Page 93 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 93
« *#
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
D E C R E T
privind stabilirea datei
alegerii unor deputaţi în
Marea Adunare Naţională
Consiliul de Stat a sta ianuarie 1971 pentru alege
bilit, prin decret, data de rea unui deputat în Marea
17 ianuarie 1971 pentru a Adunare Naţională în Cir
legerea unui deputat în cumscripţia electorală nr 5
Marea Adunare Naţională, Timişoara Nord-Vest din ju
în Circumscripţia electorală deţul Timiş, locuri de depu
nr. 1 Rîmnicu Vilcea din Ju taţi în M.A.N. rămase va
deţul Vîlcea şi data de 24 cante.
Vizita de lucru a tovarăşului
NICOLAE CEA la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23
> _>
în judeţul Satu Mare noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea
Vineri, 27 noiembrie, zona tiv, al Prezidiului Permanent, tovarăşul Ceauşescu. Mare. Pe platoul Pieţei Liber • g 4 • | « ă i g • • • Jj ••
de nord-vest a ţârii cunoaşte o secretar al C.C. al PC.R., şi Se pleacă apoi cu maşinile tăţii, au ieşit să-l întîmpî- organizării, planificării şi conducem
efervescenţă deosebită, , tră Vasile Patilineţ, membru su spre Satu Mare. ne mii şi mii de cetăţeni. Pri
ieşte acea atmosferă de vi pleant al Comitetului Execu In centrele comunelor, pre mirea pe care sătmărenii o fac
brant entuziasm şi bucurie pe tiv, secretar al CC. al PC.R. tutindeni de-a lungul şoselei, conducătorului partidului şi
care o generează prezenţa în Pe aeroportul din Oradea, cetăţenii fac o călduroasă şi statului, celorlalte persoane
mijlocul maselor de oameni unde se face o escală, condu entuziastă primire conducăto oficiale este de un entuziasm Tovarăşi, laţîei cu produse agroalimen- ceea ce nu permite o ampla modeme. Importante neajun
ai muncii a tovarăşului Nicolae cătorii de partid şi de stat sînt rului partidului şi statului. înflăcărat. Se aplaudă şi se Congresul al X-lea al par tare, satisfacerea celorlalte sare raţională a producţiei a suri prezintă sistemul de pla
Ceauşescu, secretarul general întîmpinaţi de primul secre La intrarea în judeţ, oaspe ovaţionează îndelung. Din mii tidului a apreciat că progre nevoi ale economiei. gricole, nu dă posibilitatea a- tă. legat de principiul zilei-
al partidului, preşedintele tar al Comitetului judeţean ţii sint salutaţi de tovarăşul de piepturi se scandează pu sul agriculturii în România Aceste realizări sînt rodul cordârii unei asistenţe de muncâ. care duce la egaliza
Consiliului de Stat al Româ de partid, preşedintele Consi Iosif Uglar. prim-secretar al ternic „Ceauşescu — PC.R.". constituie o problemă esen activităţii ţăranilor coopera specialitate corespunzătoare. rea veniturilor şi nu dă po
niei. liului popular judeţean Bihor, Comitetului judeţean Satu ■.PC.R — Ceauşescu“, nume ţială a edificări» societăţii so tori. a mecanizatorilor, spe Realizările obţinute de între sibilitatea remunerării coope
In vizita pe care o între Victor Bolojan. şi de alte ofi Mare a) PC.R.. preşedintele le conducătorului iubit şi cele cialiste multilateral dezvolta cialiştilor. lucrătorilor din în prinderile agricole de stat a- ratorilor în deplină concor
prinde în judeţul Satu Ma cialităţi locale. Numeroşi oa Consiliului popular judeţean. te şi a stabilit pentru următo treprinderile agricole de stat, a ratâ eficienţa deosebită a zo danţă cu munca depusă şi re
re, tovarăşul NI C O L A E meni ai muncii aflaţi la aero Tovarăşul Nicolae Ceauşescu rii 5-10 ani principalele orien tuturor oamenilor muncii din nării şi specializării produc zultatele în producţie, nu sti
CEAUŞESCU este însoţit de port fac o însufleţită primire tări şi obiective de bază din a- agricultură, care — sub con ţiei. mulează efortul fiecăruia în
tovarăşii Gheorghe Pană, oaspeţilor dragi, ovaţionînd în şi ceilalţi conducători de par ţConîirujorr în pag a 4-a) ceastâ importantă ramură a e ducerea organizaţiilor de par Ultimii doi ani au eviden parte
membru al Comitetului Execu delung pentru partid, pentru tid şi de stat sosesc la Satu conomiei naţionale. Pe baza ho- tid — au depus eforturi sus ţiat. de asemenea, faptul că La toate acestea se adaugă
tărîrilor Congresului. cele ţinute pentru înfăptuirea sar nu este rezolvată în mod cu faptul că activitatea organe
două programe naţionale dez cinilor trasate de Congresul venit problema seminţelor şi lor agricole nu este orientată
bătute şi aprobate de plena al IX-lea. Ele demonstrează a raselor de animale. Atît spre asigurarea unei condu
Cuvintarea tovarăşului MCOL At CtAOStSCU ra Comitetului martie a.c.. superioritatea marii gospodă producţia de grîu şi de po ceri efective a unităţilor ; atît
Central al
rii agricole socialiste, resurse
şi cea de
plante
rumb, cit
celelalte
partidului din
ministerul, cit şi
tehnice, au avut de suferit
le sale, capacitatea ei de a
precum şi planul
cincinal
pentru perioada 1971—1975 utiliza mai bine potenţialul a datorită faptului că Ministe organe centrale agricole —
precum şi organele judeţene
Dragi tovarăşi şi prieteni, germani, cetăţeni de alte na pe planeta noastră care ne-au te de progres şi prosperitate. prevăd măsuri de moderniza gricol, de a asigura creşterea rul Agriculturii şi Silvicultu — prin organizarea şi stilul
Doresc în primul rînd să ţionalităţi — în jurul parti ajutat in acele împrejurări. (Aplauze). re a agriculturii, asigură mij producţiei vegetale şi anima rii. Academia de Ştiinţe Agri lor de muncă, pun un accent
vă adresez dumneavoastră, tu dului şi guvernului, consti Intr-adevăr, am primit un Au fost adoptate o serie de loacele materiale şi financia le. Desigur, aşa cum s-a sub cole nu s-au ocupat cum tre mai mare pe aspectul admi
turor locuitorilor municipiu tuie garanţia de nezdruncinat ajutor substanţial, dar vreau măsuri privind agricultura, re necesare creşterii într-un liniat şi la Congresul al X- buie de asigurarea seminţelor nistrativ al activităţii şi nu pe
lui şi judeţului Satu Mare, un a construcţiei victorioase a să spun cu acest prilej că care vor fi publicate mîine în ritm rapid a producţiei agri lea, existenta proprietăţii so de calitate : dimpotrivă, au problemele concrete ale pro
călduros salut din partea Co societăţii socialiste în Româ mai mult de o treime din a presă şi de aceea nu doresc cole vegetale şi animale. Pen cialiste asupra mijloacelor de fost chiar cazuri cînd în mod cesului de producţie.
mitetului Central al partidu nia, a înălţării pe culmi tot cest ajutor l-am primit din să vâ vorbesc despre ele. A tru realizarea acestor sarcini producţie nu poate asigura nejustifîcat s-a renunţat la Se manifestă fenomene de
lui, a Consiliului de Stat şi mai înalte a patriei noastre partea Republicii Popularé ceste măsuri vor crea condi există condiţii favorabile, re de la sine progresul agricul soiuri valoroase, de înaltă centralizare excesivă a con
guvernului Republicii Socia (Aplauze, urale). Chineze (Aplauze). Iată de ţii organizatorice şi econo zultate în primul rînd din turii Pentru a pune în valoa productivitate. ducerii unor activităţi — aşa
Deficienţe mari există şi în
liste România. (Aplauze, ura- Nu numai în judeţul dv., ce exprimînd mulţumiri tu mice pentru ca membrii coo faptul că în agricultura noas re marile avantaje şi posibili ce priveşte folosirea cadre cum este, de pildă, cazul lu
le). ci în întreaga tară oamenii turor statelor, nu pot să nu perativelor. lucrătorii de In tră s-a instaurat trainic pro tăţi ale proprietăţii socialiste, lor. Deşi avem în total pe crărilor de irigaţii şi hidro
Doresc, totodată, să vă mul muncii, sub conducerea co exprim în mod deosebit mul sate să obţină un spor mai prietatea socialistă — de stat este necesară folosirea judi amelioraţii ; aceasta face ca
ţumesc pentru primirea căl muniştilor, au reuşit să în- ţumiri Partidului Comunist rapid al producţiei agricole şi cooperatistă — asupra mij cioasă. intensivă a pământu ste 26 de mii de specialişti organele judeţene, cooperati
duroasă pe care ne-o faceţi, frîngâ greutăţile provocate de Chinez, guvernului Republi vegetale si animale. loacelor principale de pro lui. asigurarea mijloacelor cu studii superioare şi alte vele agricole de producţie să
să'mulţumesc tovarăşilor ca calamităţile nati.irale. Este a- cii Populare Chineze, poporu Am -deplina -convingere că ducţie. tehnice şi a specialiştilor, a zeci de mii cu studii medii — nu poarte- răspunderea pen
re au vorbit pentru cuvintele devârat, tovarăşi, dacă nu ar lui chinez, tovarăşului Mao oamenii muncii din Satu Ma In cursul actualului cinci plicarea largă în producţie a aceste cadre nu sînt utilizate tru înfăptuirea lucrărilor de
In
nemijlocit în agricultură.
de încredere în partid, în gu fi fost inundaţiile am fi avut Tze-dun, pentru ajutorul pe re, din municipiu şi din ju nal — deşi au existat condi cuceririlor agrotehnicii şi îmbunătăţiri funciare de care
conducerea şi organizarea ac
vern, pentru cuvintele spuse o situaţie moi bună. Am re care ni l-au dat. (Aplauze). deţ. în frunte cu organizaţia ţii climatice nefavorabile atît zootehniei moderne. tivităţii de producţie a coo în mod normal ar trebui sâ
la adresa mea. In toate aces făcut mult, dar fără îndoială După cum ştiţi tovarăşi, de partid, cu.Comitetul jude- în 196H, cît şi în 1969, iar a încă la Conferinţa Naţiona perativelor agricole lucrează se ocupe nemijlocit. In alte
te manifestări noi vedem ex că urmările catastrofei se mai mai avem o lună uină la ter ,ţean, vor ştî să-şi aducă şi în nul acesta tara noastră a fost lă din 1967 şi apoi la Con numai 10 mii de specialişti cu domenii, ca de pildă asigu
presia încrederii nestrămutate resimt. Doresc să spun însă minarea actualului cincinal. continuare aportul la înfăptui greu lovită de' inundaţii — gresul al X-lea al partidului, studii superioare, în timp ce rarea cu seminţe, s-a mers în
in Partidul Comunist Român, şi aici că partidul şi guvernul Pot afirma că planul cincinal rea măreţului program de în agricultura a înregistrat pro la o serie de olenare ale Co mod greşit pe linia unei dis
un număr important sînt cu
în politica sa marxist-leninis- au luat toate măsurile pentru 1966-1970 se realizează cu o florire a patriei noastre. A grese pe calea dezvoltării şi mitetului Central, s-a stabilit prinşi în diferite organisme persări a răspunderii. ocu-
tă. care corespunde năzuinţe ca populaţia să fie aprovi depăşire la producţia indus vem pentru ce munci, tova modernizării. S-au realizat programul de modernizare a administrative şi din această pîndu-se de acelaşi lucru mai
lor şi intereselor întregului zionată în bune condiţiuni. trială şi, Ia nivelul minim al răşi. Tot ceea ce facem este importante lucrări de inves agriculturii noastre, de dez cauză organizarea muncii, multe organisme. Din această
nostru popor. (Aplauze, scan Stocurile şi rezervele pe ca planului, la producţia agrico pentru bunăstarea şi fericirea tiţii, a crescut gradul de me voltare a bazei sale tehnico- conducerea activităţii multor cauză nu se asigură soluţio
dări : „Ceauşescu-P.C.R."). re le avem, la toate produ lă (aceasta, datorită calamită poporului nostru, este pentru canizare a muncilor agricole, materiale. de asigurare a li narea practică, operativă, co
îmi face o deosebită plăce sele, sînt mai mari decît cele ţilor pe care le-am suferit). victoria socialismului şi comu au fost asigueate cantităţi nei producţii intensive, de cooperative se află la un ni respunzător cerinţelor, a pro
re să mă întîlnesc din nou cu de acum un an. (Aplauze). Planul cinqinal in ansamblul nismului în România. (Aplau sporite de îngrăşăminte şi perfecţionare a conducerii, vel necorespLinzâtor. nu răs ducerii. selecţionării şi repar
punde cerinţelor pe care le
dv. — de data aceasta în con Zilele trecute. Comitetul său va fi deci înfăptuit în ze). alte substanţe chimice, s-o în planificării şi organizării pune gospodărirea unor pro tizării pe teritoriu a semin
muncii în unităţile agricole
diţii mai bune decît în luna Executiv şi guvernul, după bune condiţiuni. Nu voi face Edificarea cu succes a orîn- ceput construirea unor mari de stat şi cooperatiste. In a prietăţi de dimensiuni mari, ţelor.
mai. Mi-a făcut o deosebită cum ştiţi, au hotârît ca pe acum un bilanţ 11 vom face duirii noi în patria noastră sisteme de irigaţii, a fost Lipsurile care persistă încă
plăcere să constat că rănile luna decembrie să nu se mai Jn începutul anului viitor, dar contribuie totodată la cauza pregătit un număr însemnat de cest sens a fost luat un şir ca cele de care dispun coo în agricultură au influente
de măsuri importante a că
agricole.
perativele noastre
provocate de furia apelor au încaseze ceea ce oamenii mun este o mare satisfacţie pentru socialismului în întreaga lu cadre de specialitate, cu stu ror justete a fost confirmată Este de înţeles că conduce negative asupra producţiei,
fost în cea mai mare parte cii au hotârît să ofere din sala noi să constatăm că am reuşit me, este o contribuţie la în dii superioare şi medii. împiedică realizarea cu suc
lichidate, să pot vedea noile riu pentru ajutorarea regiunilor să obţinem aceste măreţe tărirea sistemului socialist Ca urmare a acestor mă de practică şi care au în rea unor astfel de unităţi ne ces a sarcinilor stabilite de
cesită' cadre cu temeinică pre
locuinţe în care s-au mutat sinistrate. Considerăm că s-au succese în cei cinci ani ce au mondial. Noi vom face totul suri. s-a realizat creşterea ceput să dea roade bune în gătire. în stare sâ cuprindă şi partid pentru dezvoltarea a-
mii şi mii de oameni, să pot făcut destule eforturi şi că trecut. şi în viitor pentru a dezvolta producţiei agricole — atît ve producţia agricolă. Au fost să soluţioneze în bune condi- cesteî ramuri importante a
vedea întreprinderile care ceea ce mai trebuie făcut tre La ultima şedinţă a Comi colaborarea cu toate ţările so getale, cît şi animale. Chior sporite investiţiile în dome ti'uni sarcinile tot mai com economiei noastre. Iată de ce
şi-au reluat de mult activita buie făcut prin mijloacele tetului Executiv al Comitetu cialiste, pentru întărirea uni în condiţiile deosebit de vi niul producerii de maşini a plexe pe care le ridică prac este necesar să acţionăm cu
tea, îndeplinindu-şi în condi statului. (Aplauze). lui Centra) al Partidului Co trege ale acestui an, multe gricole, în industria de în ticarea unei agriculturi inten toată consecvenţa şi fermita
ţii bune sarcinile de plan, . Aş dori ca de aici, de la* munist Român şi a guvernu tăţii lor, pentru a dezvolta unităţi au obtinut recolte bu grăşăminte chimice şi în alte sive. tea pentru a înfăptui măsuri
contribuind, alături de toate Satu Mare, oraşul cel moi lui . Republicii Socialiste prietenia şi colaborarea cu ne. Astfel, în întreprinderile sectoare. S-au luat unele mă Trebuie arătat, totodată, că le prevăzute de Conferinţa
întreprinderile patriei noas greu lovit de catastrofa din România am adoptat noul toate popoarele lumii, cu toa agricole de stat. producţia de suri organizatorice, de creare şi sistemul de organizare a Naţională şi Congresul al X-
tre. la îndeplinirea cu succes mai, să adresez încă o dată plan cincinal şi planul pe te forţele anliimperialiste, fi porumb a fost de peste 3 600 a fermelor în cooperative şi muncii în cooperativele agri lea al partidului, pentru a li
a cincinalului. Toate aceste mulţumiri întregului nostru 1971. Prevederile cincinalului kg In hectar, iar în judeţele a asociaţiilor intercooperatis- cole. care nu asigură stabili chida neajunsurile de astăzi,
realizări, ştiu, au cerut efor popor pentru spiritul de so sînt superioare faţă de Di ind convinşi că stă în pute Ialomiţa, Constanţa, Brăila, te Cu toate acestea, multe tatea activităţii cooperatorilor asigurînd condiţii corespunză
turi mari, au impus învinge lidaritate dovedit in acele rectivele prevăzute de Con rea popoarelor unite să asi cooperativele au realizat la din Directivele programului în aceeaşi brigadă, la aceeaşi toare în vederea progresului
elaborat de partid nu au fost
rea multor greutăţi. Greută momente dramatice, pentru e gresul al X-lea. Le veţi cu gure pacea şi colaborarea pe această cultură producţii me cultură, este necorespunzâtor susţinut al agriculturii noas
ţile au fost învinse şi s-au roismul cu care a muncit ca noaşte la timp, nu doresc să planeta noastră. (Aplauze : se dii la hectar de 3 200—3 400 încă traduse în viaţă. Tocmai cerinţelor unei agriculturi tre socialiste.
de aceea, în domeniul agri
şters, într-o perioadă scurtrâ, să învingă vitregia naturii şi vă fac acum o expunere a scandează Ceauşescu, P.C.R.). kg. Pc ansamblul perioadei culturii continuă să se mani
urmele adinei lăsate de i greutăţile. care s-au ivit. (A 1966—1970. s-a asigurat înde feste o serie de neajunsuri
nundaţii. Vă felicit din toată plauze). supra lor. Avem toate condi In încheiere doresc să vâ plinirea la limita inferioară importante — în organizare, Reorganizarea întreprinderilor
inima ! Putem spune că forţa Doresc, de asemenea, încă ţiile ca prevederile pe 1971 urez din toată inima multă a prevederilor actualului plan planificare şi conducere. în
societăţii noastre socialiste o dată, să exprim mulţumiri şi prevederile cincinalului sănătate şi succes în activita cincinal privind creşterea sistemul de plată şi de orga
s-a dovedit încă o dată de tuturor statelor socialiste, ce 1971—1975 să fie realizate ; tea dumneavoastră pentru o producţiei agricole globale nizare a muncii în cooperati de mecanizare a agriculturii
granit, că unitatea de ne lorlalte state, tuturor organi faţă de media perioadei 1961 — ve şi în întreprinderile de
zdruncinat a întregului nostru zaţiilor naţionale şi interna asigurînd astfel ridicarea ţării viaţă mai bună, mai fericită. 1965. Pe această bază s-a a mecanizare a agriculturii — Printre măsurile ce se cer In primul rînd, ele trebuie
popor — români, maghiari, ţionale, tuturor oamenilor de noastre pe trepte şi mai înal- (Aplauze îndelungi). sigurat aprovizionarea popu- luate aş menţiona, înainte de să asigure mecanizarea lucru
şi este necesar să luăm toate
măsurile pentru a soluţiona toate, reorganizarea între rilor agricole la cereale ţl
aceste probleme în cel mai prinderilor de mecanizare a a plante tehnice, în legumicul
scurt timp, pentru a asi griculturii. După cum este cu tura, viticultură şi pomicultu
noscut, executarea lucrărilor
150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels gura înfăptuirea în bune con în cooperativele agricole de gătirea terenului şi a semin
ră ; am în vedere aratul, pre
diţii a sarcinilor trasate
de
Congres producţie se realizează în cea ţelor, semănatul şi întreţine
mai mare parte cu mijloace
Cu toate eforturile pe care le tehnice existente in aceste rea culturilor, combaterea dA*
unătorilor, recoltarea şi con
Adunarea festivă TITAN AL GINDIRII, CONDUCĂ- le-am depus şi le depunem întreprinderi, care deţin în diţionarea producţiei.
pe linia înzestrării tehnice a
prezent 75 mii tractoare, 39
In al doilea rînd, este nece
agriculturii, nu s-a reuşit în
din Capitală PROLETARIATULUI că să se asigure un grad mii combine şi 42 mii semă sar ca aceste întreprinderi îâ
se ocupe de lucrările din zoo
nători, precum şi o gamă largă
mulţumitor de mecanizare a
tehnie, de mecanizarea mure
de alte maşini şi utilaje.
muncilor agricole ; chiar lu
Pentru folosirea mai raţio
ministrarea furajelor, precum
mod
cutate întotdeauna în
împlinirea a 150 de ani social-politic „Ştefan Gheor- TOR AL crările de bază nu sint exe nală a bazei tehnice cu care lor privind pregătirea şi ad
de la naşterea lui Frie ghîu", Zaharia Stancu, pre corespunzător. întreprinderile este dotată agricultura, pen şi de celelalte operaţiuni no-
drich Engels a fost aniversa şedintele Uniunii Scriitorilor, Viaţa şi opera lui Frie influenţa revoluţiei burgheze dulcesc viaţa muncitorilor, de mecanizare a agriculturii, tru utilizarea coordonată şi u- cesare în acest sector.
tă, vineri dupâ-amiazâ în Ca Ion Şerban, muncitor fruntaş drich Engels constituie un franceze şi a ideilor ei, aici pentru a-i abale de la luptă, în forma lor actuală de or nitarâ a mijloacelor mecanice In al treilea rînd. ele tre
pitală, prîntr-o adunare fes la Uzinele de utilaj chimic model de dăruire pentru dominaţia feudală fusese pu pentru a-i face să se împace ganizare. nu participă în mă de care dispun atît întreprin buie sâ efectueze lucrările ce
tivă, organizată la Ateneul „Griviţa Roşie", şi Mariana cauza clasei muncitore, pen ternic zdruncinată, se afirma cu rînduielile existente sura necesară la rezolvarea derile de mecanizare cît şi coo transport din cooperativă, »-
Român. Costea, studentă Ia facultatea tru triumful dreptăţii şi al tot mai viguros spiritul re O atmosferă asemănătoare problemelor esenţiale ale co perativele de producţie, pen lît cele necesare pentru apro
Sala era pavoazată festiv de filozofie. echităţii sociale în lume. voluţionar al proletariatului, domnea şi în familia lui operativelor, la efortul pentru tru creşterea răspunderii în vizionarea tehn ico-m atería l;l,
Mari drapele roşii şi tricolore In sală se aflau membri ai „Friedrich Engels — se arată concomitent cu tendinţa bur Engels. Tatăl său, fabricant creşterea producţiei, acţionea treprinderilor de mecanizare cît şi cele legale de depozita
încadrau, pe fundalul scenei, C.C. al P.C.R., Consiliului de în Hotărîrea Comitetului Cen gheziei liberale spre compro de textile, era foarte religios ză ca simple unităţi presta în întreaga desfăşurare a ac rea şi valorificarea product -
portretul marelui gînditor, or Stat şi ai guvernului, ai Con tral al Partidului Comunist misuri cu reacţîunea prusacă şi avea un caracter despotic. toare de servicii. De aseme tivităţii de producţie este ne ei
ganizator şi conducător al siliului Naţional a) Frontului Român cu privire la aniver pentru asuprirea poporului. In acest context, părea cu nea, retribuirea mecanizato cesar ca acestea sâ fie lega In al patrulea rînd, între
proletariatului internaţional, Unităţii Socialiste şi alte per sarea a 150 de ani de la naş Pe plan ideologic această si totul deosebit copilul care rilor nu a fost corelată cu te în mod direct de coopera prinderile vor avea sarcina ce
Friedrich Engels şi datele o sonalităţi ale vieţii noastre tuaţie se reflecta în lupta tindea sâ cunoască cit mai producţia obţinută pe terenu tivele agricole. Avem în vede a asigura electrificarea proce
magiale : 2820-1970. politice, vechi militanţi ai tere — a adus o contribuţie dintre liberalismul burghez şi multe, cu o personalitate vo rile pe care lucrează şi. ca re crearea unui număr mai selor de producţie din coopi-
de seamă la elaborarea pro
Intimpinatî cu aplauze. în mişcării muncitoreşti din blemelor fundamentale ale democratismul revoluţionar. luntară. dotat cu o inteligen urmare, ei nu sînt cointere mare de asemenea întreprin rativele agricole.
prezidiul adunării au luat România, conducători de in gîndiriî filozofice şi econo Dezvoltarea maşinismuluî, a ţă pătrunzătoare, cu indepen saţi in obţinerea unor recol deri, în aşa fel ca fiecare u- In al cincilea rînd, ele tre
loc tovarăşii Emil Bodnaraş, stituţii centrale de stat şi mice marxiste, la generaliza denţă în gîndire şi care do te ridicate. Devine stringentă nîtate sâ deservească cîteva buie să-şi asume execuţia i
Florian Dânălache, Janos Fa- obşteşti, cadre ale activului industriei capitaliste a adus rea sâ se desprindă de me necesitatea legării strînse a cooperative alăturate, cuprin nor lucrări de irigaţii şi hi
zekas. Dumitru Popa, Gheor de partid şi ale organizaţiilor rea teoretică a cuceririlor după sine mizerie pentru diul bigot în care trăia Frie întreprinderilor de mecaniza zând o suprafaţă de 10-15 mii droamelioraţii. să se preocr
ghe Stoica, Miron Conslanti- de masă, oameni de ştiinţă, ştiinţifice, a experienţei miş muncitori, ruinarea micilor re de cooperativele de pro hectare la şes şi 5-10 mii hec pe de buna exploatare a ¿~
nescu. Ion Iliescu, precum şi cultură şi artă, numeroşi oa cării muncitoreşti. Alături de meseriaşi, a atras în produc drich Engels a manifestat ducţie. sporirii răspunderii şi tare in zonele de deal. In me menajârilor funciare
tovarăşii Chivu Stoica, Con meni ai muncii din întreprin Karl Marx, prietenul si tova ţie copiii şi femeile. Concu încă de pe băncile şcolii un rolului acestor întreprinderi die, pe o întreprindere de In al şaselea rînd, aceste r-
stantin Pîrvulescu. Gheorghe derile Capitalei. răşul său de luptă, Engels a renţa forţei de muncă a co mare interes pentru literatu în buna desfăşurare a pro mecanizare ar reveni, în con •t¡lăţi este necesar să asigure
Vasîlichi. Alexandru Senco- Adunarea a fost deschisă de intrai pentru totdeauna în is piilor şi a femeilor, care era ră, artă. muzică, pentru filo ducţiei agricole. diţiile de astăzi, circa 80 de întreţinerea şi repararea uli
vîci. vechi militanţi ai mişcă tovarăşul Dumitru Popa, mem toria omenirii ca unul dintre plătită cu salarii de mizerie, zofie si limbi străine. Avea o In cadrul cooperativelor a- tractoare, iar pînâ la sfîrşîtul
rii muncitoreşti din tara bru al Comitetului Executiv întemeietorii comunismului ducea la diminuarea venitu grieole de producţie s-a fă viitorului cincinal 120-130 de lajelor şi maşinilor agricole
noastră. Miron Nicolescu. al CC. al P.C.R., prim-secre- ştiinţific“. rilor muncitorilor adulţi. La construcţie fizică robustă şi cut prea puţin pentru înfăp tractoare, precum şi alte ma atit acelor proprii cît şi a ce
preşedintele Academiei Repu lar al Comitetului municipal Friedrich Engels s-a născut această stare de lucruri se abilă. Ii plăcea să practice tuirea unei zonări judicioase şini şi utilaje necesare efec lor aparţinînd cooperativele
blicii Socialiste România. Ion Bucureşti al P.CR. în oraşul Barmen. provincia adaugă şi preocuparea clase a culturilor, în funcţie de tuării lucrărilor agricole. pe care Ic deservesc.
Popescu-Puţurî, directorul In Despre cea de-a 150-a ani Renania, la 28 noiembrie lor dominante de a se men PETRE MIHALACHE t condiţiile pedoclimatice şi e Aceste întreprinderi vor In sfirşit. întreprinderile de
stitutului de studii istorice versare a naşterii lui Frie 1820. Această provincie ger ţine un obscurantism reli lector universitar, conomice, pentru specializa purta răspunderea pentru me mecanizare vor trebui să con
şi social-politice de pe linsă drich Engels a luat euvinlul mană. unde îşi trăieşte primii gios. Intr-o scrisoare din ti doctor în filozofie rea în producţie şi coopera canizarea tuturor lucrărilor
rea mai strînsă între diferi
tovarăşul^
Gheorghe Stoica,
CC. al PCR., Ştefan Voicu, membru al Comitetului Exe ani ai vieţii, era cea mai dez nereţe, Friedrich Engels arăta te unităţi. Continuă să se din cooperative. Ce sarcini
redactor şef al revistei „Lupta cutiv al C.C. al P.C R voltată din punct de vedere că biblia şi rachiul sint ele planifice — in multe coope trebuie sâ îndeplinească în (Cofctiâuare;}îrr: pq§ï :d" j^o)
de clasă“, Ion Stoîan, recto Cuvîntarea a fost subliniată industrial în acea vreme. Re mentele cu care cucernicii fa Continuare rn peg a 3-a) rative — un număr mare de treprinderile de mecanizare ?
rul Academiei de învâţâmînt cu puternice aplauze. nania cunoscuse nemijlocit bricanţi din Wuppertal în culturi, pe suprafeţe mici,