Page 77 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 77

////////////                                            x
                                                   i                                                                                                                                      >                                                       c
                                                &A!                                                                           PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UNIŢt-V/A!





                                                                                                                                                                                               H  Vizita  tovarăşului  Gheor-
                                                                                                                                                                                                                          *                        ^
                                                                                                                                                                                          I  ghe Rădulescu în  R.P. Chineză  |



                                                                                                                                                                                          |  B  Proteste  faţă de bombarda-  |

                                                                                                                                                                                          I  mentele asupra R.D.  Vietnam  j
                                                                                                                                                                                          $                                        |

                                                                                                                                                                                          ^  ■)  Evoluţia  evenimentelor                      j

                                                                                                                                                                                               din  Guineea

                                                                                                                                                                                          |
                                                                                                                                                                                          I  i®  Curier,  Atlas

                                                                                                                                                                                          i                                                        I
       ANUL  XXJI.  Nr.  4939                                             MARJI  24  NOIEMBRIE  1970                                                        4  PAGINI  -   30  BANI

                                                                                                                                                            u n M    n m n o n n

                                                                       PLENARA  COMITETULUI
              Derulajul  optim                                                                                                     La  Termocentrala  Mintia                                                               Cu  planul  cincinal

                                                                        JUDEŢEAN  DE  PARTID                                                                                                                                     îndeplinit

                                                                                                                                                                                                                 a
                al  produselor                                                                                                     COTA FDIAIĂ A                                                                4
                                                                    Măsuri  energice  pentru                                                                                                                               Întreprinderea

                                                                                                                                   Pentru cazangiii de  la Min­
                       la  export                                     îmbunătăţirea                                              tia  epopeea  înălţării  termo­  jului.  Au  sosit  aici  brigăzile   lucrări.  —  s-au  montat  27 000   de  transpor­
                                                                                                                                                              lui  Joan  Gheorghiţă,  Martin
                                                                                                                                                                                           tone utilaj  —,  calitatea  ire­
                                                                                                                                 centralei  se  apropie  de  sfir-
                                                                                                                                                              l'ais,  Nagy  Ştefan,  loan  Ma­
                                                                                                                                                                                           proşabilă  a  execuţiei  plasea­
                                                                                                                                 şit.  După  trei  ani  de  luptă   tei,  Mitu  Brincoveanu,  Aurel   ză  colectivul  loturilor  de  ca­
             Exportul  de  mărfuri,  componentă  de  bară  o  activităţii  de   tăţii de  exploatare,                            cu  înălţimile  schelelor.  cu  Coţa,   Vasile  Hapa,   Aurel   zane insă  in eşalonul  forte al
            comerţ exterior,  capătă  an  de  on  o  deosebită  însemnătate                                                      scurgerea  galopantă a  timpu­  Butnaru,  tosef  Peisz,  munci­  termocentralei.  Atunci  cind   turi  aule Deva
            pentru  dezvoltarea  şi  modernizarea  economiei  noastre  na­                                                       lui,  cu  viaţa  aspru  dar  fru­  torul  specialist  loan  lanc  şi   situaţia  a  cerut-o  au  fost zile
            ţionale.  Datorită  acestui  fapt  se  impune  cu  tărie  necesi­                                                    moasă  de  şantier,  aceşti  har­  alţii, care, împreună cu maiş­  şi  nopţi  întregi  cînd  aceşti
            tatea  de a  se  întreprinde  măsuri  hotărîte  de  creştere,  diver­  întreţinere şi reparaţii a                    nici  făuritori  ai  cetăţilor  de   trii Dinu Chelaru  şi  loan  Mi-   oameni  nu  au  coborît  de  pe   Printr-o  scrisoare  adre­
            sificare  şi  perfecţionare  calitativă  o  producţiei  de  bunuri                                                   lumină  au  ajuns  victorioşi  la   halcea,  ing.  Szilagy  Ludovic   cazan,  ne  spunea  Vasilc  Pu­  sată  redacţiei  sintem   in­
            materiale  destinate  exportului,  concomitent  cu  respectarea                                                      cota  finală  a  cazanului  nr.  4.  au  repurtat  succes  după  suc­  ia,  inginerul  şef  adjunct  al   formaţi  că  în  ziua  dc  21
            riguroasă  a  prevederilor  planului de  export  ce  revine  fiecă­  capacităţilor productive                          Depănind  firul  evenimen­  ces.                       şantierului  Encrgomontaj.  A-   noiembrie  a.c.  întreprinde­
            rei  unităţi.                                                                                                        telor ajungem in luna noiem­   Faptul  că  grupul  nr.  1  a   coloy  sus,  pe  platformele  ca­  rea  de  transporturi   auto
             După  cum  se  cunoaşte,  In  Judeţul  nostru,  preponderenţa                                                       brie  a  anului  1067,  atunci   fost  conectat  la  sistemul  e-   zanului  au  luat  micul  dejun,   Deva  şi-a  îndeplinit  planul
            Io  export  o  deţine  C.S.  Hunedoara,  care  livrează  metal  sub                                                  cind  brigada  lui  Vasilc  Şte­  nergctic  naţional  la  terme­  masa  de  prinz  şi  cina  şi  nu­  cincinal  (a  principalii  in­
            formă  de  laminate  de diferite  calităţi  şl  tipodimensiuni.  Da­  Ieri  au  avut  loc  la  Deva   utilizarea  mai  deplină,   cu   fan  a  luat  „in  primire“  fun­  nul  planificat,  că  la  grupul   mai  atunci  cînd  epuizarea  fi­  dicatori.  Dintre   succesele
            torită  preocupărilor  conducerii  centralei  şi  combinatului,   lucrările  plenarei   Comitetu­  randament  superior  a  poten­  daţiile  pentru  montajul  pri­  nr.  2  durata  de  execuţie  a   zică  ajungea  la  limitele  ei   dobindite  de  colectivul  în­
            exportul  de  metal  s-o  desfăşurat  în  acest  on  în  condiţiuni   lui  judeţean  de  partid.   La   ţialului  tehnic  din  întreprin­  melor  utilaje  la  cazanul  nr.   fost  scurtată  cu  12  zile,  iar   maxime  îşi   reîmprospătau   treprinderii   sc   remarcă
            superioore,  conturîndu-se  posibilitatea  ca  pînă  la  finele   plenară  nu  participat  mem­  deri,  ceea  ce  a  contribuit  la   1.  S-au  terminat  lucrările  la   grupul  nr.  3  este  pregătit   forţele  cu  4-5  ore  de  somn.  •  faptul  că  realizările  anului
            anului  Hunedoara  să  livreze  suplimentar  Io  export  circa   brii  şi  membrii  supleanţi  ai   realizarea  sarcinilor  de  plan   Iernut,  Borzeşti  şi  alte  şan­  pentru  a  fi  pus  în  funcţiune   Terminarea  montajului brut   I  I97U,  In  comparaţie  cu  cete
            60 000  tone  de  metal,  Io  un  curs  de  revenire  îmbunătăţit.  Comitetului  judeţean  de  par­  şi  a  unui  important   volum   tiere  ale  ţării  şi  familia  ca­  conform  angajamentului  lu­  la  cazanul  nr  4  constituie  un   din  anul  1965,   sînt   de
             Preocupări  susţinute  există  şi  din  partea  oltor  comitete   tid,  secretarii  comitetelor  oră­  de  producţie  suplimentară.  zangiilor  de  la  Mintia  a cres­  at  este  un  merit  incontesta­  marc  pas  în  drumul  spre  co­  două  ori  mai  mari  la  in­
            de  direcţie  şi  organizaţii  de  partid,  reflectate  în  modul  cum   şeneşti  de  partid  şl  din  prin­  Atît  în  raportul  prezentat,   cut  mereu,  în concordanţă  cu   bil  al  tuturor  colectivelor  de   ta  celor 840 megatvaţi ai  Min­  dicatorii  tone  kilometrice,
            s-o  realizat  pionul  de  export  pe  cele  10  luni  din  acest  on.   cipalele  întreprinderi  ale  ju­  cît  şi  în  dezbaterile  din  ca­  nevoile  ritmului  impus  de   muncă  de  pe  acest  mare  şan­  tiei.  :  tone  kilometrice  convenţio-  ,
            Este  suficient  să  arătăm.că  faţă  de  planul  perioadei  s-au   deţului,   directori,   ingineri   drul  plenarei  s-au  criticat  o   fluxul  tehnologic  al  monta­  tier. Volumul impresionant  de  A.  MOLDOVAN  nale  şi  (a  călători  kilome-  j
            contractat  suplimentar  mărfuri  in  valoare  de  70  milioane   şefi  şi  conducători  ai  compar­  seamă de neajunsuri şi  dificul­                                                                       i  tru.                    j
            lei  şi  s-au  livrat  efectiv  cu  16  milioane  lei  mai  multe  pro­  timentelor  mecanice  din  cen­  tăţi,  care  conduc  la  nume­                                                                     i   In  perioada  acestui  cin-  ;
            duse  decit  contractele  încheiate.  Rezultate  deosebite  s-ou  tralele   industriale  şi  între­  roase  avarii  şi  staţionări  ne­                                                                        cinai  s-au  construit   noi  ;
                                                                   prinderile  judeţului.        justificate,   provocînd   mari                                                                                           staţii  de  întreţinere  a  au-  j
                                                                     Pe  baza  studierii  prealabi­  pierderi   pentru   economie.                                                                                         tovchiculelor  la  Hunedoa-  j
                                                                   le  a  unui   material  elaborat   Intre   acestea   se   numără                                                                                        ra,  Petroşani,  Flrad  şi  De*  j
             A                                                     de  biroul  comitetului   jude­  slaba  asistenţă  tehnică  şi  su­                                                                                     va,  o  autogară  în   oraşul  i
             In  foate  înfreprinderile                            ţean,  cu   participarea  comi­  pravegherea  necorespunzătoa­                                                                                          fost  considerabil  dezvoltat
                                                                                                                                                                                                                                             auto  a
                                                                                                                                                                                                                           Brad,  iar  parcul
                                                                                                 re  a  agregatelor,  neexecuta-
                                                                                           co­
                                                                   siei  economice,  plenara
                                                                   mitetului   judeţean  a  anali­  rea  la  termen  şi  de  calitate                                                                                      şi  modernizat.
                                                                   zat   şl   dezbătut   tema  :   a  reviziilor  şi  reparaţiilor  ca­
                                                                   „Preocuparea  organelor  şi  or­  pitale,  neasigurarea   docu­
            obţinut  Io  Fabrice  chimică' Orăştie,  care  o  depăşit  pionul   ganizaţiilor  de  partid,  a  co­  mentaţiei  tehnice,  a  pieselor
            anual,  l.l.l.  Orăştie,  „Vidra"  Orăştie.            mitetelor  de  direcţie  din  în­  de  schimb  şi  subansamblelor
             Rezultatele  de  ansamblu  obţinute  nu  sînt  insă  in  totali­  treprinderile  industriale  şi  de   necesare  reparaţiilor.
            tate  pozitive.  Cu  numai  2  luni  înainte  de  încheierea  anu­  construcţii  privind  întreţine­  Pentru  înlăturarea   defici­                                                                             D.C.A.  Deva  |
            lui  Io  o  serie  de  unităţi  mai  sînt  încă  produse  necontroc-   rea  şi  repararea  maşinilor,  u­  enţelor  şi  crearea   tuturor                                                                                               I
           tate  la  nivelul  planului  de  export,  situaţie  în  core  se  înca­  tilajelor  şi  agregatelor   pro­  condiţiilor  necesare   funcţio­
            drează  „Marmura"  Simerio,  I.I.L.  Deva  şi  U.J.C.M.  Deva.   ductive  şi  pregătirea  lucrări­  nării  cu  randament  optim  a                                                                               Tovarăşul  Ion  Clej,  di-  j
            O  asemenea  stare  de  lucruri  este  inexplicabilă  dacă  ţinem   lor  de  reparaţii  capitale  pe   capacităţilor  productive   în                                                                          rectorul  întreprinderii   dc  I
            seama  că  a  existat  suficient  timp  pentru  o  se  acţiona  în   anul  1971L   .  primul  an  al  cincinalului  vii­                                                                                       contractări   şi   achiziţii  i
            vederea  găsirii  unor  beneficiari  cărora  sa  li  se  livreze  pro­  Relevînd  însemnătatea  deo­  tor,  plenara  a  stabilit  un  cu­                                                                      D.C.A.  Deva,  ne-a  informat
            dusele.  Moi  negativ  apare  aspectul  că  deşi  s-ou  creditat   sebită  a-  acestor  • -problerqe   prinzător *pcogranv-de~ măsuri.-                                                                        că  sarcinile  economice  afe­
            contracte cu  beneficiari  externi  se constată  că  nu s-au livrat   pentru  finalizarea  optimă  n   Acestea  au  ca  obiectiv  prin­                                                                        rente  actualului  cincinal  au  !
            cantităţile  la  o  serie  de  sortimente.  „Marmura”  Simerio   cincinalului  actual  şi  pregă­  cipal  definitivarea  planurilor                                                                            fost  îndeplinite  la  data  dc  !
            a  rămas  restanţă  cu  231  mc  blocuri  de  marmură,  1  530  mp   tirea  celor  mai  bune  condiţii   de  reparaţii  capitale,  asigura­                                                                    20  noiembrie  a.c.      i
            placaje  şî  38 186  mp  dale  mozalcote,  întreprinderea  de  in­  de  înfăptuire  a  prevederilor   rea  documentaţiilor  tehnice şi                                                                           Planul  global  valoric,  şi  j
            dustrie  locală  Deva cu 5 550  bucăţi  scaune  taburet,  U.J.C.M.   noului  plan  cincinal,  plenara   | a  necesarului  de  piese   de                                                                       planul  dc  livrări  s-au  în-  !
            cu  210  mp  covoare  orientale  şi  altele.           a   apreciat  preocuparea  co­  I schimb  şi  subansamble.   S-a                                                                                        deplinii  integral,  iar  la  a-  i
             Dacă  ar  fi  să  dăm  crezare  conducerilor  acestor  unităţi,   lectivelor  de  muncă,  a  or­  subliniat   necesitatea  ga   în                                                                            chiziţii   prevederile   s-au  j
            toate cauzele care  ou  condus  Io  nelivrorea  sortimentelor  a­  ganizaţiilor de partid,  comite­  atenţia  comitetelor  de  direc­                                                                          depăşit  cu  3  la  sută,  Intre  !
            mintite ar avea  un  caracter obiectiv.  Dar  nu  trebuie  să  pier­  telor  de  direcţie şi consiliilor   ţie,  a  organelor  şi  organiza­                                                                   altele,  s-au  colectat  în  plus  1
            dem  din  vedere  că  minusurile  sînt  raportate  faţă  de  con­  de  administraţie  pentru  ex­  ţiilor   de   partid  să   stea
            tractele  încheiate,  că  realizarea  lor  Intră  în  obligaţiile  fur­  ploatarea  raţională,  întreţine­  permanent  întărirea  asisten­                                                                     faţă  dc  sarcinile  stabilite
            nizorilor  care  trebuiau  să  ia  toate  măsurile  ca  producţia  şl   rea,  revizuirea  şi   repararea   ţei  tehnice  şi  a  răspunderii                                                                    5G  tone  lină.  29 000  bucăţi  j
            livrarea  so  se  focă  în  mod  ritmic,  la  termenele  şi  în  con­  capacităţilor   de   producţie.   în  întreaga  activitate  de  ex­  Cazanul  nr.  4  al  Termocentralei  Mintia  a  ajuns  la  cota  finala.  Este  un  succes  de  mun­  piei  ovine,  350  tone  hîrtie,  !
            diţiile  prevăzute  în  contracte.                     Măsurile  întreprinse  pe  linia   ploatare,  întreţinere  şi  repa­  ca  de  mare  prestigiu  pe  care  harnicii  cazangii  l-au  cinstit  intr-un  cadru  festiv.  126  tone  deşeuri   textile,
              Noile  reglementări  privitoare  la  activitatea  de  comerţ  ex­  întreţinerii   şi   reparaţiilor   raţii  din  întreprinderile  ju­                                                Foto  :  V.  ONOIU
            terior  obligă  întreprinderile  să  participe  sau  să  urmăreas­  mijloacelor  fixe  au  asigurat  deţului.                                                                                                  precum  şi  însemnate  can­
            că  încheierea  tranzacţiilor,  să  intervină-ou  moi  multă  răs­                                                                                                                                             tităţi  de  alte  materiale.
            pundere  în  realizarea  contra otel or  cu  partenerii  străini.  In
            boza  acestor  obligaţii  trebuie  să  se  asigure  o  concordan­
            ţă  mai  deplină  între  producţie  şi  export,  cu   respectarea
            stricto  a  cererilor  beneficiarilor  în  ce  priveşte  calitatea,  ni­                                                                                   PAGINA  A  l[-A                                   TELEX  ţ   T K irX   g    TELEX
            velul  tehnic,  sortimentele,  ambalajul,  modul  şi  mijloocele   !S imagine amplă şi documentată                                                                                                                                     M
            de  transport.                    ^  _                                                                                                                                                                       X                         ■»
                                                                                                                                                                                                                         CU
              Trebuie  de  asemenea  reţinut  faptul  că  încă  din  această                                                                                                                                             mJ  OPERELE  LUI
            etopă  rolul  principal  In  efectuarea  exportului  îl  au  între­                                                                                                                                          u t  ENGELS  IN  (ARA
                                                                                                                                                                                                                         H
            prinderile  producătoare  care  răspund  direct  de  soarta  pro­                                                                                                                                                NOASTRA              •
            duselor  lor.  Deşi  în  majoritatea  cazurilor  acestea  încheie                                                                                                                                            9
            cu  întreprinderile  de  comerţ  exterior  contracte  de  comisi­                                                                                             S     P     O      R     T                           Scrierile  lui  Friedrlch  -j
            on,  In  ultimă  Instanţă,  livrarea  mărfurilor  se  foce  din  dis­    a istoriei hunedorene                                                                                                                   Engels,  unul  din  fondo-
                                                                                                                                                                                                                         u
            poziţie  şi  pe  contul  producătorului.  De  aici  concluzia  că                                                                                                                                            ■J  lorii  comunismului   şti­
            succesul  în  creşterea  producţiei  pentru  export  şl  dezvolta­                                                                                                                                           fr-r  inţific,  de  lo  o   cărui
            rea  relaţiilor  cu  beneficiarii  externi  sînt  legate  Indisolubil                                                                                   ©  INTERVIU  CU  MARELE  MAESTRU  INTERNA­               naştere  se  împlinesc  150 •
            de  modul  In  care  unităţile  se  Interesează  ca  mărfurile  pe                    rean  de  cultură,   tovarăşul   —  orînduirea  comunei  primi­                                                        Ú   de  ani,  se  bucură  de  o
            care  le  produc  să  ajungă  lo  destinaţie  în  cele  moi  bune   Duminică  dimineaţa  a  avut   Lucian  Roşu,  reprezentantul   tive  —  urmele  materiale  a­  TIONAL  FLORIN  GHEORGHIU                 cu  largă  răspindire  şi  pre­  H
            condiţiuni.  Aceasta  face  necesar  ca  producţia  pentru  ex­  loc  la  Muzeul  judeţean  Deva   Comitetului  de  Stat   pentru   junse  Ia  noi  fiind  reprezen­                                         u   ţuire  în  ţara  noastră.  E-  ••
            port  să  fie  executată  şi  livrată  la  termenele  prevăzute,  ori­  deschiderea  oficială  o  secţiei   Cultură  şi  Artă,  a  mulţumit   tate  de  lamele  de  silex,  râ-   d   CRONICI  Şl  CLASAMENTE  ALE  MECIURI­  H  ditura  politică  a  tipărit
            ce  întîrziere  în  desfacerea  şi  încasarea  valutei  ducînd  la   de  arheologie.  La  această  fes-   organelor  locale  de  partid  şi  y.uitoare,  virfuri  de  lance,  di­  LOR  DIVIZIONARE  Şl  DIN  CAMPIONATUL  JU­  •  peste  60  de  titluri,  în-
                                                                    tivitalo  au  luat  parte  tovară­
            imobilizarea  produselor,  adică  lo  frustrarea  economiei  de   şii  David  Lazăr,  secretar  al                  verse  obiecte  din  os.   Cele   DEŢEAN                                                     tr-un  tiraj  de  980 000  e- #
            sufrtfele  cu  care  a  fost  creditată  unitatea  exportatoare,  lo   Comitetului  judeţean   Hune­                mai  multe  obiecte  aparţînînd                                                          y   xemplore,  cuprinzînd  lu­
            creşterea  cheltuielilor  neeconom.icoase  şi  reducerea  bene­  doara  al  P.C.R,  Vichenle  Bă­                   epocii  pietrei  cioplite  (paleo­                                                       cu  crări  reprezentative,  stu­  -V
            ficiului.  In  plus,  întîrzierîle  se  reflectă  negativ  asupra  echi­  lan,  prim-vicepreşedinte   al   Noua  secţie  de   litic)   provin   din   peşteri­                                               -1  dii  şi  articole,  scrise  de  —
            librului  balanţei  de  .plăţi  a  economiei  naţionale,  datorită   Comitetului  executiv  al  Con­                le  Cioclovina,  Ohaba-Ponor,                                                                Fr.  Engels  în  diferite  pe­  0
            frecventelor  senimbări  conjunctura!®  de  pe  piaţa  externa,   siliului   popular   judeţean,   arheologie  a    Nandru.  Pe  două  mari  dispo­                                                          •   rioade.  Acestora  li  se  a-
            reflectate  îpdeobşte  în  jocul  preţurilor.           conducători  ai  unor  institu­                             zitive  sînt  ilustrate  desene                                                              daugă  numeroase lucrări  •
              Anolizînd  prin  aoeostă  prismă  modul  tn  core  s-au  pre­  ţii  culturale  din  judeţ,  cadre                 rupestre,  executate  de   omul   Consfătuirea  locţiitorilor                            cu  (intre  care  şi  traduceri)
            gătit  condiţiile  pentru  îndeplinirea  planului  de  export  pe   didactice,  oameni  ai  muncii  Muzeului  judeţean   primitiv  pc  pereţii  peşterilor.                                                  •J  ale  unor oameni  de ştiin­  ¿i
                                                                                                                                                                                                                         u
            anul  In  curs,  precum  şl  p«  primul  on  din  cincinalul  viitor  se   din  municipiul  Deva.                     Neoliticul,   epoca   pietrei                                                          H   ţă  despre  viaţa  şi  ope­
            desprinde  concluzia  că  atît  comitetele  de  direcţie  olt  şl                               Deva                şlefuite,  prezintă  un  mare  nu­                                                       9   ra  sa.
            consiliile  de  administraţie  din  judeţ  trebuie  să  lichideze   După  un  scurt   expozeu                       măr  de  vase  din  lut,  unelte                                                               Printre  lucrările   Iul
            în  cel  mo!  scurt  timp  carenţele  manifestate  în  contracta­  prezentat  de  prof.  Maria  Cre-                de  piatră,  piese  folosite   la   secretarilor  comitetelor                            X   Friedrlch  Engels,  apăru­  •
            rea  şi  livrarea  mărfurilor,  <sâ  asigure  derularea  produselor   ţu,  vicepreşedintă  a  Comite­               războiul  de  ţesut,  idoli  de  lut,                                                    UI  te  in  Editura  politică  in
            pe  piaţa  externă  în  mod  ritmic,  potrivit  .prevederilor  con­  tului  Judeţean  pentru  cultură   de  stat  pentru  sprijinul  acor­  descoperite  de-a  lungul  ani­                                  cu  această  perioada,  se  nu­  3
                                                                    şi  artă,  în  care  s-au  reliefat   dat  în  realizarea  noii  secţii
            tractuale.                                              principalele  momente  din  în­                             lor  la  Turdaş,  Valea  Nnndru-                                                             mără  :  „Anti-Duhring"  —
                             CONSTANTIN  MARACU                                                   de  arheologie  şi  a  felicitat   lui.  Crâciuneşti,   Godineşti,                                                     •   patru  ediţii  înlr-un  tiraj
                                                                                                                                Deva  etc.  Din  epocile  urmă­
                    activist  al  Comitetului  judeţeon  de  partid  delungata  existenţă  a  acestui   colectivul   de  cercetători  ai   toare,  cea  a  bronzului  şi  a  comunale  de  partid,  directori            X   de   91  000  exemplare  : •
                                                                    Important  aşezâmînt  hunedo-  muzeului  pentru  strădania  şi                                                                                       tu  „Ludwig  Feuerbach   şi
                                                                                                  modul  cum  au  reuşit  să  rea­  fierului,   vitrinele   prezintă                                                     mJ  sflrşitul  filozofiei  clasice  i
                                                                                                                                                                                                                         u
                                                                                                  lizeze  actuala  expoziţie  ar­  topoare,  securi,  ceramică,  o­                                                      H   germane"  —  cinci  ediţii  9
                                                                                                  heologică.  In  continuare,  du­  biecte  de  podoabă,  arme  de                                                       A   totalizînd  110 000  exem­  i
                                                                                                  pă  momentul  simbolic  al  tă­  luptă,  tîrnăcoape,   fibule  —   ai  căminelor  culturale                                plare  ;  „Orîgineo  famili­
                                                                                                  ierii   panglicii   inaugurale,   un  loc  aparte  ocupîndu-1  de­                                                         ei,  a  proprietăţi»  private
                                                                                                  participanţii  au  trecut  la  vi­  pozitul  de  obiecte  de  bronz                                                    X   şi  a  statului”  -   cinci  e-  9
                                                                                                                                                                                                                         iu
                                                                                                  zitarea   sălilor   exponatelor,   descoperit  Ia  Deva.                                                               w   diţîî  în  188 000  exempla­  tal
                                                                                                  conduşi  de  prof.  Mircea  Va­  O  mare  parte  din  exponate                                                         H   re  ;  „Materialismul  isto­  fff
                                                                                                                                                                                                                                                   *“
                                                                                                  lea,  directorul  muzeului.   sînt  provenite  din   aşezările   Timp  de  două  zile,  la  De­  lui,  planul  de  activităţi  cul­  ric"  -   trei  ediţii  întru­
                                                                                                   Secţia  de  arheologie,  recent   dacice  din  Munţii   Orâştiei.   va,  s-a  desfăşurat  consfătui­  turale  pentru / perioada  luni­  •  nind  80 000  exemplare,
                                                                                                  deschisă,  are  menirea  ca,  prin   Săpăturile  începute  încă  din   rea  locţiitorilor   secretarilor   lor  de  iarnă,  măsurile  cc  se   X  precum  şî  numeroase  cu­ •
                                                                                                  valoroasa  sa  colecţie,  să  pre­  anul  1936  la  Costeşti,  Piatra   comitetelor  comunale  de  par­  cer  a  fi  luate  pentru  inten­  iu  legeri  de  studii  şî  artico­
                                                                                                  zinte  vizitatorilor  dezvoltarea   Roşie,  Grădiştea,  de   Munte.   tid,  directori   ai   căminelor   sificarea  muncii  de   propn-   h ÍU  le.  N
                                                                                                  societăţii  omeneşti  pe  terito­  Rlidaru,  Răniţn,  de  către  n-   culturale,  caic  a  prilejuit-  un   gandâ  şi   cullural-educative       m r
                                                                                                                                                                                                                               In  aceeaşi  editură  ou
                                                                                                                                                                                                                                                   m
                                                                                                  riul  judeţului  Hunedoara,  din   cad.  C.  Daîcoviciu  şi  dr  do­  larg  schimb  de  experienţă  pe   de  masă  au  constituit  obiec­  W A  apărut  30  de  volume  din  *
                                                                                                  cele  mai  vechi  timpuri  şi  pî-   cent  O.  Floca,  au  scos  la  ivea­  linia  activităţii   politice  dc   tul  numeroaselor  luări  de  cu-
                                                                                                  nâ  în  epoca  prefeudalâ.    lă  importante  construcţii  (ce­  masă   şi   cultural-educative   vînt  în  cadrul  consfătuirii.  X tu  Opere  de  K.  Marx  -   F.
                                                                                                    încă  de  la  intrare,  o  mare   tăţi,  turnuri  de  veghe,  aşe­  desfăşurate  la  nivelul  locali­  O  interesantă  şi  bogată  ex­  »j  Engels.  „Manifestul  Par­
                                                                                                                                                                                                                         tu
                                                                                                                                                                                                                         1
                                                                                                  hartă  a  judeţului  indică  prin­  zări  civile  ele)  şi  un  mare   tăţilor  rurale  ale   judeţului   punere  despre  politica  exter­  r-  tidului  Comunist",  o  altă
                                                                                                  cipalele  descoperiri  arheolo­  număr  de  obiecte,  care   fac   nostru.                nă  a  partidului  şi   statului   lucrare  fundamentală  o
                                                                                                  gice  de  pe  aceste  meleaguri   astăzi  mîndria  colecţiei  mu­  Consfătuirea  a  fost  deschi­  nostru,  precum  şi  unele  as­  •  celor  doi  întemeietori  ai  r. j
                                                                                                  —  majoritatea  obiectelor  des­  zeale  din  Deva.         să  dc  către  prof.  Clemente   pecte  teoretice  ale   muncii   filozofiei  marxiste,  a  fost
                                                                                                  coperite  (50 000  obiecte  inven­  Inflorjtoai en   civilizaţie  a   Constandin,  preşedintele  Co­  ideologice,  a  prezentat  tovară­  X tu  publicol.  de  osemeneo.  9
                                                                                                  tariate 1)  nflîndu-se  astăzi  în   strămoşilor  noştri  din  perioa­  mitetului   judeţean   pentru   şul  Mihai  Chiorcanu.  activist   -J  in  zece  ediţii  totalizînd  j
                                                                                                                                                                                                                         tu
                                                                                                                                                                                                                                                   PT
                                                                                                  patrimoniul  muzeului.   Tre­  da  cuprinsă  între  secolul  I   cultură  şi  artă.       la  CC.  al  P.C.R.          h   oeste  380 000  exemplare  | H
                                                                                                  buie  să  adăugăm  că  rezulta­  î.e.n.  şi  secolul  I  e n.  este   Luînd  cuvîntul  în   cadrul   In  încheierea   consfătuirii,   Numeroase  alte  lucrări  : r
                                                                                                  tele  obţinute  îrf'  urma  cerce­  ilustrată  prin  diversitatea  o-   consfătuirii,  tovarăşul   loan   tovarăşul  David  Lazăr.  secre­  0  vîzînd  multiple  domenii  *
                                                                                                  tărilor  ştiinţifice  au  fost  şi   biectclor  expuse,  re-i  înfăţi­  Sîrbu,  şeful  secţiei  de  pro­  tar  al  Comitetului   judeţean   X  ale  ştiinţei,  artei  şî  cul­
                                                                                                  sînt  prezentate   la   sesiuni   şează  pe  geto-daci  ca  buni   pagandă  a  Comitetului  jude­  de  partid,  o  prezentat  prin­  turii.   elaborate  de  K 9
                                                                                                  ştiinţifice  judeţene  şi  consem­  agricultori,  pricepuţi  meşteşu­  ţean  de  partid,  s-a  referit  la   cipalele  preocupări  ale  orga­  Jj  Marx  si  F.  Engels,   ou
                                                                                                  nate în  numeroase  reviste  dc   gari • si  olari  —  diapozitivele   aportul  sporit  pe  care  trebuie   nizaţiei  judeţene  de  partid  în   -  fost,  de  asemenea,  lam  -
                                                                                                  specialitate.  „Snrgeţîa"  —  pu­  rompletînd  in  chip  edificator   să  .şi-l  aducă  locţiitorii  secre­  domeniile  economic,  politic  şi   difuzate  în  ţara  noastră,
                                                                                                  blicaţie  editată  anual  de  lu­  imaginea  vieţii  de  pc  terito-  tarilor  comitetelor  comunale   sncial-cultural  şi  a  transmis   9  fiind  edîtote  în   limba  *
                                                                                                  crătorii  muzeului  —  se  bucu­                            de  partid,  directori  ai  cămi­  organelor  comunale  de  par­  X tu  ramână  sî  în  limbile  na-   9
                                                                                                  ră  de  o  bună  apreciere  atît              C.  DROZD     nelor  culturale,  în  munca  de   tid.  directorilor  de   cămine   J  (îonalltoţilor   conlocui­
                                                                                                  în  ţară  cit  şi  în  străinătate.                         propagandă.  în  întreaga  viaţă   culturalo.  îndrumări  ce   vor   u  toare.      •
                                                                                                                                                                                                                         h
                                                                                                    Primele  săli  ale  secţiei  ar­                          spirituală  a  satelor.       trebui  să  stea  permanent  în
                 Vizitatorii  prezenţi  la  inaugurarea  secţiei  de  arheologie  a  Muzeului  judeţean  Deva   ad   heologice  etalează  obiecte  ca­  (Continuare  in. pog. 'a  3*a)      atenţie  pentru  intensificarea   9                   M
            miră  frumoasele  obiecte  de  podoaba  şi  monedele  dacice  din  sala  tezaurului.  re  se  referă  la  cea  mai  veche                           Programele  de  manifestări   muneîî  politice  de   masă  şi   TELEX  0  TELEX  ţ    TELEX  [
                                                                                                  perioadă  din  viaţa  omenirii                              dedicate  aniversării  partldu^  cultural-educative.
   72   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82