Page 79 - Drumul_socialismului_1970_11

3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4939 • MARTI 34 NOIEMBRIE 1970

GUM SÍNT ASI JRATE MASA Expozifie de artă culinară

i !
Şl ODIHNA ELEVILOR zionate de „Luna prepara­ Sărmăluţele ardeleneşti, i­
restaurantului).
bucate
a
In cadrul acţiunilor oca­
i telor culinare", T.A.P.L. De­
multe altele vor face deli­
j va a deschis în localul cafe- crele de fasole cu efrnaţi şl
In cadrul procesului lnatruc- seeo şl datorită I,<3.(9A Orte- rarsa orfnc&rtt ea recurge la Im­ i barului o originală şi bogft- ciul viitorilor consumatori.
tlv-educatlv. orelor de muncă tla care, din păcate, nu a bi­ provizaţii, la butoalt şl rezer­ j tă expoziţie de artă culi­ Patiseria „Bulevard" I$i
Ia clasă sau practică le urmea­ nevoit §ă respecte termenele de voare. Ulevăl du au cu ca sa nară. Expune cu această o­ etalează produsele executa- i
ză altele de masă, odihnă şl livrare, fixata In comenzii« wpélA, Iar In timp ca mănîncâ, . cazie bucătăria restauran­ te de maistrul patiser Ana I
reconfortare. Obiectivele rai­ făcute de către şcoală. umblă Ia udar după o pică­ ] tulul „Transilvania" (mals- Constantinescu i baclavale, j
dului nostru — cantinele fl că­ La cantina Grupului şcolar turi da apă. La aceasta mal \ tru bucătar Slmlon Luca) trigoane cu nuci, cozonac, j
minele şcolare — ae încadrează minier din Deva iau masa îm­ adăugăm faptul că nici canti­ j un număr de 40 sortimente cornuri cu mere „a la De- j
tocmai in această perioadă eo- preună atît elevii grupului a- na du oferă un spaţiu sufi­ ] pe bază de retetâ proprie. va", pateuri etc.
borltoare a curbei oboselii, mlntlt, dt şl cel al liceului In- cient pentru depozitarea ali­ I Un. ton aparte îl dau pro- Printre multe alte produ­
cînd elevul la masa, ae odih­ mentelor, nu funcţionează as­ j dusele pe bază de aspic, se proprii noi, laboratorul |
neşte, îşi pregăteşte lecţiile censoare!#, se umezesc pereţii, i apoi muşchluleţul de porc de cofetărie (maistru cofe- |
pentru a doua zl, doarme. din cauza nnor conducte fisu­ „a la Strei", cotletul bănă­ tar Vasile Sîngiorzan) se j
La Internatul Şcolii generale Raid—anchetă prin rata, utilaj« electrice neprote­ ţean de porc, ruloul de pa­ remarcă cu cîteva noutăţi !
din Oriştloera de Sus am a­ jata. Aşa-zlsa cantlnă-restau- rizer umplut cu hrean etc gateaux de cafea şi cioco­
june îa ora prlnzulul. Mîncarea cantine şl cămine rant, cum de altfel a fost pro­ ] Restaurantul „Mureşul" lată, cornuri crocante, polo­
era gata preparată. Sala da iectată, nu aduce nici pe de­ j (maistru bucătar Emilian neze, mignone şl altele. In
me«e Îmbietoare Ii aştepta pe şcolare parte cu numele. j Suciu) expune un „set" total etalează un număr de i
elevi. Vizităm magazia de a- Am făcut o vizită şi prin că­ j de 16 sortimente din bucă­ 60 de sortimente, unele din- j
îlmente. Acestea se aflau a­ minele celor trei şcoli. In că­ ! tăria specific românească tre ele reprezentînd reţete i
ranjate cu grijă pe rafturi, în minul grupului şcolar minier, j (produse care de fapt vor proprii, ca prăjiturile „Exce- j
Îfi2l. Avem tot ce ne trebuie duatrial de conetrucţll, grupu­ disciplina elevilor mal lasă u- | completa în viitor lista de lent" şl „Rococo".
şl In cantităţi Îndestulătoare lui şcolar energetic şl clţlva neorl de dorit. Dovadă, — uşi Vedere parţiala a frumoasei pieţe „Victoria" din Deva. Foto s N. GHENA
pentro o bună perioadă die abonaţl-elevl, ca se califică la fără clanţa, paturi cu somiere
timp, ne mărturisea adminis­ locul de muncă In cadrul în­ defecte, geamuri aparte. Per­
tratorul Rujol Trlfu. In mo­ treprinderii da prafabrlcata din sonalul de serviciu Insă lşl face Stravlnakj; 10,3« Clntece de pre­ zică populară Interpretată de I­
mentul da faţă avem în stoc beton Blrcea. In eeea ce pri­ datoria — era măturat, curat. tutindeni; 11,20 Opera pentru toţi; leana Greculescu. loslt Florentin
şl Ion Lăceanu; 10,30 Curs de
mărfuri în valoare de 13 000 veşte aprovizionarea eu ali­ Poate holul de la Intrare ar La arături - restante, iar ia I RADIO n.30 Potpuriuri de muzică uşoa­ limba franceză: 16,50 355 de cln­
12.03
cotidia­
Avanpremieră
ră;
îeî. Cantităţile restante de a­ mente, conducerea grupului putea fl amenajat într-un mod nă; 12.18 Muzică Instrumentală; tece; 19.00 Aplauze pentru ruti­
llmente le vom primi pe par­ şcolar minier şl administrato­ mal agreabil. Prea arată a pus­ PROGRAMUL I: 6,0ă—0,M Mu­ 12.30 Emisiune muzicală de la ne: Liceul de m u2icâ din Satu-
Mare;
Ediţie
radiofonică.
19,30
curs. rul cantinei, Dumitru Şchlo- tiu. zică şl actualităţi; 0,30 Atlaa cul­ Moscova: 13.08 Concert de prlnz; Mlhall Sadoveanuţ 19,50 Noapte
13.30 Radlomagaztnul
femeilor;
Un lucru pozitiv p« care l-am poale, m u Îngrijit ca acestea Dacă aceasta ara situaţia la turali 10,10 Curs de limba 1ran- 14,0« Clntece de dragoste şl Jo­ bună, copil; 10.58 Sulta a 111-a
eonstatat e prezenţa fermei a­ să fie 'procurate In mare ma­ căminul grupului şcolar mi­ ceză; 10,30 Fonoteca pentru copil; curi populare; 14.30 Valsuri de In Re major „Săteasca“ de Geor­
nexe care permite ca la masa joritate. Unele probleme difi­ nier, în schimb la grupul şco­ fertilizări - zero hectare 11,00 Suita I românească de Iuliu Iubire de Johannes Brahms: Va­ ge Ene9cu; 20,25 Comandantul de
Mureşlanu; 11,20 Muzicâ popularâ;
pionieri; 20,39 Trio op. 49 nr. I
ra — cantata de Willy Burkhard;
elevilor să ae servească de cile şl nerezolvete Încă, apar lar energetlo şl liceul indus­ 11.42 Siâtul medicului; 12,00 Cln- »4.53 Ştiinţa la z l: ÎS.00 Publici­ In re minor de Fellx Mendels­
eîncî ori pe săptămtnă carna. şl aici. fn primul rind, pune­ trial, in special, ordinea e pre­ tece de Ieri şl de azi; 12,25 Ştiin­ tate radio; 13.20 Recital de o­ sohn-Bartholdy: 21,05 Din Înre­
Am urmărit şl lista meniurilor rea verzel le murat ae amină zentă Încă de la Intrare i fo­ ţa la 21; 12,30 Melodii populare; peră LucretlA Popescu; 15,30 Ra- gistrările Iul Marlo Lanza; 21,30
13,00 Radiojurnal; 13,10 Avanpre­
pe cîteva zile. Diferitele feluri pentru că butoaiele comanda­ tolii, mese, televizor, cu un Cooperatorii din Sălaşu de legătură cu terminarea în cel 1 mieră cotidiană; 13,22 Muzicâ uşoa­ dlo-şeoală; 10,00 Radiojurnal: 16,20 Actualitatea muzicală; 22,00 So­
de mîncare preparate au asi­ te la cooperativa „Moţul“ din program de vizionare riguros Sus cunosc bine rolul deter­ ră; 13,-15 Ansamblul de clntece şl Uvertura „Manfred“ şl Introduce­ nata In la minor pentru violon­
gurat un meniu consistent, va­ Brad devin de o vreme cam stabilit. O ambianţă plăcută, minant pe care-1 au execu­ mal scurt timp a arăturilor. dansuri „Mazovşe" din R,P. P o­ re şl Allegro appastonato pen­ cel şl plan de Edvard Grleg;
lonă;
aăptâ-
14.00
Compozitorul
riat. transparente pe la încheieturi. De altfel. neavînd asigurat mînll — Giuseppe Verdi; 14,30 tru plan (1 orchestră de Robert 22,30 Cadran; 22.50 Patru Idile
Aceasta din cauză că butoaiele reconfortantă, ce denotă multă tarea ogoarelor de toamnă şi
Dormitoarele, eu gust aran­ cu pricina au fost confecţionate grijă şl responsabilitate. fertilizarea terenului asupra front de lucru corespunzător, Clntece sportive; 14,40 Publicita­ Schumann; 16,33 Sfatul medicu­ de Ştefan Zorzor; 23,03 Ora dls-
te radio; 11.S0 Muzică
uşoară;
jate, sînt o dovadă că atît ele­ din lemn verde care, useîn- La silrşltul acestui raid, eî- recoltei. Era. deci, firesc ca o parte din tractoarele aflate 15.00 File de poveste; 15,25 Muzi­ lui; 17,00 Au foet melodiile zilei; coblutui; 84,00-1,00 Muzică sim­
vii (fete şi băieţi), cît şl per­ du-se, „a binevoit** să se cra­ teva concluzii se Impun de la în cadrul secţiei I M A. sînt că popularâ din Transilvania; 17,35 Emisiune literară; 18,03 Mu­ fonică.
sonalul de serviciu se dove- pe şl numai de varză nu mal sine i In general cantinele şl acest lucru 6ă fie recunoscut 1C,00 Radiojurnal; 16,20 Arii Şl
deec buni gospodari Păturile sînt buna. Plnâ la urmă, gru­ căminele vizitate oferă condi­ şi prin fapte. Dar. contrar utilizate de către ferma din duete din opereta „Calul bălan"
de Benatzki; 16.30 Agendă Jude­
sînt întinse, cearşafurile curate, pul şcolar minier va mal pune ţii optima de cazare a elevilor. aşteptărilor, realizările nu localitate a I.A S. Sintâmâria- ţeană; 16,50 Clntece patriotice;
pe Jos măturat, lipsesc însă „ceva bani* şl Ie va repara Neajunsurile de ordin Intern sînt cîtuşi de puţin mulţumi­ Orlea. 17,05 Radloenclclopedle pentru dr. Mabuae Cultural*) j LO-
NEAi Marile vacanfe („Mine­
dulapurile în care elevii să-şl ca mal apar datorită neglijen­ Alarmantă este şi situaţia la tineret; 17.30 Muzică populară; CINEMA rul") | PBTRILAi Cadavrul viu
18.00 Zece minute cu formaţia
poată depune hainele. Pînă Oricum, varza trebuia pusă ia ţei »au Indisciplinei, pe par­ toare nici Ia arături, nici la I Savoy; 10.1O Radloslmpozlon; 18,30 — seriile I-II („Muncitoresc");
Madlgao
cînd acestea vor fl confecţio­ murat. curs vor putea fl înlăturate. fertilizări. fertilizarea terenului, La fer­ ■ Pagini din opere de Donizetti; VULCANI El vira b Ar b A-
(„Muncitoresc*) /
nate, puloverele. paltoanele, O problemă a cărei r«olva­ Deficienţele serioase însă de In ceea ce priveşte efectua­ mele de animale zac adevă­ ! 19,00 Gazeta radio: 10.30 Din pii- DEVA: Ultimul drum („Pa­ TENZi Aruncaţi banca In aer
| nta gramofonului; 20,05 Tableta
fularele etc. trebuie să stea a- ra se amină mareu, este aceea dotara şl de construcţie semna­ rea ogoarelor, o suprafaţă de raţi munţi de îngrăşăminte P de seară; 20,10 Mlcrorecltal An­ t r ii“) ţ Această femele („Ar­ („6 August*) i ORAŞTIEi Al
(„Patria*) | Nou! anga­
tîrnate în cuiere. Oare nu a-ar a aprovizionării cu apă. Mu late sînt o dovadă că factori 70 de hectare, care se putea organice, în timp ce în cîmp n geU Slmllea: 20.20 Argheziană; ta“) j SIMERIA: Afurisitul de 8-lea („Flacăra*); GEOAGIU-
jat
ştim cara a fost logica con­
bunic
HUNE­
(„Mureşul“);
putea găsi o soluţie? Ce spu­ struirii a trei şcoli, tot etltea ca I.G.C L. Orăştle şl Deva, ara cu o lună sau două de nu s-a transportat nici o I 20.23 Zece melodii preferate: 21.00 DOARA: Aşteaptă plnă se în­ BAI: Jurnalul unei cameris­
Memoria
pâmlntulul românesc;
neţi, tovarăşe administrator? cămine şl anexe, fără ca pro­ Trustul local de construcţii, tonă de gunoi de grajd pen­ 2l.no Solistul serif: Mlchel Polnn- tunecă („Arta*); Aşa am ve­ te; HAŢEG: Caml sergentului
Lipsesc, în acelaşi timp, o In­ iectantul să se fl gtndlt cum IRE. Deva nu acordă spriji­ zile în urmă, aşteaptă ref f ; 22,00 Rndlolurnnl: 22.20 Sport: nit („Slderurglfitul*) i CALAN: Grişe („Popular*) i BRAD» O­
nebunilor — seriile
Corabia
stalaţie pentru spălat, o masă vor fl aprovizionate cu apă. nul necesar la buna funcţiona­ şi la ora actuală ca to­ tru culturile ce se vor insă- 22.30 Concert dc scară; 0,03—5.00 l - n şl Hclga („11 Iunie*); mul oare nu poate fl acuzat
Estrada nocturnă.
specială pentru curăţatul şl Cert este că Intre orele 8—13 re a obiectivelor amintite. Da­ varăşii din consiliul de mînta in primăvară (?). Ieşi­ PROGRAMUL II; 6,00 Program TELIUC: Virata Ingrată (,.Mi­ („Steaua roşie*) t GURABAR-
ZA i Mireasa era
fn
negru
norul-); PETROŞANI: Zboară
apălatul vaselor Acestea lip- •ld apa Upseşta. Pentru prepa- că acest sprijin nu se va con­ conducere at C.A.P. (pre­ rea din Impas reclamă Iniţie­ | muzical de dimineaţă; 7,00 Radio­ cocorii („7 Noiembrie*); LU- („Minerul“) i ILIA i Asterlx şl
cretiza în cel mnl scurt timp, şedinte Petru Stancu) să se rea de măsuri eficace pentru jurnal; 7,15 Program muzical de PENT: Republica fetelor Cleopatra şl Freddy şl afn-
(continuare); 0,10 Tot
dimineaţă
anomaliile existente ae vor a- hotărască să o elibereze de eliberarea terenului, ogorîrea înainte; 8,25 Mari interpreţi — („Muncitoresc*) j întoarcerea tecul preriei (.Lumina*).
dlncl, dăunînd Intr-o şl mal furajele recoltate şi adunate .şi fertilizarea grabnică a tu­ Dietrich Fischer-Dieskau; 9,00
Madrigale de Palestrina; 8,20 I-
la
în
căpiţe. Mobilizarea
O M A G I U mare măsură elevilor. Conside­ transportul nutreţurilor este, turor suprafeţelor planificate. tlncrar folcloric cu Taraful Gor-
Altfel, obţinerea de producţii
răm Insă că factorii
amintiţi
orchestrele
Julul,
de
muzică
deocamdată, destul de
ane­
vor llua măsuri în consecinţă.
şl din Blrlad; 9,43 Preludii şl
1
mică, ceea ce nu face decît sporite Ia hectar este pusă i populară din Vaţa — Hunedoara 18,W Interpreţi preferaţi de
încă de pe acum sub semnul
intermezzi din opere; 10.13 Sim­ muzică populară t Ma­
Cu 25 de ani in urmă, un copil de moţ venea spre M. BODEA să sporească îngrijorarea în întrebării. fonia Jn trei mişcări de Igor rla Clobanu. Maria Hai­
şcoala cu patru clase, repetind legenda „Clopotarului duc, Victoria Darval,
Ion Lulcan, Ion Dolâ-
din Tirnava" — băiatul erou de pe aceste meleaguri. neacuţ
Fapta clopotarului tl înflăcărase Io fel ca ţi lecţiile de­ 10,00 Teleşeoală — Cetăţile 18.30 Brăţara de aur — eml-
spre eroii de la Plevna şi Mărăşeşti. Flacăra ce s-a a­ Birael şl ale Făgăraşu­ alune-concur» organizată
de Televiziunea română
prins atunci a ars prin insăşi viaţa sa, amplifictndu-se 0 IMAGINE AMPLA SI lui (Geografie — Istoric, tn colaborare cu C.C
clasa a VllI-a), film —
cu fiecare an. reluare; al U.T.C. Sc întreo re­
Noiembrie 1956. Utecistul Sabin Bulz, subofiţer de 10,20 Probleme de geometrie prezentanţi din Judefc-
ţele : Alba. Argeş, Arad,
miliţie, moare eroic, la Pincota, intr-o încleştare cu un DOCUMENTATA a is t o r ie i bazate pe egalitate (ma­ Bacău. Bihor;
tematică, clasa a VIU-«).
duşman de clasă. Misiunea de capturare a unei ban­ Prezintă prof. Gh. Că­ 19,13 Publicitate;
de de tîlhari a fost îndeplinită prin sacrificiul suprem lugăriţa ; 19,20 1001 de seri — emisiune
pentru cel mici;
al subofiţerului. HUNEDORENE 10,40 Aparate electrice şl uti­ 19.30 Telejurnalul de seară;
lizarea lor (fizică, clase­
Noiembrie 1970. Eroul Sabin Bulz este declarat MPi­ le XI-XÎI) — Prezintă 20,00 Reflector;
’ on'ici/'td&'onoare post-mortem11 al Şcolii generale din prof. Victor Manolache ; 20,15 Seară de teatru : „Omul
t Vaţa tre vizitator şl Istorie). 14,30 — 16.ÎS Fotbal — Intllnl- cu mtrţoaga* de Gh. CI-
prlan;
rea Internaţională amica­
A fost un moment de înălţătoare emoţie pentru e­ La parterul clădirii mu­ lă dintre echipele Rapid 22,05 Prim plan. Botanistul
levii şcolii, pentru sătenii aşezării, pentru comandan­ {Urmare din pag. 1) zeului este reprezentată pe­ Bucureşti şl F.C. Curiti­ Rudolf Pnlocaal;
ţii unităţilor dc pionieri şi lucrătorii de miliţie de pe rioada stăpînirîl romane în ba (Brazilia) — Transmi­ 22,33 Telejurnalul do noapte ;
Stadionul
siune de la
Criş, pentru sutele de participanţi la acea lecţie vie Dacia. Materialele sînt pro­ Republicii; 22,45 Mu2(câ uşoară cu Shir­
ley Bassey.
de istorie, desfăşurată sub faldurile tricolorului româ­ riul patrie! noastre de acum venite din aşezările Ulpia
nesc, pe fundalul „Imnului eroilorDezvelirea plăcii două mii de ani. Traiana, Micia, Germisara,
comemorative de la şcoala din sat, adunarea unităţii Multitudinea obiectelor din Vllla rustica (Deva) ş.a. Un
de pionieri, cuvintele înflăcărate prin care prof. Sabin această perioadă a făcut ca foarte consistent lapldarlu
Selagea, directorul şcolii, prof. Nicolae Cristea, comon- ele să fie expuse după crite­ conţine piese rare, printre ca­
dantul unităţii de pionieri, Ion Maciu, fostul coleg de riul locului unde au fost des­ re amintim diferite altare vo-
bancă al eroului, au evocat personalitatea aceluia ca­ coperite ! complexul Cîmpurl- tlve, mpnumente publice, pri­ întreprinderea de reţele
re. la vîrsta tinereţii, şi-a dat viaţa pentru binele ţării, Surduc, Bâniţa, Cozla. O ca­ vate, funerare, statul. Intîl-
au fost doar preludiul manifestărilor ce au dat un meră este rezervată tezauru­ nlm la tot pasul aspecte ale
profund fior patriotic inlilnirii de la Vaţa de Jos. Vizita lui — obiecte de podoabă şl culturii materiale r unelte, electrice din Deva
la casa părintească, unde mama eroului a înlesnii întîl- monede de argint — dovadă ceramică, obiecte de cult, de
nirea cu obiectele personale, cu fotografii şi documente a bogăţiei acestui pâmînt şi podoabă, materiale de con­
ale fiului, ei căzut la datorie, a fost urmată de un ode- a comerţului Intens din socie­ strucţii, monede etc. STR. G. ENESCU NR. 37 39, TELEFON 13050
vărai pelerina) la mormtntul eroului. Sute de pionieri, tatea dacică. Dovadă grăitoare a grijii
săteni, cadre didactice şi lucrători de miliţie au parti­ Ultima sal & de la etaj a partidului sl statului nostru A N G A J E A Z Â
cipat., aici, la o emoţionantă adunare. „Eu simt acest expoziţiei prezintă zbuciuma­ pentru continua înflorire si
popor in mine / ll simt de-a pururi, cit trăiesc I Căcini- ta perioadă a luptelor daco­ dezvoltare a artei şi ştiinţei — ingineri electroenergetici
căicri nu sini în lume / Eroi cit neamul românesc“ — române : virfurî de săgeţi, româneşti, noua secţie de ar­ — ingineri şi tehnicieni topometri
mărturisea, prin versuri scrise cu pana sufletului s<5u, lănci, cuţite sl pumnale de heologie. întocmită şl orga­ — economişti
elevul Petru Doloţ in timp ce colegii săi aşezau, pe glia luptă, aplice de metal purta­ nizată după criterii riguros
rece. coroane de flori împletite de ei anume Acolo te de luptători, scuturi etc. ştiinţifice sl P* baza mate­ - economişti cu o vechime de 9 ani In funcţii
lingă morminlul eroului, elevilor nâscufi“ în J956 — Diapozitivele surprind mo­ rialismului Istoric, redă o economice
anul in cure Sabin Bulz răspundea, printr-un sacrifi­ mente din războaie, desprinse imagine amplă şl documenta­ - economişti pensionari pentru durata determi-
ciu suprem, jurămîntului dat ţării — li s-a Inmînat de pe Columna Iul Traîan. tă a istoriei hunedorene în natâ
carnetul roşu de membri ai organizaţiei revoluţionare (Aceste mari diapozitive, a­ epocile sale dintru începuturi, - electricieni
dc tineret şi, tot acolo, It. col. Gavrilă Savu, coman­ flate în fiecare sală, comple­ înscrilndn-se prin eleganţa $i
dantul Miliţiei oraşului Brad, a evocat momente din tează într-un mod sugestiv ţinuta sa elevată în salba — mecanici auto
lupta plină dc dăruire a unor ostaşi, dusă In Munţii valoarea exponatelor si cre­ instituţiilor prestigioase ale - zidari
Zarandului. Cuvintele emoţionante ale lui Ion Bulz, ează o plăcută intimitate în­ ţării. Organizează concurs pentru ocuparea unui
fratele eroului, înălţătoarele imnuri patriotice au între­
gii şi au amplificat in măreţie momentul de la Vaţa post de maistru în specialitatea centrale, staţii şi
de Jos, care a fost nu numai o lecţie vie de istorie, ci sud-est şl sud. Temperatura reţele electrice In ziua de 15 decembrie 1970 la
şi un schimb de experienţă al comandanţilor unităţilor VREMEA va oscila ziua Intre 7 şl 13 sediul I.R.E. Deva pentru centrul de înaltă tensiune
de pionieri de pe Criş, al lucrătorilor de miliţie şi un grade, lnr noaptea intre mi­ Petroşani.
nus 3 şl 0 grade
Dimineaţa
omagiu adus eroului local. Prin acest moment patriotic, — ceaţă locală.
organizaţiile de tineret de la Şcoala generală din Va­ PENTRU 24 ORE Informaţii suplimentare se primesc de îa serviciul
ţa de Jos au deschis şirul manifestărilor pe care le PENTRU URMĂTOARELE personal I.R.E. Deva intre orele 7-15 in fiecare zi
vor închina sărbătoririi semicentenarului partidului Vreme schimbătoare, cu ce­ DOUA ZILE în afară de duminică.
nostru. rul variabil Temporar vor
Prof. MARIA LAZARUŢ cădea precipitaţii sub formă Vreme în răcire uşoară, cu In decorul ruginiu al toamnei, hanul „Bucura1' aduce un plus
LUCIA LICIU de ploaie, lapovlţâ şl ninsoa­ cerul schimbător şl tempera­
re. Vintul va suna slab din tura 1n scădere. de otractivifate pitoreştii Ţâri a Haţegului,
ÎNTREPRINDEREA DE
INDUSTRIE LOCALA DEVA
Bfttrlnll munţi al Rodnel par — Iată — spune el arâtîn-
aă-şl îl primit cu vie emoţie ASALT INDUSTRIAL IN du-ne noile instalaţii aflate In
un deatin nou ce le-a fo9t hă­ construcţie — aici începe o STR. Dr. PETRU GROZA Nr. 20
răzit de curlnd. Cu vcrestele nouă epocă. De alct şt pînă telefon 11480
învăluite în ceaţa Înălţimilor, unde puteţi cuprinde cu pri­
abrupţi ori In unduiri molco­ virile ae va întinde teritoriul ORGANIZEAZĂ PREGĂTIRI DE MUNCITORI
me, împrăştllndu-şl plnâ de­ unui nou bazin minier cu CALIFICAŢI PRIN UCENICIE la locul de munca
parte răcoarea, cu verdele crud MUNŢI I RODNEI instalaţii moderne de prepa­ IN MESERIILE :
şl neitlna al pădurilor de coni­ rare şi prelucrare a mi­ • LĂCĂTUŞI
fere, munţii aceştia, atît da nereurilor, cu sisteme mo­
semeţ!, atit de orgolioşi în săl­ derne de transport, cu tot • TIMPLARI
băticia lor, dau de înţeles lu­ reţia lor, bogate filoane de Cu rucsacurile în spate şl pur- plexe (aur. argint, cupru, zinc a dispărut vechiul oraş me­ ce a adus tehnica acestor • MECANICI ÎNTREŢINERE
mii că aici, de sute de ani, aur. Aurul i-a atras aici pe tind în mîlni ciocanul geologic, şi altele) există In munţii Rod­ dieval... ani în sprijinul străvechi! me­ Se primesc tineri între 14*18 ani absolvenţi ai
totul a căzut într-o adîncă cavaleri, el a făcut să se el au început să cutreiere, In nei ; o mare parte din ele au Abia ieşiţi din Rodna am pă­ serii a minerilor. şcolii generale de 8 ani. Durata şcolarizării pen­
meditaţie. nască In munţii Rodnei o civi­ lung şl-n lat, munţii Rodnei fost detectate cu precizie in truns în plină împărăţie a vi­ 1 *e galerii Intră şl Ies va-
Mal demult, în urmă cu sute lizaţie de tip medieval, Aurul după ce mai intii cercetaseră în toate datele lor şi nu mai râ- itorului industrial. Şantierul gonele. mineri. Staţiile de com- tru lăcătuşi - 3 ani şi pentru tîmplari - 2 ani.
de ani, aici, chiar pe locul a dat naştere acelui oraş şi vechi biblioteci manuscrise În­ mine decît ca minerii să le ex­ geologic a săpat in stlncă o presoare râspîndesc In jur su­ ÎNSCRIERILE SE FAC PINA LA DATA DE 1 DE­
aşezării ce poartă numele tot aurul l-a nimicit. Oraşul a gălbenite de \reme, uitate, tragă. Acest asalt a şi înce­ şosea care desemnează viitoa­ netele specifice ale travaliului CEMBRIE 1970, LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII, BI­
munţilor, viaţa a fo9t altfel dispărut Intr-un mod. tragic In stampe şi documente. Au cău­ put. rea magistrală ce va lega vii­ industrial cu atît de vaste re­ ROUL PERSONAL.
rîndultâ. A existat, la Rodna, decursul unei năvăliri a tăta­ tat mai intîi urmele vechilor Am plecat din Rodna îm­ torul bazin minier de restul verberaţii în văile şl pădurile
o veche civilizaţie, un oraş me­ rilor. Atraşi de bogăţiile ora­ galerii de mină. Nu le-au gă­ preună cu ciţiva geologi tineri lumii. Şoseaua urcă Intr-un munţilor, buldozere răscolesc
dieval suficient de mare şl de şului, de aurul lui, tătarii l-au sit. Au cercetat apoi etimolo­ şi cu Borls Turcanu, directorul /.ig-zog fantastic, direct pe su­ pămîntul pregătind apariţia unor
puternic ca să adăpostească distrus în totalitate, l-nu gia unor denumiri locale : „Va­ întreprinderii de prospecţiuni prafaţa abruptă a unui ver­ noi siluete Industriale; mineri,
50-60 000 de (locuitori. Intre el spulberat doar In cîteva zile. lea băilor", „Pirîul băii" şi şl explorări geologice Cluj. că­ sant. Sînt 11 kilometri de mecanici, electricieni populează
se aflau muncitori liberi şl Puţini dintre locuitorii lui au multe altele. O muncă minu­ tre Valea Bleznei, un loc de­ urcuş continuu cu o înclinaţie acest spaţiu aflat într-o struc­
sclavi, meşteşugari, giuvaergii, putut să fugă. Unii au murit ţioasă, perseverentă, o muncă spre care se va vorbi mult de 30 de grade. Maşina geme. turală prefacere. Sînt acelaşi
negustori, cavaleri (o puternică In luptă. Se spune că aproxi­ de mari şi adinei investigaţii, de acum încolo Porneam do sforăie, fierbe. La capătul dru­ localnici pe care l-am întîlnit
gardă de cavaleri era gata orl- mativ 30 000 dintre ei, re­ de corelare şi interpretare a fapt către locul unde a şl apă­ mului ne Intîmpinâ un peisaj jos, în Rodna. Aceiaşi dar ca­ AUTOBAZA DE TRANSPOR­
cînd să se nâpusleascâ asupra fugiaţi şl baricadaţi In sub­ datelor, a semnelor, aflorî- rut, In embrion, o nouă civi­ tulburător. Tulburător prin re au şi deprins noi profesii
celor care încercau să tulbu­ teranele oraşului (u parte din mentelor. A apărut astfel pri­ lizaţie industrială. Rodna Ve­ pitoresc dar şi prin elementele După o- întrerupere de sute de
re, dinafară sau dinăuntru, li­ ele mai există şl a2i), au pierit mul zăcâmînt ; el a fost pros­ che, o aşezare foarte pito­ noi care au venit să-l comple­ ani oamenii acestor ţinuturi se
niştea oraşului, ordinea stfipî- înecaţi de apele Someşului pe pectat prin sonde instalate pe rească, ne întlmpina cu colo­ întorc la vechile lor ocupaţii TURI AUTO HUNEDOARA
nltorllor). Un oraş medieval care tătarii le-au deviat anu­ crestele munţilor. în văi,. In ritul ei tradiţional. Era zi de teze. Un bloc de locuinţe ter­ Dar. fireşte, In cu totul alte
puternic şl înfloritor aici în­ me, săpîndu-le altă albie. O locuri Inaccesibile. Forajele tîrg şi se adunaseră aici oa­ minat şt altele în construcţie, condiţii. In condiţiile unei alte
tre munţii Rodnei? De ce? De tragedie zguduitoare cum a cu­ menite să deconspire locul, po­ meni din tot ţinutul, cu portul haracamenie, cabane ne vor­ ere istorice, ale unei alte ANGAJEAZA IMEDIAT
ce tocmai aici ? Explicaţia ne-o noscut de atîtea orî istoria. ziţia, grosimea, densitatea, com­ lor de o frumuseţe fastuoasă, besc despre viitoarea aşezare, societăţi. In condiţiile indus­
dau munţii Rodnei. adîncurile Sute de ani au trecut în tăce­ poziţia mineralizaţiilor aduceau cu uneltele $1 cu obiectele lu­ trializării socialiste, în condi­ 9 CONDUCĂTORI AUTO CATEGORIA E Şl
lor tainice Vechi texte de cro­ re. în resemnare, peste ruine­ mereu noi indici despre ex­ crate de ei şi care vorbeau de­ despre un viitor oraş al mine­ ţiile Romănlei socialiste.
nică, vechi stampe şi vestigii le acelei civilizaţii îngropînrl. tinderea zăcămintelor. Munţi» spre actualele lor ocupaţii : rilor care a şi Început să ia Ţinuturile Rodnei îşi pri­ D PENTRU TRAFICUL DE CALATORI Sl INTER­
abia perceptibile au lăsat isto­ mficinînd şt ultimele ei urme Rodnei şi-au dezvăluit, în fe­ olerltul, munca la pădure, pln- naştere aici, la 1 300 de metri mesc cu bucurie, cu nerăbdare URBAN.
riei mărturia unei civilizaţii a Vechile mine de aur s-au sur­ lul acesta, comorile, s-au lăsat gărîtul, meşteşugul prelucrării altitudine. Apoi directorul Bo­ Angajările se fac la sediul autobazei din Hu­
metalului care a fascinat şi a pai, avi dispărut ; numai vagi radiografiaţi de privirea sl artistice a lemnului, lutului, şl, cum spuneam la început,
tulburat atît de mult omeni­ urme se mal găsesc azi. mintea cercetătoare a geologi­ linii, inului şi eînepii, pielă­ ris Turcanu ne conduce către cu emoţie, noul destin. nedoara.
rea : aurul. Munţii Rodnei as­ In 'urmă cu 6 ani a poposit lor Da. e sigur, importante ză­ riei. Treceam prin cele cîteva ceea ce va fl prima mină din
cundeau. în liniştea ş! în mă­ aici un grup de tineri geologi. căminte de minereuri com­ secole care s-au scurs de cînd viitorul bazin. MIMAI CARANFIL