Page 90 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 90
rr
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4942 « VINERI 27 NOIEMBRIE 1970
Constatări de ani!
ALBUM Activităţi instructi
Măsuri prompte tot peste... ani? ve, diversificate
Detaşamentul clasei a V-a
piommsc B de la Şcoala generală nr.
In dezbaterile ce au avut gurarea numărului necesar de terminarea saivanului. concluzia că trebuie luate mă 1 din Hunedoara se remarcă
loc cu prilejul adunării ge*- tineret bovin pentru Îngrăşat — Nu-1 de mirare că oile suri radicale pentru redresa printr-o susfînută şi bogată
nerale a comuniştilor de la — 325 capete. Experienţa au murit şl mor — spunea rea situaţiei, dar măsuri prac gamă de activităţi pionie
reşti. A fost
iniţiată, la
C.A.P. Burjuc, pentru darea bună cîştlgatâ în 1969 cu în- Gheorghe Lungu. Dacă sînt tice şl eficiente nu se Iau. Şi, n-au lipsit nici elementele
de seamă şl alegerea noului grâşarea tineretului bovin nu ţinute în ocol, în murdărie, ca atare, consecinţele, cînd Imn sub faldurile pline de vioiciune ale impul fotbal, cupa „Mingea ferme
comitet de partid, un loc Im a fost fructificată în acest an. neadâpostite şi hrănite cu fîn măsurile prompte urmează a sivului joc moţesc, adus in cată", s-a desfăşurat con
portant l-a ocupat analiza Dimpotrivă, a existat o slabă stricat nu pot supravieţui. Am se lua peste alţi ani şl de că tricolorului scenă de formaţia de dansuri cursul de muzică populară
modului cum s-au înfăptuit preocupare pentru procurorea văzut viţeii în grajd de ţi e tre alţi oameni, nu pot fi al instruită de profesor Mircea „Aşa cxntă pe la noi', cijtt-
gat de pionierul Constantin
sarcinile de producţie în sec tineretului bovin şi organiza milă să te uiţi la ei. Asta tele decît cele amintite mal Cleşiu. „Ţarina de la Găina" Enescu, a fost întocmit albu
torul zootehnic rea îngrăşăril acestuia. Con pentru că nu sînt îngrijiţi şi sus. Lipsa de adăposturi co Sub faldurile tricolorului, şi „Căluşarii“, însoţite de
In 1969 — se arăta In da ducerea cooperativei n-a so hrăniţi. Numai din turma de respunzătoare pentru animale, pionierii Şcolii generale nr. 1 strigăturile, cind usturătoare, mul „Să ne cunoaştem ţara
rea de seamă a comitetului licitat sprijinul şl ajutorul ol de la Tisa au murit în proasta hrânlre şl îngrijire, din Brad au prezentat, sîm- cînd de îndemn la joc, pre prin ilustrate“. De un deose
de partid — s-au livrat la mortalitâţile înregistrate de bfltfl fi duminică, In sala sărate cu dărnicie de pionie bit interes s-a bucurat întil-
contract 332 capete tineret monstrează neglijenţa, superfi cinematografului „Steaua ro rii Nicolae Bîrsan şi Vasile nirea cu un grup de munci
bovin îngrăşat, cooperativa cialitatea şl lipsa de răspunde şie", din localitate, un reuşit Ponea, au adus, în ritmurile tori fruntaşi de la Combina
reuşind, în acest fel. să rea Alegeri în organizaţiile re « consiliului de conducere program artistic. Din zecile lor, străvechi datini ale pla tul siderurgic Hunedoara ca
lizeze un venit de 1 milion al C.A.P. şl a specialiştilor. La de glasuri tinere, armonizate re, in cadrul discuţiilor cu
lei, cu 300 000 lei mai mult toate acestea se adaugă lip cu măiestrie de prof. Emil iurilor zărăndene. tema „Ce voi deveni in via
Montajul literar-coregrafic
fată de veniturile planifica de partid sa de exigenţă şl fermitate a Mărgineanu, se înălţau acor ţă" au vorbit despre frumu
te. Aceasta ca urmare a fap comitetului de partid, în frun durile vibrante ale „Imnului „Rapsodii de toamnă" a ve seţea şi satisfacţia muncii de
nit să rotunjească acest ple
tului că unitatea s-a profilat te cu fostul secretar, Furdui eroilor\ ale clntecelor fre- oţelar, zidar, lăcătuş, ter-
pe creşterea şi îngrăşnrca Iosif. care trebuia să Intervi mătînde dc dragostea şi mîn- nar imn adus ţării. In două motehnician. „Lecţia' de is
de bovine. Trebuie spus însă Direcţiei agricole judeţene şl iarna şi primăvara acestui an nă cu toată autoritatea sa dria de a te fi născut pe acest tablouri sugerind cele două torie cu tema ,,Personalita
că nu s-au realizat totuşi e- Uniunii judeţene a C.A.P. 154 ol. Din turma coopera pentru a pune capăt acestor pămlnt („Inalţă-te frumoasă ipostaze ale toamnei — dă tea lui lancu de Hunedoara
iectivele de animale la bovi Aşa se face că, abandonîn- tivei, oile eu murit cu sute stări de lucruri dăunătoare, ţară“ şi „Drag pămînt ro ruire şi risipire — prin dan şi rezonanţa ei în istorie",
ne adulte si oi, cît şl produc du-se o- experienţă bună, s-a le. Din cele 189 ol ale cioba pentru tragerea cu severitate mânesc“). Aceleaşi sentimen suri tematice, desfăşurate pc desfăşurată sub zidurile cas
ţiile planificate. trecut la o nouă profilare. De nului au murit doar 3. la răspundere şl sancţionarea te, de profundă admiraţie şi un fond muzical adecvat şi telului Corvineştilor, a avut
La ovine, de exemplu, s-a data aceasta atenţia este în — La Tisa, spunea Gheorghe celor vinovaţi. Or, de aceste recunoştinţă fată de patrie completat cu decoruri speci rezonanţe profunde. Tot in
înregistrat în 1969 un minus dreptată spre creşterea vaci Furdui, brigadier zootehnic, pagube, ascultînd darea de fice anotimpului, pionierii palmaresul activităţilor aces
de 245 capete. Cauza ? In lor cu lapte. Nici comitetul am realizat şi livrat în loc de seamă a comitetului de par şi partid, vibrau şi (n versu unităţii Şcolii generale nr. 1, tui detaşament se înscria şi
toamna anului 1968, lama şi de partid nu a avut o poziţie 22 000 litri lapte o producţie tid. nu se face nimeni vinovat rile „Imnului' de Eugen sub îndrumarea profesoarei deschiderea cercului „Prie
primăvara anului J969, dato fermă în această privinţă, de 30 000 litri, deşi vacile noas Saivanul pentru ol de la Ti Frunză, recitate cu patos de Lidia Leuccan, au îmbinat teni ai naturii“, condus de
rită faptului că nu s-a asi deşi este convins că desele tre au mîncat numai iarbă. Ni sa. cu o capacitate de 800 ca pioniera Carmen Ciugudean, armonios cf ntecul, pictura, pionierul Mircea Potcolină.
gurat adâpostirea corespunză orientări şi reprofilări de la s-au dat şi nişte târiţe, dar pete, nu este gata. Un grajd sau din ritmurile domoale,
toare a oilor, hrânirea şi în un an la altul stînjenesc rea cu indicaţia de a nu da la scenografia, dansul şi poezia, In prezent, cei mai talentaţi
grijirea acestora aşa cum tre lizarea obiectivelor prevăzute vaci decît... 100 de grame. Stăm pentru bovine nu-I podit, ni învolburate doar din timp în evocînd cu vioiciune şi mă dintre pionierii detaşamen
buie, au murit 261 oi. Era în planul de producţie al rău cu furajele. Trebuie luate tul nu are asigurată sursa de F.F.A. „Viscora" Lupeni. As timp, ale poeziei coşbuciene iestrie acordurile bogat nu tului pregătesc montajul li
de aşteptat ca, trâgîndu-se în cooperativei. Ca urmare, în măsuri pentru a se asigura şl apă necesară adâoâriî anima pect din secţia controlului „Patria română", recitată de terar-coregrafic „Sună tulnic,
văţămintele cuvenite* din a acest an, nerealîzârile din concentrate. lelor, nu sînt paie pentru aş tehnic de calitate. pioniera Delia llica. anţate ale minunatei rapso
ceastă experienţă tristă, atît zootehnie se cifrează la 1,5 — Nici medicii veterinari ternut, unele animale sînt bol Din decorul completat cu dii de toamnă româneşti. ziceţi strune',
comitetul de partid cît şi milioane lei. In 1969 s-e rea — arăta Elena Orşa — nu se nave. Furajele nu sînt în can Foto : N. MOLDOVEANU
consiliul de conducere al coo lizat un milion lei venituri, prea îngrijesc cum trebuie de tităţi suficiente. Finul, de ne ulcele şi ştergare zărăndene I. LASCU iOAN VLAD
perativei să la măsuri pen în 1970 s-au pierdut 1,5 mi sănătatea animalelor. Aşa cum mal bine de 50 hectare, a ră
tru ca iernorea oilor In pe lioane. Paguba este evidentă spunea brigadierul zootehnic, mas nerecoltat, iar 393 to
rioada 1969—1970 să fie asi — Lucrez în brigada zoo am realizat planul la lapte. ne de fînur) se află încă în
gurată în conditiunl optime. tehnică de mulţi ani, spunea Dar de aici înainte dacă vom cîmp netransportate, supuse
Nu s-a întlmpiat insă aşa. Marla Beluş. La grajdul de da bacilor numai fîn şl co
Situaţia a rămas neschimba la Tisa ţinem vacile pe ci ceni nu vom mai putea să-l deprecierii. Iată, deci, o situ
tă. Şi. oile fiind ţinute Ln mentul gol pentru că nu avem realizăm. aţie care trebuie să pună pe
continuare sub cerul liber, în pale pentru aşternut. Nu sînt — La oi — arăta Floarea gîndurl pe toţi comuniştii şl R A M
ploaie şl zăpadă, prost hrăni făcute vâlaiele pentru adăpa Suba — noi am dat ca hrană sâ-1 mobilizeze pentru a în
te şi Îngrijite, s-au înregis tul animalelor. Mult fin este cel mal rău fîn, ud şl stricat
trat noi pierderi, mortalită- pe cîmp. Să se aducă pînâ Nici nu-1 puteau mînca. lătura cu desâvîrşlre aceste
ţile ajunglnd la 396. In doi nu putrezeşte, aşa cum s-a Din cele spuse de comunişti grave carenţe. Este de dato Redacţia primeşte zilnic nu cunoscut că „acceptul de a în răspunsul trimis redac neficiarul i-a plătit In particu
ani au murit 657 ol. O turmă mai întimplat şl în alţi ani , se desprinde că animalele nu ria noului comitet de partid meroase scrisori în care cetă urca în autobuz pe uşa din ţiei — de ce nu ne faceţi cu lar cu diferite sume, materia
întreagă. Cel mai bun nutreţ să se dea sînt îngrijite aşa cum trebuie. să ia de urgenţă măsuri pen ţenii sesizează unele nereguli faţă se acordă femeilor gravi noscute şi măsurile luate? Şti, lul fiind pus la dispoziţie tot
care le provoacă o justificată
In ce priveşte ferma t.e la vaci. Nu s-au asigurat adăposturi tru terminarea grabnică a con ; nemulţumire. Pentru ca aceste de, cu copii în braţe, oameni am cele ce ne comunicaţi şi din de client". Cu alte cuvinte s-a
vaci, situaţia din acest an se Este o cerinţă îndreptăţită corespunzătoare pentru oi şi nereguli sâ fie cunoscute de lor invalizi, iar şoferul a refu scrisoare- Cum ştiam câ cetă făcut „ciubuc“ în atelier dat
prezintă astfel : faţă de 220 şi nu este un secret pentru chiar pentru bovine )a unele strucţiei saivanului, repararea conducerile unor întreprinderi zat sâ accepte urcarea unei fe ţeanul Peşca Teodor, din CA nu se spune ce s-a întreprins
hl lapte contractat s-au livrat nimeni că. fără hrană şi în brigăzi cum sînt cele de la grajdurilor, rezolvarea proble şi instituţii — şi, bineînţeles, mei prin faţă pentru că solicita lan, ocupă singur un aparta pentru ca asemenea fapte sâ
300,7 hl, dar efectivele sînt grijire corespunzătoare, nu Glodghileşti şi Tâtârâştl, nu mei apel şl adăpătoarelor pen remediate prin măsuri cores rea a fost făcută de sora persoa ment deoarece soţia a plecat nu se repete. Şi-apoi, dacă cli
sub nivelul planificat. Mai poţi să ai animale frumoase, s-a statornicit hrânirea ani punzătoare — redacţia le in nei în cauză*1 (adresa nr. 3/170/ de la el cu copii cu tot din entul nu era şeful serviciului
mult, în 1970, s-au înregis sănătoase şi care să-ţi dea o malelor pe bază de raţii întoc tru animale, transportului din formează la timp, rezolvarea D). Parcă această „aducere la motive lesne de înţeles. In plan, ci un cetăţean oarecare,
trat 29 capete mortalităţi la producţie bună. mite în mod ştiinţific, nu e-au cîmp a finului şl gospodăririi câzind de fapt în competenţa cunoştinţă“ trebuia adresată acest caz, organul local al pu mai primea aprobare pentru
bovine. Slabe realizări s-ou — De ce mor oLle 7 A în asigurat sursele de apă nece cu grijă a nutreţurilor, în- lor. altcuiva, respectiv şoferului şi terii de stat trebuie sâ caute reparaţii de la Inginerul şef şl
înregistrat şl în ce priveşte trebat şl a răspuns brigadie sare pentru adăpare şi nici în tr-un cuvînt, trebuie sâ se ia taxatoarei, nu redacţiei. Cît calea legală şl posibilităţi sînt de la şeful transportului? Greu
îndeplinirea obligaţiilor con rul de cîmp, Manole Cîmpu- grijirea cuvenită. Dar de ce organul de presă despre comportare, nici un mulliple — legea le oferă... de crezut. Acest „dar", de car«
tractuale la livrările de car reanu. Cum să nu moară Situaţia din sectorul zooteh măsuri care sâ asigure ler al Comitetului Judeţean de cuvînt, ca şl despre măsurile dacă sînt căutate — de a re se uzează, e folosit pentru
ne Faţă de 419 capete s-au dacă sînt ţinute sub cerul li nic este arhicunoscută nu de narea animalelor în condiţlunl partid trebuie sâ facă oficiul luate împotriva celui vinovat, zolva problema. Scrisoarea n-a aminărl de tot felul. Aşa se fa
livrat anul acesta la contract ber, în ploaie şl zăpadă, fără Ieri sau de azi, s-au făcut şl cît mal bune. de Intermediy între cetăţean a şoferului. In cazul de faţă, cerut evacuarea lui Paşca. ce câ I G.C.L. Hunedoara
numai B3 bovine. Această ne- hrană şl neîngrijite Trebuie să se fac constatări de ani de zi şi instituţie? De ce cetăţeanul serviciul călători, pentru care Dacă era analizată cu răspun deşi constată oportună repara
realizare provine din nea9l- se Ia măsuri urgente pentru le şl se ajunge întotdeauna la N. ZAMFIR nu i se adresează direct şi so semnează tovarăşul Inginer derea cuvenită, trebuiau cău rea unui coridor la locuinţa
licită ca ziarul sâ „Intervină” Silviu Popescu, a răspuns aşa, tate cauzele pentru care, aşa cetăţeanului Mlhal Ştefan, a
pentru rezolvarea unor pro ca sâ răspundă scrisorii, nu cum scrie răspunsul consiliu planificat lucrorea In trimes
bleme? Sînt întrebări la care s-o rezolve cu răspunderea cu lui popular (adresa nr. 23 R), trul I 1971, cu toate câ corido
Colectivul de muncitori, teh rîndurile ce urmează vor în venita. Cazul nu e unic, pen „soţia a părăsit domiciliul". rul pre/.intâ pericolul de a că
nicieni şi ingineri din cadrul cerca să răspundă fâcînd apel tru că în alte adrese (3/191 /D) Răspunsul însă constată câ P.T. dea peste oameni. Nu se putea
Uzinei de utilaj minier din Pe Ia... răspunsurile sosite Ia re şi (3/189/D) acelaşi serviciu este angajat la U.V. Câlan, câ găsi o soluţie? Dacă ar fi fost
troşani se preocupă permanent dacţie din partea unor între spune câ „s-au luat măsuri ca locuieşte singur şi nu poate fi căutată... Dar pentru câ „cu
de asimilarea şi introducerea prinderi şi instituţii. Este cu pe traseul Brad—Gurabar/a evacuat deoarece „soţia şi cei toate intervenţiile făcute la
în fabricaţie de serie a unor noscut că de buna organizare a sâ se suplimenteze numărul doi copii de care este despărţit T.G.C.L. nu a luat nimeni lu
noi tipuri de utilaje cu carac . transportului în comun pc re- de curse. Pentru câ s-a soli în prezent şi care se află la crurile în seamă", tovarăşul i
teristici funcţionale superioare. î ţeaua interurbană râşpunde citat Centralei transporturi Jnşi pot veni înapoi". Dar aţi Mihai Ştefan a făcut apel la
Numai in cursul anului 1970 au conducerea I.T.A. Deva, căre auto Bucureşti sâ ne doteze cu verificat dacă „pot veni îna autoritatea ziarului. Şl cazul
lost realizate agregatul hidra ia f se trimit spre rezolvare două autobuze", pentru ca în poi" ?, tovarăşi de la consi nu este unic.
ulic de pompare pentru stîlpii cam multe scrisori adresate a doua adresă sâ se scrie câ liul popular ? Formula o întîlnim deseori
de susţinere, noi tipuri de in redacţiei. Frecvenţa mare a „s-a intervenit la Centrala Alteori organele cărora le pentru că organele competen
stalaţii de impins vagoneţi, in acestor scrisori care, în majo transporturi auto pentru a su este adresată scrisoarea con te in rezolvarea problemelor
stalaţia de culbutare de la mi ritate, vizează aspecte le plimenta aprovizionarea cu stată cu toată răspunderea ade nu le rezolvă, ci poartă oame
na Dilja, a schipului-colivie gate de comportamentul per- piese" Cu alte cuvinte aştep vărurile despre care se scrie nii pe drumuri. Iată motivele
pentru mina Paroşeni. In cadrul sonelului de bord, ar tre taţi tovarăşi pînâ ne trimite dar... Intervine cîie un „dar" pentru care cetăţeanul nu se
acţiunii de realizare de noi ti Sbui sâ conducă la măsuri centrala autobuze şi piese, străveziu, prin care se vede mai adresează direct instituţi
puri de utilaje pentru transpor ferme de întărire a dis pînâ atunci... Nu se poale face tendinţa de a nu duce lucru ei, întreprinderii şi organul
tul minier, s-au confecţionat 10 ciplinei. Curios însă că chiar nimic pentru mai buna rile pînâ la capăt. „S-a cerce de presă al Comitetului jude
vagoneţi cu capacitatea de 2 chiar în cazul unor sesizări organizare a transportului în tat şî cons<atat — se scrie ţean de partid trebuie sâ fa
tone, pentru care în prezent se foarte concrete, în locul unor comun la orele de vîrf pe ru intr-un răspuns nl Consiliului că oficiul de intermediar. Dar
execută instalaţia de culbutare măsuri pe care cetăţenii le aş tele Brad — C.urabarza şi De popular al municipiului Hune răspunsuri cum sînt cele ci
aferentă, iar recent au fost ex teaptă, primim răspunsuri e va — Hunedoara ? Greu de doara (nr. 30520) câ în cadrul tate nu au darul sâ dreagă re
pediaţi pentru experimentare vazive, în doi peri, care nu crezut, dar e mai simplu sâ atelierului s-au executat nu lele semnalate, ci sâ perpetu
la mina Lupeni primii trei vogo- „dreg" nimic. Cîteva exemple rezolve problema prin... Cen mai lucrările prevăzute în de eze deficienţele, sâ-i încuraje
neţi de transportat personal cu vor fi în măsură sâ demon trala de la Bucureşti. vizul reparaţiei autoturismu ze pe cei certaţi cu disciplina
capacitate de 12 persoane. No streze acest lucru. Intr-o scri Alteori, unele instituţii ţin lui nparţinînd lui Constantin prin neluarea dc măsuri. Or,
ul vagonet pentru personal - soare, cetăţeanul loan Popo- sâ ne facă cunoscut câ sesiza Fîlimon, şeful serviciului plan in rezolvarea unor asemenea
prezent in imaginea alăturată vici, din Orâştîe, scrie că şo rea s-a confirmat şi... atîl. Păi de In T.G.C.L. Hunedoara, în probleme e nevoie de maxi
- este conceput să asigure ferul Nicolae Şoaitâ l-a insul dacă s-a confirmat, tovarăşi acest sens întncmîndu-se fac mum de responsabilitate şi o-
condiţii sporite de confort şi tat şi nu i-a permis soţiei (gra. de la U.J.C.C., că ■vînzâtorul tura... Menţionăm totuşi câ, în
siguranţă în timpul transportu vidă în luna a 7-a) sâ urce pe magazinului din Vâli.şoora „nu afara orelor de serviciu, s-au bicctîvilnle, pentru ca măsuri
lui. uşa din faţă, obligînd-o sâ in are pregătirea cerută de indi executat şi alte lucrări de re le ce se iau sâ-ş» atingă scopul.
Foto-text : AUREL DULA tre în aglomeraţie. Şi, în lo catorul de calificare pentru a- parare de către mecanicii în
cul unor măsuri, ni se face ceastâ meserie" — cum scrieţi treprinderii, pe care însă be S1MION POP
Viaţa lui Engeles oferă un menelor de rutină, formalism
exemplu minunat de îmbinare t mm, şl birocratism, conferă acesto
sionantei sale personalităţi : o I si SIMM ra un mal mare dinamism şi
organică a cel puţin două co
ordonate definitorii ale impre
maleabilitatc în exercitarea tot
activitate revoluţionară neobo mal eficientă a atrlbuţlunllor
lor.
sită şi o strălucită creaţie teo O trăsătură esenţială a evo
retică ; o viaţă de militant co luţiei statului nostru este îm
munist neînfricat şi de savant nitipfii ŞTlIIIIMCă, pletirea eforturilor pentru con
remarcabil. Timp de multe de IIC Ü IÜ T A solidarea Iul cu cele pentru în
cenii, Friedrich EngeB a fost tărirea legalităţii socialiste
unul din organizatorii şi con Partidul nostru promovează cu
ducătorii recunoscuţi ai prole stăruinţă In politica sa res
tariatului internaţional, a parti Dezvăluind adevăratele cauze Dezvoltînd concluzia marxis 1or lor. EI înşişi au prevenit a nist, a făurit atatul socialist, contextul istoric ca. parte In condiţiilor materiale şl spiri pectarea normelor şl regulilor
cipat cu entuziasm şi compe ale apariţiei stalului Fr. En tă câ, prin creşterea continuă supra oricăror încercări de a Instrumentul principal al vic separabilă a procesului de tre tuale ale trecerii treptate la de convieţuire socială atît de
tenţă la făurirea organizaţiilor gels arată câ acesta nu este o a forţelor de producţie, în ca canoniza idei şi teze rezultate toriei noii orîndulri sociale, e- cere de la capitalism la comu comunism. Problema dispari către organele de atat şl ob
politice ale clasei muncitoare, putere impusă societăţii dina pitalism se ascut la maximum din condiţii istorice care înce manaţle a voinţei maselor, a- nism. Sensul acestui proces ţiei treptate a statului 6e pu şteşti, cît şl de către flecare
la cele mai de seamă mişcări fară. nu este nici „realitatea contradicţiile acestei orîndulri, tează să mai acţioneze la un pârâtor al Intereselor lor fun este marcat de sporirea rolu ne doar In societatea comunis cetăţean în parte, precum şl
sociale ale epocii sale. ideii morale*', sau „imaginea şi Engels arată câ acest lucru moment dat. Se Impune de re damentale. Stat unitar, suve lui său organizator şl creator, tă. După cum subliniază tova a principiilor de dreptate şl e-
Gînditor multilateral şi pro realitatea raţiunii“, cum susţi face Inevitabilă revoluţia pro marcat marele merit al Iul ran şl independent, statul so de continua extindere şl am răşul Nicolae Ceauşescu In ra chltate socială. Se realizează
fund., Engels s-a remarcat, în neau mulţi reprezentanţi ai letară In cursul căreia clasa Lenin In a fi Indicat, In noile cialist romfln dispune în nu plificare a atrlbuţlunllor sale. portul prezentat Îs cel de-al tot mal deplin egalitatea so
activitatea sa de pcsle o jumă teologiei şi filozofici Idealiste, muncitoare, împreună cu aliaţii împrejurări Istorice, alături de mele poporului, In mod liber Natura acestui proces se ca X-lea Congres al partidului, cială bazată pe merite, Iar re
tate de veac, printr-o vastă e- ci un produs al societăţii ajun săi, ţărănimea şl intelectualita modalitatea cuceririi puterii şl şl deplin, de toate pîrghiile de racterizează nu prin situarea „în perspectiva făuririi socie partiţia produsului social — pe
rudiţle In cele mal diverse do se pe o anumită treaptă a dez tea progresistă, distrug vechiul construirii noului aparat de conducere a vieţii sociale, or statului deasupra societăţii, cl tăţii socialiste multilateral dez baza principiului cantităţii, ca
menii ale cunoaşterii umane, voltării sale El a apărut ca o aparat de stat burghez, creează stat şl căile de întărire a ro ganizează şl conduce in mod prin Integrarea Iul treptată <1 voltate, a creării premiselor lităţii şl responsabilităţii socia
prin marca putere de pătrun necesitate legică, ca o urmare noile relaţii de producţie so organici In societate, prlntr-o pentru trecerea la comunism, le 8 muncii.
dere şi înţelegere ştiinţifică a firească a scindării societăţii cialiste, instaurează un nou tip continuă adtncire şl multilate funcţiile statului se vor schim In cadrul aceluiaşi proces
cornnle.vilâţii realităţilor socia în clase cu Interese opuse, a de stat, statul socialist, în care rală dezvoltare a democraţiei ba şl mal mult, activitatea sa amplu, multilateral şl profund
le. avînd o deosebită capaci- contradicţiilor şi a luptelor se realizează cea mai înaltă socialiste. Internă concentrîndu-se în di de perfecţionare a activităţi!
tale de descifrare a sensului dintre ele. Clasa socială care a formă a democraţiei. Dacă tră 150 de ani de la naşterea In lumina acestor fundamen recţia organizării producţiei, a statului 6e înscriu şl măsurile
cuceririlor ştiinţei timpului său. deţinut prima mijloacele de sătura comună a tuturor tipu te care jalonează problematica vieţii ştiinţifice ş1 culturale". menite sâ Înlesnească partici
Multilateralitatea cunoştinţelor producţie, puterea economică, rilor de stat care l-au prece statului, apare şi mal pregnant Orientarea politicii şl a prac parea nemijlocită a maselor la
sale este ilustrată şl de stăpî- şi-a făurit un aparat special de dat pe cel socialist era in pri lui Friedrich Engels valoarea tezelor Congresului al ticii noastre spre creşterea con rezolvarea color mal esenţiale
nirea unui număr de aproape ronstrîngere şl represiune, cu mul rînd o „maşină de domi X-lea al P C R. cu privire la tinuă şl la un nivel superior a probleme ale conducerii atatu-
20 de limbi. Engels a formulat ajutorul căruia să ţină în con naţie de clasă", statul de tip rolul, locul şl importanţa deo rolului organizator şl construc lu[ şl societăţii, la dezbaterea
teze, idei şl concluzii teoretice diţii de dominare şi subjugare nou, socialist, este Instaurat nu sebită a statului In socialism, tiv al statului, a ponderii func şl aplicarea legilor, la stabili
de o înaltă valoare ştiinţifică clasele şl păturile oprimate, pentru a perpetua dominaţia a ev-oluţiel sale în funcţie de ţiilor sale economieo-organlza- rea priorităţilor, a opţiunilor.
— intrate în tezaurul gîndirll să-şi apere şl sâ-şl perpetueze de clasă, cl în vederea desfiin lului şi funcţiilor statului so activ şi creator opera comple condiţiile concrete Interne şi lorice şl cultural-educative, a In ultimii ani a-au intensificat
umane — în domeniile istorici, pulerea. ţării oricărei dominaţii şi fău cialist. de perfecţionare neîn xă şi multilaterală de dezvol internaţionale Partidul nostru atrlbuţlunllor sale în conduce dezbaterile publice şl schimbul
ştiinţelor naturii, literaturii, Stalul nu este un organ si ririi unei noi societăţi, bazată cetată a democraţiei, de exis tare şi înflorire a patriei, in respinge atit tratarea rigidă a rea întregii vieţi sociale, re de opinii în probleme majore
artei militare etc. tuat deasupra societăţii — cum pe unitatea social-politică şi tenţa unei multiplicităţi şl di interesul omului, al afirmării statului ca ceva veşnic, ne prezintă o reflectare a cerin ale vieţii economice şl «oclal-
O deosebită însemnătate şl afirmă doctrinarii burghezi şl moral-ldeologicâ a oamenilor. versităţi de forme de organiza tot mal depline a personalită schimbător, cît şl părerile care ţelor legilor obiective de dez polltlce, au devenit practici cu
actualitate prezintă activitatea mic-burghezl —, cl este un or Totodată, printr-o remarcabilă re a statului în procesul con ţii sale Încearcă sâ acrediteze necesita voltare a societăţii socialiste, rente Intllnlrlle conducătorilor
lui Engels ca Utorlc şl teoreti gan Bl dominaţiei de clasă, de Interpretare dialectică a evo struirii socialismului şl comu Fundamentînd caracterul con tea grăbirii procesului de di un exemplu grăitor de aplica de partid şl de stat cu oame
cian al statului. In numeroa asuprire a unei clase dc către luţiei viitoare a societăţii o- nismului. ştient al făuririi socialismului, minuare a rolului statului, a re creatoare a marxlsm-lenl- nii munci! din oraşe şl sate,
se lucrări, printre care : „Si alta. este organul „clasei celei meneşM, Engels subliniază fap Experienţa Istorică a ţârilor1 clasicii marxism-lentnismului lichidării sale încă In condiţiile nlsmulul. In acest context, o cu reprezentanţii organizaţiilor
tuaţia clasei muncitoare d»:n mai puternice, al clasei domi tul câ acesta va atinge o treap socialiste, în general, ca şl a au învederat faptul câ statul socialismului. Sltulndu-se pe o deosebită Importanţă ne relevă de masă şl obşteşM, cu specia
Anglia“, „Dezvoltarea socialis nante din punct de vedere e tă de dezvoltare 1n care statul ceea a dezvoltării societăţii ro are rolul hotâritor, sub condu poziţie consecvent marxist-le- măsurile luate în ultimii ani liştii din toate domeniile de
mului de la utopie la ştiin conomic, care, cu ajutorul Iul. va dispare, va pieri treptat. A maneşti In anii socialismului, cerea partidului comunist, în ninistâ, P.C.R. consideră câ o activitate.
ţă“, „Principiile comunismului", devine dominantă ş! din punct ceasta este societatea comunis stă mărturie faptului câ numai organizarea construcţiei socia abordare ştiinţifică a proble dc realizare cu mal mare efi Sub conducerea P.C.R., sta
„Ludwig Feuerbach şi sflrşltul de vedere politic", scria Engels tă. fără clase, societate care fâurindu-şl un nou stat — su liste şl comuniste. Nici un alt maticii statului trebuie sâ la în cienţă a atribuţlunilor organe tul nostru socialist îşi perfec
filozofiei clasice germane", dar in „Originea familiei..,“. Aces va organiza în chip nou pro perior şl radical deosebit atît organism social nu poate su considerare întreg ansamblul lor de stat. de perfecţionare a ţionează în permanenţă activi
mai cu seamă în „Originea fa ta este statul, arăta Engels, a ducţia, pe baza asocierii libere prin esenţa socială, cît şl prin plini această menire, nu dis condiţiilor sociale, ştiut fiind organizării şl conducerii vieţii tatea, îndreptată consecvent
miliei, a proprietăţii private şi cesta este conţinutul, esenţa şi şi egale n producătorilor. „Cla formele şi conţinutul activităţii pune de puterea, mijloacele şi câ funcţiile şl formele sale de economice, culturale, ştiinţifice spre ridicarea nivelului de trai
a statului", pe care Lenln o a trăsăturile sale in toate orin- sele — scria Engels — vor dis sale de statele din orindulrilo capacităţile necesare edificării acţiune cît şi baza sa socia şi obşteşti, introducerea In ac materia! şl cultural al fiecărui
preciază ca pe „una din opere duîrile dc pină la soelahsm. pare tot aşa de Inevitabil pre precedente — clasa muncitoare noii orlnduiri Menţinerea sta lă se schimbă o dată cu modi tivitatea tuturor organelor de cetăţean, care sâ fie capabil
le fundamentale ale socialismu rare cunosc diferenţieri şi cum au luat fiinţă în trecut şi partidul său pot asigura ficările ce apar în dezvoltarea stat a principiilor democratice să-şî pună în valoare energiile,
lui contemporan", Engels dă o lupta de clasă. ..După cum sta O dală cn ele va dispare în triumful revoluţiei şi transfor tului socialist nu echivalează de conducere cum sînt : cen capacitatea şl forţa creatoare
interpretare materinlist-ştiinp- lul antic şi cel feudal an fost mod inevitabil şi statul". mării socialiste şi comuniste a însă cu menţinerea sa ca o societăţii. tralismul democratic, conduce în slujba înfloririi şi ridicării
fică problemelor genezei, esen organe de exploatare a sclavi Marx şi Engels au schiţai societăţii, iar viaţa popoarelor entitate imuabilă, neschimbă Departe de a-şi fi epuizai ro rea colectivă, legalitatea socia patriei pe culmi fot mai înal
ţei. evoluţiei funcţiilor funda lor şi iobagilor, şi statul repre trăsăturile principale, conţinu poale fi ridicată pe trepte tot toare Rolul, esenţa şi carac lul şi misiunea sa istorică, sta listă. dezvoltarea şi adinei rea te ale progresului şi civiliza
mentale ale statului, privite In zentanţilor moderni (stalul ca tul unu şi direcţiile de dcz.vol- mai înalte ale bunăstării, civi terul său, sarcinile şi direcţii tul sc va menţine încă multă continuă a democratismului so- ţiei.
raport cu dezvoltarea socie pitalist — nn) este« instru tnrc ale stalului socialist Ei lizaţiei şi cutlurii. le sale de activitate sini supusc vreme ca Instrument al făuri cialls', creşterea operativităţii
tăţii. precum şi perspectivele mentul exploatării muncii sala n-au afirmat însă niciodată Poporul nostru, condus cu unui proces de continuă prefa rii societăţii socialiste multila In stilul de muncă al organelor CONSTANTIN MUSTACILA
lui In societatea comunistă. riate de către capital". valabilitatea absolută a teze- înţelepciune de partidul comu cere. SUtul trebuie analizat in teral dezvoltate şl al pregătirii statului prin -Măturarea fono- asistent universitar