Page 85 - Drumul_socialismului_1970_11

I p Al X-Iea Congres al

| P.M.S.U.
|

| B 0 nouă escaladare a răz-

! boiului din Indochina
|

| 0 Evoluţia evenimentelor din

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I Guineea

| * Curier, Atlas

i
A
ANUL XXII. Nr. 4947 JOI 26 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 8ANI

TELEX TELEX TELEX
Şedinţa Comitetului Executiv al C.C.

LUCRĂRILE COMISIEI
PERMANENTE A
MARII ADUNARI
al P.C.R. si a Consiliului de Miniştri NAJIONALE PtNTRU
in v a ja m in t, ŞTIINJA $1
CULTURA
Miercuri, 25 noiembrie
In ziua de 25 noiembrie Cuvîntarea va fi dată publi­ tete comunale de partid şi
a.c. a avut loc şedinţa Comi­ cităţii. primari din comune, preşe­ a.c., la Palatul Morii A­
tetului Executiv al C.C. al De asemenea. Comitetul dinţi ai unor C A P., mecani­ dunări Naţionole, a avui
P.C.R. şi a Consiliului de Mi­ Executiv si Consiliul de Mi­ zatori şi alţi specialişti şi loc o şedinţă de lucru o
niştri al Republicii Socialiste niştri au examinat şi aprobat cadre din agricultură. Expu­ Comisiei permanente pen­
România. Au participat. ca propunerile de măsuri privind nerea tovarăşului Nicolae tru ¡nvăţârriînt, ştiinţă şi
invitaţi, şefi de secţie la C.C. organizarea, planificarea şi Ceauşescu va fi dată publici­ cultură, prezidata de tova­
al P.C.R., şefi ai unor insti­ conducerea agriculturii, cu­ tăţii. răşul prol. unîv. Constan­
tuţii centrale, specialişti. prinse în expunerea tovară­ In cadrul şedinţei a fost tin Dmculescu, preşedin­
tele comisiei.
In cadrul şedinţei au fost şului Nicolae Ceauşescu la prezentată o informare în
dezbătute şi adoptate propu­ Şedinţa de lucru care a avut legătură cu ajutorul acordat Lo şedinţă ou participai
nerile de îmbunătăţire a loc, ia C.C. al P.C R„ in pentru înlăturarea pagubelor ca invitaţi deputaţi, mem­
planului cincinal 1971-1075 şi ziua dc 23 noiembrie a.c., cu provocate de calamităţile din bri ai alto: comisii perma­
a planului pe anul 1971. pro­ primii secretari şi secretarii primăvara acestui an. In le­ nente ale Mari« Adunări
iectul bugetului de stat pe pentru problemele de agri­ gătură cu aceasta a fost a­ Naţionale, activişti de stal
anul 1971. cultură ai comitetelor jude­ doptat un comunicat. din domeniul invăţâmintu-
ţene de partid, conducerea Comitetul Executiv al C.C. iui.
In încheierea dezbaterilor al P.C.R. şi Consiliul de Mi­
Ia acest punct de pe ordinea Ministerului Agriculturii şi Din însărcinarea Consi­
de zi a luat cuvîntul tova­ Silviculturii şi a Uniunii Na­ niştri au analizat, de aseme­ liului de Stat. comisia a a-
ţionale a Cooperativelor
A­
răşul Nicolae Ceauşescu, se­ gricole de Producţie, directo­ nea, o serie de probleme nalizot informarea Minis­
cretar general al P.C.R., pre­ rii direcţiilor agricole jude­ curente, adoptind măsuri co­ In(re|inerea matriţelor pentru maşinile de injectat mase plastice este hotoritoare pentru calitatea şi aspectul produse­ terului Invăţămintului pri­
vind realizarea învăţămin-
şedinte al Consiliului de Stat. ţene, secretari ai unor comi­ respunzătoare. lor Fabricii chimice Orâştie lată de ce echipa de sculieri, în frunte cu maistrul Viorel Boldea, e iecutâ cu pricepere şi răspunde­ tului obligatoriu de 10 ani
re operaţiile de intre|inere. Foto ; V. ONOlU şi pregătirea tehnică prac­
C O M U N I C A T de nevoile economiei, pre­
tică o elevilor în funcţie
zentată de tovarăşul Tro­
ian Pop, odjunct ol minis­
In perioada care a trecut de din 68 de ţâri. precum şi din duri în valoare de peste 1.2 trului invăţămintului.
la l'enara Comitetului Cen­ partea unor organizaţii şi a­ miliarde Iei, din care o parte Conţinut bogat, eficienţă Lo discuţie au partici­
tra] al Partidului Comunist sociaţii internaţionale. Valoa­ sînt asigurate din bugetul sta­ pai numeroşi deputaţi şi
Român şi Sesiunea Marii Adu­ rea ajutoarelor materiale şi în tului, iar o parle sînt acoperite invitaţi care, în cuvîntul
nări Naţionale, din luna iu­ bani oferite din străinătate din fondurile băneşti şi aju­ lor, ou făcui aprecieri po­
lie a c„ care au analizat situa­ însumează 1 590 milioane lei, toarele materiale primite din zitive cu privire la reali­
ţia creată ca urmare a inun­ din care. pînâ în prezent, s-au ţară şi străinătate. Donaţiile sporita învâţâm întului de partid zările obţinute, observaţii
daţiilor din primăvara acestui primit efectiv ajutoare în va­ primite sau în curs de primi­ şi propuneri. |
an, în întreaga ţară s-a des­ loare de aproape 600 milioa­ re din străinătate, sub formă Aprecierile făcute de j
făşurat o activitate intensă ne lei. de utilaje, aparatură, materii comisie- în urma dezbo- '
pentru înlăturarea urmărilor Exprimăm recunoştinţa po­ prime şi materiale, sînt folo­ In uzine şi lubrici, la minele rea tematică dată, în primul cum se ştie, ani de confluen­ cea problematică majoră care terilor, însoţite de condu-
deosebit de grele provocate de porului 'nostru, ţârilor socia­ site pentru refacerea între­ din Valea Jiului şi Ţara Zn- rînd formele noi menite să răs­ ţă a celor două planuri cinci­ se impune prin forţa sa de n- ziile şî propunerile aces­
calamităţile naturale. Clasa liste. celorlalte state, organi­ prinderilor, a unor căi de co­ randuluj, in instituţii şi şcoli pundă unor necesităţi vitale (de nale — 19G5—1970 şi 1971—1975. derenţâ la problemele vieţii. teia, urmează să fie îna­
muncitoare, ţărănimea, inte­ zaţiilor si asociaţiilor interna­ municaţii, sisteme de apărare s-a deschis învăţâmîntul de exemplu, crearea cercurilor şi Această situaţie obligă Ia o re­ Hotârlrile plenarelor CC. ui intate Consiliului de Stat.
lectualitatea. întregul popor ţionale. persoanelor din alte împotriva inundaţiilor şi obi­ partid — prilej marcant de în­ cursurilor pentru studiul pro­ trospectivă mclodologicâ-orien- P.C.R., de după Congres, legile
au muncit cu abnegaţie pentru ţări pentru ajutorul pe care ective de interes social distru­ tărire a activităţii ideologice şi blemelor de investiţii), precum tativâ în toate domeniile de elaborate în această perioadă,
învingerea greutăţilor şi recu­ ni l-au acordat în această pe­ se sau avariate de inundaţii. politice în ansamblul său. Nu­ şi caracterul deosebit de cuprin­ activitate, la investigaţii pri­ cuvlntârile rostite de către con­ 10 000 AUTOTURISME
perarea pierderilor suferite de rioadă. Ţinînd seama de modul cum mărul important al cursanţilor zător al tematicilor, care dau vind rezervele, forţele şi mij­ ducătorii de partid şl de stat, PESTE PREVEDERILE
economia naţională şi de Eforturile făcute de stat şî se desfăşoară acţiunea de r€- cuprinşi în formele organizate posibilitatea abordării.unul cerc loacele nefodosite .sau insufi­ şl îndeosebi cuvântările tovară­ CINCINALULUI
ale învâţâmîntului de partid —
populaţia din zonele sinistra­ de întregul nostru popor, aju­ cuperare a pagubelor înregis­ aproximativ 70 000 de membri larg de probleme de stringen­ cient folosite, Ia abstractizări şului Nicolae Ceauşescu. con­
te. pentru îndeplinirea planu­ toarele acordate de populaţia trate în urma inundaţiilor. Co­ şi nemembri de partid — con­ tă actualitate, In lumina celor şi generalizări, la prognoze şi stituie un vast material de via­ Reolizind zilele acestea
mai noi cuceriri ale ştiinţei şl
lui de stat. ţârii şi cele primile din străi­ mitetul Executiv al C.C al turează clar o imagine in ce tehnicii contemporane decizii privind activitatea în ţă, organizare şi activitate po- cel de-al 30 000-lea auto­
La constituirea unei părţi nătate au permis să fie refăcu­ P.C.R. şi Consiliul dc Miniştri priveşte dimensiunile acestei Strîns legat de marile obiec­ cincinalul viitor. învăţâmîntul litlco-economicâ şi social-cul- turism de la intrarea în
turalâ, de nplicare creatoare a
de partid, prin natura sa in­
din fondurile necesare pentru te o parte din distrugerile pro­ au stabilit să se sisteze înca­ activităţi. tive politice şi economice ale producţie, tinăra uzină dc
refacerea distrugerilor suferi­ vocate de calamităţi si satis­ sarea ajutoarelor subscrise de Structura organizatorică, pre­ perioadei în care se desfăşoară, trinsecă, se circumscrie de marxism-leninismulul la con­ la Piteşti o depăşit cu
diţiile societăţii romăneşti, a­
drept in miezul acestor pro­
te. o contribuţie de mare preţ făcute nevoile cele mai acu­ oamenii muncii din salariile cum şi lematiciie stabilite pen­ învâţămîntul de partid va gre­ dică tocmai chintesenţa moda­ 10 000 autoturisme preve­
au adus oamenii muncii de te ale populaţiei sinistrate. lor. tru studiul în învăţâmîntul de fa pe fondul întregii sale acti­ bleme, are menirea sâ le ex­ lităţilor de aplicare în viaţă a derile actualului cincinal.
plice. sâ ajute la jalonarea ac­
toate categoriile, organizaţiile Pentru refacerea locuinţelor şi Desigur, refacerea completă partid dau cadrul propice des­ vităţi ceea ce este major tn tivităţii practice, la înfăptuirea măsurilor stabilite de Congres Succesele obţinute se
de masă, obşteşti, cooperatis­ anexelor gospodăreşti distru­ a distrugerilor pricinuite de făşurării unei activităţi dina­ desfăşurarea evenimentelor. sarcinilor ce revin unităţii Acestea şi alături de ele tot dotoresc condiţiilor teh-
te şi profesionale care, pe lin­ se au fost acordate familiilor inundaţii caic. aşa cum este mice, în strtnsâ legătură cu Sărbătorirea a 50 de ani de respective. ceea cc apare nou în presă, nico-moleriale create prin
gă donaţii de alimente, îmbră­ sinistrate ajutoare băneşti în cunoscut, totalizează peste 10 cerinţele vieţii, cu o mare pu­ activitate a P.C.R. constituie Platforma generală a activită­ în revistele de specîalilale, în darea in funcţiune, înain­
căminte, încălţăminte şi obiec­ valoare de aproape 500 mili­ miliarde lei, impune continua­ tere de pătrundere şi de ade­ corolarul tuturor activităţilor ţii politico-ideologice râmîne \iaţâ In general, grefate pe te de termen, o unor im­
te de uz casnic, au oferit o oane lei, iar 200 milioane lei rea' eforturilor pentru înde­ ziune la nevoile reale nle ce vor avea loc In această pe­ şi pe viitor bogatul tezaur de fondtil stabil al lezelor ela­ portante capacităţi de
parte din veniturile lor bă­ au fost alocate pentru con­ plinirea şi depăşirea planului cursanţilor şi, deci, cu vaste rioadă in cercurile şi cursurile ‘învăţături făurit de către Con­ borate de Congresul al X-Iea producţie, precum şi efo'-
neşti pentru ajutorarea popu­ struirea a 5 000 de apartamen­ de stat pe acest an şi pregăti­ posibilităţi de sedimentare a j'nvăţămîntuluî de partid : tn gresul al X-Iea al partidului. al partidului pot şi trebuie să turilor depuse de colecti­
laţiei şi zonelor sinistrate. te destinate populaţiei răma­ rea tuturor condiţiilor în ve­ cunoştinţelor noi în modul de cursul lunilor martie, aprilie, Ar fi Insă greşit sâ se repe­ vul u?:nei pentru asimila­
Fondurile băneşti realizate pî- se fără adăpost. Din ajutoa­ derea realizării obiectivelor a judeca şl în activitatea oa­ mai — îndeosebi — se vor des­ te la infinit tezele elaborate, PETRE TIRAU rea în fabricaţie într-un
nâ în prezent din această con­ rele provenite din ţară şi stră­ stabilite prin planul pe anul menilor. Trebuie reţinut dan a- făşura activităţi de prestigiu de-acum cunoscute de majori­ timp cit mai scurt o aces­
tribuţie, împreună cu subscrie­ inătate, populaţia sinistrată a 1971. ceastâ structură, din orienta- în toate organizaţiile de partid, tatea cursanţilor. Ca organism directorul Cabinetului tor produse de nivel teh­
rile făcute pentru luna noiem­ primit gratuit alimente în va­ în toate cercurile şl cursurile viu, receptiv la ceea ce e nou, judeţean de partid nic ridicat.
brie — care sînt în curs de loare de peste 200 milioane i şl vor fi folosite toate forţele dinamic şl de perspectivă, în-
încasare — însumează 2 026 Ici, medicamente în valoare SIDERURGIŞTII HUNEDORENI ŞI-AU politico-ideologlce dc care dis­ văţâmintul de partid, activita­ Depăşirea prevederilor
milioane lei. de circa 32 milioane lei, arti­ ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTUL ANUAL pune judeţul. tea ideologică in general, cu­ (Continuare pag planului constituie o pre­
Comitetul Executiv al Co­ cole de îmbrăcăminte. încăl­ Anii 1970—1071 sînt, după prind în orbita activităţilor a- misă pentru înfăptuirea o­
biectivelor viitorului cin­
mitetului Central al Partidu­ ţăminte şi de uz casnic în va­ Activitatea de producţie şi economicii din marele combinat cinal privind integrarea
lui Comunist Român şi Con­ loare de circa 250 milioane lei hunedorcan s-a Impus înainte do toate prin obţinerea — in fabricaţiei in ţară a au­
perioada care a trecut din acest an — a unui spor In valoa­
siliul de Miniştri al Republi­ şi alte bunuri re dc 4 700 Ici pe fiecare salariat faţă dc productivitatea toturismelor.
cii Socialiste România adre­ Pentru ajutorarea coopera­ muncii planlficatA, ceea ce se reflecta direct In depAşirea
sează calde mulţumiri tuturor tivelor agricole de producţie, producfici marfa prevăzute cu 125 milioane lei. Aceste rca- A VI-A EDIŢIE A
lizArl' şl afirmarea tot mal accentuata a spiritului gospo­
cetăţenilor ţârii care prin e­ în vederea refacerii bunuri­ dăresc in folosirea materiilor prime şl materialelor au con­ âşe/ăminteie culturali; să acorde ui sprijii
forturile lor în muncă şi prin lor distruse si recuperării pa­ diţional, la rlndul lor, creşterea eficientei economice a în­ FESTIVALULUI DE
ajutoarele acordate şi-au adus gubelor, s-au alocat fonduri în tregii activităţi, oglindita — fu esenţA — In cele 20 milioane TEATRU DE AMATORI
aportul la recuperarea pagu­ valoare de peste 900 milioa­ lei economii şi E6 milioane Ici beneficii obţinute suplimentar „I. L CARAGIALE"
in nceasiA perloadA.
belor cauzate de inundaţii. ne lei. Merglnd pe aceste căi nle înaltei eficiente, slderurgiştli Uu-
Totodată. România a pri­ In scopul refacerii căilor de nedoreni şi-au exprimat hotArfrea ca, piuă la sfirşitul anu­ mai substanţial artiştilor plastici amatori In întreoga ţară conti­
mit un important ajutor din comunicaţii şi telecomunicaţii, lui, la cele 9 000 tone cocs, 21 000 tone oţel, fi 000 tone lami­ nuă sâ se desfăşoare cea
nate finite obţinute pini In prezent peste plan. sA adauge
partea unor guverne, organi­ a reţelelor de energie, a in­ noi sporuri incit pe întregul an sâ obţină suplimentar o pro­ de-a Vl-a ediţie a Festiva­
lului de teatru de amatori
ducţie m arii vliuJulâ şl încasaţi !n valoare de 160 milioane
zaţii şi asociaţii naţionale, a stituţiilor de învâţâmînt şi să­ lei. Formaren şî educarea gustu­ tecii orăşeneşti în incinta ca­ tâmpărul creaţiei, s-a putut „I. L. Corogiale'', organi­
unui mare număr de cetăţeni nătate au fost angajate fon­ lui pentru frumos, sarcină im­ sei de cultură). Oare casa dc concretiza în vara acestui an zat de Comitetul de Stat
portantă şi în acelaşi timp de­ cultură din Orâştie nu ar pu­ într-o fnimcasâ expoziţie de pentru Cultură şi Artă,
licată cc revine caselor dc cul­ tea ajuta într-un fel pc artiştii Consiliul Central al Uniu­
grup a pictorilor din Hune­
tură din judeţ, prin cercurile plastici amatori sâ aibă un doara şi Brad, deschisă la Si­ nii Generale a Sindicate­
Redobîndind cadenţa producţiei, artistice pe care Ie organizea­ spaţiu unde, după orele dc biu, acţiune iniţiată de Casa ol Uniunii Tinerelului Co­
lor şi Comitetul Central
ză, implică o multitudine de
muncă, să-şi dezvolte pasiu­
forme şi mijloace de atragere
nea pentru arta frumosului ?
a unui număr cit mai mare Credem că printr-o mai judi­ judeţeană a creaţiei popu­ munist. Această populară r­
întrecere se înscrie prin­
lare. Aceasta intenţionează ca
r
de oameni cu aptitudini şi în­
colectivul minei Uricani atacă frontal clinaţii spre acest domeniu. ar putea fi remediată. metodist la Casa judeţeană a tre manifestările de am­
cioasă reprogramare a activi­
Prof. IOAN ŞEU
tăţii cercurilor, carenţa ivită
ploare ole artei amatoa­
. Acest lucru s-ar putea spu­
narului Partidului Comu­
ne dacă am vorbi la modul Oraşul Brad are în schimb creaţiei populare re consacrate semicente­
nist Român.
teoretic, sau despre ceea ce
prevederile viitoare a fost înainte cu 2-3 ani. Se toate condiţiile necesare func­ (Continuare Lo primo sa etopă de
ţionării unui cerc de artă
observă. însă, în momentul de
faţă. că conducerile caselor dc plastică, dar. cînd domină ne­ POfl masă - începută în luna
martie şi incheiată recent
cultură vizează în primul rînd păsarea. mare lucru nu se - festivolu1 a reunit circa
poate face.
O privire retrospectivă asu­ atace frontal dificultăţile şi sâ an al viitorului cincinal. Di­ pări se situează şi problema rentabilitatea unor cercuri La Haţeg întîlnim o situaţie 4 000 de formaţii de ia
pra dinamicii producţiei pe a­ lichideze grava stare de lu­ rectorul minei, ing. Nicolae folosirii judicioase a for­ cum ar fi cele de croitorie, specială şi puţin curioasă. Ca­ oraşe şi sote
nul în curs la mina Uricani se cruri. Ce s-a intimplat în lu­ Nicorici, ne-a asigurat că pînâ ţei de muncă şi a dactilografié, radio etc, renun- sa dc cultură ar putea oferi In aceste zile. se foc
impunea de la bun început nile următoare? Care este re­ la sfîrşitul anului mina va timpului de lucru. Am cău­ ţînd cu multă uşurinţă la cele un spaţiu corespunzător — pregătiri în vederea por-
pentru realizarea anchetei pe zultatul măsurilor luate şi ce recupera din restanţă încă tat pe toate căile sâ înlăturăm artistice, care nu corespund chiar un instrLietor — dar ticipării la etapa următoa
care ziarul nostru a între­ mai trebuie făcut acum, cînd 2 000 tone cărbune, efectuînd „gîtuirile1' în aprovizionarea în aceeaşi măsură realizării mulţi din artiştii plastici nu re a festivalului - de da­
prins-o acum cîteva zile aici. pînâ la sfîrşitul anului a mai în paralel un însemnat volum fronturilor de lucru cu mate­ unor venituri extrabugetare. înclină sâ se unească într-un ta aceasta competiţionolo
In acest scop a fost consultată rămas doar o lună bună de de lucrări de pregătire riale şi vagonete goale. In al Din cauza unei astfel de si­ cerc tn care sâ se frâmînte — care va debuta cu fa­
la serviciul planificare o ana­ lucru? Iată întrebările la care — Pe ce vă bazaţi cînd a­ doilea rînd, în ultimele luni tuaţii, la Orâştie, unde func probleme actuale, sub directa za judeţeană. La sfîrşitul
liză a situaţiei tehnico-econo- am căutat în continuare un firmaţi acest lucru? a scăzut cu circa 20 la sută şi ţiona pînâ de eurînd un cen îndrumare a unui profesor de acestei faze vor fi pro­
mice din care am desprins cî­ răspuns în cadrul anchetei — In primul rînd pe întreg numărul absenţelor nemoti­ de artă plastică, sau la Hu­ gramate spectacolele pla­
teva date semnificative. La noastre. colectivul nostru care s-a ve- vate care la noi aveau o pon­ nedoara, unde cercul respec­ specialitate. Pe viitor, cu a- sate pe primele locuri cu
sfîrşitul primului trimestru, dere foarte mare Se poate tiv a constituit o adevărată ccştia va trebui sâ se mun­ prilejul „Zilelor teatrului
mina înregistra un minus la spune că întregul spor de trambulină de lansare a tine­ cească mai mult. pentru a-i de amolori", ce vor avea
extracţia de cărbune de peste producţie pe care l-am obţinut relor talente spre şcolile sau lămuri câ numai aşezâmîntul
5600 tone cărbune, iar în tri­ în lunile septembrie şi octom­ institutele de artă plastică, cultural le poate oferi cadrul Ioc, in februarie 1971, în
mestrul II restanţele s-au brie s-a făcut pe seama creşte­ organizat, care sâ contribuie toate centrele de judeţ,
,,completat" cu încă 17 143 to­ rii productivităţii muncii în astăzi nu mai există din cau­ la dezvoltarea şi adîncirea în­ In lunile martie şî o-
ne. Contrar tuturor aşteptări­ abataj care a cunoscut un spor za lipsei de spaţiu (la Orăş- clinaţiilor lor prilie, echipele cele mai
lor şi în pofida tuturor pre­ de 150' kilograme pe post. tie. spaţiul rezervat s-a pier­ Cu toate aceste greutăţi,
viziunilor care vizau recupe­ Hotârîrea fermă a acestui dut o dată cu mutarea biblio- pasiunea celor caic au neas­ valoroase se vor rntilnî şi
rarea minusului la producţia colectiv de a recupera restan­ îşi vor disputa întiietotea,
de cărbune, în primele două Dc la bun început trebuie sâ rificat pe sine în aceste cîteva ţele. felul în care s-a muncit în cadrul fazei finale, pre­ * -
luni ale trimestrului III, e] s-a notăm o constatare întru to­ luni de eforturi. In hotârîren. în ultimele luni, cum se lu­ văzută o fi găzduită de
amplificat cu încă 36 000 tone. tul lăudabilă şi promiţătoare : priceperea şi dăruirea oame­ crează în prezent reprezintă In sprijinul orientării
Deci. rccapitulînd. observăm în lunile septembrie şi octom­ nilor ne punem toate speran­ un început promiţător pe un şase oraşe din ţară. Juriul -
că, în situaţia pe primele fi brie planul de extracţie a fost ţele. Comitetul de direcţie al drum a cărui structură este profesionale a elevilor festivalului va acorda pre­ 3
luni din acest an, se semnala depăşit, renlizîndu-se supli­ minei a întocmit un plan de mii şi titluri de laureat
o nerealizarc la producţia de mentar mai bine de 1400 tone măsuri bine gîndit al cărui pregătită temeinic. Dar nu Zilele trecute, la Liceul nr. 1 din Hunedoara, prof. colectivelor, regizorilor,
cărbune extrasă de peste de cărbune. Discuţiile purta­ mod de înfăptuire este verifi­ trebuie uitat faptul că există dr. I. Milcoveanu, de la Institutul de subingineri din scenografilor şi interpre­
60 000 tone. te la conducerea minei şi la cat zi de 7Â In esenţă măsuri­ in subteran o serie de proble­ localitate, a vorbit uteciştilor clasei a Xl-a B despre ţilor amatori, care se vor
le preconizate au drept scop
perspectivele industriei siderurgice din tara noastră
Schimbările esenţiale care comitetul de partid au scos urmărirea cu mai multă răs­ Cu acest prilej, a fost prezentat şi specificul institu­
s-au produs în organizarea şi în evidenţă importantele re­ pundere a realizărilor zilnice , C. DUMITRU tului nou creat, locul pe care-I vor ocupa in produc­ distinge prin calităţi ar­
conducerea minei începînd cu zerve interne existente şi ca­ pe sectoare. întărirea asisten­ ţie absolvenţii lui. A fost prezentată, de asemenea, tistice deosebite.
fructificate cît
trebuie
re
luna august au dat colectivu­ mai eficient, pentru a asigura ţei tehnice în special pe ulti­ structura organizatorică a viitoarei „Societăţi dc „Case peste case'1 sau geo­
lui o mare încredere în pro­ un demaraj corespunzător pla­ mele două schimburi. (Continuare- in pag : a 2>a) ştiinţe elevilor'. Ing. I. STER metria modernă a noilor lo­ TELEX TELEX
cuinţe.
priile forţe, l-au determinat sâ nului de producţie din primul Pe acelaşi plan de preocu­