Page 77 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 77
//////////// x
i > c
&A! PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢt-V/A!
H Vizita tovarăşului Gheor-
* ^
I ghe Rădulescu în R.P. Chineză |
| B Proteste faţă de bombarda- |
I mentele asupra R.D. Vietnam j
$ |
^ ■) Evoluţia evenimentelor j
din Guineea
|
I i® Curier, Atlas
i I
ANUL XXJI. Nr. 4939 MARJI 24 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
u n M n m n o n n
PLENARA COMITETULUI
Derulajul optim La Termocentrala Mintia Cu planul cincinal
JUDEŢEAN DE PARTID îndeplinit
a
al produselor COTA FDIAIĂ A 4
Măsuri energice pentru Întreprinderea
Pentru cazangiii de la Min
la export îmbunătăţirea tia epopeea înălţării termo jului. Au sosit aici brigăzile lucrări. — s-au montat 27 000 de transpor
lui Joan Gheorghiţă, Martin
tone utilaj —, calitatea ire
centralei se apropie de sfir-
l'ais, Nagy Ştefan, loan Ma
proşabilă a execuţiei plasea
şit. După trei ani de luptă tei, Mitu Brincoveanu, Aurel ză colectivul loturilor de ca
Exportul de mărfuri, componentă de bară o activităţii de tăţii de exploatare, cu înălţimile schelelor. cu Coţa, Vasile Hapa, Aurel zane insă in eşalonul forte al
comerţ exterior, capătă an de on o deosebită însemnătate scurgerea galopantă a timpu Butnaru, tosef Peisz, munci termocentralei. Atunci cind turi aule Deva
pentru dezvoltarea şi modernizarea economiei noastre na lui, cu viaţa aspru dar fru torul specialist loan lanc şi situaţia a cerut-o au fost zile
ţionale. Datorită acestui fapt se impune cu tărie necesi moasă de şantier, aceşti har alţii, care, împreună cu maiş şi nopţi întregi cînd aceşti
tatea de a se întreprinde măsuri hotărîte de creştere, diver întreţinere şi reparaţii a nici făuritori ai cetăţilor de trii Dinu Chelaru şi loan Mi- oameni nu au coborît de pe Printr-o scrisoare adre
sificare şi perfecţionare calitativă o producţiei de bunuri lumină au ajuns victorioşi la halcea, ing. Szilagy Ludovic cazan, ne spunea Vasilc Pu sată redacţiei sintem in
materiale destinate exportului, concomitent cu respectarea cota finală a cazanului nr. 4. au repurtat succes după suc ia, inginerul şef adjunct al formaţi că în ziua dc 21
riguroasă a prevederilor planului de export ce revine fiecă capacităţilor productive Depănind firul evenimen ces. şantierului Encrgomontaj. A- noiembrie a.c. întreprinde
rei unităţi. telor ajungem in luna noiem Faptul că grupul nr. 1 a coloy sus, pe platformele ca rea de transporturi auto
După cum se cunoaşte, In Judeţul nostru, preponderenţa brie a anului 1067, atunci fost conectat la sistemul e- zanului au luat micul dejun, Deva şi-a îndeplinit planul
Io export o deţine C.S. Hunedoara, care livrează metal sub cind brigada lui Vasilc Şte nergctic naţional la terme masa de prinz şi cina şi nu cincinal (a principalii in
formă de laminate de diferite calităţi şl tipodimensiuni. Da Ieri au avut loc la Deva utilizarea mai deplină, cu fan a luat „in primire“ fun nul planificat, că la grupul mai atunci cînd epuizarea fi dicatori. Dintre succesele
torită preocupărilor conducerii centralei şi combinatului, lucrările plenarei Comitetu randament superior a poten daţiile pentru montajul pri nr. 2 durata de execuţie a zică ajungea la limitele ei dobindite de colectivul în
exportul de metal s-o desfăşurat în acest on în condiţiuni lui judeţean de partid. La ţialului tehnic din întreprin melor utilaje la cazanul nr. fost scurtată cu 12 zile, iar maxime îşi reîmprospătau treprinderii sc remarcă
superioore, conturîndu-se posibilitatea ca pînă la finele plenară nu participat mem deri, ceea ce a contribuit la 1. S-au terminat lucrările la grupul nr. 3 este pregătit forţele cu 4-5 ore de somn. • faptul că realizările anului
anului Hunedoara să livreze suplimentar Io export circa brii şi membrii supleanţi ai realizarea sarcinilor de plan Iernut, Borzeşti şi alte şan pentru a fi pus în funcţiune Terminarea montajului brut I I97U, In comparaţie cu cete
60 000 tone de metal, Io un curs de revenire îmbunătăţit. Comitetului judeţean de par şi a unui important volum tiere ale ţării şi familia ca conform angajamentului lu la cazanul nr 4 constituie un din anul 1965, sînt de
Preocupări susţinute există şi din partea oltor comitete tid, secretarii comitetelor oră de producţie suplimentară. zangiilor de la Mintia a cres at este un merit incontesta marc pas în drumul spre co două ori mai mari la in
de direcţie şi organizaţii de partid, reflectate în modul cum şeneşti de partid şl din prin Atît în raportul prezentat, cut mereu, în concordanţă cu bil al tuturor colectivelor de ta celor 840 megatvaţi ai Min dicatorii tone kilometrice,
s-o realizat pionul de export pe cele 10 luni din acest on. cipalele întreprinderi ale ju cît şi în dezbaterile din ca nevoile ritmului impus de muncă de pe acest mare şan tiei. : tone kilometrice convenţio- ,
Este suficient să arătăm.că faţă de planul perioadei s-au deţului, directori, ingineri drul plenarei s-au criticat o fluxul tehnologic al monta tier. Volumul impresionant de A. MOLDOVAN nale şi (a călători kilome- j
contractat suplimentar mărfuri in valoare de 70 milioane şefi şi conducători ai compar seamă de neajunsuri şi dificul i tru. j
lei şi s-au livrat efectiv cu 16 milioane lei mai multe pro timentelor mecanice din cen tăţi, care conduc la nume i In perioada acestui cin- ;
duse decit contractele încheiate. Rezultate deosebite s-ou tralele industriale şi între roase avarii şi staţionări ne cinai s-au construit noi ;
prinderile judeţului. justificate, provocînd mari staţii de întreţinere a au- j
Pe baza studierii prealabi pierderi pentru economie. tovchiculelor la Hunedoa- j
le a unui material elaborat Intre acestea se numără ra, Petroşani, Flrad şi De* j
A de biroul comitetului jude slaba asistenţă tehnică şi su va, o autogară în oraşul i
In foate înfreprinderile ţean, cu participarea comi pravegherea necorespunzătoa fost considerabil dezvoltat
auto a
Brad, iar parcul
re a agregatelor, neexecuta-
co
siei economice, plenara
mitetului judeţean a anali rea la termen şi de calitate şi modernizat.
zat şl dezbătut tema : a reviziilor şi reparaţiilor ca
„Preocuparea organelor şi or pitale, neasigurarea docu
obţinut Io Fabrice chimică' Orăştie, care o depăşit pionul ganizaţiilor de partid, a co mentaţiei tehnice, a pieselor
anual, l.l.l. Orăştie, „Vidra" Orăştie. mitetelor de direcţie din în de schimb şi subansamblelor
Rezultatele de ansamblu obţinute nu sînt insă in totali treprinderile industriale şi de necesare reparaţiilor.
tate pozitive. Cu numai 2 luni înainte de încheierea anu construcţii privind întreţine Pentru înlăturarea defici D.C.A. Deva |
lui Io o serie de unităţi mai sînt încă produse necontroc- rea şi repararea maşinilor, u enţelor şi crearea tuturor I
tate la nivelul planului de export, situaţie în core se înca tilajelor şi agregatelor pro condiţiilor necesare funcţio
drează „Marmura" Simerio, I.I.L. Deva şi U.J.C.M. Deva. ductive şi pregătirea lucrări nării cu randament optim a Tovarăşul Ion Clej, di- j
O asemenea stare de lucruri este inexplicabilă dacă ţinem lor de reparaţii capitale pe capacităţilor productive în rectorul întreprinderii dc I
seama că a existat suficient timp pentru o se acţiona în anul 1971L . primul an al cincinalului vii contractări şi achiziţii i
vederea găsirii unor beneficiari cărora sa li se livreze pro Relevînd însemnătatea deo tor, plenara a stabilit un cu D.C.A. Deva, ne-a informat
dusele. Moi negativ apare aspectul că deşi s-ou creditat sebită a- acestor • -problerqe prinzător *pcogranv-de~ măsuri.- că sarcinile economice afe
contracte cu beneficiari externi se constată că nu s-au livrat pentru finalizarea optimă n Acestea au ca obiectiv prin rente actualului cincinal au !
cantităţile la o serie de sortimente. „Marmura” Simerio cincinalului actual şi pregă cipal definitivarea planurilor fost îndeplinite la data dc !
a rămas restanţă cu 231 mc blocuri de marmură, 1 530 mp tirea celor mai bune condiţii de reparaţii capitale, asigura 20 noiembrie a.c. i
placaje şî 38 186 mp dale mozalcote, întreprinderea de in de înfăptuire a prevederilor rea documentaţiilor tehnice şi Planul global valoric, şi j
dustrie locală Deva cu 5 550 bucăţi scaune taburet, U.J.C.M. noului plan cincinal, plenara | a necesarului de piese de planul dc livrări s-au în- !
cu 210 mp covoare orientale şi altele. a apreciat preocuparea co I schimb şi subansamble. S-a deplinii integral, iar la a- i
Dacă ar fi să dăm crezare conducerilor acestor unităţi, lectivelor de muncă, a or subliniat necesitatea ga în chiziţii prevederile s-au j
toate cauzele care ou condus Io nelivrorea sortimentelor a ganizaţiilor de partid, comite atenţia comitetelor de direc depăşit cu 3 la sută, Intre !
mintite ar avea un caracter obiectiv. Dar nu trebuie să pier telor de direcţie şi consiliilor ţie, a organelor şi organiza altele, s-au colectat în plus 1
dem din vedere că minusurile sînt raportate faţă de con de administraţie pentru ex ţiilor de partid să stea
tractele încheiate, că realizarea lor Intră în obligaţiile fur ploatarea raţională, întreţine permanent întărirea asisten faţă dc sarcinile stabilite
nizorilor care trebuiau să ia toate măsurile ca producţia şl rea, revizuirea şi repararea ţei tehnice şi a răspunderii 5G tone lină. 29 000 bucăţi j
livrarea so se focă în mod ritmic, la termenele şi în con capacităţilor de producţie. în întreaga activitate de ex Cazanul nr. 4 al Termocentralei Mintia a ajuns la cota finala. Este un succes de mun piei ovine, 350 tone hîrtie, !
diţiile prevăzute în contracte. Măsurile întreprinse pe linia ploatare, întreţinere şi repa ca de mare prestigiu pe care harnicii cazangii l-au cinstit intr-un cadru festiv. 126 tone deşeuri textile,
Noile reglementări privitoare la activitatea de comerţ ex întreţinerii şi reparaţiilor raţii din întreprinderile ju Foto : V. ONOIU
terior obligă întreprinderile să participe sau să urmăreas mijloacelor fixe au asigurat deţului. precum şi însemnate can
că încheierea tranzacţiilor, să intervină-ou moi multă răs tităţi de alte materiale.
pundere în realizarea contra otel or cu partenerii străini. In
boza acestor obligaţii trebuie să se asigure o concordan
ţă mai deplină între producţie şi export, cu respectarea
stricto a cererilor beneficiarilor în ce priveşte calitatea, ni PAGINA A l[-A TELEX ţ T K irX g TELEX
velul tehnic, sortimentele, ambalajul, modul şi mijloocele !S imagine amplă şi documentată M
de transport. ^ _ X ■»
CU
Trebuie de asemenea reţinut faptul că încă din această mJ OPERELE LUI
etopă rolul principal In efectuarea exportului îl au între u t ENGELS IN (ARA
H
prinderile producătoare care răspund direct de soarta pro NOASTRA •
duselor lor. Deşi în majoritatea cazurilor acestea încheie 9
cu întreprinderile de comerţ exterior contracte de comisi S P O R T Scrierile lui Friedrlch -j
on, In ultimă Instanţă, livrarea mărfurilor se foce din dis a istoriei hunedorene Engels, unul din fondo-
u
poziţie şi pe contul producătorului. De aici concluzia că ■J lorii comunismului şti
succesul în creşterea producţiei pentru export şl dezvolta fr-r inţific, de lo o cărui
rea relaţiilor cu beneficiarii externi sînt legate Indisolubil © INTERVIU CU MARELE MAESTRU INTERNA naştere se împlinesc 150 •
de modul In care unităţile se Interesează ca mărfurile pe rean de cultură, tovarăşul — orînduirea comunei primi Ú de ani, se bucură de o
care le produc să ajungă lo destinaţie în cele moi bune Duminică dimineaţa a avut Lucian Roşu, reprezentantul tive — urmele materiale a TIONAL FLORIN GHEORGHIU cu largă răspindire şi pre H
condiţiuni. Aceasta face necesar ca producţia pentru ex loc la Muzeul judeţean Deva Comitetului de Stat pentru junse Ia noi fiind reprezen u ţuire în ţara noastră. E- ••
port să fie executată şi livrată la termenele prevăzute, ori deschiderea oficială o secţiei Cultură şi Artă, a mulţumit tate de lamele de silex, râ- d CRONICI Şl CLASAMENTE ALE MECIURI H ditura politică a tipărit
ce întîrziere în desfacerea şi încasarea valutei ducînd la de arheologie. La această fes- organelor locale de partid şi y.uitoare, virfuri de lance, di LOR DIVIZIONARE Şl DIN CAMPIONATUL JU • peste 60 de titluri, în-
tivitalo au luat parte tovară
imobilizarea produselor, adică lo frustrarea economiei de şii David Lazăr, secretar al verse obiecte din os. Cele DEŢEAN tr-un tiraj de 980 000 e- #
sufrtfele cu care a fost creditată unitatea exportatoare, lo Comitetului judeţean Hune mai multe obiecte aparţînînd y xemplore, cuprinzînd lu
creşterea cheltuielilor neeconom.icoase şi reducerea bene doara al P.C.R, Vichenle Bă epocii pietrei cioplite (paleo cu crări reprezentative, stu -V
ficiului. In plus, întîrzierîle se reflectă negativ asupra echi lan, prim-vicepreşedinte al Noua secţie de litic) provin din peşteri -1 dii şi articole, scrise de —
librului balanţei de .plăţi a economiei naţionale, datorită Comitetului executiv al Con le Cioclovina, Ohaba-Ponor, Fr. Engels în diferite pe 0
frecventelor senimbări conjunctura!® de pe piaţa externa, siliului popular judeţean, arheologie a Nandru. Pe două mari dispo • rioade. Acestora li se a-
reflectate îpdeobşte în jocul preţurilor. conducători ai unor institu zitive sînt ilustrate desene daugă numeroase lucrări •
Anolizînd prin aoeostă prismă modul tn core s-au pre ţii culturale din judeţ, cadre rupestre, executate de omul Consfătuirea locţiitorilor cu (intre care şi traduceri)
gătit condiţiile pentru îndeplinirea planului de export pe didactice, oameni ai muncii Muzeului judeţean primitiv pc pereţii peşterilor. •J ale unor oameni de ştiin ¿i
u
anul In curs, precum şl p« primul on din cincinalul viitor se din municipiul Deva. Neoliticul, epoca pietrei H ţă despre viaţa şi ope
desprinde concluzia că atît comitetele de direcţie olt şl Deva şlefuite, prezintă un mare nu 9 ra sa.
consiliile de administraţie din judeţ trebuie să lichideze După un scurt expozeu măr de vase din lut, unelte Printre lucrările Iul
în cel mo! scurt timp carenţele manifestate în contracta prezentat de prof. Maria Cre- de piatră, piese folosite la secretarilor comitetelor X Friedrlch Engels, apăru •
rea şi livrarea mărfurilor, <sâ asigure derularea produselor ţu, vicepreşedintă a Comite războiul de ţesut, idoli de lut, UI te in Editura politică in
pe piaţa externă în mod ritmic, potrivit .prevederilor con tului Judeţean pentru cultură de stat pentru sprijinul acor descoperite de-a lungul ani cu această perioada, se nu 3
şi artă, în care s-au reliefat dat în realizarea noii secţii
tractuale. principalele momente din în lor la Turdaş, Valea Nnndru- mără : „Anti-Duhring" —
CONSTANTIN MARACU de arheologie şi a felicitat lui. Crâciuneşti, Godineşti, • patru ediţii înlr-un tiraj
Deva etc. Din epocile urmă
activist al Comitetului judeţeon de partid delungata existenţă a acestui colectivul de cercetători ai toare, cea a bronzului şi a comunale de partid, directori X de 91 000 exemplare : •
Important aşezâmînt hunedo- muzeului pentru strădania şi tu „Ludwig Feuerbach şi
modul cum au reuşit să rea fierului, vitrinele prezintă mJ sflrşitul filozofiei clasice i
u
lizeze actuala expoziţie ar topoare, securi, ceramică, o H germane" — cinci ediţii 9
heologică. In continuare, du biecte de podoabă, arme de A totalizînd 110 000 exem i
pă momentul simbolic al tă luptă, tîrnăcoape, fibule — ai căminelor culturale plare ; „Orîgineo famili
ierii panglicii inaugurale, un loc aparte ocupîndu-1 de ei, a proprietăţi» private
participanţii au trecut la vi pozitul de obiecte de bronz X şi a statului” - cinci e- 9
iu
zitarea sălilor exponatelor, descoperit Ia Deva. w diţîî în 188 000 exempla tal
conduşi de prof. Mircea Va O mare parte din exponate H re ; „Materialismul isto fff
*“
lea, directorul muzeului. sînt provenite din aşezările Timp de două zile, la De lui, planul de activităţi cul ric" - trei ediţii întru
Secţia de arheologie, recent dacice din Munţii Orâştiei. va, s-a desfăşurat consfătui turale pentru / perioada luni • nind 80 000 exemplare,
deschisă, are menirea ca, prin Săpăturile începute încă din rea locţiitorilor secretarilor lor de iarnă, măsurile cc se X precum şî numeroase cu •
valoroasa sa colecţie, să pre anul 1936 la Costeşti, Piatra comitetelor comunale de par cer a fi luate pentru inten iu legeri de studii şî artico
zinte vizitatorilor dezvoltarea Roşie, Grădiştea, de Munte. tid, directori ai căminelor sificarea muncii de propn- h ÍU le. N
societăţii omeneşti pe terito Rlidaru, Răniţn, de către n- culturale, caic a prilejuit- un gandâ şi cullural-educative m r
In aceeaşi editură ou
m
riul judeţului Hunedoara, din cad. C. Daîcoviciu şi dr do larg schimb de experienţă pe de masă au constituit obiec W A apărut 30 de volume din *
cele mai vechi timpuri şi pî- cent O. Floca, au scos la ivea linia activităţii politice dc tul numeroaselor luări de cu-
nâ în epoca prefeudalâ. lă importante construcţii (ce masă şi cultural-educative vînt în cadrul consfătuirii. X tu Opere de K. Marx - F.
încă de la intrare, o mare tăţi, turnuri de veghe, aşe desfăşurate la nivelul locali O interesantă şi bogată ex »j Engels. „Manifestul Par
tu
1
hartă a judeţului indică prin zări civile ele) şi un mare tăţilor rurale ale judeţului punere despre politica exter r- tidului Comunist", o altă
cipalele descoperiri arheolo număr de obiecte, care fac nostru. nă a partidului şi statului lucrare fundamentală o
gice de pe aceste meleaguri astăzi mîndria colecţiei mu Consfătuirea a fost deschi nostru, precum şi unele as • celor doi întemeietori ai r. j
— majoritatea obiectelor des zeale din Deva. să dc către prof. Clemente pecte teoretice ale muncii filozofiei marxiste, a fost
coperite (50 000 obiecte inven Inflorjtoai en civilizaţie a Constandin, preşedintele Co ideologice, a prezentat tovară X tu publicol. de osemeneo. 9
tariate 1) nflîndu-se astăzi în strămoşilor noştri din perioa mitetului judeţean pentru şul Mihai Chiorcanu. activist -J in zece ediţii totalizînd j
tu
PT
patrimoniul muzeului. Tre da cuprinsă între secolul I cultură şi artă. la CC. al P.C.R. h oeste 380 000 exemplare | H
buie să adăugăm că rezulta î.e.n. şi secolul I e n. este Luînd cuvîntul în cadrul In încheierea consfătuirii, Numeroase alte lucrări : r
tele obţinute îrf' urma cerce ilustrată prin diversitatea o- consfătuirii, tovarăşul loan tovarăşul David Lazăr. secre 0 vîzînd multiple domenii *
tărilor ştiinţifice au fost şi biectclor expuse, re-i înfăţi Sîrbu, şeful secţiei de pro tar al Comitetului judeţean X ale ştiinţei, artei şî cul
sînt prezentate la sesiuni şează pe geto-daci ca buni pagandă a Comitetului jude de partid, o prezentat prin turii. elaborate de K 9
ştiinţifice judeţene şi consem agricultori, pricepuţi meşteşu ţean de partid, s-a referit la cipalele preocupări ale orga Jj Marx si F. Engels, ou
nate în numeroase reviste dc gari • si olari — diapozitivele aportul sporit pe care trebuie nizaţiei judeţene de partid în - fost, de asemenea, lam -
specialitate. „Snrgeţîa" — pu rompletînd in chip edificator să .şi-l aducă locţiitorii secre domeniile economic, politic şi difuzate în ţara noastră,
blicaţie editată anual de lu imaginea vieţii de pc terito- tarilor comitetelor comunale sncial-cultural şi a transmis 9 fiind edîtote în limba *
crătorii muzeului — se bucu de partid, directori ai cămi organelor comunale de par X tu ramână sî în limbile na- 9
ră de o bună apreciere atît C. DROZD nelor culturale, în munca de tid. directorilor de cămine J (îonalltoţilor conlocui
în ţară cit şi în străinătate. propagandă. în întreaga viaţă culturalo. îndrumări ce vor u toare. •
h
Primele săli ale secţiei ar spirituală a satelor. trebui să stea permanent în
Vizitatorii prezenţi la inaugurarea secţiei de arheologie a Muzeului judeţean Deva ad heologice etalează obiecte ca (Continuare in. pog. 'a 3*a) atenţie pentru intensificarea 9 M
miră frumoasele obiecte de podoaba şi monedele dacice din sala tezaurului. re se referă la cea mai veche Programele de manifestări muneîî politice de masă şi TELEX 0 TELEX ţ TELEX [
perioadă din viaţa omenirii dedicate aniversării partldu^ cultural-educative.