Page 92 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 92
4
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4942 * VINERI 27 NOIEMBRIE 1970
n
Vizita delegaţiei de partid Jacques Chaban —Del
mas a început vizita
remane in Belgia ATLAS
în R.P. Polonă
BRUXELLES 26 (Agerpres). poştelor şi telecomunicaţiilor,
— Delegaţia Purtidului Co şi alţi militanţi ai Partidului LICHIDAREA COMPLETA
munist Român, condusă de to Socialist Belgian. VARŞOVIA 26 — Cores mieruluî francez, subliniind A HOLEREI IN TURCIA
varăşul Manea Mâncscu, mem pondentul Agerpres, Iosif Du- legăturile trainice, de priete
bru al Comitetului Executiv, A luat parte Alexandru Lă- mitraşcu, transmite : Joi, a nie dintre cele două ţâri şi
secretar al C.C. al P.C R, ca '/âreanu. ambasadorul Româ sosit la Varşovia, într-o vi popoare. Astfel, .’.Trybuna Lu- Un comunicat difuzat
niei la Bruxelles.
re face o vizită în Belgia, a zită oficială de trei zile, la du" consideră vizita ca „un miercuri de Ambasada
avui joi o intîlnire cu condu In cadrul întîlnirii, Leo Col- invitaţia lui Jozef Cyrankie- nou eveniment important pe Turciei la Roma infor
cerea Partidului Socialist Bel Inrd şi Victor Lnrock, depu wîcz, preşedintele Consiliului calea dezvoltării în continua mează că epidemia de
gian. tat, fost ministru de externe, de Miniştri al R.P. Polone, re a relaţiilor dintre cele holeră din această ţară
Delegaţia a fost primită de au expus delegaţiei române premierul Franţei, Jaeques două ţări, a dialogului poli s-a stins, in comunicai
Leo Collard, preşedintele probleme ale vieţii economice, Chaban-Delmas, însoţit de tic, a colaborării economice, se declară : „Epidemia
PSD , şi de alţi membri ai politice şi sociale belgiene, ministrul de externe Maurice culturale şi ştiinţifice, ea ser de holeră care a izbucnii
conducerii partidului. La in- precum şi poziţia P S B. fată Schumann. In aceeaşi zi, au vind prieteniei tradiţionale, intr-un cartier mărgi
tîlnire au participat J. Van de problema securităţii eu MOZAMBIC. Popoarele coloniale din Africa continuă lupta pentru eliberarea naţională, ne- început convorbirile oficiale apropierii dintre popoarele naş al Istanbulului la
Eynde, vicepreşedintele parti ropene. pregetind nici un sacrificiu în atingerea felului propus. între premierii celor două ţâri. polonez şi francez". Acelaşi începutul toamnei, cau-
dului, Guy Matthot, J. Luyten, Tovarăşul Manea Mânescu IN FOTO : Antrenamente ole detaşamentelor de patrioţi în rolaţi in Frontul de Eliberare ol Tot joi, Jaeques Chaban-Del ziar releva că ultimii ani au zind 48 de decese, a fost
secretari naţionali, Close E a înfăţişat gazdelor unele da Mozambîcului (F.R.E.U.M.O.), ca re oduc pierderi grele trupelor coloniale portugheza. mas a fost primit de Marian dus la o apropiere între Po complet lichidată datori
douard, Coppe Gcrmaine, De- te referitoare la politica inter Spychalski, preşedintele Con lonia şi Franţa şi pe târîm tă măsurilor energice lu
jardin Georgcs. La Croix E nă a P.C.R., precum şi pozi siliului de Stat al R.P. Po politic. „Vizita premierului ate de către guvernul li
mile, Claes Willy, de ICeule- ţia târîi noastre în problema lone. Pe agenda convorbiri francez va conferi legături turc". Documentul mai
neir, Ramackci'S Jef, Van securităţii europene şi în alte Nota guvernului finlandei în legâiurâ lor polonâ-franceze figurează, lor prieteneşti polono-france- afirmă că epidemia nu
Hocylandt Bcr nard. membri ai probleme internaţionale. după cum subliniază presa ze un nou conţinut", subli s-a extins in alte regi
Biroului naţional al partidu Conducerea PSB. a oferit poloneză, probleme legate de niază ziarul. La rîndul său, uni ale ţării.
lui, A. Vrnnckx, ministrul jus un dejun în cinstea oaspeţi cu pregătirea conferinţei generai, situaţia din Europa şi de „Zycie Warszawy" apreciază
tiţiei, E. Anseelc, ministrul lor. convocarea conferinţei euro că între cele două ţâri s-a în V
europene pentru securitate pene pe tema securităţii şi co registrat o apropiere a punc SCĂDEREA NUMĂRULUI
telor de vedere în ce priveşte
CANDIDAŢILOR LA
laborării.
Cei doi premieri
urmează să facă un larg convocarea conferinţei euro GREFELE DE INIMA
schimb de păreri asupra prin pene pe tema securităţii şi
Ziarul opinează
colaborării
câ pe reprezentanţii lor acre
HELSINKI 26 (Agerpres). —
Lucrările Congresului Primul ministru finlandez, Ah- ditaţi la Helsinki, sau pe alţi ţe europene pentru securita cipalelor coordonate ale ac că, in timpul convorbirilor o Atena, cunoscutul spe
te, transmite agenţia France
Aflat intr-o vizită la
tualei situaţii internaţionale
li Karjalainen, a ţinut miercuri
demnitari să desfăşoare con
ficiale şi al vizitei sale, pre
Presse, citînd surse autoriza
seara o conferinţă de presă, sultări cu Ministerul de Exter te. La Whitehall, relevă Fran şi a stadiului şi perspective mierul francez va reuşi să cialist in chirurgia car
lor de dezvoltare a relaţiilor
în timpul căreia a fost difu ne al Finlandei asupra organi ce Presse, se consideră că bilaterale. cunoască mai îndeapjoape diacă, profesorul Chris
zată o notă a guvernului Fin zării conferinţei general-euro- propunerea finlandeză merită Presa, posturile de radio şi Polonia, fapt ce va duce la tian Barnard a admis
si X-leaai landei în legătură cu pregă pene pentru securitate. să fie studiată cu foarte ma televiziunea poloneză acordă întărirea legăturilor de prie că in ultimul timp s-a
tenie dintre Franţa şi Polo
tirea conferinţei
general-eu-
constatat o netă scădere
„Scopul acestor consultări,
ropene pentru securitate. In se spune în declaraţie, ar fi re atenţie. o deosebită atenţie vizitei pre- nia. „Zolnierz Wolnosci" re a numărului candidaţi
notă se menţionează, printre intensificarea schimburilor de levă faptul că preocuparea lor la grefele de inimă.
BUDAPESTA 2G — Cores Biroului Politic al CC. al altele, că guvernele statelor eu informaţii importante, fără ca I Poloniei pentru o pace şi Eu nu disper totuşi, a
pondentul Agerpres, Alexan P.M.S.U., vicepreşedinte al ropene au adoptat in prin acest lucru să angajeze defi fn ţările latino-amerlcane securitate trainică în Europa declarat Barnard, pred-
dru Pinten, transmite : Dele guvernului, s-a referit la ma cipiu o poziţie pozitivă nitiv părţile interesate. Par găseşte o deosebită înţelege zind că, împreună cu e
gaţii la cel de-al X-lea Con rile transformări petrecute în faţă de propunerile avan ticiparea ]a aceste consultări re în Franţa. Franţa — scrie chipa sa, va continua
gres al P.M.S.U., care îşi des agricultura ungară, la per sate de Finlanda în Me nu ar prejudicia. într-adevâr, ziarul — desfăşoară cu con cercetările pentru evita
făşoară lucrările în capitala spectivele activităţii coopera morandumul său din 5 mal cu nimic hotârîrea finală în ce Copii neşcolarizaţi secvenţă o politică de cola rea fenomenului de res
Ungară, au continuat joi dez tivelor agricole de producţie. J969 cu privire la securitatea priveşte organizarea conferin borare cu ţările Europei ră
baterile pe marginea rapor Joi, congresul a fost salutat europeană. ţei“. săritene, fiind interesată în pingere. După părerea
tului prezentat de Jnnos Ka- de delegaţiile partidelor din Guvernul finlandez, se spu Ele, adaugă nota, ar permi CIUDAD DE MEXICO 26 Din dezbaterile seminarului, normalizarea relaţiilor pe lui, transfuziile sangui
dar, prim-secretnr al CC. al Marea Brilanie, R.D. Germa ne în notă, consideră că in te guvernelor să obţină infor (Agerpres). — Aproximativ 16 care au drept temă analiza continentul european, şi are ne repetate trebuie să
P.M.SU. nă, Italia, Iugoslavia, Norve prezent „există o bază politi maţii necesare, să studieze e milioane de copii de vîrstâ rea situaţiei şcolare pe conti o atitudine pozitivă faţă de permită desensibilizarea
Gaspar Sandor, membru al gia. Spania şi din alte ţâri. că de la care s-ar putea ple ventualele poziţii asupra posi şcolară din ţările latino-ame- nentul latino-ameriean, rezul convocarea conferinţei euro organismului înainte de
Biroului Politic al CC. al ca, eventual, în organizarea bilităţilor de convocare a reu ricane nu pot fi şcolarizaţi din tă că aproximativ 35 la sută pene pe tema securităţii şi efectuarea grefei.
P.M.S.U,, secretar general al In şedinţa de dupâ-amiazâ, a conferinţei europene pentru niunii. cauza lipsei sălilor de clasă din elevii cursurilor primare colaborării.
Consiliului central al sindi luat euvîntul tovarăşul Paul securitate, dar că trebuie de Nota, după cum a declarat şi a cadrelor didactice, a de existente în această regiune
catelor ungare, a vorbit de Niculescu-Mizil, membru al acum înainte să ne străduim primul ministru finlandez, a clarat în cadrul dezbaterilor învaţă în imobile inadecvate. In ce priveşte rezultatele LEONARDO DA VINCI
spre activitatea desfăşurată Comitetului Executiv, al Pre să găsim un teren de înţele fost remisă tuturor guvernelor celui de-al 4-lea seminar re Participanţii au subliniat, pe vizitei, presa exprimă pă NU A FOST PRIMUL..,
vor fi fruc
ele
rerea că
de organizaţiile sindicale pen zidiului Permanent, secretar gere în ce priveşte acţiunea cărora le-a fost înmînat şi gional care se desfăşoară la de altă parte, rezultatele pozi tuoase, atit pe planul co
tru mobilizarea oamenilor al C.C. al P.C.R., care a adus comună pe care trebuie să o memorandumul finlandez din Cludad de Mexico, Angel Car tive obţinute în domeniul con laborării economice, cultura După ani îndelungaţi
muncii la înfăptuirea marilor Congresului salutul Partidului întreprindă guvernele pentru luna mai 1969 rillo Flores, directorul Centru strucţiei de şcoli de către Chi le, ştiinţifice, cît şi al rela de studii şi cercetări,
întărirea securităţii în Euro
obiective ale construcţiei e Comunist Român. pa“. In continuare, se arată că ☆ lui latino-american pentru le şi Peru, precum şi faptul că ţiilor politice dintre cele specialistul britanic in
probleme de aeronauti
conomice, despre rolul şi sar Cuvîntarea şefului delega schimbul de opinii privind Guvernul britanic a primit construcţia de şcoli. El a a- prin generalizarea învăţămîn- două ţări „Slowo Powsze- că, Charles Gibbs-Smith,
tului elementar de 8 ani Cuba
precîat că pentru acoperirea
ehne* scrie că vizita va a
cinile sindicatelor în înfăp ţiei Partidului Comunist Ro preconizata reuniune a atins cu interes noua propunere a necesităţilor imediate ar tre şi Chile au rezolvat problema duce noi elemente în rela a stabilit că Leonardo
Finlandei privind crearea la
tuirea noilor măsuri de orga mân a fost ascultată cu deo un asemenea stadiu încit este Helsinki a unui centru de pre bui construite cel puţin 500 000 şcolarizării complete a tinerei ţiile reciproce, precum şi pe da Vinci nu a fost pri
nizare şi conducere a econo- sebit interes, fiind aplaudată posibil şi ar fî util ca state- gătire a preconizatei conferin- săli de clasă. generaţii. planul situaţiei europene. mul care a conceput
principiul elicopterului,
miei Feher Lajos, membru al cu căldura. j le interesate să împuterniceas- aşa cum se crede în ge
neral. Intr-un manu
atit republicani, cit şi demo scris flamand, datind
Sesiunea de toamnă a Adunării Nationale a R.A.U. NEW YORK. - Aduna SOFIA. - La Sofia au craţi, au dat publicităţii o de din anul 1 325, el a des
coperit schiţa unui eli-
i rea Generală a O.N.U. a luat sfinşit lucrările con claraţie în care se pronunţă copter-jucărie, care pre
| adoptat o hotârire pri- sfătuirii directorilor gene împotriva adoptării legii pri
CAIRO 26 (Agerpres). — Referitor la atitudinea de a stimula dezvoltarea eco i vind convocarea unei con rali şi directorilor corner- vind contingentarea importuri cede cu 150 de ani dese
După cum s-a mai anunţat, R.A.U. faţă de organizaţiile nomică şi a anunţat că gu : ferinţe speciale a Orga- ciali'ai' companiilor de a lor, ce urmează a fi dezbătută nele lui Leonardo da
la Cairo se desfăşoară lucră palestiniene de rezistenţă, pri vernul va proceda la o re i nizoţiei Naţiunilor Unite viaţie din Bulgaria, Ceho de comero superîooră, o „Con Vinci. In manuscrisul
rile sesiunii de toamnă a A- mul ministru a reafirmat formă completă a sistemului : pentru Dezvoltarea Indus- slovacia, R.D, Germană, gresului luna viitoare. „Convin găsit este descris şi mo
dunârii Naţionale a Republi sprijinul fără rezerve pe ca de invâţâmînt, a ocrotirii să i triată (O.N.U.D l.), cu por Polonia, România, Unga gerea noastră profundă, se dul de funcţionare : ju
cii Arabe Unite. Premierul re ţara sa il acordă acestora. nătăţii şi a serviciilor pu i ticiparea reprezentanţilor ria şi Uniunea Sovietică. spune în dedoroţie, este că le căria are la partea su
Mahmud Fawzi a prezentat In domeniul politicii inter blice. Mahmud Fawzi a sub i guvernelor lo un nivel cît gea protecţionistă va oduee perioară o elice plasa
deputaţilor programul de po ne, şeful guvernului egiptean liniat, totodată, necesitatea La încheierea lucrărilor a prejudicii grove fermierilor, vo tă în virful unui ax.
litică internă şi externă al a insistat asupra intenţiei sale dezvoltării sectorului agricol. j moi înalt. 5-a stabilit ca fost semnat un protocol accentua şomajul în cele mai Prin tragerea unui şnur
noului guvern egiptean. ; lucrările conferinţei sâ se care prevede lărgirea în importante ramuri industriale, înfăşurat în jurul axu
continuare a colaborării
Evocînd situaţia din Orien ; desfăşoare în capitola între companiile de avia va duce Io sporirea preţurilor lui se imprimă elicei o
tul Apropiat şi poziţia R A U. Richard Nixon l-a demis j Austriei între 1 şi 8 Iunie ţie semnatare ale acordu şi vo avea efecte ireparabile mişcare rotativă tot mai
în această problemă, premie ; 1971. rilor de la Berlin. asupra politicii noastre externe rapidă, pină ce elicea se
rul Mahmud Fawzi a decla Ribicici, a primit pe Wafter desprinde şi se înalţă.
rat : „Am dovedit în cîteva pe ministrul de interne Scheel, vicecancelar şi ministru şi a viitorului negocierilor cu Gibbs-Smith a desco
rînduri că sîntem partizani ai al afacerilor externe al R.F. a principalii parteneri comerciali perit modele similare
păcii. Noi am acceptat rezolu Germaniei. După cum onunţă ai Statelor Unite", intr-o pictură din anul
ţiile Consiliului de Securitate WASHINGTON 26 (Ager seau în cazul lui Walter Hic- BONN. - Agenţia PAP infor ogenţio Taniug, cu acest pri dului Comunist din S.U.A. 1460 şi in sticla colora
în problema Orientului A pres). — Preşedintele Statelor kel“. mează din Bonn că preşedinte După cum precizează ziarul tă a unui vitraliu.
propiat şi iniţiativa secreta Unite, Riehard Nixon, l-a de Fost guvernator al statului le R.F. a Germaniei, Gustav lej a ovut loc o convorbire o- „Daily World", secretarul gene Leonardo da Vinci
rului Departamentului de mis miercuri pe ministrul de Alaska, Walter Hiekel a cri Heinemann, a primit la 25 no supro relaţiilor reciproce. Cel ral, Gus Hali, a prezentat un (1452-1519) a lăsat nenu
Stat al S.U A., Wjlliam Ro interne, Walter Hiekel. El va ticat în mod public Casa iembrie o delegaţie a studen doi oameni politici ou consto- raport în care sînt analizóte HAVANA. - Delegaţia mărate manuscrise şi
gers. Am fost de acord cu fi înlocuit provizoriu de ad Albă, în luna iunie a.c., pen ţilor din R.P. Polonă. Delegaţia tot că raporturile iugoslavo- situaţia internă din S.U A., du de activişti ai Partidului peste 500 de schiţe de
încetarea provizorie a focului junctul său, Fred Russel, ur- tru faptul că „nu este recep poloneză l-a informat pe pre pă recentele alegeri de lo mij Comunist Român, condusă scriind diferite maşini
şi cu extinderea pe încă 90 mind ca această funcţie să tivă, la problemele tineretu şedintele R.F.G. despre pregă vest-germone se dervoltă favo locul mandatului prezidenţial, de tovarăşul Dan Marţi de zburat. Modelul său
de zile a acestei perioade. Dar, fie preluată de la 1 ianuarie lui". Acest incident s-a pe tirile în vederea realizării u- rabil şi că există posibilităţi precum şi activitoteo Interna an, membru supleant al de elicopter (1486) este
nu avem nici un răspuns din trecut cu prilejul manifesta nuî schimb de experienţă în pentru extinderea lor continuă. ţională a partidului. C.C. al P.C.R., secre acţionat de un arc de
partea Israelului. Dacă Israe 1971 de Rogers Morton, pre ţiilor tineretului american îm tre organizaţiile de studenţi din ceasornic. Dar, spune
lul persistă în refuzul său de şedintele Comitetului naţio potriva intervenţiei S.U.A. în cele două ţâri, precum şi de Au fost, de osemenea, aborda ROMA. - Preşedintele Itali tar af Comitetului muni Gibbs-Smith, el nu a a
cipal Bucureşti al P.C.R.,
a evacua teritoriile ocupate, nal republican. Cambodgîa Purtătorul de cu spre atitudinea studenţilor din te problema relaţiilor dintre ei, Giuseppe Saragat, l-a nu cordat acestor maşini a
a arătat şeful guvernului Anunţînd această demitere, vînt al Casei Albe a negat că Polanîa foţă de paroforea tra Iugoslavia şi ţările Pieţei co mit miercuri pe Pietro Nenni, care, la invitaţia Comite tenţia pe care o consa
tului Central al Partidu
R.A.U., orice căutare a unei Ronald Ziegler, purtătorul de destituirea lui Hiekel s-ar da tatului cu privire la bazele nor mune. precum şi aspecte ale unul din vechii lideri ai Parti cra celorlalte activităţi
soluţii de pace devine inu cuvînt al Casei Albe, a pre tora unor „incidente". Preşe dului socialist italian, senator lui Comunist din Cuba, a ştiinţifice şi artistice.
făcut o vizită de schimb
tilă". Guvernul R.A.U., a de cizat că preşedintele Nixon a dintele Nixon, a spus Ziegler, malizării relaţiilor dintre R P. colaborării europene. pe viaţă. de experienţă în această
clarat. pe de altă parte, pre considerat că „elementele ne intenţiona de mai mult timp Polonă şi R.F. a Germonîeî. Pietro Nennî, în vîrstă de 79 ţară, a părăsit Havana,
mierul Fawzi. va acorda prio cesare unor relaţii bune ale să se despartă de ministrul NEW YORK. - la New York de ani. nu mai deţine în pre îndreptîndu-se spre pa SURSE DE ENERGIE
ritate reactivării pregătirii şefului Administraţiei eu de interne. După cum se ştie, BELGRAD. - Preşedintele Ve* s-au încheiat lucrările plenarei zent nici o funcţie oficială. trie. La plecare, delego*
forţelor armate egiptene. membrii cabinetului său lip- de la venirea sa la Casa Albă, cei Executive Federale, Mitia Comitetului Naţional ol Parii- Constituţia Italiană prevede ca
preşedintele Nixon .a aprobat toţi foştii preşedinţi ai republi ţio a fost solutată de Ar- Una din numeroasele
înlocuirea altor doi miniştri cii să fie numiţi senatori pe senîo Alonso, adjunct al enigme pe care lumea
şefului secţiei organizato
şi anume : Robert Finch, mi NAŢIUNILE UNITE. - O.N.U. nu trebuie să se dezintere viaţă. Ea conferă, de aseme insectelor le oferă cer
nistrul educaţiei naţionale şi seze de perspectivele explorării şi exploatării resurselor mi nea, şefului statului dreptul de rice o C.C. al P.C. din cetării ştiinţifice este
sănătăţii, şi George Schultz, niere şi petroliere submarine şi ale zonelor depîniînd de o desemna cinci senatori pe Cuba, de activişti ol Comi sursa de energie care dă
ministrUl muncii. jurisdicţiile naţionale, a căror utilizare ar putea fi renta viaţă din rîndul personalităţi tetului provincial de par unor insecte mici posi
Este pentru prima dată în bilă în anii viitori, a declarat secretarul general al Orga lor care ou odus un aport de tid Havana. A fost, de bilitatea unor perfor
să de la Administraţia Tru nizaţiei Naţiunilor Unite in faţa Comitetului Politic. osebit Io viaţa politică şi so asemenea, de faţă amba manţe uriaşe. Unele pot-
man cînd un preşedinte al Secretarul general o! O.N.U. a pledat în favoarea elaboră ciala o ţârii. sadorul României la Ha face sărituri fn înălţime
S.U.A. concediază un membru rii rapide a unor acorduri internaţionale pentru împiedica vana, Vosîle Muşat. care depăşesc de 100 de
al cabinetului său, celelalte rea poluării mărilor. WASHINGTON. - Un grup ori, sau sărituri in lun
două demisii fiind hotârîte de 21 de senatori americani, gime care depăşesc de
de comun acord şi la iniţia 600 de ori propriile di
tiva miniştrilor. mensiuni, altele pot ridi
ca greutăţi de 500 Ori
mai mari decit propria
greutate. Daca. omul ar
îndeplini performanţe
0 nouă contribuţie constructivă a României la 0. N. U. consume cantităţi de
similare, el ar trebui sâ
energie considerabile, pe
care organismul său nu i
le oferă şi pe care Ic în
locuieşte prin maşini
România este din nou pre gistrat succese atît pe linia mie, alimentaţie, cultură, nivel nenţa rolului ştiinţei in pro rea in valoare şi utilizarea complicate.
zentă, la O.N.U., cu o propu studierii şi definirii aspecte de trai. Statisticile arată că, în cesul dezvoltării şi sâ contri resurselor umane, cooperarea O problemă asemănă
nere constructivă. După cum lor legate de aplicarea ştiinţei momentul de faţă, ţări în curs buie Ia extinderea raporturi industrială, rolul Comisiei e toare o ridică, la alte in
se ştie, proiectul de rezoluţie şi tehnicii în procesul dezvol de dezvoltare, reprezentînd a lor de cooperare internaţiona conomice O.N.U. pentru Euro secte, capacitatea lor de
Iniţiat de delegaţia română la tării. cit şi în direcţia organi proape jumătate din popu lă, pe plan economic şi teh- pa in dezvoltarea cooperării a se mişca mai mult
punctul înscris de ţara noas zării unor programe interna laţia globului, consumă mai nico-ştiinţific. economice internaţionale, coo timp fără a se hrăni cu-
tră pe agenda actualei sesiuni ţionale de cooperare economi puţin de 10 la sută din canti Este binecunoscut faptul că perarea în domeniul utilizării nimic, de a consuma e
a organizaţiei — „Rolul ştiin că şi tehnico-ştiinţificâ. Im tatea de energie produsă în România s-a pronunţat în ordinatoarelor şi tehnicilor de nergie, fără a o inlocui.
ţei şi tehnologiei moderne In perativele dezvoltării şi diver lume. Menţionăm, de aseme mod constant pentru intensi calcul la dezvoltare. Scorpionii sau păianje
dezvoltarea naţiunilor şi nece sificarea tot mai accentuată a nea, că la cheltuielile mondi ficarea legăturilor economice In cuvîntarea rostită la se nii nou-născuţi, de e
sitatea întăririi cooperării e colaborării internaţionale scot, ale pentru cercetnre-dezvolta- şi tehnico-ştiinţifice între toa siunea jubiliară a Adunării xemplu, pot mişuna timp
conomice şi tehnico-ştiinţifice insă, în evidenţă necesitatea re, aceste ţări participă cu nu te statele, indiferent de orîn- Generale a O.N.U., tovarăşul de săptămini fără nici
între state" — a fost adoptat ca formele, metodele şi instru mai 2 la sută. Or, este ştiut că duirea socială şi de nivelul lor Nicolae Ceauşeseu, subliniind un fel de hrană, mai
in unanimitate, zilele acestea, mentele de cooperare in dome realizarea cerinţelor revoluţiei de dezvoltare. In acest spirit, că fiecare popor poale să-şi mult, ei cresc intre timp,
de către Comitetul pentru pro niul ştiinţei şi tehnicii folosi tehnico-ştiinţifice contempora încă de la sesiunea a 12-a a aducă o contribuţie preţioasă, fără a pierde din greu
blemele economice şi financia te pinâ în prezent, în cadrul ne este strîns legată de un Adunării Generale a O.N.U., proprie, la cauza progresului tate, S-a constatat că
re al Adunării Generale. sistemului O.N.U., sâ fie per mare consum de energie, de din 1957, ţara noastră a propus şi civilizaţiei mondiale, arăta : scorpionii adulţi se miş
In elaborarea şi prezentarea fecţionate, în aşa fel îneît ele investiţii şi eforturi financia elaborarea unei Declaraţii de „Pentru accelerarea progresu că neîncetat, intr-un vas
acestui proiect de rezoluţie, sâ răspundă plenar nevoilor re importante. principii ale cooperării econo lui general esle necesar ca cu nisip steril, timp de
România a pornit de la apre reale ale lumii contemporane, Abordarea multiplelor as mice internaţionale. Reţinută toate statele să-şi asume obli nouă luni, fără hrană.
cierea că problemele cooperă sâ favorizeze o largă disemi pecte ale aplicării ştiinţei şi ca o preocupare importantă a gaţia de a favoriza dezvolta cheltuind, fără îndoială,
rii economice şi tehnico-ştiin nare a cunoştinţelor şi expe tehnicii în folosul dezvoltării Adunării Generale, propune rea nestingheritâ a schimburi o anumită cantitate dc
ţifice, probleme de o însem rienţei, să faciliteze tuturor şi elaborarea — în acest sens rea s-a materializat la prima lor internaţionale economice, energie şi fără a pierde
nătate majoră pentru progre popoarelor accesul neîngrădit — a unei concepţii unitare ca Conferinţă a Naţiunilor Ur^te ştiinţifice, tehnice şi cultura din greutate. Este lim
S.U.A In Statele Unite nu mai contenesc mitingurile şi de sul popoarelor şi pentru însăşi la cuceririle ştiinţei şi tehno re să definească telurile de pentru Comerţ şi Dezvoltare le, lîchidindu-sc orice fel de pede că aceste animale
monstraţiile împotriva întervenţi ei in Asia de sud-est şi pentru cauza păcii, trebuie să ocupe logiei moderne. urmărit şi mijloacele de ales, din 1964. bariere, restricţii şi discrimi dispun de surse miste
irageren imediată a trupelor armate americane din Vietnamul un loc central în preocupări Decalajul existent astăzi în în viitorii ani, se impun, aşa Tot Ia sugestiile României nări care Impietează în pre rioase de energie, pe
dr sud. le O.N.U. lume in domeniul ştiinţei şi dar, cu acuitate. au fost întocmite rrrai multe zent asupra colaborării dintre care ştiinţa nu le-a pu
IN FOTO : Participanţi la o astfel de demonstraţie la New In cei 25 de ani de existen tehnologiei este un fenomen Documentul propus de ţara rezoluţii O.N.U., care s-au tut descoperi pînă as u
York purtind pancarte care înfăţişează jertfele masacrului de la ţă şi activitate, marele for noastră şi adoptat la actuala bucurat de o largă audienţă, popoare". tăzi.
Song My, intitulate (dar) „şi copiii"?! internaţional şi organismele tot atît de neliniştitor ca şi de sesiune jubiliară a O.N.U. vine
sale de specialitate au înre calajul în materie de econo tocmai sâ consacre proemi cum ar fi cele privind pune NICOLAE VAMVU
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva* str. Dr. Petru Groza nr. 35> Te lefoane t 123Î7 şl 11568. Tiparul: întreprinderea poligrafic A Deva. 44065