Page 83 - Drumul_socialismului_1970_11

3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4940 O MIERCURI 25 NOIEMBRIE 1970

VREMEA rile („Cultural*) | („Minerul*) i
LONBA I
Marile vacanţe
19,20 1001 de teri — emi­ CINEMA PAROŞEN1 : Să ucizi 0 pasă­
siune pentru cei re dntâtoare („Energia-);
PENTRU 24 OM mici î PETRILA : C!nd se arată
(„Muncitoresc");
cucuveaua
19.30 Telejurnalul de sea­ DEVA: Ultimul drum („Pa­ VULCAN : Elvlra Madlgan
Vreme tn central frumoasă, tria-)! Aceasta femele („Ar­
cu oarul variabil, mei mult ră ; ta*) ; SIMEIUA: Afurisitul de („Muncitoresc“) ; URICANI :
din viaţa şi creaţia titanului senin. Vin tul va sufla slab 20.00 Tele-clnemateca : bunic („Mureşul'); HUNE­ Misteriosul X din Cos­
mos
Noiembrie"); O-
(„7
m uzicii simfonice. Fotomon­ din nord-eat. Temperatura va 18,00 Deechiderea emisiu­ „Hotarul întunericu­ DOARA : Frunza de viţă RAŞTIE : Al 8-lea („Patria"):
Aşteaptă
(„Constructorul");
„Decada cărţi) romăneşfT tajele au avuI darul să re­ £i cuprinsă ziua Intre 8 el 18 nii. Caruselul nflzdrfi- lui" ; plnă se întunecă („Arta“) ; Noul angajat („Flacăra“);
grade. Iar noaptea Intre mi­
liefeze aspecte ale perioade­ nus 4 şl 0 (rade. van ; 22.00 Poşta TV de Ion Bu- Aşa am venit („Sulerurgisiul"); GEOAGIU-UA1 : Don Juan
HAŢEG : Cazul
(Ară voie;
CALAN : 33 („11 Iunie“); TE-
In codrul manifestărilor prilejuite de „Decoda cărţii lor cfnd com pozitorul se a­ 18,30 Cabinetul economic cheru : L1UC : Vlrsta Ingrată („Mine­ sergentului Grlşa („Popular");
Perfecţionarea
TV.
româneşti", ieri dupfi-amiazâ, a avut loc la Institutul de fla la Bonn sau Viena tn ca­ PENTRU URMĂTOARELE activităţii de cerce­ 22,ÎS Cadran Internaţional; rul") i GHELAR : Iluzii („Mi­ BRAD : Omul care nu poa­
te
subingineri din Hunedoara o intîinire intre studenţii Institu­ re a creat nem uritoare sim­ DOUA ZILE tare ştiinţifică ; 22,50 Telejurnalul de noap­ nerul“) ; PETROŞANI : Zboară şie“); fi acuzat („Steaua ro­
GURABARZA : Priete­
cocorii („7 Noiembrie"); Ar­
tului yi reprezentanţii edi tarilor DŞtimţlficâ" ţi „Tehnici". fonii, uverturi, muzică de ba­ mando, calul ' alb („Repu­ nele („Minerul"); ILIA :
Vreme tn general frumoaaă,
let, concerte, cunoscute tn eu oerul variabil. Dimineaţa 19,10 Tragerea concursu­ te ; blica*) ; LUPENI : Republica Asterix şl Cleopatra („Lu­
lurnea Întreagă. Noutatea — oee|ă. lui Pronoexpres l 23.00 închiderea emisiunii. fetelor („Muncitoresc"); Păsă­ mina“).
ex poziţiei a constat tn posi­
Manifestări Speetvcele bilitatea publicului de a au­
dia in perm anenţă fragm en­
ştiinţifice în deplasare te din muzica beethox>eniană.
Stm bătă seara, tn incinta
expoziţiei, elevi oi liceului Aprovizionarea cu
La U niversitatea populară Formaţiile artistice de a- de muzică au prezentat un SIGURANŢA DEPUNĂ CIRCULAŢIEI
din Petroşani, t-a deschis re­ matorl ale Casei de cultură recital Beethoven, tn deschi­
cent cursul de „Pedagogia din Orăştie continuă depla­ derea căruia profesorul Ti-
f a m i l i e i I n prezenţa a nti- sările tn satele judeţului. beriu Bărdan a făcut o e x ­
meroşi ascultători, la casa de Astfel, taraful, dansatorii şi punere asupra vieţii şi cre­ produse alimentare
cultură a sindicatelor^ conf. soliştii vocali au oferit (stm- aţiei m arelui compozitor.
dr. A lexandru Cazangiu, din bdifi, 21 noiembrie) locuito­ Prin ineditul ei, expoziţia aceasta. Dar desfac carne prin Este prea mare D« curînd ou apărut pre­
Bucureşti, a expus lecţia rilor din satul Costeşti, ve­ a trezit un deosebit interes ele. In Deva, le-am oferit ori­ cizări în legătura cu circulaţio
„Responsabilitatea părinţilor niţi tn num ăr mare ta că­ tn rtndul publicului, lată şi (Urmore din pog. 1) care magazin el nostru pe ca­ pe drumurile publice la întîl-
fn faţa c o p i i l o r I n conti­ minul cultural, un bogat pro­ mărturisirea unuia dintre iu­ re să-I transforme In magazin nîrea coloanelor oficiale, sem­
nuare a rulat film ul artistic gram folcloric, Iar duminică bitorii m uzicii simfonice, no­ de prezentare şl să desfacă nalizate de organele de mili­
românesc „Cine t>a deschide form aţia de teatru e casei tată tn cartea de im presii r ocupă de organizarea şi coor­ prin el produsele şl subprodu­ tributul plătit ţie. Este de datoria conduce­
uşa f*. de cultură a prezentat la tio- „Felicitări organizatorilor e x ­ donarea activităţii comerciale sele de care vorbim. N-au ve­ rilor autobazelor, a şelilor de
★ morod piesa „Mireasa cu poziţiei închinate bicentena­ din Judeţ. Iată ce ne-a relatat nit In Intlmplnarea acestei Ini­ garaje şi coloane pentru a
„Conducerea proceselor moşind", de Hans Kehrer, rului Beethoven pentru reu­ In această privinţă tovarăşul ţiative, deşi magazinul pe ca­ lua măsuri operative în ve­
tehnologice cu ajutorul m a­ tn regia t«H A urel Marinescu. şita îm binare audiovizuală. Stan Stoica, directorul Direc­ re-1 au In Deva • foarte mlo derea cunoaşterii şi însuşirii
şinilor electronice de calcul'' Sunetele m uzicii acestui ti­ ţiei oomerciale Judeţene i pentru aceste scopuri. indiscipline noilor precizări.
— a-c intitulat expunerea Expoziţie Beethoven tan te transpun tntr-o lum e — Nu vom accepta niciodată Adevărul, spunem noi, e că Dar nu peste tot s-a acţi­
susţinută de asist. univ. a armoniilor perfecte şi-ţi eă cumpărăm în loc de came Industria alimentară se eschi­ onat în acest spirit. Dovada ?
loan MiHţă, de la Insti­ tnalfâ su fle tu l Iată de ce ti de la Industria alimentară or­ vează de la valorificarea unor Intr-una din zilele trecute, mai
tutul de m ine din Petro­ tPfmp de S zBa, la Oaîeri- gane i căci asta vor dlnşli i în produse şi subproduse proprii Se vorbea într-unul din nu­ dinţarea volanului unei per­
şani, care a avut loc tn sala fle de artă ale Fondului plas­ felicit pe organizatori şi le contul repartiţiei de carne, o din cauză că au valoare mică merele trecute ale ziarului soane care nu posedă permis
Consiliului judeţean al sin­ tic dtn Deva a fost deschisă foc totodată recomandarea de cantitate oarecare s-o livreze şl contribuie puţin la realiza­ despre uşurinţa nepermisă cu de conducere — şi deci străin
dicatelor tn cadrul U niver­ o interesantă esopottţie Be­ a mai organiza şi alte expo- sub formă de organe. Dumnea­ rea planului valoric. Realiza­ care unii conducători auto în­ de regulile de circulaţie pe
sităţii populare Deva. ethoven, ea prins tnd aspecte ztţiLS lor, au obligaţia de a valorifi­ rea de beneficii devine mal calcă cele mai elementare re­ drumurile publice ; conducerea Respectaţi noile
ca : subproduse, organe, oase.
sub influenta alcoolului ; ex­
guli de circulaţie pe drumuri­
Au şl magazine proprii pentru greoaie astfel. Ea cere eforturi le publice, Dar iată că un nou cesul de viteză. Toate aceste
şl strădanii In plus, dar
ea
trebuie aă Ie facă. O cer Inte­ accident vine sâ demonstreze abateri — care nu s-ar fi pu­ precizări privind
resele cetăţenilor. — deşi nu era nevoie — că tut comite dacă şeful de lot
In problema respectivă, to­ încălcarea legii conduce la şi-ar fi supravegheat îndea­ circulaţia pe
Bazele viitoarei varăşul Petru Bota, vicepre­ consecinţe Iremediabile. Iată proape oamenii — au dus în
cele din urmă la pierderea u­
despre ce este vorba. Şoferul
şedinte al Comitetului
exe­
M O D A ’71 cutiv al Consiliului popular loan Munteanu, de la autoba­ nei vieţi omeneşti, la acciden­ drumurile publice!
Judeţean, e de aceeaşi părere i za Deva, coloana Mintia, care tarea gravă a unui om şl la
pagube materiale. Este prea
lucra cu autovehiculul 21-HD-
— Industria
are
obligaţia
pentru
mare tributul plătit
ADIO, m i? producţii de legume prin lege de a valorifica a­ 321 la lotul hidro, s-<a „înţe­ nesocotirea legii şi încălcarea mulţi conducători auto nu ou
ceste produse şl
les" cu magazinerul loan Da-
subproduse.
Noi îl sprijinim în acest scop
mlan, cu şeful de echipă Aron
disciplinei în muncă.
oprit vehicul«!«, Io semnakrf
Se vor ridica, poate, obiec-
Popa şl sudorul Marin Leca
mlculturiî, astfel îndt nici un cu apaţlul necesar. Pentru îm­ să meargă în satul Sîrbi — a­ ţluni cu privire la vinovăţia dat prin balansarea basto­
fondului de marfă,
bogăţirea
ţO fmo/í^^ntópdg; hectar să nu rămînă nearat şl la Deva va fl înfiinţat în casă la Aron Popa — la virşli. şefului de lot. Dar nu poate nului pe plan vertical de o-
pînă în primăvară curînd un magazin de pescărie. „Masa" a fost însoţită de genţii de circulaţie, In afara
OomertuJ na Caoa surpriza plăcute Hal tnflL n a e s m d fi altfel. Cauzele accidentului părţii carosabile sau cit mai
vitrinelor, apoi o ratifică paradă a model da toamnă-lansă Preşedinţii de C.A.P,, Ingi­ Posibilităţi pentru diversifi­ băutură. Atît la ducere, cît şi nu trebuie căutate numai pe
1970—197), desfăşurată la Hunedoara. ŞU. na nud promite nerii şl şefii fermelor horti­ carea produselor şl subprodu­ la întoarcere loan Munteanu drumul public, ci şi acolo pe aproape de bordură ori acoi-
şl altele la fel de plăcuta. La aşteptăm. Wlel realizările fermei legu­ cole au datoria sâ se preocu­ selor de carne şl peşte puse a încredinţat volanul lui loan şantier, acolo unde s-a comis tament, pînă la trecerea co­
Industria producătoare^ reprezentată ta paradă d« fa­ micole de la C.AP. Geoaglu la dispoziţia cumpărătorului loanei. Cine sînt acela care
bricile de confecţii textile din Bucureşti, blbiu. Arad şl (şef de fermă Ing. Mlrcea Glo- pe din timp de procurarea, Damian. Cele două kilograme prima abatere, de care se face au încălcat noua prevedere ?
Oradea, s-a străduit aă tranşeze şl la noi disputa mini­ deanu) n-au fost de natură să păstrarea şi verificarea cali­ slnt. Există şl resurse pentru de băutură alcoolică î-au adus răspunzător şeful de lot.
maxi In favoarea ultlmeL Prlode 7 Greu da precizat. Bene­ tăţii seminţelor şi de asigura­ o mal bună gospodărire * fon­ pe cei patru (?!) dîn cabină Este adevărat, el nu dă sea­ Conducătorii auto de pe ma­
ficiarele model manifestă. după clte vedem. In ţinuta lor creeze motive de satisfacţie dului de marfă. Ele trebuie şinile 31-HD-2318 (C.5. Hune­
ve9tlmeQtară oarecarl reticente. Avangardistele noilor cu­ Cu toate că ferma a primit râ- rea a cel puţin 250 mp răsad­ în starea cînd „totul e posibil“, ma în faţa legii pentru aceste doara), 31-HD-2749 (Autoba-
rente Ln modă, de obicei atlt da curajoasa In orientarea «adurî din alte Judeţe (deşi e- niţe pentru fiecare hectar de folosite tnsă. Şl asta depinde au pus stăpînire pe omul ne­ fapte, dar este nedrept, inechi­ zo Hunedoara), 21-HD-1149
mini (căreia creatorii de modele B grăbesc aflrşltul), stau legume cultivate prin răsad. de comerţul cu amănuntul sau calificat de la volan şi... Con­ tabil sâ nu răspundă în faţa
şl eie In eapectatlvă. Disputa mlnl-maxl nu e. In realitate. rm posibil să-şi asigure nece- cu ridicata, de Industria pro­ (I.C.S.H.), 21-HD-1721 (I.I.L.
Încheiată şl creatorii de modele din industria de confecţii tarul din producţie proprie), a, De maximă însemnătate este secinţele ? Pe drumul jude­ conducerii şantierului, a în­ Haţeg), 21-HD-1227 (Coope-
textile recunoso Indlroot aceasta i el o consideră Înche­ ceatea nu s-au plantat la timp ca nivelarea şi modelarea so­ ducătoare din Judeţ. ţean Brănişca — Ilia, maga­ tregului colectiv. Pentru că
iată.w dar cu larrbete In funcţia da virată şl gust. Iar pe mari auprafeţe cultu­ lului, precum şi crearea din ★ zinerul loan Damian, aflat în din neglijenţa lui a pornit ac­ rotiva de consum Haţeg). 21-
Colecţiile prezentat« do industria Ia parada modal da timp a condiţiilor de irigare să Ce ae poate concluziona după stare de ebrietate, nu a mai cidentul. Această conjunctură HD-1676 (Filiala cooperaţiei
la Hunedoara au fost bogata ca număr şl au etalat a ade­ rile nu e-au întreţinut în mod stea permanent în atenţia fac­ parcurgerea unul „traseu" cu putut înscrie maşina într-o însă mni reliefează un aspect i de consum Haţeg) şl 1-HD-
vărată risipă de fantezie. Elementul dominant tn modă» apa oorespunzător, alungind să fie mal multe „etape" pe drumul 2114 (Wartburg, proprietate
cum am spua, U constituie lungimea» indiferent eă a vorba sufocate de buruieni. Râdâcl- torilor răspunzători de soarta curbă. In urma unei manevre că de circulaţia pe drumurile
de fustă, rochie, sarafan, pardesiu, palton tau Impermea­ recoltei de legume. Totodată produsului de carne şl peşte greşite, autovehiculul s-a răs­ publice nu trebuie sâ se ocupe personală). Nu oo cunoscut
bil : sub gonunchi sau la Jumătatea gambeL CTteva ravo- noasele a-au cultivat parcă este de aşteptat ca organizarea pînă Ia cumpărător ? turnat; şoferul loan Munteanu numai organele de îndrumare noua precîzore sau ou Igno­
nlrl In modă atnt marcate de portul boleroulul şl ai pe- spre a servi drept „rezerva­ rat-o ? La oceostă întrebore
lenoeL Impermeabilul a încetat aă fia doar o haină care ţie" pentru creşterea iepuri­ muncii, prin permanentizarea £ Câ dispunem de un fond în cele din urmă a decedat, şi control ale miliţiei, cî toţi
apără de ploaie. A intrat In modă şl ea atare sa supună oamenilor în cadrul forma­ de marfă care, In condiţiile u­ Aron Popa a fost accidentat aceia care direct, sau indirect, vor da un răspuns toţi cei co­
rigorilor el. O altă revenire o constituia de data aceasta lor (I). Să nu mai amintim câ ţiilor de lucru, stabilirea unor ne! bune gospodăriri, satisface re au condus maşinile notate
materialul de confecţie: catifeaua. Motivul folcloric se scoa­ replcatul răsadului — metodă cererea de consum. grav. iar maşina distrusă .(fo­ coordonează munca şoferilor. mai sus la serviciul circula­
le puternic tn evidenţă In piesele constitutiva ale unor cu o deosebită eficacitate în forme Judicioase de retribuire tografia de mai Jos). Evident, acestora li se cere
ansambluri vestimentare. Un alt element caracterlstlo mo­ şi cointeresare materială, pre­ O Absenţa dîntr-un magazin Acestea sînt faptele cu con­ o exigenţă sporită, fără con­ ţiei din cadrul ţ.M.f. Hune-
dei pe 1971 a vesta. In lungime egală cu celelalte plasa creşterea producţiei de legu­ cum şl asigurarea forţei de ş! prezenţa în altul şl In de­ secinţele lor, relatate desigur doora unde sînt invitaţi joi,
„maxi“, sub talie sau pe talie, vesta dl o notă aparte ţi* me la hectar — a fost privit cesii făcute stării tehnice sau 26 noiembrie, ora 17.00 o.c.
nutcl. Ca un accesoriu caracteristic dat din croială sau de­ eu o totală Indiferenţă. muncă necesare să ocupe un pozite a unul anumit produs sumar. Dar, pentru lămurirea indisciplinei. Altfel, tributul S. CERBU
taşat, 11 constituie marcarea taliei prin cordon. Nasturii şl loc de frunte în cadrul preo­ dovedeşte câ buna aprovizio­ cauzelor care le-au generat c prea mare si irecuperabil.
cataramele metalice slnt do osemonea mult folosite. Sub orice critică a-au situat, cupărilor conducerilor de uni­ nare depinde de orientarea sînt necesare mai multe pre­ Căpitan GHEORGHE MIHAI Plut. major
Ac *stă» tr fl clteva din elementele caracteristice mo­ de asemenea, recoltele înregis­ tăţi şi a cadrelor tehnice. Nu­ gestionarului dar şl de modul cizări. Verificările au scos în
delelor pe care Industria nl la propune ea modă da trate la C-A.P. Ruşi, Sîrbl, şeful serviciului circulaţie' GRIGORE LUCHIŢI
toamnâ-larnâ pe 1970—1971, pentru ţinuta vestimentară fe­ mai astfel va fî posibil ca sar­ cum comerţul ni ridicata se evidenţă faptul că cei trei dîn cadrul I.M.J, Hunedoara
minină. inventivitatea feminină poate scurta.- lungimea şl Şoimul, Leşnic, Densuş etc. cinile ce revin legumicultorilor străduieşte să se încadreze In „pasageri“ erau toţi angajaţi
prelua celelalte elemonte ale noii modo care atnt destul Carenţele de ordin tehnic şi d!n Judeţul no9tru (în afara grafice. ai şantierului Ene^goconstruc-
de atrăgătoare. organizatoric întilnite în sec­ complexului de sere, I.A.S. şi • ţia, unde îşi desfăşura acti­
Bărbaţilor II so propun soloţll mat moderai* fără pre­ torul legumicol (cultura de Existenţa atltor contradic­
tenţia de a revoluţiona moda. Reverele saeoolal s-au ro­ eîmp) al cooperativelor agrico­ Staţiunea experimentală Geoa- ţii In sistemul comerţului cu vitatea şi şoferul loan Mun­
tunjit şl au crescut mult (o dimensiuni. Buzunarul aplicat, gîu) — de a contribui cu cel ridicata, cu amănuntul şl In­ teanu Se naşte în mod firesc
se pare, ciştlgă teren In modă. Umerii Înalţi şl talia mar­ le a-au soldat cu o restanţă de puţin 10 900 tone legume în dustrie dovedeşte câ flecare întrebarea cum cei patru oa­
cată de cordon aplicat se anunţă ca elemente noi. caracte­ peste 4 300 tone produse (re-
ristice model masculine 1971. Sacoul încheiat bord-a-bord prezentînd peste 50 la sută din 1971 ia aprovizionarea popu­ din „părţi" urmăreşte doar un meni — dintre care doi cu
e, de asemenea, o noutate... care Insă l-ar dezavantaja net laţiei — să fie îndeplinite cu îngust Interes economic fără munci de răspundere, un şef
pe bărbaţii mal Împliniţi !n talie. Şllţul — In părţi aan la prevederile contractuale) faţă succes, să sporească gradul de tendinţa de a-şl un! eforturile de echipă şi un magaziner —
spate — element cunoscut şl plnă acum, se continuă în de fondul de stat, ceea ce a
moda 1971. Pentru tineri o noutate : sacoul la două rlodurl afectat în bună parte satisfa­ rentabilitate şl aportul legu- pentru satisfacerea interesului au putut să părăsească şantie­
cu ecuson. Demlul din stofă tn carouri sau ani eu efecte, mtculturii la consolidarea eco­ general — mai buna aprovi­ rul în plină zi de lucru ? De
cu galcâ şl şllţ la spate, butonat tn două rinduri sau In an cerea nevoilor de consum ale nomică a C.A P. zionare a populaţiei. ce şeful lotului, inginerul Eu­
rlnd, cu mlnccă raglan se prezintă Intr-o lungime eare populaţiei. Sintetlzlnd cauzele
acoperă rotula. Intre accesoriile de efect, cravata şt ba­ rezultatelor total nemulţumi­ gen Chindiuci n-a ştiut de a-
tista din n'ceiaşl material rămln la modă. toare obţinute in acest an în ceastâ plecare ? Dacă şi-ar fl
Ca şl In moda feminină, Impermeabilul faee parte dbt legumicultura se poate spune PROGRAMUL II: 6.00 Program urmărit îndeaproape subalter­
ţinută. Alunglren Iul uneori ptnă la Jumătaten gambei nu că sub paravanul aşa-ziselor RADIO muzical de dimineaţă; 7.00 Radio­ nii, dacă i-ar fi tras la răs­
jurnal; 7,13 Program muzical de
credem să găsească prea mulţi adepţi. Dar, Iarăşi, totul „condiţii obiective" se ascund dimineaţă (continuare); 8,10 Tot pundere pentru indisciplina
depinde dc gusturi... o serie de lipsuri care se cer Înainte (emisiune pentru pio­ lor. desigur că acest accident
înlăturate cu desfivlrşire din PROGRAMUL I: 8,03—4,30 Mu­ nieri); 0,23 Mari Interpreţi — Die- tragic n-ar fi avut loc.
trlch Flscher-Dleskau; 9.00 For­
TH. MARCUŞ zica şl actualităţi: 9,30 viaţa eâr- maţii artistice; 9,15 Mu2lcâ popu­ La această conjunctură s-a
activitatea legumicultorilor. U. ţUor; 10,10 Curs de limba ger­ adăugat un întreg lanţ de a­
nele probleme îşi cer o rezol­ mană; 10,30 Vreau sâ ştiu; 11,05 lară din Moldova; 0.43 Fragmen­ bateri de la lege : urcarea a
te din opera „Fata din Far West"
vare imediată. Preşedinţii co­ Prietenii muzicii corale; 11.30 Se- de Pucclnl; 11,00 Melodii popu­ 4 persoane în cabină ; încre-
leeţlunl din opereta „VtnzătoruL
operativelor agricole din Bur- de pâsân* de Zeller: 11.45 Sfatul lare: 11.20 Muzică uşoară; 11,40
Juc, Unirea, ,111a şl Brîz- medicului; 12,00 Muzică uşoară ; Orchestra Xavler Cugat; n.JO
Arte şl duet dtn opereta „Pluta­
12.2$ Ştiinţa la zi; 12.30 Melodii
nic au evidenţiat necesitatea populare; 13.00 Radiojurnal; 13,10 şul de pe Bistriţa“ de Fllaret
găsirii celor mai bune posibi­ Avanpremieră cotidiană; 13.22 Barbu; 12,03 Avanpremieră coti­ | Se construieş-
Schimb de experienţă lităţi de amplasare a grădi­ între stele — cîntece Închinate diană; 12.15 Concert de prlnz; ţarea volanului celor care nu posedă permis de conducere,
Asta-i urmarea consumării băuturilor alcoolice şi încredin­
Muzjcă uşoarâ;
13,43 Luceafăr
1.1,00 Melodii de Petre Andrees-
nilor, avîndu-se în vedere, pe
da veselă (reluare); 14,06 Muzică j fe magazin nou
de o parte, creşterea supra­ Republicii; 14,00 Compozitorul cu şl Ionel Femlc; 13,15 Recital
de operă Tltus Moraru: 13,30 Un­
Verdl;
sâptâmlnil — Gluseppe
feţelor la unele din aceste u­ 14,40 Publicitate radio; 14.30 Mu­ populară; 14.30 Dansuri de eştra-
cu bibliotecarii sindicali rea unor terenuri din cauza nic pentru tinerii ascultători; dă; 14.5S ştiinţa la zl; 13,00 Pu­ j In satul Leşnic a în-
zică uşoară; 15.00 Serial radiofo­
nităţi, Iar pe de alta degrada­
blicitate radio: 13,20 Uvertura la
13.30 Melodii populare; 15,00 Ra­
Inundaţiilor. Amplasarea tre­ diojurnal; 16,20 Orchestra Rodrl- opera ..Fata de la Cozla“ de E- j ceput construcţia unui
î nou magazin. Din pri-
buie făcută cu maximă răs­ go Mendoza; 16,30 Consultaţie Ju­ mll Monţla; 15.30 Rodlo-5coelâ; j ma zi, sătenii au parti­ judeţeană de drumuri
16.on Radiojurnal; 16,20 Noi înre­
ridică; 16,40 Selecţlunl din opere­
Comisia culturală a Con­ gorea cărţii în masa de ci­ pundere, pe terenurile cele ta „Rose Mane" de Frirnl; 17,05 gistrări de muzică românească; ! cipat în număr mare Ia
siliului judeţean al sindi­ titori. luliana Ga$par, de la mal fertile şi cu posibilităţi Antena tineretului; 17,30 Muzică 16.50 Pe teme medicale; 17,00 Mu­ i săparea fundaţiei. Prin
tehnică,
Ştiinţă,
10.03
catelor a organizat, recent, Biblioteca municipală din de irigare a tuturor supra­ populară; 18.30 Pagini simfonice zică uşoară; 17.35 Lecturi parole­ j munca patriotică a ce- şi poduri Deva
18.31
le ; 13.01 Muzică populară ;
fanteîle;
la Cfllan, un schimb de ex­ Deva, a vorbit cu acest pri­ feţelor destinate culturilor de nemuritoare; 19.00 Gazeta radio; Curs dc limba germană; 10.50 j tăţenilor s-au săpat pe­
perienţă Ia care au partici­ lej despre cota cărţii şi a- legume în fiecare C.A.P. De bleta de seRră: 20.10 Mlcroreci- 363 de clntece; 19.00 Revista şla­ : ste 50 metri cubi de STR. DR. PETRU GROZA, NR. 18,
19.30 Muzică populară; 20.05 T a­
lirice ,*
gărelor: 19.30 Meridiane
pat bibliotecarii unităţilor ranjnreo cărţilor în raft. In asemenea, o deosebită atenţie tal Masslmo Ranlerl; 20,20 Arghe­ 10.50 Noapte bună, copii; 20.00 ! părnînt. TELEF. 1 41 26-1 36 06
Acţiunea va continuo
culturale sindicale din ju­ final au fost abordate for­ se Impune fertilizării terenu­ ziană; 20.25 Zece melodii prefe­ Piese vocale de George Stephă- j i cu şi mai mare intensi-
radiofonic;
nescu; 20,15 Teatru
rate; 21.00 Istoria Ideilor;
lui cu doze mari de îngrăşă­
21.20
SAptâmlna
deţ. Accentul s-a pus pe in­ mele şi mijloacele de recu­ minte — respectiv 30-40 tone Formaţia Petre Mogdln; 21.30 Mo­ 21,in Tangourl; 21,30 22,00 Muzică ; tate şi se prevede ca
culturii Iugoslave;
ment poetic; 21.35 Solista serii:
struirea profesională pri­ perare a cărţilor, populari­ gunoi de grajd şi ,300-500 kg Anca Agemolu; 22,00 Radiojurnal; spaniolă din Renaştere; 22,in Jazz; i în 10 zile să se în­ ANGAJEAZA
vind utilizarea celor mai zarea colecţiilor aflate in îngrăşăminte chimice la hec­ 22.20 Sport; 22,30 Pentru magne­ 21.05 Discuri rare ; Simfonia a : cheie săparea fundaţiei de urgenţa :
irr-a de Brahms: 24,00—1,00 Fes­
adecvate mijloace în propa- biblioteci. tar. De asemenea, să se a­ tofonul dumneavoastră. Rarităţi tivalul muzical Internaţional Am­ i şi turnarea betonului Io © MECANIC AUFOGREDER pentru şantierul
corde prioritate ogorîrii între­ i temelia noului mo­
folclorice: 23.00 Concert de seară: sterdam — Olanda 1970. Concert
gii suprafeţe repartizate legu- 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Lulgl Nono. : gazin. Brad
© mecanic pentru reparaţii auto pentru şan­
tierul Pâuliş
© mecanic pentru reparaţii utilaje pentru şan­
tierul Pâuliş
mişcarea muncitoreasca (Sin România Salarizarea conform H.C.M. nr 9141968.
\nul acesta, la 28 noiembrie, avut cunoştinţe încă de tim­ .rltor în procesul de unificare din 1891, scria că ; „Originea Dobrogeanu-Gherea, aceasta încetat din viaţă. La vestea
v împlinesc 150 de ani de la puriu, cînd a şl Început sâ în­ a mişcării muncitoreşti cu ide­ familiei, a proprietăţii private din urmă reprezentînd progra­ morţii sale, ziarul „Lumea
naşterea lui Friedrich Engels, veţe limba poporului nostru. ile socialismului ştiinţific, în şi a statului" a fost tradusă în mul primelor organizaţii politi­ nouă” — organul central de
nul din cei mai mari titani In lucrările sale de mal tîr- creşterea conştiinţei de clasă a diferite limbi, mai întîi în ita­ ce ale clasei muncitoare din presă al P.S.D.M.R. — a evi­ Exploatarea minieră
al gindirii umane. ziu, adeseori, Engels a făcut muncitorimii dîn Rqmănia. lieneşte, apoi în româneşte, în România. In scrisoarea către denţiat calităţile deosebite dc
Paralel cu activitatea teo- referiri la unele aspecte ale Tn paginile revistelor „Con­ revista ieşeană „Conter^pora- loan Nădejde, din 4 ianuarie teoretician şi conducător al
rftico-ştiinţifică, Friedrich En- dezvoltării societăţii omeneşti temporanul”, „Revista socia­ nul", septembrie 1885 — mai 1888. Friedrich Engels dă o proletariatului internaţional.
grls a desfăşurat de-a lun­ pe teritoriul patriei noastre, a­ lă”, .Critica socială", „Eman­ 1888“. înaltă apreciere activităţii so­ Tot atunci s-a trimis şi o te­
i> 1 unei jumătăţi de veac o mintind despre daci, despre cialiste din România. „Cu ma­ legramă : „Regrete profunde ¡ u m iu i
rr uncă uriaşă în practica re- nivelul de dezvoltare a forţe­ re plăcere — scria Fr. Engels din partea muncitorilor dîn
voluţionarft, de conducător şi lor şi relaţiilor de producţie — am văzut că socialiştii din România". In timpul întruni­
îndrumător al mişcării mun- şi accentuînd In mod deose­ România primesc în progra­ rilor solemne consacrate aces­
r ;oreşti internaţionale. bit unele momente importan­ mul lor principiile de căpe­ tui trist eveniment, Ia Bucu­
te din lupta pentru libertate tenie ale teoriei care a izbutit reşti şi în alte centre ale ţâ­ ANGAJEAZA
Sarcina de conducător al socială şl naţională a poporu­ a aduna într-un mănunchi de
mişcării muncitoreşti în anii lui român ; anul revoluţionar luptători mai pe toţi socialiş­ rii, numeroşi vorbitori au sub­
de după înfiinţarea Interna­ 1848, Unirea Ţărilor Române, tii din Europa şi America — liniat uriaşa pierdere pen­ muncitori calilicafi in m eseriile :
ţionalei I ridica probleme din lupta pentru dobîndirea înde- e vorba de teoria prietenului tru mişcarea muncitorească ® MECANICI DE LOCOMOTIVA CU ABURI,
ce în ce mai complexe şi era pendenţei naţionale. Apariţia ‘ meu Karl Marx". internaţională, pentru mişca­
ni atît maî grea, cu cît în a­ pe scena istoriei, la mijlocul In acelaşi timp, Engels n rea muncitorească din Romă­ pentru manevră in staţia C.F.R. Rovinari ;
i ’astă perioadă începuseră să secolului trecut, a proletaria­ avut şi o seric de contacte di­ nia. © FOCHIŞTI DE LOCOMOTIVA CU ABURI,
ne afirme noi detaşamente na­ tului romăn, care s-a afirmat ciparea“ şi altele au apărut Friedrich Engels a cunoscut recte cu o serie de fruntaşi ai După moartea Iui Friedrich inie normală, in staţia C.F.R. Rovinari ;
ti .nale ale proletariatului. încă de la începuturile sale numeroase traduceri din lucră­ şi faptul că, în acelaşi timp mişcării muncitoreşti din ţa­ Engels, opera marelui dascăl _ ® MANEVRANŢI, pentru manevrâ in staţia
Una din problemele care se ca forţa socială cea mai înain­ rile lui Karl Mnrx şi Friedrich cu activitatea de popularizare ra noastră. Printre aceştia s-a al proletariatului internaţio­ C.F.R. Rovinari ;
puneau cu acuitate în cadrul tată, parte integrantă a mişcă­ Engels. Traducînd în întregi­ a operelor sale, socialiştii ro­ numărat şî Constantin Dobro- nal a servit în tot cursul dez­
mişcării muncitoreşti pe plan rii muncitoreşti internaţionale, me lucrarea lui Engels „Origi­ mâni au încercat, dc pe pozi­ ccanu-C.herea, care a avut o voltării mişcării muncitoreşti © ŞEF DE MANEVRÂ, pentru manevrâ in sta-
mondial era aceea a unirii n sporit şi mai mult interesul nea familiei, a proprietăţii pri­ ţiile socialismului ştiinţific, să întrevedere cu Fr Engels Ia din ţara noastră drept o că­ ia C.F.R. Rovinari ;
mişcării muncitoreşti cu socia- lui Friedrich Engels pentru vate şi a statului“, redacţia re­ abordeze în scrieri proprii o Londra în anul ? FIDO, discutînrt lăuză sigură în orientarea ac­ © ELECTRICIENI DE INTREJINERE, categoria
; -mul ştiinţific. Şi tocmai în poporul român. vistei „Contemporanul” apre­ scrie de probleme care se a despre dezvoltarea mişcării tivităţii şi luptei clasei munci- 4-6 ;
înfăptuirea acestui deziderat Răspîndirea în Romănia a cia că această lucrare „înfăţişa flou în faţa societăţii româ­ inunciloreşti din ţara noastiă loare.
r zjor al proletariatului Kn- învăţăturii marxiste, a lucră­ icoana adevărată a formelor neşti din acea vreme. In acesl şi la care Engels i-a dat o sc­ AURELIAN TEODORESCU © LĂCĂTUŞI DE INTREJINERE, categoria 4-6
c-ls, alături de Kai-I Mnrx. a rilor lui Mnrx şi Engels. fie prin care a trecut societatea sens, se menţionau lucrările : rie de sfaturi preţioase în le­ muzeograf principal
ut o contribuţie primordială. românească de la începutul ei „Marx şi economiştii noştri” Muzeul de istorie a Partidului Salarizarea se asigurâ în baza H.C.M. nr.
Despre poporul romăn, de- (n original, fie prin traduceri şi pînă în zilele noastre". în­ sau „Ce vor socialiştii ro­ gătură cu teoria şi tactica miş. Comunist, a mişcării 914 1968, cazare şi 3 mese pe zi contra cost.
vre cultura sa materială şi şi prelucrări în limba româ­ suşi Friedrich Engels, în pre­ mâni lucrări care au apărui cării socialiste. revoluţionare şi democratice
spirituală, Friedrich Engels a nă, a constituit factorul hotă- faţa lucrării la ediţia a IV-a sub semnătura lui Constantin La 5 fliioiic* r«n^ v ---’. -