie să albă s-a cheltuit multă cerneală In rijorului crease o clipă de li­ nii artificiale şi înşelătoare, demna să-l revăd pe cel care
scriitorului devean Radu mai fascinant şi totodată cel un permanent contact cu coti­ ultimul timp şi, după cît se — Pentru oamenii pe care-i fusese pătruns de mirabila o-
Ciobanii, cunoscut cititorilor mai dramatic pe care realila- dianul. Cotidianul este mate­ pare, fără nici un rezultat de- văd zilnic pe stradă, în auto­ nişte, ca şi cum bagheta albă dar atunci imi părea că văd travă a lut Orfeu- Dar tn ho­
noştri prin prozele, recenziile buz, in şcoli, in fabrici, în bi­ ar fi posedat nişte puteri ma­ tresărirea abia perceptibilă a lul sălii n-am inttlnit dectt o
şi cronicile literare publicate rouri. Am auzit — vorba poe­ gice. Pe podium au răsunat minusculelor vene albastre de
în coloanele ziarului, în su­ ÎN LOC DE CRONICA LA VOLUMUL tului — „de acel soi ciudat de primele acorduri ale concer­ la tîmplă, care nu cunoştea sută şi ceva de copii de vir­
plimentele „Ritmuri hunedo- barzi" care îşi fac un titlu de tului pentru pian şi orchestră stă teenager, care se-nghion-
rene‘‘ şi tn revistele literare u glorie din a scrie numai pen­ încă noţiunea ridurilor. Muzi­ teau rtnjind tn faţa tablouri­
din ţară. „ D u p ă - a m i a z a b d o m n tru nişte elite. Nu e nouă nici al lui Ceaikovski. Şi miracolul ca se revărsa mereu mai tri­ lor unui artist plastic local,
Pentru a vă face cunoscute boala asta. li mai zice şi sno­ s-a produs Rumoarea copiilor umfal. Mi s-a părut că pieptul nu întocmai geniale.
unele aspecte ale acestui eve­ de RADU CIOBANU bism. E foarte uşor — iarăşi! a încetat şi muzica se unduia vecinului meu este dilatat de
niment editorial, om solicitat — să scrii pentru aşa-zise eli­ deasupra şirurilor de scaune o forţă necunoscută. Poate că AL. COVACI
autorului permisiunea de a tea fl poate oferi unui scrii­ ria lui primă din care el tre­ osebit. Era şi firesc să fie aşa, te. Infinit mai greu c să faci
prefera cronicii literare obiş­ tor este procesul dialectic de buie să ştie să extragă esen­ căci problema este de fapt o o literatură care să ciştige ade­
nuite modalitatea interviului. agonie şi dispariţie a unei ţa, semnificaţiile. Chestiunea falsă problemă. Un scriitor ziunea unui public foarte larg •’ N
vechi lumi — cu tot ceea ce insă mi se pare că are două matur niciodată nu va fi ob­ şi — în mod firesc — neo­
— Aşadar, Radu Cioba- implică aceasta pe plan mo­ aspecte. Primul ar fi acela de­ sedat de ideea de a fi origi­ mogen. Omul de pe stradă,
nu, ce reprezintă pentru ral — şi de naştere implaca­ rivat din teoria turnului de nal sau mo'dern cu orice preţ. deci. contemporanul meu: POŞTA LITERARĂ
dv. volumul de debut ? bilă a unei lumi noi. Este un fildeş, care consideră izolarea Singura sa preocupare este a­ pentru cl scriu şi de judeca­
proces cu infinite faţete din­ de cotidian a creatorului ca o ceea de a crea artă autentică, ta lui mă tem.
— Publicistic am debutat tre care scriitorul, bineînţeles, condiţie sine qua non a crea­ adică de a fi el însuşi. Că al­
in 1958, cu proză, in revista, nu se poate opri decit la un ţiei. Asta este insă o erezie in ţii îl vor socoti tradiţionalist — La ce lucraţi în pre­ NICOLAE ŞTEFAN ALBU Geo Bogza despre Munţii A­ GHEORGHE TAŞCU -
pe atunci, „Scrisul bănăţean". număr infim. In orice caz in­ care nimeni nu mai crede azi sau modern, pentru el n-arc zent ? — Hunedoara. Din cele trei puseni ca să vedeţi ce pa­ Deva. Reproducem primo
Volumul de faţă este o selec­ să el trebuie să posede arta in mod serios Şi ca atare n-a­ nici o importanţă. Nu cunosc — Am început de vreo lună poezii se vede clar că sîn­ gini minunate se pot scrie strofă din „Ea" : „Era înaltă
ţie, pe care am dorit-o cit mai de a le selecta pe cele esen­ re sens să insistăm. Alt aspect nici un document care să a­ un nou roman care s-ar vrea o teţi f.f. îndrăgostit. Asta nu despre oameni şi locuri. şi suavă I O ştiu mai de mult
riguroasă, din prozele scrise ţiale, caracteristice unui anu­ — şi cred că la acesta v-aţi teste că pe Eminescu, de pil­ frescă mai amplă a societăţii e rău. Şi cînd omul c îndră­ PAUL HERŢANU — Hu­ de la şcoală, / Acolo am stat
de la acea dată şi ptnă in mit moment istoric. Aceasta referit — porneşte de la con­ dă, l-ar fi preocupat ideea de a româneşti din preajma ulti­ gostit ii vine să dedice sti­ nedoara Aceleaşi versuri să­ împreună / in banca din
1969. Acest debut editorial, re­ am încercat s-o fac fn majori­ statarea că majoritatea mari­ fi modern. Că l-a obsedat pi­ mului război pină aproape de huri fiinţei iubite. Bune, re­ race, fără sensibilitate, fără fund cea mare". După cite
lativ tirziu, reprezintă de a­ tatea prozelor din „După-a- lor opere epice ale literatu­ uă la tortură aflarea ,.cuvân­ zilele noastre Paralel am în­ le, gestul contează. Dar pen­ acel fior lăuntric care să în ­ se vede poezia nu este rea­
ceea pentru mine, cu atit mai miaza bătrinului domn", înce­ rii lumii sint mari tocmai tului ce exprimă adevărul", as­ ceput munca de documentare, tru publicare trebuie ceva demne la meditaţie. Vorbe, lizată ! Mai trebuie să lucraţi
mult, un prilej de bucurie şi pi nd chiar cu nuvela care dă prin cotidianul pe care-l con­ ta e altceva. Asta e singura foarte grea, dar foarte fru­ mai mult. („Cu primul soarr vorbe, vorbe... Aveţi nevoie mult.
de emoţie. Poate chiar mai titlul volumului. Eventualii ţin. Ce altceva este bunăoară preocupare care trebuie să-l moasă, de-a dreptul fascinan­ arzător / Să se topească ime­ de multe lecturi. COZMiN CODRU — De­
mult emoţie dectt bucurie, fi­ mei cititori vor decide dacă „Doamna Bovary" dacă nu o chinuie pe scriitor. Pe Emi­ tă, pentru un viitor roman de diat momîia / Să nu rămî MARIANA DAN — Deva. va. Clopote, ţintirim, cruci
ind vorba, in fond, de un e­ am reuşit sau nu. foarte conştiincioasă cronică a nescu noi îl socotim un clasic, ficţiune şi reconstituire isto­ nă din trecutul orb / Decfi „E toamnă iar" este o poezia vechi, corăbii înecate, frun­
xamen public in faţa Citito­ cotidianului 7 Şi totuşi culoa­ uitind întotdeauna că, la vre­ rică, in care aspir să imagi­ un colţ de piatră funerară/") cuminte. ca o elevă premian­ ze uscate, plins, insîngerare,
rului pe care ti stimez, care — Ce raport există în rea acestor pagini nu se va veş­ mea lui, a fost un scriitor foar­ nez viaţa marelui şi anonimu­ Mai trimiteţi, dar ceva ma: tă ce stă-n banca intii. in­ lacrimi, ceaţă, mister, neant,
e foarte exigent — e bine că e prozele dv. între invenţie teji niciodată. Ştiu, imi pu­ te modem. De aceea sint a­ lui zugrav care a plăsmuit puţin sinistru ! tr-un colţ. de sus o frunză a moarte, corb flămînd, corb
aşa — şi pe care n-aş vrea să-l şi experienţa directă de teţi da exemplu de opere mari muzante sau penibile, de la frescele de la Voroneţ. M1HAI POGAN — Gura ieşit f Şi un greiere, vttzin- simplu, pustiu, jivină, abis.
dezamăgesc. viaţă ? care înfruntă timpul tocmai caz la caz, eforturile înspre barza. Schiţa „Tirgul de fe d-o, fabula şi-a amintit; / suferinţă etc., etc. Dar, am
prin senzaţionalul şi specta­ originalitate şi modernism ale — Pe cînd întâlnirea cu te de la Găina" de fapt nu e A-nceput să cinte a jale şi descoperit şi versuri reuşite.
— Consideraţi că a de­ — Dacă mă gfndesc bine, culosul lor. Sint excepţiile ca­ unor scriitori puberi. Fronda viitoarea carte ? schiţă. E mai mult o descri­ Dacă aveţi timp, treceţi pe In
buta după unsprezece ani fn toate aceste proze există în- re confirmă regula, dar nu as­ (care in condiţiile noastre so­ ere, din păcate scrisă fără a amar / La vioara-i înve­ redacţie.
de scris neîntrerupt e în a- tr-un fel sau altul elemente ta e esenţial în problema pe. ciale e fără obiect ; împotriva — Viitoarea carte este roma­ meşteşug. Legenda muntelui chită, cintecul „E toamnă
iar" /. Finalul acesta e pu­
BART RAL!AN. ANA ŞTF.
vantaju) scriitorului sau ale unei experienţe directe. care o discutăm Vreau să spun cui ?), absurdităţile de diver­ nul „Crepuscul", care va apa­ Găina o puteaţi găsi com­ ţin adus din Topirceanu, res­ FAN — Hunedoara, C. E. —
Experienţa directă reprezintă că întotdeauna cotidianul a fost se nuanţe şi tehnici, xncifrarea, re la Editura „Eminescu" în pletă în ,.Ghidul judeţului tul poeziei din Eminescu şi Bretea Mureşană. Deocam
doar un punct de plecare, cel şi t-a fi o piatră dc încerca­ delirul semantic, intr-un cu- prima jumătate a anului vii­ Hunedoara" de O. Flora. Ed.
— Am convingerea fermă că tor. 1969. pag. 136-131. Vă reco­ Bacovia. Trimiteţi-ne poezii dată, nu
nu poate fi decit in avantajul mult nucleul epic al prozei, re pentru orice scriitor care tmit teribilismele şi mimetis- Interviu consemnat mandăm să citiţi scrierile lui- de... Mariana Dan! RED.
scriitorului. Severitatea faţă de tot restul, adică detaliile: fi- işi respectă munca. E foarte mele de tot soiul sint simpto- de I. ISTRATE