Page 88 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 88
Proiect de rezoluţie, iniţiat de C re d it pe term en lung oferit 0 declaraţie a ministrului afacerilor
t
România, adoptat de Comitetul României de Republica Popuară externe al Guvernului Revoluţionar Pro
pentru problemele politice şi de secu Chineză vizoriu al Republicii Vietnamului de Sud
PEKIN 25 — Coresponden cu privire la oferirea de că
ritate al Adunării Generale a O.N.U. teanu, transmite : In spiritul tre China a unui credit pe „Războiul din Vietnam con că cei care se referă la o di pe loc din cauza „încăpâţînâ-
Agerpres,
Gălâ-
tul
Ion
PARIS 25 (Agerpres).
—
S.U.A.".
Administraţiei
lung, fără dobîndă.
rii
termen
minuare a luptelor din Viet
relaţiilor de prietenie şi co României tinuă cu o intensitate neslă nam denaturează adevărul, a- „Statele Unite — a spus ea
NAŢIUNILE UNITE 25 — dînd prioritate dezarmării nu măsuri pentru a opri cursa laborare dintre poporul ro Acordul a fost semnat de bită : poporul vietnamez lup ccasta fiind „o manevră ce — trebuie să accepte retra
Trimisul special Ager- cleare, cheltuielile militare înarmărilor şi a progresa că mân şi poporul chinez şi de Gheorghe Râdulescu, vicepre tă fără răgaz şi luptă vic urmăreşte să dezarmeze o gerea trupelor lor pînă la .‘10
pres, Constantin Alexan- vor creşte într-un ritm şi mai tre dezarmarea generală şi întrajutorare reciprocă dintre şedinte al Consiliului de Mi torios'*, a declarat ministrul pinia publică". iunie 1971. Ele trebuie să ac
drooie, transmite : Comitetul alert în acest deceniu. Dat totală, care este cea mai im Republica Socialistă Româ niştri a) Republicii Socialiste afacerilor externe al Guver Conducătoarea delegaţiei cepte formarea unui guvern
pentru problemele politice şi fiind această situaţie, Adu portantă preblemâ ce con nia şi Republica Populară România, şi Li Sien-nien, vice- nului Revoluţionar Provizo Guvernului Revoluţionar Pro provizoriu de coaliţie la Sai
de securitate al Adunării Ge narea Generală, se arată în fruntă astăzi omenirea, dori Chineză, la Pekin a fost sem preinier al Consiliului de Stat riu a) Republicii Vietnamului vizoriu a) Republicii Vietna gon“.
nerale a O.N.U. a adoptat rezoluţie, îşi exprimă neliniş toare să promoveze elabora nat, la 25 noiembrie, acordul al R.P. Chineze. de Sud. Nguyen Thi Binh, mului de Sud la convorbirile Referindu-se la recentele
miercuri Sn unanimitate pro tea profundă fată de cursa rea şi aplicarea unui program într-un interviu acordat a de la Paris a declarat că a- atacuri ale aviaţiei SU.A a
iectul de rezoluţie la punctul înarmărilor nucleare şi con complet de dezarmare, şi con genţiei U.P.I. Ea a subliniat ceastâ conferinţă bate pasul supra teritoriului R.D. Viet
„Consecinţele economice si venţionale, care constituie siderând că studierea princi nam, Nguyen Thi Binh a
sociale ale cursei înarmărilor una dintre cele mai mari po palelor aspecte ale cursei spus că acestea „constituie
şi efectele sale profund dău neii ce apasă toate popoare înarmărilor ar facilita o mai AL X-LEA CONGRES acte de o gravitate extremă,
nătoare asupra păcii si se le, care absoarbe imense bo bună înţelegere şi evaluare a „Cea mai gravă o provocare făţişă. Dacă noi
curităţii în lume", iniţiat de găţii materiale, energie si re consecinţelor sale negative şi atacuri vor avea loc. Statele
delegaţia română, căreia i surse intelectuale Eliminarea marilor pericole care le ge A L P. M . S. U . Unite trebuie să poarte răs
s-au alăturat, 1n calitate de acestei risipe enorme de re nerează, cheamă toate statele escaladare a războiu punderea pentru toate conse
coautori, alte 24 delegaţii A- surse cheltuite în cursa înar lumii să întreprindă măsuri cinţele Pînă acum. noi am
ceastâ problemă a fost în mărilor, care impietează a eficiente pentru încetarea şi BUDAPESTA 25 — Cores bru al Biroului Politie, se hotârit să nu participăm Ia şe
scrisă pe ordinea de zi a ac supra vieţii economice şl so diminuarea cursei înarmări pondentul Agerpres, Alexan cretar a) C.C. al P.M.S.U., a dinţa de săptămîna aceasta
tualei sesiuni a Adunării Ge ciale a tuturor statelor, ar lor şi progresul pe calea spic dru Pintea, transmite : In a prezentat pe larg poziţia Par lui din Indochina“ a convorbirilor de pace".
nerale la cererea tării noas avea o influentă pozitivă in dezarmare. treia zi a lucrărilor celui tidului Muncitoresc Socialist
tre. special asupra dezvoltării ţă Rezoluţia cere Comitetului de-al X-Iea Congr.es al Ungar în diferite probleme WASHINGTON 25 (Ager- rii războiului"; în acelaşi timp, 1
In preambulul documentu rilor in curs de dezvoltare şi pentru dezarmare de la Ge P.M-S.U. au continuat dezba internaţionale actuale şi ale pies). — Ministrul apărării a) ele depăşesc cadrul strict mi 1
lui se subliniază că Aduna ar facilita progresul naţiuni neva să continue să acorde terile pe marginea rapoarte mişcării comuniste şi munci S.U.A., Melvin Laird, a in- litar. „devenind probleme po
rea Generală, conştientă de lor spre realizarea scopurilor întreaga atenţie problemelor lor prezentate. Participanţii toreşti internaţionale Despre rcirat să motiveze, in cursul litice care se repercutează a
pericolele mari pe care Ic lor economice şi sociale, con menite să pună capăt cursei la dezbateri au abordat mul relaţiile economice cu ţările audierii sale succesive de că supra posibilităţilor practice
prezintă pentru omenire tribuind totodată în mod e înarmărilor şi în specia) a tiple probleme concrete ale membre ale CA.ER. ca şi tre comisiile senatoriale pen dc a se pune capăt războiului*4. ATLAS
spirala înarmărilor si, în spe fectiv Ia îmbunătăţirea rela celei nucleare. Totodată, cere construcţiei economice şi ale despre unele aspecte ale re tru serviciile armate şi pen „Singura modalitate de a ob
cial. existenta unor imense ţiilor internaţionale, la men secretarului general al O.N.l-. vieţii de partid. Biszku Bela, laţiilor de colaborare econo tru problemele externe, hotâ- ţine eliberarea prizonierilor
stocuri de arme nucleare, ţinerea păcii şi securităţii să pregătească, ajutat de ex membru al Biroului Politic, mică şi cooperare industrială rîren Administraţiei de « e de război americani, a preci
dîndu-şi seama de creşterea lumii perţi în materie, un raport a secretar al C.C a) P.M.S.U., ale Ungariei cu celelalte ţări. fectua raiduri de bombarda zat Fulbright, constă în ne
continuă a cheltuielilor mili Adunarea Generală. con supra consecinţelor economice s-a referit pe larg, în cuvîn- a vorbit Nyers Rezso, mem ment asupra teritoriului R.D. gocierea unui sfîrşit al aces
tare, este convinsă că dacă nu ştientă de faptul că sarcina Si sociale ale cursei înarmări tuJ său. la modificările pro bru a) Biroului Politic, secre Vietnam şi a trimite un grup tui război’
se Iau imediat măsuri urgen fundamentală a O.N.U. este lor şi cheltuielilor militare şi puse a fi aduse statutului tar al CC al P.M.S.U. special de comando în teritn Liderul majorităţii democra 21 CUTREMURE DE
te pentru încetarea cursei de a promova edificarea si cheamă guvernele, organiza partidului, modificări izvorî- Miercuri, congresul a fost riul unui stat independent şi te din Senat. Mike Mansfield, PA MINT
înarmărilor şi pentru pro menţinerea nâcii si securită ţiile neguvernainentale, insti te din necesitatea dezvoltă salutat de delegaţii unor par suveran, pînă in apropierea a deplins. de asemenea, hotă-
gresul pe calea dezarmării, ţii lumii, holărilă să adopte tuţiile şi organismele interna rii continue a democraţiei de tide comuniste şi muncitoreşti capitalei tării. în vederea li rîrea de a efectua raidurile In localitatea italiană
ţionale să acorde tot sprijinul partid, a întăririi muncii co din Austria, Belgia, Cioru, nei misiuni de aşa-zisă „salva de bombardament şi acţiunea Mignanu Montelunyu ou
secretarului general în reali lective. Mai mulţi delegaţi RPD. Coreeană, Cuba, Fin re" a piloţilor americani luaţi trupelor americane in terito fost înregistrate alte ¿1
de cutremure Ue puminl.
şi sănătăţii. Acest proiect zarea acestui raport care să s-au referit la problemele si landa, Franţa. Iugoslavia şi prizonieri în timpul raidurilor riul nord-vietnamez. Chiar un Specialiştii seismologi şi
altele
tuaţiei internaţionale, la po
urmează să fie dezbătut de fie prezentat spre dezbatere litica externă a Ungariei. Ast anterioare de bombardament. succes at raidului grupului de» geologii sosiţi la faţa lo
comando a apreciat, la lîndu!
o comisie mixtă u Senatu celei de-a 26.-a sesiuni a A- Dezbaterile congresului con Agenţia Reuter relatează că cului uu Cerul populaţi
lui şi Camerei Reprezentan dunârii Generale a ON U. fel, Komoczin Zoltan, mem tinuă. din întrebările insistente pu său. senatorul Edmund Mus-
ţilor pentru a se realiza nn se ministrului, apărării re kie. unul din fruntaşii Parti ei să puiâsească de ur
genţă
ba
locuinţele.
acord asupra diferenţei de zultă că majoritatea senatori dului democrat, ar fi consti
Munlelungo,
Mignuno
sume prevăzute în proiecte lor, atît democraţi cît şi repu tuit un eşec politic deoarece unde mişcările seismice
le întocmite de cele două blicani. consideră aceste ac ar fi afectai şansele de a pu se succed fără întreru
organisme legislative pentru ţiuni drept cea mai gravă es ne capăt războiului prin ne pere de la începutul lu
anul fiscal 1971. După cum caladare a războiului din In gocieri. El a susţinut că astfel nii septembrie, peste
se ştie, anul trecut preşe dochina de la încetarea. în ur de aventuri militare nu tre 1 OOu (le persoane, din
dintele Nixon a făcut uz. mă cu doi ani, a bombarda buie să fie acceptate dc Se cele 3 000 cit numără a
de dreptul său de veto pen mentelor asupra teritoriului nat. criticind Administraţia ceastă localitate, au u-
tru a respinge proiectu'l de Republicii Demarate Viet pentru faptul că nu a consul bandonat casele, fiind
cheltuieli federale în dome nam. Preşedintele Comisiei se tat în prealabil Congresul. cazate tn corturi. Puter
niile amintite, oblîgînd ast natoriale pentru problemele •A
fel Congresul să întoc externe. William Fulbright. a „Departamentul de Stat a nice mişcări telurice au
mească un alt proiect. caracterizat acţiunea întreprin fost informat, consultat şi im fost semnalate şi în re
BUDAPESTA. — La să de grupul de comando ca plicat" în legătură cu raiduri giunea de nord n Itali
Budapesta a fost sem KHARTUM. — Intr-un o operaţiune provocatoare care le de bombardament ale avia ei, în apropierea fronti
nat acordul ungaro-cc- discurs rostit la Khartum şi ar putea să aibă drept rezul ţiei americane asupra terito erei cu Austria.
hoslovac privind schim transmis de postul dc radio tat „intensificarea luptelor şi riului R.D. Vietnam şi a in
bul de mărfuri şi plă Omdurman, Gaafar el Nu- escaladarea războiului". El a cursiunii grupului specia) dc
ţile pe anul 1971. A ineîry, preşedintele Consi apreciat declaraţia lui Laird, comando, a declarat John ÎNCONJURUL lu m ii
cordul prevede o creş liului Comandamentului re potrivit căreia „Administraţia King, purtătorul de cuvînt LA BORDUL UNEI
tere a livrărilor reci voluţiei sudaneze, a afir i«i în considerare alte acţiuni" a) Departamentului de Stat El AMBARCAŢIUNI CU
proce de mărfuri cu a mat că actualul plan de pentru „eliberarea prizonieri a dezminţit, astfel, afirmaţiile PINZE
proximativ 8 la sută cinci ani reprezintă începu lor americani", drept o ame unor ziare americane că acest
fată de nivelul anului tul unei vieţi economice ninţare de invadare a terito departament nu ar fi fost con Alain Pellelier, în
1970. planificate pe baze ştiinţi riului R.D. Vietnam Aseme sultat King a precizat că am virstă de 40 de ani, a
fice. singurul garant al sta nea acţiuni, a arătat senato bele acţiuni au fost „coordona luat marţi startul la bor
bilităţii şi nrogresului în te în prealabil in cadrul ramu dul ambarcaţiunii cu
domeniul economiei. rul. creează premisele „lărgi- rii executive'*. pînzn „Arauna" Cn lun
LAGOS. — Reprezentanţi In ceea ce priveşte O gime de 10 metri, pentru
sovietici şi nigerieni au rientul Apropiat, el a sub a efectua mebtijuFtil lu
semnat, la Lagos, în nume liniat din nou solidaritatea mii de la esl la vest. El
le guvernelor lor, un con Sudanului cu celelalte state speră să parcurgă tra
tract privind efectuarea dc arabe, precum $i cil lupta Situaţia din Cambodgia seul, în lungime de
către Uniunea Sovietică a populaţiei palestiniene 28 000 mile nautice, în
unor lucrări dc prospectări 300 de zile. Această ten
geologice în Nigeria, infor OTTAWA. — Premierul PNOM PENH 25 (Agerpres). Kompong Son Principala tativă de înconjur al lu
mează agenţia TASS. Con canadian, Pierre Trudeau, a „Luptele se intensifică in cale de comunicaţie dintre a mii de la est la vest
tractul prevede efectuarea reînnoit în Camera Comu Cambodgia, a cărei capitală cest important port cambod nu a fost niciodată rea
pe scară largă de cercetări nelor, marţi, oferta făcută se află din ce în ce mai izo gian şi Pnom Penh este con lizală ptnă acum
aeromagnetice şi de lucrări răpitorilor ataşatului comer lată de restul ţării'', transmi trolată de patrioţi De ase
de prospectare terestre în cial britanic James Cross de te agenţia France Presse. Pe menea, detaşamentele forţe LEGATURI TELEFONICE
vederea descoperirii rezer a părăsi în siguranţă (ara de altă parte, atacurile tru lor populare de rezistenţă au DIRECTE INTRE GRECIA
velor necesare viitoarei si- în schimbul punerii in li pelor saigoneze, sprijinite de reuşit să preia controlul asu Şl ALBANIA
derurgii nigeriene bertate a sechestratului. El Evoluţia evenimentelor din Guineea aviaţie şi artilerie în provin pra căilor de acces spre pro
vincia Battambang şi au în
cia Ratanakiri, au fost res
a relevat că atîl guvernul Agenţia Reuter trans
FORT BENNING. — federal cit şi cel provincial pinse. Peste 160 de soldaţi s> trerupt circulaţia pe şoseaua mite din Atena că Gre
Battambang şi Siem
dintre
ofiţeri inamici au fost ucişi,
Curtea marţială din sînt gata să trateze cu re cia şi Albania au des
Fort Bcnning a suspendat prezentanţi ai „Frontului de Guineei „pentru a o ajuta să iar subunităţile saigoneze au Reap chis, pentni prima oară
fost nevoite să se retragă în
miercuri pentru o săptămî- eliberare a Quebec-ului" CONAKRY 25 (Agerpres). debarcării unor trupe de mer Patru capitale provinciale după anul 1940, legături
nă dezbaterile în procesul pentru a obţine punerea în Postul de radio guineez cenari Intr-un comunicat a) combată submarinele şi na Vietnamul de sud. Forţele — Kompong Son, Kompong telefonice directe.
intentat locotenentului Wil libertate a lui Cross, răpit „Vocea Revoluţiei" a anunţat acestui organism se cere con vele de război portugheze ca patriotice au declanşat ac Cham. Kompong Thom şi Această măsură survi
liam Calley, acuzat de asa la 5 octombrie că în cursul nopţii trecute au vocarea de urgentă a Consi re continuă să se afle în ape ţiuni simultane asupra a 12 ne la puţin timp după
sinarea, la 1G martie 1968, fost întreprinse noi incursiuni liului ministerial şi a Comi le teritoriale ale Guineei". Pre obiective militare ale regimu Siem Reap — sînt în pre deschiderea unei linii
a 102 civili vietnamezi ¡n PRAGA. — In zilele de pe teritoriul guineez de că tetului apărării ale Organiza şedintele Seku Ture, a men lui Lon Noi din provincia zent Izolate de Pnom Penh. telegrafice directe intre
masacrul comis de plutonul 23 şi 24 noiembrie 1970, la tre forţele mercenare Postul ţiei Unităţii Africane care ţionat Diallo Telli, este per cele două ţări.
pe care i! comanda în satul Praga au avut loc convor de radio citat comunică, tot să hotărască măsurile de a fect sănătos, cu toate că au
Song My. Totî cei 21 de biri între Jan Busniak, ad odată. că aceste noi atacuri jutorare a Guineei pentru a fost lansate numeroase atacuri
martori ai acuzării, citaţi junct al ministrului de ex au fost respinse de unităţile dejuca agresiunea străină împotriva palatului său Sn pri COPII REALIŞTI
pînă în prezent, au pus în terne al R.S. Cehoslovace, şi armatei guineeze. In acelaşi ★ mele ore ale agresiunii ; el
lumină proporţiile fărădele ambasadorul A. Galusa, şe timp. se menţionează că nave ADDIS ABEBA 25 (Ager conduce personal rezistenţa De obicei previziunea
gilor comise dc militarii a ful secţiei politice din Mi inamice se află în continua preş). — In legătură cu o no populară. despre anul 2 000 infier-
mericani împotriva locuito nisterul Afacerilor Externe re în apele teritoriale ale uă tentativă de debarcare a btntă imaginaţia, năs
rilor paşnici ai cătunului al Austriei, informează a- tării A fost lansat un nou unor forţe mercenare Sn Gui cocind tablouri cit se
poale de îndrăzneţe de
ADDIS ABEBA 25 (Ager
sud-vietnamez. gentia CT.K. apel Ia întreaga populaţie de neea, Dialo Telli, secretarul pres). — In urma agresiunii spre cumva arăta lumea
general al Organizaţiei Unită
In timpul convorbirilor a rămîne vigilentă fată de întreprinse de trupe merce peste 30 de ani. Nu ace
WASHINGTON — Fără actele agresive împotriva ţii Africane, a declarat, în
a tine seama de veloul o au fost discutate probleme Guineei. cursul unei conferinţe dc pre nare împotriva Guineei, Con laşi lucru qîndesc copiii
nus de preşedintele Nixon. ale securităţii europene şi ir să, că Sudanul, R.A.U , Nige siliul ministerial al Organiza din Quessant, această
Senatul american a aprobat stadiul pregătirilor în vede ria, Libia şi Algeria au pre ţiei Unităţii Africane se va insulă franceză din
un proiect de lege prin ca rea convocării Conferinţei CONAKRY 25 (Agerpres). gătite trupe pentru a fi trimi reuni la 9 decembrie în şedin dreptul peninsulei Bre
re se alocă suma de 19,2 Consiliul Organizaţiei state se în Guineea dacă guvernul ţă extraordinară, anunţă sur tagne.
miliarde dolari pentru pro europene Sn problemele se lor riverane fluviului Sene de la Conakry va adresa o se oficiale din capitala etio- „Inchipuiţi-vă că pă
grame în domeniile muncii curităţii pe acest continent. gal. organizaţie din care fac cerere în acest sens. Diallo pianâ. răsiţi Quessant ul în
parte Senegalul. Maurîtania. Telli a lansat, totodată, un Simultan urmează să aibă 1970 şi vă reintoarceţi.
Mali şi Guineea, s-a reunit apel. Sn numele preşedintelui loc o reuniune a Comitetului peste 30 de ani. Spuneţi
înlr-o sesiune de urgentă Seku Turc, tuturor ţârilor a de apărare al O.U.A. ce v-ar impresiona plă
BERLINUL OCCIDENTAL. — Un Judecător bri pentru a examina situaţia fricane de a trimite avioane Locul celor două reuniuni nu cut şi ce v ar întrista.
tanic a liotârît ca Ekkehard -Weil, autorul atacului creată în Guineea Sn urma de vînătoare şi bombardament a fost încă stabilit. Ce că aşteptaţi să găsiţi
comis la 7 noiembrie împotriva unui membru al în Quessant fu anul
gărzii sovietice care asigura paza Monumentului 2 000 ?0 Aceasta o fost
Ostaşilor Sovietici din sectorul englez al Berlinului tema unei compuneri
occidental, să fie reţinut preventiv pînă la 8 de liminarea P.L.D. ca forţă acti ria, de unde fusese eliminat In tului sovieto-vest-german, pa propusă elevilor de la
cembrie. COMENTARIUL ZILEI vă de pe scena politică vest- 1966. Observatorii politici con rafarea Tratatului polono-vest- şcoala de pe insulă. Pă
împotriva lui au fost formulate şapte capete de germană. In aceste dispute cu sideră aceste rezultate un suc german care recunoaşte linia rerile lor in unanimita
acuzare. Intre altele, Wcil este învinuit de tentativă caracter deschis s-a intercalat ces remarcabil pentru liberali, Oder-Neisse drept frontiera te au exprimat o mare
de omor cu premeditare şi port ilegal de arme şi După consumarea vacantei în Bundestag pînă la încer un caz de corupere a unui cu atît mai mult cu cît el a occidentală a Poloniei. Or. decepţie. Aş dori ca
muniţii. La 0 decembrie, atentatorul va compărea în parlamentare din vara aceas cări de corupere a unor de deputat liberal. Dezvăluirile fost obţinut în condiţii cu to opoziţia ereştin-demoeralâ a Quessant să devină din
fata unui tribunal militar britanic. ta. scena politică vest-germa- putaţi liber-democraţi. făcute de deputatul în cauză. tul deosebite pentru acest contestat tocmai aceste cle nou simplu şi calm ca
nă a fost martora unor dispu Dizidenţa liberală, care a Geldner, au provocat senza partid. Pe de altă parte, parti mente realiste ale politicii gu înainte, scrie unul din
te interne, atingînd adeseori redus cu trei voturi majori ţie şi stupoare în opinia pu ciparea la coaliţia guverna vernamentale. De aceea re tre f>let;i „Ceea ce mă
puncte de maximă intensitate. tatea guvernamentală în Bun- blică vest-germanâ. mentală şi. îndeosebi, activita- zultatele confruntării doctorii întristează este că nu-mi
Dintre acestea, pe prim plan le sînt considerate, atît in pol găsi plajele copilă
s-au situat dizidenţa din Par R F. a Germaniei cît şi în stră riei mele. Ele au deve
inătate. ca o aprobare a ac
tidul liber-democrat, „cazul ţiunilor politice iniţiate de gu nit murdare din cauza
degradării şi poluării, a
Geldner** şi cele două scrutine
eforturile opoziţiei creştin- mom politic nsj-cimn vernul Brandt-Scheel \ pei‘\ scrie un altul.
provinciale din Hessa şi Ba
varia. In esenţă, este vorba de
Nu trebuie trecui. Insă. cu
MIGRAŢIA PEŞTILOR
vederea că
U.C.D./U.C.S. a
& democrate de a lansa o pu obţinut la cele două consultări Migraţia peştilor con
ternică
ofensivă
împotriva
electorale procentaje superioa
actualei coaliţii guvernamen destag, părea, la un moment Cele două alegeri provincia (ca susţinută de liderul par re celor anterioare. Aceasta se \ stituie în Cuba obiectul
tale de Ia Bonn formată din dat, că va determina un curs le s-au desfăşurat în landuri tidului Wnlter Scheel.care în explică prin faptul râ o parte unor imi'nrtant.e studii.
social-democraţi şi liberali. favorabil opoziţiei ereştin-de- în care corpurile electorale a acelaşi timp este şi ministrul dintre alegătorii care au votat In prezent. ihtinlngii cu
Alegerile generale de anul mocrate. De altfel, liderii a veau simpatii politice opuse. federal de externe, in tradu mai înainte pentru Partidul banezi se ocupă de mar-
* £ a r gfr*' trecut, după cum sc ştie, au cestora s-au şi grăbit să prezi Dacă Hessa era considerată ui. cerea în practică a obiective naţional democrat, grupare po \ narea peştilor din zonc-
adus o importantă schimbare că o viaţă scurtă coaliţiei, ri- fief politic al social-dcmoera- lor guvernului in domeniu) litică neonazistă, au optat pen \ le cele mai abundente
în viaţa politică vesl-gcrmană, dicînd problema organizării dc ţilor, Bavaria era cunoscută oolilicii externe, fală de ţările tru U.C.D./U.C.S., răcind . in unele varietăţi .4nul
concretizată prin instalarea u alegeri generale înainte de ex ca o citadelă a U.C S., ramu socialiste au conferit P.L.D un astfel să lipsească de aureolă f acesta se fae e.r.nerien-
nui cancelar social-democrat, pirarea actualei legislaturi. In ra bavareză a U C D. La prima plus de personalitate care, pi succesul electoral al creştin- \ ţ.e cu tonul ..hnnitfi“. in
în persoana lui Willy Brandt acest context, alegerilor pro vedere, scrutinurilc «au confii nâ în acest an. era considerat democraţilor In ceea ce pri i corpul n 3 000 d>’ per'i
Partidul U.C.D/U.C.S. s-a vă vinciale din Hessa şi Bavaria mat tradiţia, cele două gru lipsit dc relief şi în conseein veşte Partidul national demo din această rarietot/- te
A * \ vor introduce l'd'ulefc
zut astfel, pentru prima oară li s-a conferit o semnificaţie pâri politice obţinind rezulta ţâ fără viitor politic. crat. s-a dovedit încă o dală l din material plnst'r
împins pe băncile opoziţiei, si care a depăşit cu mult cadrul tele scontate. Privite însă. a Actuala coaliţie guverna că atunci cind forţele demo lunoi de 10 cm in'Urlnd
tuaţie cu care se pare că nu local Mânuşa aruncată de o- nalitic, din ele se desprind mentală rcnunţînd în bună cratice acţionează cu liniari
prea s-a împăcat. Aceasta a poziţic coaliţiei guvernumenta semnificaţii mult mai profun parte la politica externă a gu re. ele sînt capabile să ani \ ţ n u m ă r u l p e ş t e l u i r ^ s p * ' -
tiv şi adresa mut nil w
fost confirmată de numeroa Ie a transformat cele două de. Astfel. Partidul libcr-de- vernelor precedente, caracter» hilez.c acţiunile grupărilor de . şliinţifie unde a 1o*t
R.P D, COREEANA - Atit recolta pomicola cit şi cea cerea sele încercări de a schimba campanii electorale în dispute mocrat a reuşit să stopeze de zatâ prin imobilism şi împo dreapta Eliminarea P.N.D. din \ mărunt Dur»* această a-
clinul de popularitate deose
lieră din acest an a fost, datorită aplicării tuturor cunoştinţelor raporturile de forţă în favoa politice cu caracter federal bit de accentuat, în ultimii vărată de idei anacronice, a dieta din Ravarin este o dova \ pera/ie peştii t'-or fi lă-
UC.D^U.C.S a urmărit do
ştiinţifice şi tehnice, toarte bogată. rea sa Gama metodelor folosi uă obiective principale : de ani, mcnţinîndu-se în parla reuşit să obţină unele succe . saţi liberi.
Recoltă bogată de (rude în livezile cooperativei Ryongsan, se importante : stabilirea de dă în acest sens.
regiunea Yomju, la nord de Pyongan. te s-a extins de la declanşa terminarea unui declin sensi mentul provincial din Hessa contacte între cele două sta \
rea unor furtunoase dezbateri bil al social-democraţilor şi e- şi revenind în cel din Bava- te germane, semnarea Trata- C. VARVARA V -
Rtdacţla fl admlnUIraţia tiarulul t Deva, tir. Dr. Petru Groza nr. 35. Te lefoano t 12317 |l 11588. Tiparul i întreprinderea poligrafica Deva. 44065