Page 90 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 90

rr
            2                                                                                                                                   DRUMUL  SOCIALISMULUI                                      9 Nr.  4942   «    VINERI 27 NOIEMBRIE 1970



                                 Constatări  de  ani!

                                                                                                                                                                 ALBUM                                                    Activităţi  instructi­
        Măsuri  prompte tot peste...  ani?                                                                                                                                                                                ve,  diversificate

                                                                                                                                                                                                                            Detaşamentul  clasei  a  V-a
                                                                                                                                                                         piommsc                                          B  de  la  Şcoala  generală  nr.
          In  dezbaterile  ce  au  avut   gurarea  numărului  necesar  de   terminarea  saivanului.  concluzia  că  trebuie  luate  mă­                                                                                   1  din  Hunedoara  se  remarcă
        loc  cu  prilejul  adunării  ge*-   tineret  bovin  pentru  Îngrăşat   —  Nu-1  de  mirare  că  oile   suri  radicale  pentru  redresa­                                                                           printr-o  susfînută  şi  bogată
        nerale  a  comuniştilor  de   la   —  325   capete.  Experienţa   au  murit  şl  mor  —  spunea   rea  situaţiei,  dar  măsuri  prac­                                                                             gamă  de  activităţi  pionie­
                                                                                                                                                                                                                          reşti.  A  fost
                                                                                                                                                                                                                                        iniţiată,  la
        C.A.P.  Burjuc,  pentru  darea   bună  cîştlgatâ  în  1969  cu  în-   Gheorghe  Lungu.  Dacă   sînt   tice  şl  eficiente  nu  se  Iau.  Şi,                                         n-au  lipsit  nici  elementele
        de  seamă  şl  alegerea  noului   grâşarea  tineretului  bovin  nu   ţinute  în  ocol,  în  murdărie,   ca  atare,  consecinţele,   cînd                Imn  sub  faldurile         pline  de  vioiciune  ale  impul­  fotbal,  cupa  „Mingea  ferme­
        comitet  de  partid,  un  loc  Im­  a  fost  fructificată  în  acest  an.   neadâpostite  şi  hrănite  cu  fîn   măsurile  prompte  urmează  a                                       sivului  joc  moţesc,  adus  in   cată",  s-a   desfăşurat  con­
        portant  l-a   ocupat  analiza   Dimpotrivă,  a  existat  o  slabă   stricat  nu  pot  supravieţui. Am   se  lua  peste  alţi  ani  şl  de  că­         tricolorului                 scenă  de formaţia de  dansuri   cursul  de  muzică  populară
        modului   cum  s-au  înfăptuit   preocupare  pentru  procurorea   văzut  viţeii  în  grajd  de  ţi  e   tre  alţi  oameni,  nu  pot  fi  al­                                         instruită  de  profesor  Mircea   „Aşa  cxntă  pe  la  noi',  cijtt-
                                                                                                                                                                                                                          gat  de  pionierul  Constantin
        sarcinile  de  producţie  în  sec­  tineretului  bovin  şi  organiza­  milă  să  te  uiţi  la  ei.  Asta   tele  decît  cele  amintite  mal                                          Cleşiu.  „Ţarina  de  la  Găina"   Enescu,  a  fost  întocmit  albu­
        torul  zootehnic              rea  îngrăşăril  acestuia.  Con­  pentru  că  nu  sînt  îngrijiţi  şi   sus.  Lipsa  de  adăposturi  co­                   Sub  faldurile  tricolorului,   şi  „Căluşarii“,  însoţite  de
         In  1969  —  se  arăta  In  da­  ducerea  cooperativei  n-a  so­  hrăniţi.  Numai  din  turma  de   respunzătoare  pentru  animale,                   pionierii Şcolii generale  nr.  1   strigăturile,  cind  usturătoare,   mul  „Să  ne  cunoaştem  ţara
        rea  de  seamă  a  comitetului   licitat   sprijinul  şl  ajutorul  ol  de  la  Tisa  au  murit   în  proasta   hrânlre  şl  îngrijire,                din  Brad  au  prezentat,  sîm-   cînd  de  îndemn  la  joc,  pre­  prin  ilustrate“.  De  un  deose­
        de  partid  —  s-au  livrat  la                                                           mortalitâţile  înregistrate  de­                              bfltfl  fi  duminică,  In   sala   sărate  cu  dărnicie  de  pionie­  bit  interes  s-a  bucurat  întil-
        contract   332  capete  tineret                                                           monstrează neglijenţa, superfi­                              cinematografului  „Steaua  ro­  rii  Nicolae  Bîrsan  şi  Vasile   nirea  cu  un  grup  de  munci­
        bovin  îngrăşat,   cooperativa                                                            cialitatea  şl  lipsa  de  răspunde­                         şie",  din  localitate,  un  reuşit   Ponea,  au  adus,  în  ritmurile   tori  fruntaşi  de  la  Combina­
        reuşind,  în  acest  fel.  să  rea­   Alegeri  în  organizaţiile                          re  «  consiliului  de  conducere                             program  artistic.  Din  zecile   lor,  străvechi  datini  ale  pla­  tul  siderurgic  Hunedoara  ca­
        lizeze  un  venit  de  1  milion                                                          al  C.A.P.  şl  a  specialiştilor. La                         de  glasuri  tinere,  armonizate                          re,  in  cadrul  discuţiilor  cu
       lei,  cu  300 000  lei  mai  mult                                                          toate  acestea  se  adaugă  lip­                             cu  măiestrie  de  prof.  Emil   iurilor  zărăndene.       tema  „Ce  voi  deveni  in  via­
                                                                                                                                                                                               Montajul  literar-coregrafic
       fată  de  veniturile  planifica­                   de  partid                              sa  de  exigenţă  şl  fermitate  a                           Mărgineanu,  se  înălţau  acor­                            ţă"  au  vorbit  despre  frumu­
       te.  Aceasta  ca  urmare  a  fap­                                                          comitetului  de  partid,  în  frun­                          durile  vibrante  ale  „Imnului   „Rapsodii  de  toamnă"  a  ve­  seţea  şi  satisfacţia  muncii  de
                                                                                                                                                                                             nit  să  rotunjească  acest  ple­
       tului  că  unitatea  s-a  profilat                                                         te  cu  fostul  secretar,  Furdui                            eroilor\   ale  clntecelor  fre-                           oţelar,   zidar,  lăcătuş,  ter-
        pe   creşterea   şi  îngrăşnrca                                                           Iosif.  care  trebuia  să  Intervi­                          mătînde  dc  dragostea  şi  mîn-   nar  imn  adus  ţării.  In  două   motehnician.  „Lecţia'  de  is­
       de  bovine.  Trebuie  spus  însă   Direcţiei  agricole  judeţene  şl   iarna  şi  primăvara  acestui  an   nă  cu  toată  autoritatea   sa              dria  de  a  te fi  născut  pe acest   tablouri  sugerind  cele  două   torie  cu  tema  ,,Personalita­
       că  nu  s-au  realizat  totuşi  e-   Uniunii   judeţene  a  C.A.P.   154  ol.  Din   turma  coopera­  pentru  a  pune  capăt  acestor                   pămlnt  („Inalţă-te  frumoasă   ipostaze  ale  toamnei  —  dă­  tea  lui  lancu  de  Hunedoara
       iectivele  de  animale  la  bovi­  Aşa  se  face  că,   abandonîn-   tivei,  oile  eu  murit  cu  sute­  stări  de   lucruri  dăunătoare,               ţară“  şi  „Drag  pămînt  ro­  ruire  şi  risipire  —  prin  dan­  şi  rezonanţa  ei  în  istorie",
       ne  adulte  si  oi,  cît  şl  produc­  du-se  o-  experienţă  bună,  s-a   le.  Din  cele  189  ol  ale  cioba­  pentru  tragerea  cu  severitate        mânesc“).  Aceleaşi  sentimen­  suri  tematice,  desfăşurate  pc   desfăşurată  sub  zidurile  cas­
       ţiile  planificate.            trecut  la  o  nouă  profilare.  De   nului  au  murit  doar  3.  la  răspundere  şl  sancţionarea                       te,  de  profundă  admiraţie  şi   un  fond  muzical  adecvat  şi   telului  Corvineştilor,  a  avut
         La  ovine,  de  exemplu,  s-a   data  aceasta  atenţia  este  în­  — La Tisa,  spunea Gheorghe   celor  vinovaţi.  Or,  de  aceste                    recunoştinţă  fată  de  patrie   completat  cu  decoruri  speci­  rezonanţe  profunde.  Tot  in
       înregistrat  în  1969  un  minus   dreptată  spre  creşterea  vaci­  Furdui,  brigadier   zootehnic,   pagube,  ascultînd  darea  de                                                 fice  anotimpului,  pionierii   palmaresul  activităţilor  aces­
       de  245  capete.  Cauza ?   In   lor  cu  lapte.   Nici  comitetul   am  realizat  şi  livrat  în  loc  de   seamă  a  comitetului  de  par­            şi  partid,  vibrau  şi  (n  versu­  unităţii  Şcolii  generale  nr.  1,   tui  detaşament  se  înscria  şi
       toamna  anului  1968,  lama  şi   de  partid  nu  a  avut  o  poziţie   22 000  litri  lapte  o  producţie   tid.  nu se  face  nimeni  vinovat         rile   „Imnului'  de   Eugen   sub  îndrumarea  profesoarei   deschiderea  cercului  „Prie­
       primăvara  anului  J969,  dato­  fermă  în   această  privinţă,   de 30 000 litri, deşi  vacile noas­  Saivanul  pentru  ol  de  la  Ti­                Frunză,  recitate  cu  patos  de   Lidia  Leuccan,  au  îmbinat   teni  ai  naturii“,  condus  de
       rită  faptului  că  nu  s-a  asi­  deşi  este  convins  că  desele   tre  au  mîncat  numai  iarbă.  Ni   sa.  cu  o  capacitate  de  800  ca­          pioniera  Carmen Ciugudean,   armonios  cf ntecul,  pictura,   pionierul  Mircea  Potcolină.
       gurat  adâpostirea  corespunză­  orientări  şi  reprofilări  de  la   s-au  dat  şi  nişte  târiţe,  dar   pete,  nu  este  gata.  Un  grajd            sau  din  ritmurile  domoale,
       toare  a  oilor,  hrânirea  şi  în­  un  an  la  altul  stînjenesc  rea­  cu  indicaţia  de  a  nu  da  la                                                                            scenografia,  dansul  şi  poezia,   In  prezent,  cei  mai  talentaţi
       grijirea  acestora  aşa  cum  tre­  lizarea  obiectivelor  prevăzute   vaci  decît...  100  de grame. Stăm   pentru  bovine  nu-I  podit,  ni­          învolburate  doar  din  timp  în   evocînd  cu  vioiciune  şi  mă­  dintre  pionierii  detaşamen­
       buie,  au  murit  261  oi.  Era   în  planul  de  producţie   al   rău  cu  furajele.  Trebuie  luate   tul  nu  are  asigurată  sursa  de   F.F.A.  „Viscora"  Lupeni.  As­  timp,  ale  poeziei  coşbuciene   iestrie  acordurile  bogat  nu­  tului  pregătesc  montajul  li­
       de  aşteptat  ca,  trâgîndu-se  în­  cooperativei.  Ca  urmare,   în   măsuri  pentru  a  se  asigura  şl   apă  necesară  adâoâriî  anima­  pect  din  secţia  controlului   „Patria  română",  recitată  de      terar-coregrafic „Sună  tulnic,
       văţămintele  cuvenite*  din   a­  acest  an,   nerealîzârile   din   concentrate.          lelor,  nu  sînt  paie  pentru  aş­  tehnic  de  calitate.   pioniera  Delia  llica.       anţate  ale  minunatei  rapso­
       ceastă  experienţă  tristă,  atît   zootehnie  se   cifrează  la  1,5   —  Nici  medicii  veterinari   ternut, unele animale  sînt bol­                   Din  decorul  completat  cu   dii  de  toamnă  româneşti.  ziceţi  strune',
       comitetul  de  partid  cît   şi   milioane  lei.  In  1969  s-e  rea­  —  arăta  Elena  Orşa  —  nu  se   nave.  Furajele  nu  sînt  în  can­  Foto  :  N.  MOLDOVEANU
       consiliul  de  conducere  al  coo­  lizat  un  milion  lei  venituri,   prea  îngrijesc  cum  trebuie  de   tităţi  suficiente.  Finul,  de  ne         ulcele  şi  ştergare  zărăndene        I.  LASCU                   iOAN  VLAD
       perativei  să  la  măsuri   pen­  în  1970  s-au  pierdut  1,5  mi­  sănătatea  animalelor.  Aşa cum   mal  bine  de  50  hectare,  a  ră­
       tru  ca  iernorea  oilor  In  pe­  lioane.  Paguba  este  evidentă  spunea  brigadierul  zootehnic,   mas  nerecoltat,  iar  393  to­
       rioada  1969—1970  să  fie  asi­  —  Lucrez  în  brigada  zoo­  am  realizat  planul  la  lapte.   ne  de  fînur)  se  află  încă  în
       gurată  în  conditiunl  optime.   tehnică  de  mulţi  ani,  spunea   Dar  de  aici  înainte  dacă  vom   cîmp  netransportate,   supuse
       Nu  s-a   întlmpiat  insă  aşa.   Marla  Beluş.  La  grajdul  de   da  bacilor  numai  fîn  şl  co­
       Situaţia  a  rămas  neschimba­  la  Tisa  ţinem  vacile  pe  ci­  ceni  nu  vom  mai  putea  să-l   deprecierii.  Iată,  deci,  o  situ­
       tă.  Şi.  oile  fiind  ţinute   Ln   mentul  gol  pentru  că  nu  avem   realizăm.         aţie  care  trebuie  să  pună  pe
       continuare  sub  cerul  liber,  în   pale  pentru  aşternut.  Nu  sînt   —  La  oi  —  arăta  Floarea   gîndurl  pe  toţi  comuniştii  şl   R A M
       ploaie  şl  zăpadă,  prost  hrăni­  făcute  vâlaiele  pentru  adăpa­  Suba  —  noi  am  dat  ca  hrană   sâ-1  mobilizeze  pentru  a  în­
       te  şi  Îngrijite,  s-au  înregis­  tul  animalelor.  Mult  fin  este   cel  mal  rău  fîn,  ud  şl  stricat
       trat  noi  pierderi,  mortalită-   pe  cîmp.  Să  se  aducă  pînâ   Nici  nu-1  puteau  mînca.  lătura  cu  desâvîrşlre   aceste
       ţile  ajunglnd  la  396.  In  doi   nu  putrezeşte,  aşa  cum  s-a   Din  cele  spuse  de  comunişti   grave  carenţe.  Este  de  dato­  Redacţia  primeşte  zilnic  nu­  cunoscut  că  „acceptul  de  a   în  răspunsul  trimis   redac­  neficiarul  i-a  plătit In  particu­
       ani  au  murit  657  ol.  O  turmă   mai  întimplat  şl  în  alţi  ani  ,   se  desprinde  că  animalele  nu   ria  noului  comitet  de  partid   meroase  scrisori  în  care  cetă­  urca  în  autobuz  pe  uşa  din   ţiei  —  de  ce  nu  ne  faceţi  cu­  lar  cu  diferite  sume,  materia­
       întreagă.                      Cel  mai  bun  nutreţ  să  se  dea   sînt  îngrijite  aşa  cum  trebuie.   să  ia  de  urgenţă  măsuri  pen­  ţenii  sesizează  unele  nereguli   faţă  se  acordă  femeilor  gravi­  noscute şi măsurile  luate?  Şti,   lul  fiind  pus  la  dispoziţie  tot
                                                                                                                                 care  le  provoacă  o  justificată
         In  ce  priveşte  ferma  t.e   la  vaci.                   Nu  s-au  asigurat  adăposturi   tru  terminarea grabnică  a con­ ;  nemulţumire.  Pentru  ca  aceste   de,  cu  copii  în  braţe,  oameni­  am cele ce ne comunicaţi  şi  din   de  client".  Cu  alte  cuvinte  s-a
       vaci,  situaţia  din  acest  an  se   Este  o  cerinţă  îndreptăţită   corespunzătoare  pentru  oi  şi                    nereguli  sâ  fie  cunoscute  de   lor  invalizi,  iar  şoferul  a  refu­  scrisoare-  Cum  ştiam  câ  cetă­  făcut  „ciubuc“  în  atelier  dat
       prezintă  astfel  :  faţă  de  220   şi  nu  este  un  secret  pentru   chiar  pentru  bovine  )a  unele   strucţiei  saivanului,  repararea   conducerile  unor  întreprinderi   zat sâ  accepte  urcarea unei  fe­  ţeanul  Peşca  Teodor,  din  CA­  nu  se  spune  ce  s-a  întreprins
       hl  lapte  contractat  s-au  livrat   nimeni  că.  fără  hrană  şi  în­  brigăzi  cum  sînt  cele  de  la   grajdurilor,  rezolvarea  proble­  şi  instituţii  —  şi,  bineînţeles,   mei prin faţă pentru că solicita­  lan,  ocupă  singur  un  aparta­  pentru  ca  asemenea  fapte  sâ
       300,7  hl,  dar  efectivele  sînt   grijire  corespunzătoare,  nu   Glodghileşti  şi  Tâtârâştl,  nu   mei  apel  şl  adăpătoarelor pen­  remediate  prin  măsuri  cores­  rea a fost făcută de sora  persoa­  ment  deoarece  soţia  a  plecat   nu  se  repete.  Şi-apoi,  dacă  cli­
        sub  nivelul  planificat.   Mai   poţi  să  ai  animale  frumoase,   s-a  statornicit  hrânirea  ani­                    punzătoare  —  redacţia  le  in­  nei în cauză*1 (adresa  nr.  3/170/   de  la  el  cu  copii  cu  tot  din   entul  nu  era  şeful  serviciului
       mult,  în  1970,  s-au  înregis­  sănătoase  şi  care  să-ţi  dea  o   malelor  pe  bază  de  raţii  întoc­  tru  animale,  transportului  din   formează  la  timp,  rezolvarea   D). Parcă această  „aducere  la   motive  lesne  de  înţeles.   In   plan,  ci  un  cetăţean  oarecare,
       trat  29  capete  mortalităţi  la   producţie  bună.         mite  în  mod  ştiinţific,  nu  e-au   cîmp  a  finului  şl  gospodăririi   câzind  de  fapt  în  competenţa   cunoştinţă“  trebuia  adresată   acest  caz,  organul  local  al  pu­  mai  primea  aprobare  pentru
        bovine.  Slabe  realizări   s-ou   —  De  ce  mor  oLle 7  A  în­  asigurat  sursele  de  apă  nece­  cu  grijă  a  nutreţurilor,  în-   lor.          altcuiva, respectiv  şoferului  şi   terii  de  stat  trebuie  sâ  caute   reparaţii  de  la  Inginerul  şef  şl
        înregistrat  şl  în  ce  priveşte   trebat  şl  a  răspuns  brigadie­  sare  pentru  adăpare  şi  nici  în­  tr-un  cuvînt,  trebuie  sâ  se  ia       taxatoarei,  nu  redacţiei.  Cît   calea  legală  şl  posibilităţi  sînt   de la şeful  transportului?  Greu
       îndeplinirea  obligaţiilor  con­  rul  de  cîmp,  Manole  Cîmpu-   grijirea  cuvenită.                                      Dar  de  ce  organul  de  presă   despre   comportare,  nici  un   mulliple  —  legea   le  oferă...   de crezut.  Acest „dar",  de car«
        tractuale  la  livrările  de  car­  reanu.  Cum   să  nu  moară   Situaţia  din  sectorul  zooteh­  măsuri  care  sâ  asigure  ler­  al  Comitetului   Judeţean  de   cuvînt,  ca  şl  despre  măsurile   dacă  sînt  căutate  —  de  a  re­  se  uzează,  e  folosit   pentru
        ne  Faţă  de  419  capete  s-au   dacă  sînt  ţinute  sub  cerul  li­  nic  este  arhicunoscută  nu  de   narea  animalelor  în  condiţlunl   partid  trebuie  sâ  facă  oficiul   luate  împotriva  celui  vinovat,   zolva problema. Scrisoarea  n-a   aminărl  de  tot  felul.  Aşa se  fa­
        livrat  anul  acesta  la  contract   ber,  în  ploaie  şl  zăpadă,  fără   Ieri  sau  de  azi,  s-au  făcut  şl   cît  mal  bune.  de  Intermediy  între  cetăţean   a  şoferului.  In  cazul  de  faţă,   cerut  evacuarea  lui   Paşca.   ce  câ   I G.C.L.   Hunedoara
       numai  B3  bovine.  Această  ne-   hrană  şl  neîngrijite  Trebuie să   se  fac constatări  de  ani  de  zi­              şi instituţie?  De  ce  cetăţeanul   serviciul  călători,  pentru  care   Dacă  era  analizată  cu  răspun­  deşi  constată  oportună  repara­
        realizare  provine  din  nea9l-  se  Ia  măsuri  urgente  pentru  le  şl  se  ajunge  întotdeauna  la     N.  ZAMFIR     nu  i  se  adresează  direct  şi  so­  semnează  tovarăşul   Inginer   derea  cuvenită,  trebuiau  cău­  rea  unui  coridor  la  locuinţa
                                                                                                                                 licită  ca  ziarul  sâ  „Intervină”   Silviu  Popescu,  a  răspuns  aşa,   tate  cauzele  pentru  care,  aşa   cetăţeanului  Mlhal  Ştefan,  a
                                                                                                                                 pentru  rezolvarea  unor  pro­  ca  sâ  răspundă  scrisorii,  nu   cum  scrie  răspunsul  consiliu­  planificat  lucrorea  In  trimes­
                                                                                                                                 bleme?  Sînt  întrebări  la  care   s-o  rezolve  cu  răspunderea  cu­  lui  popular  (adresa  nr.  23  R),   trul I 1971, cu toate  câ  corido­
                                                                                                    Colectivul  de  muncitori,  teh­  rîndurile  ce  urmează  vor  în­  venita.  Cazul  nu  e  unic,  pen­  „soţia  a  părăsit  domiciliul".   rul  pre/.intâ  pericolul  de  a  că­
                                                                                                  nicieni  şi  ingineri  din  cadrul   cerca  să  răspundă  fâcînd  apel   tru  că  în  alte  adrese  (3/191 /D)   Răspunsul  însă constată câ P.T.   dea  peste  oameni.  Nu  se  putea
                                                                                                  Uzinei  de  utilaj  minier  din  Pe­  Ia...  răspunsurile  sosite  Ia  re­  şi  (3/189/D)  acelaşi   serviciu   este  angajat  la  U.V.  Câlan,  câ   găsi  o  soluţie?  Dacă  ar  fi  fost
                                                                                                  troşani  se  preocupă  permanent   dacţie  din  partea  unor  între­  spune  câ  „s-au  luat  măsuri  ca   locuieşte  singur  şi  nu  poate  fi   căutată...  Dar  pentru  câ  „cu
                                                                                                  de  asimilarea  şi  introducerea   prinderi  şi  instituţii.  Este  cu­  pe  traseul  Brad—Gurabar/a   evacuat  deoarece  „soţia  şi  cei   toate  intervenţiile   făcute  la
                                                                                                  în  fabricaţie  de  serie  a  unor   noscut  că de buna organizare  a   sâ  se  suplimenteze  numărul   doi  copii  de  care  este  despărţit   T.G.C.L.  nu  a  luat  nimeni  lu­
                                                                                                  noi  tipuri  de  utilaje  cu  carac­  .  transportului  în  comun  pc  re-   de  curse.  Pentru  câ  s-a  soli­  în  prezent  şi  care  se  află  la   crurile  în  seamă",  tovarăşul   i
                                                                                                  teristici  funcţionale  superioare.   î  ţeaua  interurbană  râşpunde   citat  Centralei   transporturi   Jnşi  pot  veni  înapoi".  Dar  aţi   Mihai  Ştefan  a  făcut  apel  la
                                                                                                  Numai  in  cursul  anului  1970  au   conducerea  I.T.A.  Deva,  căre­  auto  Bucureşti  sâ  ne  doteze  cu   verificat  dacă  „pot  veni  îna­  autoritatea  ziarului.  Şl  cazul
                                                                                                  lost  realizate  agregatul  hidra­  ia  f  se  trimit  spre  rezolvare   două  autobuze",  pentru  ca  în   poi" ?,   tovarăşi  de  la  consi­  nu  este  unic.
                                                                                                  ulic  de  pompare  pentru  stîlpii   cam  multe  scrisori   adresate   a  doua  adresă  sâ  se  scrie  câ   liul  popular ?  Formula  o  întîlnim  deseori
                                                                                                  de  susţinere,  noi  tipuri  de  in­  redacţiei.   Frecvenţa  mare  a   „s-a  intervenit  la  Centrala   Alteori  organele  cărora  le   pentru  că  organele  competen­
                                                                                                  stalaţii  de  impins  vagoneţi,  in­  acestor  scrisori  care,  în  majo­  transporturi  auto  pentru  a  su­  este  adresată  scrisoarea  con­  te  in  rezolvarea  problemelor
                                                                                                  stalaţia  de  culbutare  de  la  mi­  ritate,  vizează   aspecte   le­  plimenta  aprovizionarea  cu   stată cu toată răspunderea  ade­  nu  le  rezolvă,  ci  poartă  oame­
                                                                                                  na  Dilja,  a  schipului-colivie   gate  de  comportamentul  per-  piese"  Cu  alte  cuvinte  aştep­  vărurile  despre  care  se  scrie   nii  pe  drumuri.  Iată  motivele
                                                                                                  pentru  mina  Paroşeni.  In  cadrul   sonelului  de  bord,  ar  tre­  taţi  tovarăşi  pînâ  ne  trimite   dar...  Intervine  cîie  un  „dar"   pentru  care  cetăţeanul  nu  se
                                                                                                  acţiunii  de  realizare  de  noi  ti­ Sbui  sâ  conducă  la  măsuri   centrala  autobuze  şi  piese,   străveziu,  prin  care  se  vede   mai  adresează  direct  instituţi­
                                                                                                  puri  de  utilaje  pentru  transpor­  ferme  de  întărire  a  dis­  pînâ  atunci...  Nu  se  poale  face   tendinţa  de  a  nu  duce  lucru­  ei,  întreprinderii  şi   organul
                                                                                                  tul  minier,  s-au  confecţionat 10   ciplinei.   Curios   însă   că   chiar  nimic  pentru  mai  buna   rile  pînâ  la  capăt.  „S-a  cerce­  de  presă  al  Comitetului  jude­
                                                                                                  vagoneţi  cu  capacitatea  de  2   chiar  în  cazul  unor  sesizări   organizare  a  transportului  în   tat  şî  cons<atat  —  se   scrie   ţean  de  partid  trebuie  sâ  fa­
                                                                                                  tone,  pentru  care  în  prezent  se   foarte  concrete,  în  locul  unor   comun  la  orele  de  vîrf  pe  ru­  intr-un  răspuns  nl  Consiliului   că  oficiul  de  intermediar.  Dar
                                                                                                  execută  instalaţia  de  culbutare   măsuri  pe  care  cetăţenii  le  aş­  tele  Brad  —  C.urabarza  şi  De­  popular al  municipiului  Hune­  răspunsuri  cum  sînt  cele  ci­
                                                                                                  aferentă,  iar  recent  au  fost  ex­  teaptă,  primim  răspunsuri  e­  va  —  Hunedoara ?  Greu   de   doara  (nr.  30520)  câ  în  cadrul   tate  nu  au  darul  sâ  dreagă  re­
                                                                                                  pediaţi  pentru  experimentare   vazive,  în  doi  peri,  care  nu   crezut,  dar  e  mai  simplu  sâ   atelierului  s-au  executat  nu­  lele  semnalate,  ci  sâ  perpetu­
                                                                                                  la mina  Lupeni primii trei vogo-   „dreg"  nimic.  Cîteva  exemple   rezolve  problema  prin...  Cen­  mai  lucrările  prevăzute  în  de­  eze  deficienţele,  sâ-i  încuraje­
                                                                                                  neţi  de  transportat  personal  cu   vor  fi  în  măsură  sâ  demon­  trala  de  la  Bucureşti.  vizul  reparaţiei  autoturismu­  ze  pe  cei  certaţi  cu  disciplina
                                                                                                  capacitate  de  12 persoane.  No­  streze  acest  lucru.  Intr-o  scri­  Alteori,  unele  instituţii  ţin   lui  nparţinînd  lui  Constantin   prin neluarea  dc  măsuri.  Or,
                                                                                                  ul  vagonet  pentru  personal  -   soare,  cetăţeanul  loan  Popo-   sâ  ne  facă  cunoscut  câ  sesiza­  Fîlimon,  şeful  serviciului  plan   in  rezolvarea  unor  asemenea
                                                                                                  prezent  in  imaginea  alăturată   vici,  din  Orâştîe,  scrie  că  şo­  rea  s-a  confirmat  şi...  atîl.  Păi   de  In  T.G.C.L.  Hunedoara,  în   probleme  e  nevoie  de  maxi­
                                                                                                  -   este  conceput  să   asigure   ferul  Nicolae  Şoaitâ  l-a  insul­  dacă  s-a  confirmat,   tovarăşi   acest  sens  întncmîndu-se  fac­  mum  de  responsabilitate  şi  o-
                                                                                                  condiţii  sporite  de  confort  şi   tat şi  nu  i-a  permis soţiei  (gra.   de  la  U.J.C.C.,  că ■vînzâtorul   tura...  Menţionăm  totuşi  câ,  în
                                                                                                  siguranţă  în  timpul  transportu­  vidă  în  luna  a  7-a)  sâ  urce  pe   magazinului  din  Vâli.şoora  „nu   afara  orelor  de  serviciu,  s-au   bicctîvilnle,  pentru  ca  măsuri­
                                                                                                  lui.                           uşa  din  faţă,  obligînd-o  sâ  in­  are  pregătirea  cerută  de  indi­  executat  şi  alte  lucrări  de  re­  le ce  se  iau  sâ-ş»  atingă  scopul.
                                                                                                      Foto-text :  AUREL  DULA   tre  în  aglomeraţie.  Şi,  în  lo­  catorul  de  calificare  pentru  a-   parare  de  către  mecanicii  în­
                                                                                                                                 cul  unor  măsuri,  ni  se  face  ceastâ  meserie"  —  cum  scrieţi  treprinderii,  pe  care  însă  be­  S1MION  POP




         Viaţa  lui  Engeles  oferă  un                                                                                                                                                                                    menelor  de  rutină,  formalism
        exemplu  minunat  de  îmbinare                                   t mm,                                                                                                                                             şl  birocratism,  conferă  acesto­
        sionantei  sale  personalităţi  :  o  I                                                                         si                                                             SIMM                                ra  un  mal  mare  dinamism  şi
        organică  a  cel  puţin  două  co­
        ordonate  definitorii  ale  impre­
                                                                                                                                                                                                                           maleabilitatc  în  exercitarea  tot
        activitate  revoluţionară  neobo­                                                                                                                                                                                  mal  eficientă  a  atrlbuţlunllor
                                                                                                                                                                                                                           lor.
        sită  şi  o  strălucită  creaţie  teo­                                                                                                                                                                              O  trăsătură  esenţială  a  evo­
        retică ;  o  viaţă  de  militant  co­                                                                                                                                                                              luţiei  statului  nostru  este  îm­
        munist  neînfricat  şi  de  savant                 nitipfii  ŞTlIIIIMCă,                                                                                                                                           pletirea  eforturilor  pentru  con­
        remarcabil.  Timp  de  multe  de­                                                                                                                              IIC Ü IÜ T A                                        solidarea  Iul  cu  cele  pentru  în­
        cenii,  Friedrich  EngeB  a  fost                                                                                                                                                                                  tărirea   legalităţii   socialiste
        unul  din  organizatorii  şi  con­                                                                                                                                                                                 Partidul  nostru  promovează  cu
        ducătorii  recunoscuţi  ai  prole­                                                                                                                                                                                 stăruinţă  In  politica  sa  res­
        tariatului  internaţional,  a  parti­  Dezvăluind  adevăratele  cauze   Dezvoltînd  concluzia  marxis­  1or  lor.  EI  înşişi  au  prevenit  a­  nist,  a  făurit  atatul  socialist,   contextul  istoric  ca.  parte  In­  condiţiilor  materiale  şl  spiri­  pectarea  normelor  şl  regulilor
        cipat  cu  entuziasm  şi  compe­  ale  apariţiei  stalului  Fr.  En­  tă  câ,  prin  creşterea  continuă   supra  oricăror  încercări  de  a   Instrumentul  principal  al  vic­  separabilă  a  procesului  de  tre­  tuale  ale  trecerii  treptate   la   de  convieţuire  socială  atît  de
        tenţă  la  făurirea  organizaţiilor   gels  arată  câ  acesta  nu  este  o   a  forţelor  de  producţie,  în  ca­  canoniza  idei  şi  teze  rezultate   toriei  noii  orîndulri  sociale,  e-   cere  de  la  capitalism  la  comu­  comunism.  Problema   dispari­  către  organele  de  atat  şl  ob­
        politice  ale  clasei  muncitoare,   putere  impusă  societăţii  dina­  pitalism  se  ascut  la  maximum   din  condiţii  istorice  care  înce­  manaţle  a  voinţei  maselor,  a-   nism.  Sensul  acestui   proces   ţiei  treptate  a  statului  6e  pu­  şteşti,  cît  şl  de  către  flecare
        la  cele  mai  de  seamă  mişcări   fară.  nu  este  nici  „realitatea   contradicţiile  acestei  orîndulri,   tează  să  mai  acţioneze  la  un   pârâtor  al  Intereselor  lor  fun­  este  marcat  de  sporirea  rolu­  ne  doar  In  societatea  comunis­  cetăţean  în  parte,  precum  şl
        sociale  ale  epocii  sale.   ideii  morale*',  sau  „imaginea  şi   Engels  arată  câ  acest   lucru   moment  dat.  Se  Impune  de  re­  damentale.  Stat  unitar,  suve­  lui  său  organizator  şl  creator,   tă.  După  cum  subliniază  tova­  a  principiilor  de  dreptate  şl  e-
         Gînditor  multilateral  şi  pro­  realitatea  raţiunii“,  cum  susţi­  face  Inevitabilă  revoluţia  pro­  marcat  marele  merit  al   Iul   ran  şl  independent,  statul  so­  de  continua  extindere  şl  am­  răşul  Nicolae  Ceauşescu  In  ra­  chltate  socială.  Se   realizează
        fund.,  Engels  s-a  remarcat,  în   neau  mulţi  reprezentanţi   ai   letară  In  cursul  căreia  clasa   Lenin  In  a  fi  Indicat,  In  noile   cialist  romfln  dispune  în  nu­  plificare  a  atrlbuţlunllor  sale.   portul  prezentat  Îs  cel  de-al   tot  mal  deplin  egalitatea  so­
        activitatea  sa  de  pcsle  o  jumă­  teologiei  şi  filozofici  Idealiste,   muncitoare,  împreună  cu  aliaţii   împrejurări  Istorice,  alături  de   mele  poporului,  In  mod  liber   Natura  acestui  proces  se  ca­  X-lea  Congres  al   partidului,   cială  bazată  pe  merite,  Iar  re­
        tate  de  veac,  printr-o  vastă  e-   ci  un  produs  al  societăţii  ajun­  săi,  ţărănimea  şl  intelectualita­  modalitatea  cuceririi  puterii  şl   şl  deplin,  de  toate  pîrghiile  de   racterizează  nu  prin  situarea   „în  perspectiva  făuririi  socie­  partiţia  produsului  social  —  pe
        rudiţle  In  cele  mal  diverse  do­  se  pe  o  anumită  treaptă  a  dez­  tea  progresistă,  distrug  vechiul   construirii  noului  aparat   de   conducere  a  vieţii  sociale,  or­  statului  deasupra  societăţii,  cl   tăţii  socialiste  multilateral  dez­  baza  principiului  cantităţii,  ca­
        menii  ale  cunoaşterii  umane,   voltării  sale  El  a  apărut  ca  o   aparat  de  stat  burghez,  creează   stat  şl  căile  de  întărire  a  ro­  ganizează  şl  conduce  in   mod  prin  Integrarea  Iul  treptată  <1   voltate,  a  creării   premiselor   lităţii  şl  responsabilităţii  socia­
        prin  marca  putere  de  pătrun­  necesitate  legică,  ca  o  urmare   noile  relaţii  de  producţie  so­                                             organici  In  societate,  prlntr-o   pentru  trecerea  la   comunism,   le  8  muncii.
        dere  şi  înţelegere  ştiinţifică  a   firească  a  scindării  societăţii   cialiste,  instaurează  un  nou  tip                                      continuă  adtncire  şl  multilate­  funcţiile  statului  se  vor  schim­  In  cadrul  aceluiaşi   proces
        cornnle.vilâţii  realităţilor  socia­  în  clase  cu  Interese  opuse,  a   de  stat,  statul  socialist,  în  care                                   rală   dezvoltare  a  democraţiei   ba  şl  mal  mult,  activitatea  sa   amplu,  multilateral  şl  profund
        le.  avînd  o  deosebită  capaci-   contradicţiilor  şi  a   luptelor   se  realizează  cea  mai   înaltă                                             socialiste.                   Internă  concentrîndu-se  în  di­  de  perfecţionare  a   activităţi!
        tale  de  descifrare  a   sensului   dintre  ele.  Clasa  socială  care  a   formă  a  democraţiei.  Dacă  tră­  150  de  ani  de  la  naşterea         In  lumina  acestor  fundamen­  recţia  organizării  producţiei,  a   statului  6e  înscriu  şl  măsurile
        cuceririlor  ştiinţei  timpului  său.   deţinut  prima  mijloacele   de   sătura  comună  a  tuturor  tipu­                                           te  care  jalonează  problematica   vieţii  ştiinţifice  ş1  culturale".  menite  sâ  Înlesnească  partici­
        Multilateralitatea  cunoştinţelor   producţie,  puterea   economică,   rilor  de  stat  care  l-au  prece­                                            statului,  apare  şi  mal  pregnant   Orientarea  politicii  şl  a  prac­  parea  nemijlocită  a  maselor  la
        sale  este  ilustrată  şl  de  stăpî-   şi-a  făurit  un  aparat  special  de   dat  pe  cel  socialist  era  in  pri­  lui  Friedrich  Engels        valoarea  tezelor  Congresului  al   ticii  noastre  spre  creşterea  con­  rezolvarea  color  mal  esenţiale
        nirea  unui  număr  de  aproape   ronstrîngere  şl  represiune,  cu   mul  rînd  o  „maşină  de  domi­                                                X-lea  al  P C R.  cu  privire  la   tinuă  şl  la  un  nivel  superior  a   probleme  ale  conducerii  atatu-
        20  de  limbi.  Engels  a  formulat   ajutorul  căruia  să  ţină  în  con­  naţie  de  clasă",  statul  de  tip                                       rolul,  locul  şl  importanţa  deo­  rolului  organizator  şl  construc­  lu[  şl  societăţii,  la  dezbaterea
        teze,  idei  şl  concluzii  teoretice   diţii  de  dominare  şi  subjugare   nou,  socialist,  este  Instaurat  nu                                    sebită  a  statului  In  socialism,   tiv  al  statului,  a  ponderii  func­  şl  aplicarea  legilor,  la  stabili­
        de  o  înaltă  valoare  ştiinţifică   clasele  şl  păturile   oprimate,   pentru  a  perpetua   dominaţia                                             a  ev-oluţiel  sale  în  funcţie  de   ţiilor  sale  economieo-organlza-   rea  priorităţilor,  a  opţiunilor.
        —  intrate  în  tezaurul  gîndirll   să-şi  apere  şl  sâ-şl  perpetueze   de  clasă,  cl  în  vederea  desfiin­  lului  şi  funcţiilor  statului  so­  activ  şi  creator  opera  comple­  condiţiile  concrete  Interne  şi   lorice  şl  cultural-educative,  a   In  ultimii  ani  a-au  intensificat
        umane  —  în  domeniile  istorici,   pulerea.               ţării  oricărei  dominaţii  şi  fău­  cialist.  de  perfecţionare  neîn­  xă  şi  multilaterală  de  dezvol­  internaţionale  Partidul  nostru   atrlbuţlunllor  sale  în  conduce­  dezbaterile  publice  şl  schimbul
        ştiinţelor  naturii,   literaturii,   Stalul  nu  este  un  organ  si­  ririi  unei  noi  societăţi,  bazată   cetată  a  democraţiei,  de  exis­  tare  şi  înflorire  a  patriei,  in   respinge  atit  tratarea  rigidă  a   rea  întregii  vieţi  sociale,  re­  de  opinii  în  probleme  majore
        artei  militare  etc.         tuat  deasupra  societăţii  —  cum   pe  unitatea   social-politică  şi   tenţa  unei  multiplicităţi  şl  di­  interesul  omului,  al  afirmării   statului  ca  ceva  veşnic,   ne­  prezintă  o  reflectare  a  cerin­  ale  vieţii  economice  şl  «oclal-
          O  deosebită  însemnătate  şl   afirmă  doctrinarii  burghezi  şl   moral-ldeologicâ  a   oamenilor.   versităţi  de  forme  de  organiza­  tot  mal  depline  a  personalită­  schimbător,  cît  şl  părerile  care   ţelor  legilor  obiective  de  dez­  polltlce,  au  devenit  practici  cu­
        actualitate  prezintă  activitatea   mic-burghezl  —,  cl  este  un  or­  Totodată,  printr-o  remarcabilă   re  a  statului  în  procesul  con­  ţii  sale  Încearcă  sâ  acrediteze  necesita­  voltare  a  societăţii  socialiste,   rente  Intllnlrlle  conducătorilor
        lui  Engels  ca  Utorlc  şl  teoreti­  gan  Bl  dominaţiei  de  clasă,  de   Interpretare  dialectică  a  evo­  struirii  socialismului  şl  comu­  Fundamentînd  caracterul  con­  tea  grăbirii  procesului  de  di­  un  exemplu  grăitor  de  aplica­  de  partid  şl  de  stat  cu  oame­
        cian  al  statului.  In  numeroa­  asuprire  a  unei  clase  dc  către   luţiei  viitoare  a  societăţii  o-   nismului.  ştient  al  făuririi  socialismului,   minuare  a  rolului  statului,  a   re  creatoare  a  marxlsm-lenl-   nii  munci!  din  oraşe  şl  sate,
        se  lucrări,  printre  care :  „Si­  alta.  este  organul  „clasei  celei   meneşM,  Engels  subliniază  fap­  Experienţa  Istorică  a  ţârilor1   clasicii   marxism-lentnismului   lichidării  sale  încă  In  condiţiile   nlsmulul.  In  acest  context,  o   cu  reprezentanţii  organizaţiilor
        tuaţia  clasei  muncitoare   d»:n   mai  puternice,  al  clasei  domi­  tul  câ  acesta  va  atinge  o  treap­  socialiste,  în  general,  ca  şl  a­  au  învederat  faptul  câ  statul   socialismului.  Sltulndu-se  pe  o   deosebită  Importanţă  ne  relevă   de  masă  şl  obşteşM,  cu  specia­
        Anglia“,  „Dezvoltarea  socialis­  nante  din  punct  de  vedere  e­  tă  de  dezvoltare  1n  care  statul   ceea  a  dezvoltării  societăţii  ro­  are  rolul  hotâritor,  sub  condu­  poziţie  consecvent  marxist-le-   măsurile  luate  în  ultimii   ani   liştii  din  toate  domeniile   de
        mului  de  la  utopie  la   ştiin­  conomic,  care,  cu  ajutorul  Iul.   va  dispare,  va  pieri  treptat.  A­  maneşti  In  anii  socialismului,   cerea  partidului  comunist,   în   ninistâ,  P.C.R.  consideră  câ  o   activitate.
        ţă“,  „Principiile  comunismului",   devine  dominantă  ş!  din  punct   ceasta  este societatea  comunis­  stă  mărturie  faptului  câ  numai   organizarea  construcţiei  socia­  abordare  ştiinţifică  a  proble­  dc  realizare  cu  mal  mare  efi­  Sub  conducerea  P.C.R.,  sta­
        „Ludwig  Feuerbach  şi  sflrşltul   de  vedere  politic",  scria  Engels   tă.  fără  clase,  societate  care   fâurindu-şl  un  nou  stat  —  su­  liste  şl  comuniste.  Nici  un  alt   maticii  statului  trebuie  sâ  la  în   cienţă  a  atribuţlunilor  organe­  tul  nostru  socialist  îşi  perfec­
        filozofiei  clasice  germane",  dar   in  „Originea  familiei..,“.  Aces­  va  organiza  în  chip  nou  pro­  perior  şl  radical  deosebit  atît   organism  social  nu  poate  su­  considerare  întreg   ansamblul   lor  de  stat.  de  perfecţionare  a   ţionează  în  permanenţă  activi­
        mai  cu  seamă  în  „Originea  fa­  ta  este  statul,  arăta  Engels,  a­  ducţia,  pe  baza  asocierii  libere   prin  esenţa  socială,  cît  şl  prin   plini  această  menire,  nu  dis­  condiţiilor  sociale,  ştiut   fiind   organizării  şl  conducerii  vieţii   tatea,  îndreptată   consecvent
        miliei,  a  proprietăţii  private  şi   cesta  este  conţinutul,  esenţa  şi   şi  egale  n  producătorilor.  „Cla­  formele  şi  conţinutul  activităţii   pune  de  puterea,  mijloacele  şi   câ  funcţiile  şl  formele  sale  de   economice,  culturale,  ştiinţifice   spre  ridicarea  nivelului  de  trai
        a  statului",  pe  care  Lenln  o  a­  trăsăturile  sale  in  toate  orin-   sele  —  scria  Engels  —  vor  dis­  sale  de  statele  din  orindulrilo   capacităţile  necesare  edificării   acţiune  cît  şi  baza  sa  socia­  şi  obşteşti,  introducerea  In  ac­  materia!  şl  cultural  al  fiecărui
        preciază  ca  pe  „una  din  opere­  duîrile  dc  pină  la  soelahsm.   pare  tot  aşa  de  Inevitabil  pre­  precedente  —  clasa  muncitoare   noii  orlnduiri  Menţinerea  sta­  lă  se  schimbă  o  dată  cu  modi­  tivitatea  tuturor  organelor  de   cetăţean,  care  sâ  fie  capabil
        le  fundamentale  ale  socialismu­  rare   cunosc   diferenţieri  şi   cum  au  luat  fiinţă  în  trecut   şi  partidul  său  pot   asigura           ficările  ce  apar  în  dezvoltarea   stat  a  principiilor  democratice   să-şî  pună  în  valoare  energiile,
         lui  contemporan",  Engels  dă  o   lupta  de  clasă.  ..După  cum  sta­  O  dală  cn  ele  va  dispare  în   triumful  revoluţiei  şi  transfor­  tului  socialist  nu   echivalează   de  conducere  cum  sînt  :  cen­  capacitatea  şl  forţa  creatoare
        interpretare  materinlist-ştiinp-   lul  antic  şi  cel  feudal  an  fost   mod  inevitabil  şi  statul".  mării  socialiste  şi  comuniste  a   însă  cu  menţinerea  sa  ca  o   societăţii.  tralismul  democratic,  conduce­  în  slujba  înfloririi  şi  ridicării
         fică  problemelor  genezei,  esen­  organe  de  exploatare  a  sclavi­  Marx  şi  Engels  au   schiţai   societăţii,  iar  viaţa  popoarelor   entitate  imuabilă,   neschimbă­  Departe  de  a-şi  fi  epuizai  ro­  rea  colectivă,  legalitatea  socia­  patriei  pe  culmi  fot  mai  înal­
         ţei.  evoluţiei  funcţiilor  funda­  lor  şi  iobagilor,  şi  statul  repre­  trăsăturile  principale,  conţinu­  poale  fi  ridicată  pe  trepte  tot   toare  Rolul,  esenţa  şi  carac­  lul  şi  misiunea  sa  istorică,  sta­  listă.  dezvoltarea  şi  adinei rea   te  ale  progresului  şi  civiliza­
         mentale  ale  statului,  privite  In   zentanţilor  moderni  (stalul  ca­  tul  unu  şi  direcţiile  de  dcz.vol-   mai  înalte  ale  bunăstării,  civi­  terul  său,  sarcinile  şi  direcţii­  tul  sc  va  menţine  încă  multă   continuă  a  democratismului  so-   ţiei.
         raport  cu  dezvoltarea   socie­  pitalist  —  nn)  este«  instru­  tnrc  ale  stalului  socialist  Ei   lizaţiei  şi  cutlurii.  le  sale  de  activitate  sini  supusc   vreme  ca  Instrument  al  făuri­  cialls',  creşterea  operativităţii
         tăţii.  precum  şi  perspectivele   mentul  exploatării  muncii  sala­  n-au  afirmat  însă   niciodată   Poporul  nostru,  condus   cu   unui  proces  de  continuă  prefa­  rii  societăţii  socialiste  multila­  In  stilul  de  muncă  al  organelor   CONSTANTIN  MUSTACILA
         lui  In  societatea  comunistă.  riate  de  către  capital".  valabilitatea  absolută  a  teze-  înţelepciune  de  partidul  comu­  cere.  SUtul  trebuie  analizat  in  teral  dezvoltate  şl  al  pregătirii  statului  prin  -Măturarea  fono-  asistent  universitar
   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95