Page 89 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 89
■t/nn/tn/ă *
V 5
\
H Vizita delegaţiei de partid
\
române în Belgia
g 0 nouă contribuţie con i
structivă a României la O.N.U.
ai Curier, Atlas
ANUL XXI). Nr. 4942 VINERI 27 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI ////////////A
Consumul specific de cocs Decorări la Stat
un indicator cu rezonante Uzinei „Victoria“ Caían i s-a conferit „Ordinul Muncii“ cl. I
Ln Consiliul de Stnt, n nvut
de permanentă actualitate loc. joi dimineaţa, solemnita activitate desfăşurată in anii înfiinţarea Institutului poli meniu. cu prilejul împlinirii care. mulţumind pentru pre
merite deosebite în întreaga
ţuirea
ncordalâ, a exprimat
vîrstei de 70 de ani. Consi
tehnic „Trainn Vuia" din Ti
construcţiei socialiste a ţârii
hotărîrea cadrelor didactice, a
şi
tea conferirii unor titluri
mişoara, o fost conferit titlu)
liul de Stnt a conferit ordinul
ordine ale Republicii Socia şi pentru contribuţia perso de „Om de ştiinţă emerit al „Steaua Republicii Socialiste studenţilor, a întregului co
liste România. nală adusă la dezvoltarea u Republicii Socialiste Româ România" clasa I. tovarăşu lectiv de mumă de ln Institu
Prin rolul hotârîtor ce îi esle evidentă fiind fundamenta avaria suferită de furnalul nr.8 înaltele distincţii au fost zinei „Victoria" Călan şi la nia" profesorilor Corîolan lui profesor doctor docent tul politehnic „Traian Vuia"
revine in producţia de fontă, tă pe măsurile practice ce vor in primul trimestru al anului. înmînalc de tovarăşul Nicolae realizarea an de an a sarci Drâgulescu şi Pompiliu Ni Virgil lanovici. prim-adjunct din Timişoara, de o-şi consa
prin ponderea însemnată pe prinde viată, în bună parte Este adevărat că. începînd Ceauşescu, preşedintele Con nilor de plan. la diversifica colau, titlul de „Profesor uni al ministrului şi şeful Depar cra energiu, priceperea şi pa
care o are Sn preţul de cost încă în cursul acestui an. Re din luna august, situaţia n în siliului de Stal. secretar ge rea şi îmbunătăţirea calităţii versitar emerit al Republicii tamentului geologiei din ca siunea pentru prosperitatea
al acesteia, cocsul s-a impus paraţia capitală a furnalului ceput să intre pe făgaşul nor neral al Partidului Comunist produselor. Consiliul de Stat Socialiste România" tovarăşi drul Ministerului Industriei României.
cu deosebită pregnanţă aten nr. 1 şi construcţia de noi cnu- mal, fapt oglindit şi în consu Român. a conferit' titlul de „Erou al lor Constantin Avram, Mihai Miniere şi Geologiei. A luat apoi euvîntul prof.
ţiei colectivelor de furnalişti, pere vor crea noi posibilităţi murile de cocs realizate. In La solemnitate au luat par Muncii Socialiste" şi medalia Broşovan, Victor Gheorglun,. A luat euvîntu] Eroul Mun dr. docent Virgil Tanovici care
orientîndu-le preocupările spre pentru ridicarea în continuare luna august, acesta a tosí mai le tovarăşii Emil lîodnaraş, de aur ..Secera şi Ciocanul" Dan Mateescu. îoan Vlădea. cii Socialiste Adolf Drueker, a mulţumit călduros pentru
utilizarea lui raţională. Baro a temperaturii aerului insuflat mic iată de nivelul planificat Gheorghe Pauâ, Virgil Trofin, tovarăşului Adolf Drueker, di ’ şi ordinul „Meritul Ştiin directorul uzinei „Victoria" aprecierea acordată muncii sa
metrul eficienţei economice şi asigurarea unui regim termic cu 7.37 kg pe tona de fontă. în 11ie Verdcţ, Dumitru Popes- rectorul uzinei. ţific" clasa I. profesorului — Călan, care a mulţumit tn le de aproape cinci decenii în
în acest sens este, în ultimă optimizat In funcţionarea fur septembrie cu 19..38 kg iar in cu. Leonte Râutu, Vasile Totodată, au fost acordale îoan Anton. De asemenea, au numele colectivului uzinei domeniul' didactic şl ştiinţific
instanţă, consumul specific nalului. Totodată — după cum octombrie cu 5,26 kg, reuşin- Vîlcu, Mihai Mariuescu, vi „Ordinul Muncii“ clasa a fost distinşi cu „Ordinul Mun „Victoria" Călan şi al său şi de peste un sfert de veac
de cocs realizat pe tona de ne informa inginerul losif Ia- du-se astfel să sc recupereze cepreşedinte al Consiliului de If-a, tovarăşului Ion Hodorog, cii“ clasa a ii-a, tovarăşii: îoan personal conducerii de partid în activitatea geologică prac
fontă. Modul în care a evo cob, şeful serviciului tehnic în cea mai mare parte din coc Miniştri, Constantin Slătescu, maistru principal turnător, Dcsabala — profesor. Eugen şi de stat pentru înalta cinsti tică: .In acest timp — a spus
luat acest important indica din uzină — la acest furnal se secretarul Consiliului de Stat, precum şi „Ordinul Muncii" Pop — conferenţiar şi Gheor re ce li se face, pentru distinc vorbitorul — m-am -străduit
tor, Sn cursul anului 1970, la sul consumai suplimentar. Nicolae Agachj. ministrul in clasa a TII-a şi ordinul ghe Savii — profesor, iar cu ţiile acordate. »Vă asigurăm cu să contribui ta realizările geo
furnalele de la Călan şi Hu „Mergînd pe linia pozitivă dustriei metalurgice. Bujor „Steaua Republicii Socialiste „Ordinul Muncii" clasa a acest prilej pe dumneavoastră logiei româneşti şi vă asigur
nedoara. evidenţiază aceste a ultimelor luni — ne spunea Almâşan. ministrul industriei România" clasele a IV-o şi a Hl-a şi ordinul „Meritul tovarăşe Nicolae Ceauşescu — câ voi munci cu aceeaşi dă
realizări, dar şi unele învăţă tovarăşul Oleg Bublic, inginer miniere şi geologiei, şi Mir- V-a. unui număr de 18 mun Ştiinţific" clasa a Ilf-a un a spus vorbitorul — că nu ruire pentru e corespunde în
minte care se impun atenţiei La furnalele de la şef în sectorul furnale-aglome-, cea Malita. ministrul învăţă- citori, maiştri, ingineri şi teh număr de 22 cadre didactice vom precupeţi nîci un efort crederii ce mi se arată“.
de viitor. ratoarc — pînă la sfirşitul anu mîntului. nicieni ai uzinei. şi alţi lucrători ai aces pentru realizarea sarcinilor ce
lui sînlem hotărî ti — şi vom A fost conferit ..Ordinul tui institut. De asemenea, A luat apoi euvîntul tova
Lo furnalele Uzinei „Victo Muncii“ clasa I uzinei „Vic Prin acelaşi decret s-a con revin uzinei noastre în anii răşul NlCOLAi: CEAUŞESCU.
ria" Călan producţia de fon Călan şi Hunedoara reuşi cu siguranţă — să recu toria" Călan, în semn de a- ferit „Medalia Muncii“ ţi s-a conferit „Medalia Mun viitorului cincinal. Prin aceas
tă realizată în primele zece perăm toată pierderea suferită precicrc deosebită a contribu nui număr dc 34 de munci cii şi medalia „Meritul Ştiin ta vom dovedi ră uzina „Vic La sfirşitul festivităţii, to
luni ale anului a fost înso la cocs. Şi aceasta, cu atît mai ţiei aduse de această între tori. maiştri, tehnicieni şi ţific" unui număr de 11 ca toria" Călan merită apreci varăşul Nicolae Ceauşescu şl
ţită, consecvent, de reducerea mult cu cît anul viitor ne pune prindere la opera de con funcţionari ai uzinei. dre didactice. erea făcută cu prilejul festi ceilalţi conducători de partid
consumului de cocs, în me Sn iată probleme cu mult mai strucţie a socialismului în In cadrul aceleiaşi solemni Pentru contribuţia deosebi vităţii de astăzi“. şi de stnt s-au întreţinut In
die rezultind in această pe va trece la experimentarea uti pretenţioase, consumul speci patria noastră, cu prilejul tăţi, pentru îndelungată şi tă la dezvoltarea cercetărilor In numele celor decoraţi de tr-o atmosferă caldă, tovără
rioadă o economie de circa lizării bigazului pentru încâl- fic fiind micşorat prin plan cu aniversării a 100 de ani de rodnică activitate didactică şi geologice, pentru îndelungata la Institutul politehnic „Tra- şească, cu persoanele care au
6 kg cocs pe fiecare tonă de zirea cauperelor. In paralel sc 12 kg fată de normele din 1970. la înfiinţarea sa. tehnîco-ştiinţifică, cu prilejul şi rodnica activitate didac primit decoraţii şi distincţii.
fontă produsă. Evident, acest preconizează aplicarea unei Hotărîrea noastră are temeiuri Cu acelaşi prilej, pentru aniversării a 50 de ani de la tică. ştiinţifică şi organizato îan Vuia" din Timişoara a lu
rezultat încorporează munca măsuri de tehnică nouă, care viabile". îndeosebi intrarea în rică desfăşurată în acest do- at cuvţntul prof. Ion Anton,- (Agerpres)
şi preocupările permanente constă in oreîncălzirea gazului funcţiune a noii statii de con-
ale furnoliştilor, căutările metan insuflat în lumal cu casare-sortare a minereurilor
asidue subordonate asigurării ajutorul unei instalaţii, al că din combinat, va conduce Ia o
unui proces tehnologic cu cît rei prototip se realizează în scădere a consumului de cocs CUVINTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
mai mici oscilaţii de la traseul cadrul uzinei. Aceste măsuri, cu circa 5-10 kg pe tona de
norma). „In activitatea noastră la care se adaugă efectul in fontă. Sînt şl alte măsuri pre
— arăta ing. Coloman Fuhr trării în funcţiune a noii staţii conizate De pildă, avem în ve
mann, şei adjunct al secţiei de concasare-sortare a mine dere experimentarea şl apoi Sfimati tovarăşi, pentru rez.ultalelc obţinute în dorinţele şi cu atît mai mult cu dezvoltarea rapidă a ştiin semnat in cercetarea solului
furnale — primează cu consec reurilor, alcătuiesc principalele aplicarea — pentru prima dată In numele Comitetului Cen activitatea de pînâ acum, pen va trebui să ne perfecţionăm ţei şî tehnicii pe plan inter şi subsolului românesc, în
ventă grija pentru asigurarea căi pe care furnalişlii Călanu- în tară — a unei tehnologii tral al partidului, a| Consiliu tru munca pe care fiecare din activitatea. îmi exprim con naţional. Construcţia socialis descoperirea multor resurse
unei temperaturi ridicate a ae lul vor reuşi să Iacă fată mari moderne care constă Sn utili lui de Stat şi al guvernului, tre dv. aţi depus-o şi o depu vingerea că şi colectivul uzi mului, progresul multilateral mineraliere, care au contri
rului insuflat în furnale, utili lor obligaţii ce le revin tn do zarea oxigenului la furnalul adresez calde felicitări colec- neţi în vederea realizării mâ- nei „Victoria“ — Călan va Şli al patriei noastre sînt strîns buit la realizările de pină a-
zarea tn mal mare proporţie meniul producţiei de fontă şi nr. 5. Scontăm ca prin inter tiwiur’ Lizîhei '„'Vieroi-ra*“’ — ,-j v Nuiuiii elaborate de - să îndeplinească’cu cinste sar legate de dezvoltarea ştiinţei cuni ale inlustriei noastre.
c gazului metan prin gurile de al reducerii consumului speci mediul acestui nou procedeu Călan, pentru decorarea cu congresul partidului, de Co cinile care îi vor reveni. VA şi culturii, lată de ce parti Apreciez în mod deosebit ac
vini, menţinerea unei tempera fic de cocs ln anul viitor. să ajungem la ’economisirea Ordinul Muncii clasa I, cu pri mitetul Central, pentru dez urez dv., întregului colectiv, dul, Comitetul Central, aşteap tivitatea pe care tov. Tano-
turi optime la gîtul furnalelor. In mod aproape analog s-a a circo 40 kg cocs pe tona de lejul împlinirii a 100 de ani voltarea multilaterală, pe ca succese în activitatea de vii tă de Ia învătămîntul superi vici a depus-o în direcţia a
patriei
lea socialismului, a
Reducerea consumului specific acţionat, am putea spune, $i fontă produsă la acest agregat. de existenţă. tor. or o contribuţie şî mai va ceasta şi consider că are încă
ie coos a fost influenţată de la furnalele! Hunedoor-ei. Şi Determinante in acest sens vor De asemenea, doresc să fe noastre. In ce priveşte Institutul po loroasă în formarea cadrelor, vâsle posibilităţi, datorită cu
asemenea prin îmbunătăţirea aici au existat preocupări pen fi. de asemenea, reparaţiile ca licit pe directorul uzinei, pre Uzina „Victoria" — Călan, litehnic din Timişoara, într-a în cercetarea ştiinţifică, în e noştinţelor şi experienţei sale,
Încărcăturii furnalelor şi sul) tru stimularea factorilor esen pitale planificate la furnalul nr. cum şi pe inginerii, tehnicie ca şi celelalte uzine metalur devâr, în cei 50 de ani de ac dificarea socialismului în pa să contribuie şi în viitor la
sspect granulometric, f-apt ce ţiali care influenţează scăderea 7. La fabrica nr 2 de aglomera nii şi muncitorii care au fost gice ale noastre, are rezulta tivitate — şi mai cu seamă în tria noastră. Sînt convins că, dezvoltarea geologiei în pa
« stimulat mersul uniform al consumului de cocs, reflectate re a minereurilor, la cîle un distinşi astăzi cu ordine ale te bune în acest cincinal, dar anii socialismului — e] a a bazat pe experienţa de pînâ tria noastră. Partidul şî gu
agregatelor. . pozitiv în realizările bune din cauper de la furnalele nr. 5. Republicii Socialiste România. mai cu seamă are un program dus o preţioasă contribuţie la acum. valorosul corp didactic vernul aşteaptă mult încă de
primele luni ale anului. Din mare în perspectivă. Colec formarea specialiştilor nece de la Institutul politehnic din la geologia românească.
Comparativ cu nivelul adu 7 şi 8". De asemenea, doresc încă o da tivul de la „Victoria" — Câ- sari economiei româneşti. Du
şi pentru primul an al viitoru păcate, acest început bun nu Hotărîrea fermă de a recu tă să adresez felicitări Institu lan va trebui să depună efor pă cum ştiţi. Comitetul Cen Timişoara va aduce în viitor o Avem convingerea cA Dâ-
lui cincinal la furnalele Câla- a avut continuitate. Evidenta pera pînă la finele anului pier tului politehnic „Traian Vu turi neslâbite pentru realiza tra) a dat nu o dată aprecieri contribuţie şi mai însemnată mîntul românesc dispune încă
nului este planificat un con primelor zece luni de activitate derile la cocs exprimă optimis ia" din Timişoara cu prilejul rea lui. îndeosebi trebuie acor înalte activităţii depuse de in îndeplinirea sarcinilor tra de multe bocălîi necunoscute,
sum de cocs mai mic cu circa din sectorul furnale al Hune mul specific al iurnaliştilor hu- împlinirii a 50 de ani de exis dată mai multă atenţie orien cadrele din învâţâmîntul su sate de partid. aflate Ia adinr.lmî mai mari
Doresc să vă urgz, dv.. tutu
58 kg. LuJnd ln considerare doarei înregistrează o depăşire tenţă, să felicit pe rectorul po tării stabilite de Congresul al perior. deci şi cadrelor din ror cadrelor didactice şi tutu şi mai mici : avem convinge
media reducerii consumului re a consumului planificat cu nerioreni care de obicei îşi litehnicii şi pe toţi ceilalţi pro X-Iea al partidului, de către înyăţâmîntul superior dîn Ti ror studenţilor din institutul rea câ nu ne cunoaştem încă
alizată în acest an rezultă 5,55 kg de cocs pe tona de fon calculează cu multă chibzuinţă fesori şi cadre ale institutu Comitetul Central, privind mişoara. deci şi celor din Inşii, politehnic din Timişoara, suc de ajuns solul. Există astăzi
că sarcina ce le revine iurna şansele atunci cînd se angajea lui care au fost distinşi astăzi dezvoltarea cu prioritate a fa tutui politehnic şi. în acelaşi cese tot mai mari pe această mijloace moderne de investi
gaţie. Avem oameni pregătiţi în
liştilor în 1971 nu este de loc tă. Cauzele acestei activităţi ză înlr-o acţiune pretenţioasă. cu ordine ale Republicii Socia bricării oţelurilor speciale şi timp. a pus în fata învâţă- cale. stare să facă aceste Investiga
uşoară. Cu toate acestea, neeconomicoase sînt mai multe liste România. ridicarea nivelului' calitativ al mîntului superior sarcini deo Am lăsat la sfîrşit geolo ţii. Sperăm câ geologia româ
încrederea deplină tn reuşită dar, în esenţă, se Identifică cu S. OLTEANU Adresez felicitări cordiale întregii producţii. Considerăm sebit de mari. gia. deşi ea contribuie direct
tovarăşului lanovici cu prile că mai are multe de făcut în Pentru realizarea progra nească vo aduce o contribu
jul împlinirii a 70 de ani — direcţia aceasta — cu toate mului de dezvoltare a Româ la dezvoltarea economici asi- ie mai însemnată în dece
niul în care intrăm, la asi
mm W SKÊ o vîrstă încă tînârâ — şi cu succesele obţinute — şi uzina niei în deceniul următor, pro gvirind baza de materii pri gurarea economiei cu materii
me. Ieri. în şedinţa Comite
prilejul acordării înaltei dis
„Victoria" — Călan. De alt
blema cadrelor capătă o im
tului Executiv şi a guvernu
prime. Rezultatele dîn ultima
mm tincţii din pai’tea conducerii fel, cred că niciodată nu vom portanţă şi mai mare Fără a lui. am discutat despre pro oenslâ speranţă este îndreptă
a-
vreme deVnonstreazâ că
de partid şi de stat.
putea — şi nu va trebui — să
asigura in toate sectoarele de
blema aceasta şî am arătat
Aceste distincţii oglindesc
toarele tehnice, cadre de spe
realizat. Cu cît vom realiza
într-adevâr o apreciere deose fim satisfăcuţi cu ceea cc am activitate şi. îndeosebi. în sec că este greu să asigurăm un ţită.
¿ . w,. progres rapid nl patriei noas Aş dori să urez tovarăşului
bită din partea organelor cen mai mult cu cît vom ridica cialişti cu o înaltă calificare, tre fără dezvoltarea acestui înnovîcl, tuturor geologilor
trale de partid şi de stat la a pe o treaptă mai înaltă mun nu am putea realiza progra sector Tovarăşul îanovici. noi s'iccese în muncă. fCu-
dresa colectivelor dumnea ca noastră, în toate domeniile, mul elaborat de Congresul al împreună m alţi eminenţi vîntnrea a fost subliniată de
voastră. a fiecăruia dintre dv., cu atît vom creşte pretenţiile. X-lea, nu am putea ţine pasul geoloci. a adus un aport în- repetate aplauze}.
In pagina a-H-a Forestierii pregă
jj tesc producţia lucrările Plenarei
150 de ani de la naşterea ['
anului viitor
lui Friedrich Engels Unităţile forestiere din C.C. al U. I. li.
Judeţul nostru cunosc a-
cuni la confluenta celor do
In ziua de 26 noiembrie a
TEORIA DESPRE GENEZA, ESENJA Şl EVOLUJIA uă cincinale o activitate e- avut loc Plenara Comitetului După dezbateri, plenara a a
fervesccntă. In timp cţ se probat Pi oiecluI Statutului U-
întreprinderea de Industrie locala Deva îşi extinde coope rarea cu industria republicană, FUNCŢIILOR STATULUI - CONCEPJIE ŞTIINŢIFICA, lucrează intens la îndepli Central a) Uniunii Tineretu niunîi Tinerelului Comunist,
realiiînd pentru aceasta cantităţi sporite de piese repere, subonsamble şi confecţii metalice. In nirea sarcinilor de plan pe \ lui Comunist cu următoarea care va fi supus dezbaterii
acest scop s-a construit şi pus jn funcţiune un nou atelier mecanic, cu o capacitate de pro UNITARA Şl ÎNCHEGATA 11)70, lucrătorii forestieri f ordine de zi: Informarea pri membrilor organizaţiei, precum
ducţie de 5 ori mai mare deci! cea anterioară. pregătesc şi demararea în i vind măsurile întreprinse în şi măsurile privind pregătirea
Foto : N. GHENA condiţii bune a producţiei vederea pregătirii şî desfăşu şi desfăşurarea celui d?-nl
I anului viitor. Măsurile lua rării Congresului al IX-lea al TX-Ien Congres ai Uniunii Ti
te şi realizările obţinute pi- Uniunii Tineretului Comu neretului Comunist, care va
nă acum pe această linie nist ; Dezbaterea proiectului avea loc în perioada 18-22 fe
sînt concludente. de statut al Uniunii Tinere bruarie 1971.
tului Comunist şî Informare
In încheierea lucrărilor ple
Dotările de care au bene
ARÂÎIIBilE PE TOM să se erate piuă la ultima brazdă! ficiat în ultimul timp uni asupra activităţii delegaţiei narei, a luat euvîntul tovară
Comu
Uniunii Tineretului
şul Ion Iliescu, priin-secretnr
tăţile aparţinătoare combi
U.T.C., ministru
al C.C. al
nist la cel de-al VlII-lea Con
natului de exploatare şî in
dustrializare a lemnului De gres al F.M.T.D. pentru problemele tineretului.
va au îmbogăţit parcul de
Pregătirea unor baze solide rativele agricole din Sâlişte, spre exemplu, se găsesc co rilor front de lucru corespun că unităţile respective au te maşini şi utilaje al acesto
ra cu peste 130 autocamioa
renuri grele, pe o parte din
recoltei viitoare, prin fertili Cigmău, Dîncu Mare, Bejan, masate 11 tractoare zător. Evident, in asemenea suprafeţe gâsindu-se şi în pre ne, tractoare rutiere, fieră
za rea terenului şi executarea Orâşlie. Bobîina etc. Din analiza situaţiei la zi condiţii se pune întrebarea : zent apă, dar sub nici un mo straie mecanice, despicătoa-
arăturilor pe toate suprafeţe Era posibil însă ca 1a data reiese însă că sînt cooperati preşedinţii şi inginerii uni tiv nu se admite ca executa re, funîculare şi altele. A In legătură cu vizita delegaţiei de
le ce urmează a se însămînţo actuală efectuarea arăturilor ve agricole unde executarea tăţilor respective nu sînt con rea ogoarelor să fie amînatâ crescut astfel indicele de
in primăvara anului 1971, con să nu mai ridice probleme în arăturilor de toamnă creează vinşi încă de rolul şi necesi pînâ în primăvară. Intîrzie- mecanizare a lucrărilor de
tatea executării arăturilor dc
tinuă să ocupe un loc de sea nici o unitate, avind în vede serioase motive de reflecţii şi rea semnalată la cooperativa bază, reprezentând în pre partid şi de stat a Republicii Demo
mă pe agenda cooperatorilor re că au existat suficiente îngrijorare. toamnă ? agricolă din Sâlciva nu sc da- zent 97 la sută la doborît.
şi mecanizatorilor. tractoare puse la dispoziţia Este vorba în primul rînd Suprafeţe apreciabile ne- toreşte insă în exclusivitate 5.3.2 la sută (a scos-apropi-
Unele unităţi cooperatiste, C.A P. Cu toate acestea, în despre C.A.P Geoagiu, unita ogorite se găsesc şi la coope condiţiilor grele de lucru, ci at şi 66.4 la sută la încăr crate Germane în Republica Socialistă
unde s-n acordat atenţie spo raza de activitate a I.M.A. O- te care mai are de ogorît pe rativele agricole din Vaidei. şi unor deficienţe organizato cat.
rită eliberării terenului şi fo răştie mai sînt dc arat peste ste 100 de hectare. Dc aseme Aurel Vlaicu, Pişehinţi, Sîn- rice privind eliberarea la Lucrările de pregătire a E
losirii tractoarelor cu întreaga 600 de hectare din cele aproa nea, în alte unităţi, deşi su landrei şi altele, unde se im timp a terenului de coceni producţiei anului viitor vi- j România
capacitate, an încheiat acţiu pe 4 450 stabilite.- Deoarece prafeţele ncarate însumează pune ca tractoarele să se u- îndeplinirea integrală a pla zează totodată valorificarea I
nea pe toate suprafeţele sta zilnic se lucrează. în medie, cîte 40-50 de hectare, sînt pu lilizeze cu randament maxim nului la arăturile dc toamnă superioară. cu eficien- | Comitetul Central al Parti
bilite. Se drtaşcază in aceas cu 150-165 de tractoare la a- ţine şanse ca lucrarea să se pînâ la tragerea ultimelor necesită maximum de efort tă economică sporită a po- | le Germane, prevăzută pen
tă pri' iută cr:ctt'-)lolc ooziti- râturi. s-ar putea ca în 2-3 zile termine în cursul acestei săp- brazde. din partea cooperatorilor şi tenţialuluî forestier Volu- j dului Comunist Român, Co tru începutul lunii decembrie
vrr oferite de C A R Bcriu. acţiunea să fie încheiată pînâ lâmîni. Aprecierea se referă Unele rămîncri în urmă se mecanizatorilor, folosirea din mu) de masă lemnoasă pre mitetul Central al Partidului a c.
Turd;-;ş. Dineu Mare. Foit, Si- îndeosebi la cooperativele a- constată şi Sn cooperativele a plin a timpului favorabil şi a văzut a se exploata in 1971 Socialist Unit dîn Germania Dala vizitei oficiale de prie-
meria. Brîznic, Deva. Brad. Li ultima brazdă. In vederea grîeole din Câstâu şi Cristur. gricole din raza de activitate tractoarelor destinate lucrării urmează să aibă o valoare şî guvernele celor două ţâri 'enîe a delegaţiei de partid şi
Ribita .şa. Totodată se evi intensificării ritmului de lu ale căror conduceri nu se gră a I.M.A. Ilia. Restanţele cele respective Se va reuşi astfel mai mare cu peste 10 lei pe
besc să ia măsuri energice
denţiază preocuparea susţinu cru s-a făcut o concentrare pentru eliberarea dc coceni a maî mari — cîte 40—100 de ca încă de pe acum să se a- mc faţă de cca realizată in au convenit să amine vizita de stat a Republicii Demácra
te Germane în Republica So
tă pentru fertilizarea cu îngră masivă de forţe în unităţile tuturor suprafeţelor ce urmea hectare — se înregistrează la sîgure o temelie trainică re acest an. în Republica Socialistă Româ cialistă România va fi stabi
nia a delegaţiei de partid şi
şăminte organice a unor în râmase în urmă cu realizarea ză a se însâmînţa Sn primăva C.AP. Sâlciva, Burjuc, Ilia, coltei primului an al cincina de stat a Republicii Democra- lită ulterior.
semnate suprafeţe la eoope- ogoarelor. La C.A.P. Pricaz, ră şi nu asigură mecanizato- Slrbi şi Lăsâu Este adevărat lului următor.