Page 81 - Drumul_socialismului_1970_11

w / / / / / / / / / inttniuiitttm sim nnitiM uussunnm tnuM nm im w m ni
y 3
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

* $
1 B O.N.U. Intervenţia repre­

zentantului român în proble­
s _ i
= ma coreeana
| I

| ® Lucrările Congresului

| al X-lea al P.M.S.U. !
i |

5 ® Situaţia din Guineea
I !

1 ■ Curier, Atlas
1 I

ANUL XXII. Nr. 4940 MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

De pe acum să fie pregătite temeinic

m W m J Kotăriri ale Consiliului de Miniştri
ááÉÍ*éÉ&0*h
BA ZELE VIITOAREI

d * Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale minerilor
Consiliul de Miniştri a sta­
PRODUCŢII DE LEGUM E ■ ^ 4 » ’ ' bilit unele măsuri pentru îm­ miniere din cadrul Centralei 1970. ministerul va prezenta
un
minelor şi metalurgiei nefe­
Consiliului de Miniştri
roase Baia Mare durata de 6
bunătăţirea
privind introduce­
condiţiilor
program
de
r K # r muncă ale minerilor prin a­ ore pe schimb în subteran, rea eşalonată a experimentă­
plicarea duratei schimbului fără modificarea indicatorilor rii duratei reduse de lucru
Datorită posibilităţilor ce 14 hectare producţia a fost turilor de castraveţi şi fasole, de lucru de 6 ore în sub­ de plan aprobaţi. De aseme­ In subteran la alte unităţi
există pentru obţinerea unor compromisă parţial, de pc su­ neaplicârii la timp a praşilelor teran. Astfel, durata schim­ nea, pînă la 31 decembrie miniere
producţii Şi venituri sporite, prafaţa cultivată cu legume s-a la ceapă şi nerecoltării a cir­ bului de lucru in subteran la
reflectate într-un grad ridicat obţinut o producţie marfă do ca 30 de tone de roşii la mo­ \®¡p Exploatarea minieră Baia
de rentabilitate, legumicultura peste 520 tone (cu 30 tone mai mentul potrivit. înaintea că­ ul&M Sprie va fi de 6 ore, fără
reprezintă un sector de acti­ mult declt prevederile planu­ derii brumei din luna septem­ M f | modificarea indicatorilor de înfiinţarea centrelor de calcul
vitate unde Investiţiile efectu­ lui), revenind peste 8 000 kg brie“. Evident, printr-o mobi­ plan, a normelor de muncă şi
ate se recuperează cu uşurin­ produse la hectar livrate la lizare masivă a cooperatorilor ¡§¡1 1 salariilor în vigoare. Durata
ţă, realizîndu-se însemnate fondul de stat. Explicaţia suc­ la muncă s-ar fi ciştigat mult ...p lfillll stabilită se va socoti de la teritoriale la Braşov şi Piteşti
beneficii care pot şi trebuie cesului, remarca inginera, se in ceea ce priveşte evitarea intrarea şi pînâ la ieşirea din
să contribuie la consolidarea datoreşte interesului acordat pierderilor din recoltă In le­ mină Experimentarea care a
economico-organizatoricâ a u- legumiculturli de conducerea gătură cu pregătirea produc­ IftÎti \t avut loc pînă acum la aceas­ Consiliu) de Miniştri a a­ ducerea producţiei, acţionînd
nitâţilor cooperatiste cultiva­ cooperativei, colaborării strin- ţiei de legume din anul urmă­ I f l f c y, tă exploatare a demonstrat probat printr-o hotârîre în­ totodată pentru realizarea cu
toare de legume. înfăptuirea se între specialişti şi consiliul tor, la C.A.P. Rapolt se ridică î i l l i te \V că durata redusă a schimbu­ fiinţarea de centre de calcul ajutorul calculatoarelor elec­
unui asemenea deziderat Im­ de conducere al C A P. pentru cu acuitate problema asigură­ lui de lucru a contribuit la teritoriale la Braşov şi Piteşti tronice a conducerii gestiunii
plică însă o preocupare asiduă rezolvarea problemelor cheie rii a cel puţin 500 tone gunoi lltîft! aplicarea cu mai multă efi­ Noile unităţi vor fi dotate cu complete a cîtorva din prin­
din partea organizaţiilor de ridicate în privinţa organiză­ cienţă a măsurilor pentru sisteme electronice dc calcul cipalele întreprinderi din raza
partid, a conducerilor C.A P. rii muncii. Cu toate că. în de grajd necesar formării pa­ J ró ttlS perfecţionarea procesului de şi vor avea ca obiect presta­ lor de activitate. în vederea
şi a cadrelor tehnice pentru u­ mod nejustificat, cooperatorii turilor calde, chestiune care producţie. Ia întărirea disci­ rea de servicii de calcul şi de extinderii tehnicii moderne
tilizarea cu eficientă maximă din Sîntandrei se lasă greu deocamdată se află sub sem­ plinei în muncă, la îmbună­ prelucrare a datelor. Ele vor e­ de calcitl îu economie
a potenţialului uman şi ma­ convinşi de rentabilitatea le- nul întrebării deoarece unita­ tăţirea situaţiei forţei de fectua astfel de lucrări pen­ Hotărîrea Consiliului de Mi­
terial şl respectarea cu stric­ gumieulturii avînd o partici­ l i p JÉ muncă din acest sector tru un număr important de în­ niştri se înscrie în contextul
teţe a tehnologiilor dc cultiva­ pare nesatisfăcătonre la efec­ tea nu are procurate paiele ■ « O dată cu măsura aminti­ treprinderi industriale din ju­ recomandărilor făcute de to­
re a legumelor în scopul re­ tuarea lucrărilor Ia grădină, pentru aşternut la animale. tă. Ministerul Industriei Mi­ deţele Braşov şi Argeş şi din varăşul Nicolae Ceauşescu cu
alizării unor recolte mari şl s-a asigurat forţă de muncă Combinatul siderurgic Hune doara. Aspect din hala lamino­ niere şi Geologiei a fost auto­ judeţele învecinate. prilejul întîlnirii de lucru din
6tabile la hectar. dinafara unităţii, reuşindu-se rului de profite uşoare. rizat ca pe măsura creării con­ Noile centre de calcul teri­ luna septembrie cu specialişti
Analiza activităţii desfăşu­ 6ă se evite pierderile din re­ (Continuar* in . pag. a 3*o) Foto : V. ONOIU diţiilor necesare ‘ să experi­ toriale, în colaborare cu spe­
rate în legumlcultură în cursul coltă menteze şi Ia celelalte unităţi cialiştii unităţilor economice, din domeniul tehnicii electro­
acestui an evidenţiază însă o Pentru producţia anului se vor ocupa de introducerea nice de calcul şi informaticii e-
serie de neajunsuri. înlătura­ viitor, spunea inginera, râmî- sistemelor informatice în con­ conomlce.
rea cărora solicită eforturi ne să ne concentrăm atenţia
deosebite pentru asigurarea u­ asupra extinderii irigaţiilor pe
nor baze temeinice recoltei întreaga suprafaţă (65 de hec­ intimninarea semicentenarului partidului
viitoare încă de pe acum. tare) cultivată cu legume, de­ In Extinderea capacităţilor de tratament
Faptul că nu s-a livrat la fon­ oarece in condiţiile actuale
dul de stat nici jumătate din nu se pot uda culturile decît
cantitatea de produse stabilită pe 13 hectare.
nu poate fi justificat nici pe Cu o activitate sub nivelul DOFTANA - FILA DE ISTORIE plină de bărbăţie şi curaj dusă şi a IV-a cu un fost ilegalist, dusă de partid, în anii grei ai pe litoralul Mării Negre
departe pe seama calamităţi­ aşteptărilor se prezintă, însă, de comunişti, in anii grei ai Constantin Radu, care le-a ilegalităţii.
lor naturale. ferma horticolă de la C A P. Multe şi frumoase acţiuni ilegalităţii. Popasul în celule­ vorbit copiilor despre activita­ Detaşamentul clasei a IV-a
O dovadă elocventă o consti­ Rapolt. Deficienţele organiza­ şi-au propus organiiaţiile de le închisorii, care pe drept tea comuniştilor în anii ilega­ D de la aceeaşi şcoală a par­ In vederea extinderii ca­ tice. aerosoli, inhalnţii etc.
tuie exemplul cooperativei a­ torice şi-au spus din plin cu- pionieri şi ale U.T.C. de la purta pe alunei denumirea de lităţii şi în primii ani de după ticipat la evocarea istorică pacităţilor dc tratament pe Baza de tratament va mii fi
gricole din Sîntandrei. Ingine­ vîntul, producţia de legume Şcoala generală nr. 2 din Lu­ „Baştilia românească0, a fost eliberare. Au urmai apoi în­ „Mircea cel Bâtrin”, iar pio­ litoralul Mării Negre, Consi­ dotată cu un bazin cn apă
ra Angelica Codreanu, şeful marfă raportată la suprafaţa peni, in Intimpinarea celei de-a insoţit de explicaţii ce adu­ trebări. nierii clasei a V-a C la acţiu­ liul de Miniştri a aprobat u­ salină. sală de gimnastică
fermei horticole cu gestiune cultivată cu legume nedepâ- 50-a aniversări de la crearea ceau mărturii zguduitoare de­ . In încheiere toţi pionierii au nea, de o deosebită atractivi- nele măsuri pentru începerea pentru cultură fizică medica­
economică internă, este dc pă­ şind 2 000 kg la hectar (?). Şe­ Partidului Comunist Român. E­ spre condiţiile inumane in care învăţat un Irumos cîntec patrio­ tate, „Istoria celor 7 minuni ale execuţiei unor hoteluri sana­ lă şi saună.
rere că „omul hotărăşte soarta ful fermei, inginerul Ion Frâ- le au debutat printr*o neuitată trăiau deţinuţii politici. Tot a ­ tic „Drag pomint românesc" lumii". toriale, bază de tratament, Amplasamentul ales asi­
producţiei". Astfel, deşi ferma ţilă, argumenta că „nerenliza- excursie pe itinerarul Tirgu ici - elevii au aliat despre ac­ di Temistode Popa. La Şcoala generală nr. 9, de­ spaţii pentru alimentaţie pu­ gură complexului de trata­
a suferit calamităţi totale la re­ rea planului se datoreşte ne- Jiu - Piteşti - Bucureşti, Plo­ tivitatea desfăşurată de comu­ taşamentul clasei a lll-a C a blică, distracţii şi agrement ment o poziţie favorabilă de
colta de pe 17 hectare, iar pe ajungerii la maturitate a cul­ ieşti - Doftona - Braşov - niştii care au fâcut din celule­ I. ABRUDEANU organizat o seară de poezii şi în zona Eforie Nord — A- expunere spre mare şi plaje
Sibiu — Sebeş — Petroşani - le de detenţiune o adevărată cintece închinate partidului, iar eigea proprii. In vederea economi­
Lupeni. Dincolo de obiectivele universitate politică. EVOCĂRI cel al clasei a Vll-a B a iniţiat Noul complex va cuprinde sirii de fonduri şi de forţe de
economice şi social-culturale, trei hoteluri cu o capacitate proiectare/ se are în vedere
Prol. SAVETA GROZA simpozionul cu tema „Poeţii
cunoscute de elevi, excursia a Pionierii Şcolii generale nr. noştri cintâ patria". întreaga de cazare de peste 1 300 de ca Ia realizarea hotelurilor sâ
oferit participanţilor o impre­
Valenţele mecanizării sionantă filă de istorie, prile­ INTILNIRE CU UN FOST 4 din Hunedoara s-au întilnit, unitate a contribuit la amena­ locuri, restaurante cu mai se utilizeze proiectele de exe­
mult de 1 500 de locuri, pre­
cuţie ce se elaborează pentru
juită de vizita la Muzeul^Dof- ILEGALIST 'zilele trecute, cu comunişti de jarea expoziţiei de desene „Re­ cum şi o bază de tratament
în extracţia cărbunelui tana. Acolo, intre zidurile în­ la Termocentrala Mintia care alizări în România socialistă". In cadrul acesteia se vor a­ lucrările aprobate a se con­
chisorii, elevii au participai la La Liceul pedagogic din De­ sigura : băl şi împachetări de strui în staţiunea Olimp —
cea mai autentică şi impre­ va a avut loc intilnirea a 150 le-au vorbit despre eroica lup­ Mangalia.
Mecanizarea operaţiilor de nologia de lucru. Grăitoare în sionantă lecţie despre lupta de pionieri din clasele a Hl o tă a clasei muncitoare, con­ Prof. M. CONSTANTINESCU nămol, băi de lumină, saline
tăiere şi încărcare a cărbune­ acest sens sînt şi rezultatele ob­ şi galvanice, duşuri terapeu- (Agerpres)
lui cu combine şi pluguri la ţinute: productivitatea medie la
minele din Valea Jiului a cres­ acest abataj este de 19 tone
cut de la 6,7 la sută iji 1969 pe post, iar viteza de avan­
la 10,7 la sută cit este în pre­ sare funarâ este de 53 ml. SESIUNE ŞTIINŢIFICA
zent, apreciindu-se ca pinâ la Paralel cu introducerea uti­ Lapte peste preve­ Forestierii de la Orăştie CONSACRATA
sfîrşitul anului gradul de me­ lajelor in abotajele frontale a Pagina a Il-a COMEMORĂRI] LUI
canizare să atingă 11,6 la su­ existat ' preocuparea perma­ au îndeplinit plănui anual FRIEDRICH ENGELS
tă. nentă din partea colectivelor derile contractuale
Acest lucru a fost posibil de de mineri pentru sporirea can­ Harnicul colectiv al Unităţii de exploatare şl La Muzeul de istorie a
realizat prin dotarea nu­ tităţii de cărbune extras prin Industrializare a lemnului Orăştie, care tn a­ Partidului Comunist, a miş­
mai in acest an a unităţilor aceste metode moderne de Cooperatorii din Siineria şi-au făcut cest an s-a situat In fruntea forestierilor din cării revoluţionare şi demo­
Judeţul nostru, a înregistrat cu aproape 40 <lc
miniere cu incâ 11 combine de exploatare. Astfel cantitatea de un bun renume prin modul cum îşi în­ zile Înainte (le termen un succes de prestigiu : Centrala industrială ! cratice din România au în­
abataj, ajungindu-se ca in cărbune scos astăzi în trei deplinesc obligaţiile contractuale. O do­ realizarea sarcinilor de plan la producţia glo­ ceput marţi dimineaţa lu­
prezent numărul lor să (ie de schimburi din abatajele fron­ vadă elocventă în acest sens o constituie bala şi marfă precum şl a prevederilor la crările sesiunii ştiinţifice
export pc întregul an
22. De citeva luni la mina Pa- tale mecanizate este cu 40 to­ şi realizarea încă de la jumătatea lunii Dc la începutul anului nu fost produşi peste consacrate împlinirii a 15U
eoşeni un abataj frontol a (ost ne mai mare faţă de realiză­ noiembrie a planului de livrare la pro­ sarcinile de plan la zl aproape 1 200 mc che­ de ani de (a naşterea lui
dotat cu un complex mecani­ rile zilnice ale anului trecut. ducţia de lapte. restea, 1 000 mc lemn pentru celuloză şi 200 mc Hunedoara în mecanismul Friedrich Engels.
zat de tăiere, încărcare şi sus­ Cele mai bune rezultate le-au Datorită măsurilor luate pentru îngri­ lăzi din fag. Iu prcv.ent, la toate sectoarele dc Sesiunea este organizată
c.vplooLarc şc fac pregătiri Intense pentru des­
obţinut minerii de la Lupeni de Academia dc ştiinţe so­
ţinere. Deşi reprezenta o nou­ jirea şi furajarea raţională a animalelor, chiderea noilor parchete, care vor asigura
unde productivitatea muncii la frontul de lucru pentru anul 1071, primul an ciale şi politice a Republi­
tate pentru minerii de aici, a­ aceste locuri de muncă a spo­ a fost posibil ca pînă la această dată al viitorului cincinal, paralel cu aceasta cre- cii Socialiste România, In­
ceştia au reuşit ca în scurt rit cu 600 kilograme pe post, cooperatorii din Simeria să predea in Indu-sc şi condiţii prielnice dc lucru pc ano­ perfecţionării economice stitutul de studii istorice şi
contul obligaţiilor contractuale peste
timp după punerea lui în iar vitezele de avansare luna­ 234 000 I lapte faţă de .230 000 I cil s-a timpul rece In ţoale sectoarele de exploatare social-politice de pe lingă
funcţiune să-şi însuşească teh­ ră au crescut cu 23 1a sută. stabilit pe întregul an. şt Industrializare a lemnului. C.C. al P.C.R. şi Academia
de învăţămînt social-potitic
„Ştefan Ghcorghiu" de pe
lingă C.C. at P.C.R.
La lucrări participă oa­
meni de ştiinţă, cadre di­
dactice, activişti de partid şi
de stat, cercetători ştiin­
EFORTURILE CE SE DEPUN SĂ FIE MAI BINE COORDONATE ţifici din tara noastră. Iau
parte, de asemenea, oameni
de ştiinţă şi militanţi de
partid din Austria. Bulgaria.
In alimentaţia zilnică sint cîtcva produse care par­ îngrijesc de aprovizionarea Hu­ desfacere a cărnii. Nu le-am Ia comerţul cu ridicata. Mai în magazin ? Cele pe bază de de produse de carne — ne spu­ Belgia. Cehoslovacia. Fran­
ticipă cu o pondere mai marc. Intre acestea se numără nedoarei ! lăsat Vom vorbi despre apro­ intîi o anomalie : carnea şi pre­ carne : de vită şi porc în suc ne inginerul Mihai Szegedi, di- ţa, R.D. Germană. R.F. a
carnea cu ixrodusclc sale derivate şi subprodusele. La ora cînd II vizitam — vizionarea lor, dar privită din paratele de carne ar trebui să propriu, costiţă şi came de ‘ rectorul fabricii de industria­ Germaniei. India, Italia, Ja­
Compensarea lor in prepararea hranei c posibila — 14,30 —, magazinul nr. 4 din alt unghi. Amintim numai că se bucure de un regim de a­ porc cu fasole, pateu de ficat lizare a cărnii din întreprin­ ponia. Iugoslavia şi altele.
pentru cei cărora Ic place, şi nu-s putini — cu peşte, Deva era în program de apro­ industria cărnii respectă Intru provizionare directă. De ce a­ de 100 şi 200 grame — se aflau derea de industrie alimentară. Rostind cuvintul de des­
de asemenea. în toate formele Iui dc prezentare. Cum vizionare cu produse de carne totul graficele de aproviziona­ tunci la Deva şi Hunedoara în depozit în cantitate totală Comerţul Insă ne face greu­ chidere a sesiunii, tovară­
«e face aprovizionarea cu aceste produse şi cu deriva­ Maşina adusese din toate clte re stabilite de comun acord cu mal e nevoie dc un interme­ de 25 de tone şi In 7 sorti­ tăţi. Nu vrea să ia de la noi şul Miron Constantinescu,
tele lor ? La această întrebare căutăm să dăm un ceva, cît să ajungă plnă la ur­ comerţul. în funcţie de un fond diar — I.C.R A ? mente ; în afara cantităţilor a­ oasele scurte afUmate, organe preşedintele Academiei de
răspuns în rîndurilc de mai jos. mătoarea z» de aprovizionare de marfă deocamdată aproape — Cedarea către industrie a flate In depozitele de la Hune­ dc porc şi dc vită, oase de ştiinţe sociale, şi politice, a
Numai că era ora 14,30 şi de constant. acestui sector al aprovizionării doara Cele de peşte. în can­ supă. Noi dăm la D C A. o ma­
noi Magazia de mînă a uni­ dimineaţă magazinul nu avuse­ tităţi mai mici, se aflau in 13 re cantitate de oase de supă subliniat uriaşa importanţă
IN REJEAUA DE tăţii e la fel de bine încărcată se nici un gram de mezeluri sortimente. de toată frumuseţea, care ar a operei lui Friedrich En­
DESFACERE CU cu de toate (aceasta are şl un $1 doar fabrica e la nici o ju­ — Cu livrarea cărnii, Indus­ putea fi folosite la prepararea gels. fondator, alături de
AMĂNUNTUL revers, dar despre el cu alt mătate de kilometru distanţă. tria se încadrează In grafic. hranei dacă ar avea cine să le Karl Marx, al comunismului
al
ştiinţific.
conducător
prilej). Ceea ce se mal putea Pentru că prospăturile — to­ In aprovizionarea cu unele Numai că nu ne livrează nu­ desfacă pe piaţă.
Primul magazin la care ne aprecia aici. era şi abundenţa bă, lebărvuşti, parizer etc — mărul de sortimente cerut, In Va să zică, oasele mici stau in clasei muncitoare interna­
oprim e numărul 12 din car­ de preparate de carne. sint mereu „puncte divergen­ special produse de carne la ţionale. eminent om de şti­
tierul O.M. Hunedoara. te“ Intre comerţ şl industria preţuri de pînă la 25 lei kilo­ magazia fabricii de industriali­ inţă. organizator şi mili­
— Nu mă pllng de lipsa pro­ — N-am simţit niciodată lip­ producătoare din judeţ, am produse alimentare gramul, mal spune tovarăşul zare a cărnii In loc sâ stea in tant revoluţionar, mare pri­
duselor de carne, spune res­ sa lor, afirmă Maria Urmuz. căutat aceste produse la maga­ Sărac. magazin, la dispoziţia gospodi­ eten a) poporului român.
ponsabilul Dumitru Doldor. Mi Nu remarcasem existenţa în zinul nr. 69 din Deva Deşi ni s-a spus Ia I C-R-A. nelor, oasele de supă se arun­ Privind ansamblul operei
se aduc In conformitate cu gra­ alte magazine alimentare ale — Aşa ceva primim rar şi In că contractele încheiate cu că, iar organele : rinichi, spli­ sale în lumina problemati­
ficul de aprovizionare şl In Hunedoarei a conservelor de cantităţi mici chiar şi acum mulţi , furnizori Îşi pierd pute­ nă, burtă, inimă — stau la con­ cii contemporane a marxis­
cantităţile solicitate carne şi costiţă de porc cu fa­ toamna — spune responsabilul O primă concluzie : O.C.L. e o problemă veche, spune to­ rea din diferite cauze, noi in­ gelat pînâ cind se găsesc a- mului şi a luptei ideologice,
malorl pentru ele. Am verifi­
Ce-ar putea găsi Insă cum­ sole — produs foarte mult cău­ Augustin Boier. Alimentara nu manifestă sufi­ varăşul lacob Sărac, directo­ sistăm ca in relaţiile sale cu cat toate aceste afirmaţii la a spus vorbitorul, avem da­
părătorul In magazin pentru tat Magazinul nr. ] ne convin­ Magazinul 69 c situat In cen­ cientă consecvenţă în preten­ rul adjunct al ICRA. Deva. industria cărnii I.C.R A sâ a­ toria să subliniem natura şi
micul dejun, în afara mezeluri­ ge că nici el nu lipseşte din trul oraşului şi e foarte căutat ţiile de a fi respectate grafice­ Ca sâ preia .şi aprovizionarea pese puternic pe această pîr- Fabrica de industrializare a valoarea contribuţiei lui En­
cărnii din Deva. Nimic mai a-
lor ? Un pateu de ficat nu se fondul nostru de marfă şi ne de cumpărători. Nu vrem să se le de aprovizionare ale maga­ cu preparate de carne, indus­ ghie, care e contractul. devârat, nimic mai anacronic gels la edificiul marxismu­
găsea, iar conserve de peşte mai întăreşte convingerea că înţeleagă de aici că aprovizio­ zinelor, nu aplică corectivele tria ne cere un număr dublu Ceea ce ar trebui sâ contribuie lui şi importanţa aplicaţiei
doar de un singur fel : ma­ responsabila de la Rapid avea narea lui cu alte mărfuri e ne­ necesare comenziior făcute de la diversificarea fondului de materialismului dialectic la
crouri in ulei cu 4,25 lei cutia dreptate clnd vorbea despre glijată. de maşini şi oameni decît cel CE AU DE ZIS FACTORII marfă, a hranei noastre nu-şi diverse domenii ale ştiin­
Cui nu-l place peştele in ulei.. orientare. Se găseau şi in ma­ Am urmărit produsele de ca­ unii gestionari mai puţin orien­ cu care organizăm noi desface­ DE RĂSPUNDERE DE găseşte loc pe piaţă O pro­ ţei şi culturii secolului al
Nu sint şi altcN sortimente in gazinul nr 1, 8 sortimente de re ne ocupăm şl în alte maga­ taţi in aprovizionare rea. LA ÎNTREPRINDEREA DE XIX-lea. Partidul Comunist
comerţ ? Vom vedea că sint conserve de peşte în ulei şi zine din Hunedoara, Deva şi Şi iată aşa, centralizări şi ra­ INDUSTRIE blemă care trebuie lămurită de Român priveşte cu bucurie
Magazinul „Rapid", al cărui marinat ! Pentru că tot ne a­ Brad Constatările fiind simi­ CE SE GĂSEŞTE ÎN factorii do răspundere care se faptul că cea de-a 150-a a­
responsabil e Maria Urmuz, a­ flam la Hunedoara, am făcut lare, nu mai ocupăm cu ele DEPOZITE, CE SPUN portări in plus, paralelisme. ALIMENTARA ? niversare a naşterii lui Frie­
vea nici mai mult nici mai pu­ o vizită şi ia magazinul specia­ spaţiul Dar să mergem mai departe. NICOLAE BADIU drich Engels este sărhători-
ţin declt 7 sortimente de con­ lizat de pescărie Se desfăcea Deocamdată aceasta e „foto­ REPREZENTANŢII Vizita noastră la depozitele din — Noi respectăm graficele de ION CIOCLEI tă în ţara noastră în con­
serve de peşte 1 după dorinţă : peşte marin sau grafia" unei stări de fapt In COMERŢULUI CU Deva ale ICRA era punctul aprovizionare stabilite cu co­ diţiile izbin/ii socialismului
— Depinde — zice responsa­ de apă dulce, sărat, proaspăt reţeaua cu amănuntul la dife­ RIDICATA ? merţul. In ultimele doua luni şi a construirii societăţii so­
ne-am achitat de
sau
sau afumat, din import
obligaţiile
bila — cit de bine orientat e rite ore şi zile între 12 şi 17 imediat următor celei în reţea. (Continuare m pag. a 3-o) cialiste multilateral dezvol­
gestionarul. Indigen. Deci se pot adresa noiembrie. Se va spune că am Ne deplasăm. In urmărirea Nu se găsesc în depozite con­ contractuale chiar respecttnd tate.
Nimic mal adevărat, zicem cuvinte de daudă celor care se lăsat de o parte magazinele de produselor care ne Interesează, servele pe care le urmăreaţi proporţiile la cele patru grupe