Page 93 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 93

«                   *#
                                                                                                                           PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UNIŢI-VA!
                                                                                                                                                                                                        D E C R E T





                                                                                                                                                                                                 privind  stabilirea  datei



                                                                                                                                                                                              alegerii  unor  deputaţi  în



                                                                                                                                                                                              Marea  Adunare  Naţională



                                                                                                                                                                                                 Consiliul  de  Stat  a  sta­  ianuarie  1971  pentru  alege­
                                                                                                                                                                                                bilit,  prin  decret,  data  de   rea  unui  deputat  în  Marea
                                                                                                                                                                                                17  ianuarie  1971  pentru  a­  Adunare  Naţională  în  Cir­
                                                                                                                                                                                                legerea   unui  deputat  în   cumscripţia  electorală  nr  5
                                                                                                                                                                                                Marea  Adunare  Naţională,   Timişoara  Nord-Vest din  ju­
                                                                                                                                                                                                în  Circumscripţia  electorală   deţul  Timiş,  locuri  de  depu­
                                                                                                                                                                                                nr.  1  Rîmnicu  Vilcea din Ju­  taţi  în  M.A.N.  rămase  va­
                                                                                                                                                                                                deţul  Vîlcea  şi  data  de  24  cante.








          Vizita  de  lucru  a  tovarăşului





                        NICOLAE                                                                                  CEA            la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23


                                                                                                                                        >           _>

                       în  judeţul  Satu Mare                                                                                      noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea





         Vineri,  27  noiembrie,  zona   tiv,  al  Prezidiului  Permanent,   tovarăşul  Ceauşescu.  Mare.  Pe  platoul  Pieţei  Liber­       •    g   4 •       |      « ă i    g   • •     •           Jj          ••
       de  nord-vest a  ţârii  cunoaşte o   secretar  al  C.C.  al  PC.R.,  şi   Se  pleacă  apoi  cu  maşinile   tăţii,  au  ieşit  să-l  întîmpî-   organizării, planificării şi conducem
       efervescenţă  deosebită,  ,  tră­  Vasile  Patilineţ,  membru  su­  spre  Satu  Mare.     ne  mii  şi  mii  de  cetăţeni.  Pri­
       ieşte  acea  atmosferă  de   vi­  pleant  al  Comitetului  Execu­  In  centrele  comunelor,  pre­  mirea pe care sătmărenii  o  fac
       brant  entuziasm  şi  bucurie  pe   tiv,  secretar  al  CC.  al  PC.R.  tutindeni  de-a  lungul  şoselei,   conducătorului  partidului   şi
       care  o  generează  prezenţa  în   Pe  aeroportul  din  Oradea,   cetăţenii  fac  o  călduroasă  şi   statului,  celorlalte   persoane
       mijlocul  maselor  de  oameni   unde  se  face  o  escală,  condu­  entuziastă  primire  conducăto­  oficiale  este  de  un  entuziasm   Tovarăşi,     laţîei  cu  produse  agroalimen-   ceea  ce  nu  permite  o  ampla­  modeme.  Importante  neajun­
       ai  muncii a  tovarăşului Nicolae   cătorii  de  partid  şi  de  stat sînt   rului  partidului  şi  statului.  înflăcărat.  Se  aplaudă  şi  se   Congresul  al  X-lea  al  par­  tare,  satisfacerea   celorlalte   sare  raţională  a  producţiei  a­  suri  prezintă  sistemul  de  pla­
       Ceauşescu,  secretarul  general   întîmpinaţi  de  primul  secre­  La  intrarea  în  judeţ,  oaspe­  ovaţionează  îndelung.  Din  mii   tidului  a  apreciat  că  progre­  nevoi  ale  economiei.  gricole,  nu  dă  posibilitatea  a-   tă.  legat  de  principiul  zilei-
       al   partidului,   preşedintele   tar  al  Comitetului   judeţean   ţii  sint  salutaţi  de  tovarăşul   de  piepturi  se  scandează  pu­  sul  agriculturii  în  România   Aceste  realizări  sînt  rodul   cordârii  unei   asistenţe   de   muncâ.  care  duce  la  egaliza­
       Consiliului  de  Stat  al  Româ­  de  partid,  preşedintele  Consi­  Iosif  Uglar.  prim-secretar  al   ternic  „Ceauşescu  —  PC.R.".   constituie  o  problemă  esen­  activităţii  ţăranilor  coopera­  specialitate   corespunzătoare.   rea  veniturilor  şi  nu  dă  po­
       niei.                         liului  popular  judeţean  Bihor,   Comitetului   judeţean   Satu   ■.PC.R  —  Ceauşescu“,  nume­  ţială  a  edificări»  societăţii  so­  tori.  a  mecanizatorilor,  spe­  Realizările  obţinute  de  între­  sibilitatea  remunerării  coope­
         In  vizita  pe  care  o  între­  Victor  Bolojan.  şi  de  alte  ofi­  Mare  a)  PC.R..  preşedintele   le  conducătorului  iubit  şi  cele  cialiste  multilateral  dezvolta­  cialiştilor.  lucrătorilor  din  în­  prinderile  agricole  de  stat  a-   ratorilor  în  deplină  concor­
       prinde  în  judeţul  Satu  Ma­  cialităţi  locale.  Numeroşi  oa­  Consiliului  popular  judeţean.                       te şi a  stabilit pentru  următo­  treprinderile agricole  de  stat, a   ratâ  eficienţa  deosebită  a  zo­  danţă  cu  munca  depusă  şi  re­
       re,   tovarăşul   NI C O L A E  meni  ai  muncii  aflaţi  la  aero­  Tovarăşul Nicolae Ceauşescu                         rii  5-10 ani  principalele  orien­  tuturor  oamenilor  muncii  din   nării  şi  specializării  produc­  zultatele  în  producţie,  nu  sti­
       CEAUŞESCU  este  însoţit  de   port  fac  o  însufleţită  primire                                                        tări şi obiective de bază  din  a-   agricultură,  care  —  sub  con­  ţiei.               mulează  efortul  fiecăruia  în
       tovarăşii   Gheorghe   Pană,   oaspeţilor  dragi,  ovaţionînd  în­  şi  ceilalţi  conducători  de  par­  ţConîirujorr  în  pag  a  4-a)  ceastâ importantă  ramură  a  e­  ducerea  organizaţiilor  de  par­  Ultimii   doi ani  au  eviden­  parte
       membru  al Comitetului  Execu­  delung  pentru  partid,  pentru  tid  şi  de  stat  sosesc  la  Satu                     conomiei naţionale. Pe  baza ho-   tid  —  au  depus  eforturi  sus­  ţiat.  de  asemenea,  faptul  că   La  toate  acestea  se  adaugă
                                                                                                                                tărîrilor   Congresului.   cele   ţinute  pentru  înfăptuirea  sar­  nu  este  rezolvată  în  mod  cu­  faptul  că  activitatea  organe­
                                                                                                                                două  programe  naţionale  dez­  cinilor  trasate  de  Congresul   venit  problema  seminţelor  şi   lor  agricole  nu  este  orientată
                                                                                                                                bătute  şi  aprobate  de  plena­  al  IX-lea.  Ele  demonstrează   a  raselor   de animale.   Atît  spre  asigurarea  unei  condu­
         Cuvintarea  tovarăşului  MCOL At  CtAOStSCU                                                                            ra   Comitetului   martie  a.c..   superioritatea  marii  gospodă­  producţia   de grîu şi  de  po­  ceri  efective  a  unităţilor ;  atît
                                                                                                                                                 Central  al
                                                                                                                                                              rii  agricole  socialiste, resurse­
                                                                                                                                                                                                        şi cea  de
                                                                                                                                                                                                                 plante
                                                                                                                                                                                            rumb,  cit
                                                                                                                                                                                                                                              celelalte
                                                                                                                                partidului  din
                                                                                                                                                                                                                           ministerul,  cit  şi
                                                                                                                                                                                            tehnice,  au  avut  de  suferit
                                                                                                                                                              le  sale,  capacitatea  ei  de  a
                                                                                                                                precum  şi  planul
                                                                                                                                                   cincinal
                                                                                                                                pentru  perioada   1971—1975   utiliza  mai  bine  potenţialul  a­  datorită  faptului  că  Ministe­  organe  centrale   agricole  —
                                                                                                                                                                                                                           precum  şi  organele  judeţene
         Dragi  tovarăşi  şi  prieteni,  germani,  cetăţeni  de  alte  na­  pe  planeta  noastră  care  ne-au   te  de  progres  şi  prosperitate.   prevăd  măsuri  de  moderniza­  gricol,  de  a  asigura  creşterea   rul  Agriculturii  şi  Silvicultu­  —  prin  organizarea  şi  stilul
         Doresc  în  primul  rînd  să   ţionalităţi  —  în  jurul  parti­  ajutat  in   acele  împrejurări.   (Aplauze).        re  a  agriculturii,  asigură  mij­  producţiei  vegetale  şi  anima­  rii.  Academia  de  Ştiinţe  Agri­  lor  de  muncă,  pun  un  accent
       vă adresez dumneavoastră,  tu­  dului  şi  guvernului,  consti­  Intr-adevăr,  am  primit   un   Au  fost  adoptate  o  serie  de   loacele  materiale  şi  financia­  le.  Desigur,  aşa  cum  s-a  sub­  cole  nu  s-au  ocupat  cum  tre­  mai  mare  pe  aspectul  admi­
       turor  locuitorilor  municipiu­  tuie  garanţia  de  nezdruncinat   ajutor  substanţial,  dar  vreau   măsuri   privind  agricultura,   re  necesare  creşterii  într-un   liniat  şi  la  Congresul  al  X-   buie  de  asigurarea  seminţelor   nistrativ  al  activităţii  şi  nu  pe
       lui  şi  judeţului  Satu  Mare,  un   a  construcţiei  victorioase   a   să  spun  cu  acest  prilej  că   care  vor  fi  publicate  mîine  în   ritm  rapid  a  producţiei  agri­  lea,  existenta  proprietăţii  so­  de  calitate :  dimpotrivă,   au   problemele  concrete  ale  pro­
       călduros  salut  din  partea  Co­  societăţii  socialiste  în  Româ­  mai  mult  de  o  treime  din  a­  presă  şi  de  aceea  nu  doresc   cole  vegetale  şi  animale.  Pen­  cialiste  asupra  mijloacelor  de   fost  chiar  cazuri  cînd  în  mod   cesului  de  producţie.
       mitetului  Central  al  partidu­  nia,  a  înălţării  pe  culmi  tot   cest  ajutor  l-am  primit  din   să  vâ  vorbesc  despre  ele.  A­  tru  realizarea  acestor  sarcini   producţie  nu  poate   asigura   nejustifîcat  s-a  renunţat   la   Se  manifestă  fenomene  de
       lui,  a  Consiliului  de  Stat  şi   mai  înalte  a  patriei  noastre   partea   Republicii   Popularé   ceste  măsuri  vor  crea  condi­  există  condiţii  favorabile,  re­  de  la  sine  progresul  agricul­  soiuri  valoroase,  de   înaltă   centralizare  excesivă  a  con­
       guvernului   Republicii  Socia­  (Aplauze,  urale).         Chineze  (Aplauze).  Iată  de   ţii   organizatorice  şi  econo­  zultate  în  primul  rînd   din   turii  Pentru  a  pune  în  valoa­  productivitate.  ducerii  unor  activităţi  —  aşa
                                                                                                                                                                                              Deficienţe  mari  există  şi  în
       liste  România.  (Aplauze,  ura-   Nu  numai  în  judeţul   dv.,   ce  exprimînd  mulţumiri  tu­  mice  pentru  ca  membrii  coo­  faptul  că  în  agricultura  noas­  re  marile  avantaje  şi  posibili­  ce  priveşte  folosirea   cadre­  cum  este,  de  pildă,  cazul  lu­
       le).                          ci  în   întreaga  tară  oamenii   turor  statelor,  nu  pot  să  nu   perativelor.  lucrătorii  de   In   tră  s-a  instaurat  trainic  pro­  tăţi  ale  proprietăţii  socialiste,   lor.  Deşi  avem  în  total  pe­  crărilor  de  irigaţii  şi  hidro­
         Doresc,  totodată,  să  vă  mul­  muncii,  sub  conducerea  co­  exprim  în  mod  deosebit  mul­  sate  să  obţină  un  spor  mai   prietatea  socialistă  —  de  stat   este  necesară  folosirea  judi­         amelioraţii  ;  aceasta  face  ca
       ţumesc  pentru  primirea  căl­  muniştilor,  au  reuşit  să   în-   ţumiri   Partidului  Comunist   rapid  al   producţiei  agricole   şi  cooperatistă  —  asupra  mij­  cioasă.  intensivă  a  pământu­  ste  26  de  mii  de  specialişti   organele  judeţene,  cooperati­
       duroasă  pe  care  ne-o  faceţi,   frîngâ  greutăţile  provocate  de   Chinez,   guvernului  Republi­  vegetale  si  animale.  loacelor  principale  de   pro­  lui.   asigurarea   mijloacelor   cu  studii  superioare  şi  alte   vele  agricole  de  producţie  să
       să'mulţumesc  tovarăşilor  ca­  calamităţile  nati.irale.  Este  a-   cii  Populare  Chineze,  poporu­  Am  -deplina -convingere  că   ducţie.         tehnice  şi  a  specialiştilor,  a­  zeci  de  mii  cu  studii  medii  —   nu  poarte-  răspunderea  pen­
       re  au  vorbit  pentru  cuvintele   devârat,  tovarăşi,  dacă  nu  ar   lui  chinez,  tovarăşului   Mao   oamenii  muncii  din  Satu  Ma­  In  cursul  actualului  cinci­  plicarea  largă  în  producţie  a   aceste  cadre  nu  sînt  utilizate   tru  înfăptuirea  lucrărilor  de
                                                                                                                                                                                                                     In
                                                                                                                                                                                            nemijlocit  în  agricultură.
       de  încredere  în  partid,  în  gu­  fi  fost  inundaţiile  am  fi  avut   Tze-dun,  pentru  ajutorul  pe   re,  din  municipiu  şi  din  ju­  nal  —  deşi  au  existat  condi­  cuceririlor   agrotehnicii   şi   îmbunătăţiri  funciare  de  care
                                                                                                                                                                                            conducerea  şi  organizarea  ac­
       vern,  pentru  cuvintele  spuse   o  situaţie  moi  bună.  Am  re­  care  ni  l-au  dat.  (Aplauze).  deţ.  în  frunte  cu  organizaţia   ţii  climatice  nefavorabile  atît   zootehniei  moderne.  tivităţii  de  producţie  a  coo­  în  mod  normal  ar  trebui  sâ
       la  adresa  mea.  In  toate  aces­  făcut  mult,  dar  fără  îndoială   După   cum  ştiţi  tovarăşi,   de  partid,  cu.Comitetul  jude-   în  196H,  cît  şi  în  1969,  iar  a­  încă  la  Conferinţa  Naţiona­  perativelor  agricole  lucrează   se  ocupe  nemijlocit.  In  alte
       te  manifestări  noi  vedem  ex­  că  urmările  catastrofei  se  mai   mai  avem  o  lună  uină  la  ter­  ,ţean,  vor  ştî  să-şi  aducă  şi  în   nul  acesta  tara  noastră  a  fost   lă  din  1967  şi  apoi  la  Con­  numai  10  mii  de  specialişti  cu   domenii,  ca  de  pildă  asigu­
       presia  încrederii  nestrămutate   resimt.  Doresc  să  spun  însă   minarea  actualului  cincinal.   continuare  aportul  la  înfăptui­  greu  lovită  de'  inundaţii  —   gresul  al  X-lea  al  partidului,   studii  superioare,  în  timp  ce   rarea  cu  seminţe,  s-a  mers  în
       in  Partidul  Comunist  Român,   şi  aici  că  partidul  şi  guvernul   Pot  afirma  că  planul  cincinal   rea  măreţului  program  de  în­  agricultura  a  înregistrat  pro­  la  o  serie  de  olenare  ale  Co­  mod  greşit  pe  linia  unei  dis­
                                                                                                                                                                                            un  număr  important  sînt  cu­
       în  politica  sa  marxist-leninis-   au  luat  toate  măsurile  pentru   1966-1970  se  realizează  cu  o   florire  a  patriei  noastre.  A­  grese  pe  calea  dezvoltării  şi   mitetului  Central, s-a  stabilit   prinşi  în  diferite  organisme   persări  a  răspunderii.   ocu-
       tă.  care  corespunde  năzuinţe­  ca  populaţia  să  fie  aprovi­  depăşire  la  producţia  indus­  vem  pentru  ce  munci,  tova­  modernizării.  S-au   realizat   programul  de  modernizare  a   administrative  şi  din  această   pîndu-se  de  acelaşi  lucru  mai
       lor  şi   intereselor  întregului   zionată  în   bune  condiţiuni.   trială  şi,  Ia  nivelul  minim  al   răşi.  Tot  ceea  ce  facem  este   importante  lucrări  de  inves­  agriculturii  noastre,  de  dez­  cauză   organizarea   muncii,   multe  organisme.  Din  această
       nostru  popor.  (Aplauze,  scan­  Stocurile  şi  rezervele  pe  ca­  planului,  la  producţia  agrico­  pentru  bunăstarea  şi  fericirea   tiţii,  a  crescut  gradul  de  me­  voltare  a  bazei  sale  tehnico-   conducerea  activităţii  multor   cauză  nu  se  asigură  soluţio­
       dări :  „Ceauşescu-P.C.R.").  re  le  avem,  la  toate  produ­  lă  (aceasta,  datorită  calamită­  poporului  nostru,  este  pentru   canizare  a  muncilor  agricole,   materiale.  de  asigurare  a  li­        narea  practică,  operativă,  co­
         îmi  face  o  deosebită  plăce­  sele,  sînt  mai  mari  decît  cele   ţilor  pe  care  le-am  suferit).   victoria  socialismului  şi  comu­  au  fost  asigueate   cantităţi   nei  producţii  intensive,   de   cooperative  se  află  la  un  ni­  respunzător  cerinţelor,  a  pro­
       re  să  mă  întîlnesc  din  nou  cu   de  acum  un  an.  (Aplauze).  Planul  cinqinal  in  ansamblul   nismului  în  România.  (Aplau­  sporite  de   îngrăşăminte  şi   perfecţionare  a   conducerii,   vel  necorespLinzâtor.  nu  răs­  ducerii.  selecţionării  şi  repar­
                                                                                                                                                                                            punde  cerinţelor  pe  care  le
       dv.  —  de  data  aceasta  în  con­  Zilele   trecute.  Comitetul   său  va  fi  deci  înfăptuit   în   ze).             alte  substanţe  chimice,  s-o  în­  planificării   şi   organizării   pune  gospodărirea  unor  pro­  tizării  pe  teritoriu  a  semin­
                                                                                                                                                              muncii  în  unităţile  agricole
       diţii  mai  bune  decît  în  luna   Executiv  şi  guvernul,   după   bune  condiţiuni.  Nu  voi  face   Edificarea  cu  succes  a  orîn-   ceput  construirea  unor  mari   de  stat  şi  cooperatiste.  In  a­  prietăţi  de  dimensiuni  mari,   ţelor.
       mai.  Mi-a  făcut  o  deosebită   cum  ştiţi,  au  hotârît  ca   pe   acum  un  bilanţ  11  vom  face   duirii  noi  în  patria  noastră   sisteme   de  irigaţii,  a   fost                                         Lipsurile  care  persistă  încă
       plăcere  să  constat  că  rănile   luna  decembrie  să  nu  se  mai   Jn  începutul  anului  viitor,  dar   contribuie  totodată  la   cauza   pregătit  un număr însemnat de   cest  sens  a  fost  luat  un  şir   ca  cele  de  care  dispun  coo­  în  agricultură  au   influente
                                                                                                                                                              de  măsuri  importante  a  că­
                                                                                                                                                                                                               agricole.
                                                                                                                                                                                            perativele  noastre
       provocate  de  furia  apelor  au   încaseze ceea ce  oamenii  mun­  este  o  mare  satisfacţie  pentru   socialismului  în  întreaga  lu­  cadre  de  specialitate,  cu  stu­  ror  justete  a  fost  confirmată   Este  de  înţeles  că  conduce­  negative  asupra   producţiei,
       fost  în  cea  mai  mare  parte   cii au hotârît să  ofere  din  sala­  noi  să  constatăm  că  am  reuşit   me,  este  o  contribuţie  la  în­  dii  superioare  şi  medii.                                       împiedică  realizarea  cu  suc­
       lichidate,  să  pot  vedea  noile   riu pentru ajutorarea  regiunilor   să   obţinem  aceste   măreţe   tărirea   sistemului   socialist   Ca  urmare  a  acestor  mă­  de  practică  şi  care  au  în­  rea  unor  astfel  de  unităţi  ne­  ces  a  sarcinilor  stabilite  de
                                                                                                                                                                                            cesită'  cadre  cu  temeinică  pre­
       locuinţe  în  care  s-au   mutat   sinistrate.  Considerăm  că  s-au   succese  în  cei  cinci  ani  ce  au   mondial.  Noi  vom  face  totul   suri.  s-a   realizat   creşterea   ceput  să  dea  roade  bune  în   gătire.  în  stare  sâ  cuprindă  şi   partid  pentru  dezvoltarea  a-
       mii  şi  mii  de  oameni,  să  pot   făcut  destule  eforturi  şi   că   trecut.          şi  în  viitor  pentru  a  dezvolta   producţiei  agricole  —  atît  ve­  producţia  agricolă.  Au   fost   să  soluţioneze  în  bune  condi-   cesteî  ramuri  importante  a
       vedea   întreprinderile   care   ceea  ce  mai  trebuie  făcut  tre­  La  ultima  şedinţă  a  Comi­  colaborarea  cu  toate  ţările  so­  getale,  cît  şi  animale.  Chior   sporite  investiţiile  în  dome­  ti'uni  sarcinile  tot  mai  com­  economiei  noastre.  Iată  de  ce
       şi-au  reluat  de  mult  activita­  buie   făcut  prin  mijloacele   tetului  Executiv  al  Comitetu­  cialiste,  pentru  întărirea  uni­  în  condiţiile  deosebit  de  vi­  niul  producerii  de  maşini  a­  plexe  pe  care  le  ridică  prac­  este  necesar  să  acţionăm  cu
       tea,  îndeplinindu-şi  în  condi­  statului.  (Aplauze).    lui  Centra)  al  Partidului  Co­                            trege  ale  acestui  an,  multe   gricole,  în  industria  de   în­  ticarea  unei  agriculturi  inten­  toată  consecvenţa  şi  fermita­
       ţii  bune   sarcinile  de  plan,   .  Aş  dori  ca  de  aici,  de  la*   munist  Român  şi  a  guvernu­  tăţii  lor,   pentru  a  dezvolta   unităţi  au  obtinut  recolte  bu­  grăşăminte  chimice  şi  în  alte   sive.  tea  pentru  a  înfăptui  măsuri­
       contribuind,  alături  de  toate   Satu  Mare,  oraşul  cel   moi   lui  .   Republicii   Socialiste   prietenia  şi  colaborarea   cu   ne.  Astfel,  în  întreprinderile   sectoare.  S-au  luat  unele  mă­  Trebuie  arătat,  totodată,  că   le  prevăzute  de   Conferinţa
       întreprinderile   patriei  noas­  greu  lovit  de  catastrofa  din   România  am  adoptat   noul   toate  popoarele  lumii,  cu  toa­  agricole  de  stat.  producţia  de   suri  organizatorice,  de  creare   şi  sistemul  de  organizare  a   Naţională  şi  Congresul  al  X-
       tre.  la  îndeplinirea  cu  succes   mai,  să  adresez  încă  o  dată   plan   cincinal  şi  planul  pe   te  forţele  anliimperialiste,  fi­  porumb  a  fost  de  peste  3 600   a  fermelor  în  cooperative  şi   muncii  în  cooperativele  agri­  lea  al  partidului,  pentru  a  li­
       a  cincinalului.  Toate   aceste   mulţumiri  întregului  nostru   1971.  Prevederile  cincinalului                      kg  In  hectar,  iar  în  judeţele   a  asociaţiilor  intercooperatis-   cole.  care  nu  asigură  stabili­  chida  neajunsurile  de  astăzi,
       realizări,  ştiu,  au  cerut  efor­  popor  pentru  spiritul  de  so­  sînt  superioare  faţă  de  Di­  ind  convinşi  că  stă  în  pute­  Ialomiţa,  Constanţa,   Brăila,   te  Cu  toate  acestea,   multe   tatea  activităţii  cooperatorilor   asigurînd  condiţii  corespunză­
       turi  mari,  au  impus  învinge­  lidaritate   dovedit  in  acele   rectivele  prevăzute  de  Con­  rea  popoarelor  unite  să  asi­  cooperativele  au  realizat   la   din  Directivele   programului   în  aceeaşi  brigadă,  la  aceeaşi   toare  în  vederea  progresului
                                                                                                                                                              elaborat  de  partid  nu  au  fost
       rea  multor  greutăţi.  Greută­  momente  dramatice,  pentru  e­  gresul  al  X-lea.  Le  veţi  cu­  gure  pacea  şi  colaborarea  pe   această  cultură  producţii  me­             cultură,  este  necorespunzâtor   susţinut  al  agriculturii  noas­
       ţile  au  fost  învinse  şi  s-au   roismul  cu  care  a  muncit  ca   noaşte  la  timp,  nu  doresc  să   planeta  noastră.  (Aplauze :  se   dii  la  hectar  de  3 200—3 400   încă  traduse  în  viaţă.  Tocmai   cerinţelor   unei   agriculturi  tre  socialiste.
                                                                                                                                                              de  aceea,  în  domeniul  agri­
       şters,  într-o  perioadă  scurtrâ,   să  învingă  vitregia  naturii  şi   vă  fac  acum  o  expunere  a­  scandează  Ceauşescu,  P.C.R.).  kg.  Pc  ansamblul   perioadei   culturii  continuă  să  se  mani­
       urmele  adinei  lăsate   de  i­  greutăţile. care  s-au  ivit.  (A­                                                      1966—1970.  s-a  asigurat  înde­  feste  o  serie  de   neajunsuri
       nundaţii.  Vă  felicit  din  toată   plauze).               supra  lor.  Avem  toate  condi­  In  încheiere   doresc  să  vâ   plinirea  la  limita  inferioară   importante  —  în  organizare,   Reorganizarea  întreprinderilor
       inima !  Putem  spune  că  forţa   Doresc,  de  asemenea,  încă   ţiile  ca  prevederile  pe  1971   urez  din  toată  inima  multă   a  prevederilor  actualului  plan   planificare  şi  conducere.  în
       societăţii   noastre  socialiste   o  dată,  să  exprim  mulţumiri   şi   prevederile   cincinalului   sănătate  şi  succes  în  activita­  cincinal   privind   creşterea   sistemul  de  plată  şi  de  orga­
       s-a  dovedit  încă  o  dată   de   tuturor  statelor  socialiste,  ce­  1971—1975  să   fie  realizate ;   tea  dumneavoastră  pentru  o   producţiei  agricole   globale   nizare  a  muncii  în  cooperati­  de  mecanizare  a  agriculturii
       granit,  că  unitatea  de   ne­  lorlalte  state,  tuturor  organi­                                                      faţă  de  media  perioadei  1961 —   ve  şi  în  întreprinderile   de
       zdruncinat  a  întregului  nostru   zaţiilor  naţionale  şi  interna­  asigurînd  astfel  ridicarea  ţării   viaţă  mai  bună,  mai  fericită.   1965.  Pe  această  bază  s-a  a­  mecanizare  a  agriculturii  —   Printre  măsurile  ce  se  cer   In  primul  rînd,  ele  trebuie
       popor  —   români,  maghiari,  ţionale,  tuturor  oamenilor  de  noastre  pe  trepte  şi  mai  înal-  (Aplauze  îndelungi).  sigurat  aprovizionarea  popu-                          luate  aş  menţiona,  înainte  de   să  asigure  mecanizarea  lucru­
                                                                                                                                                              şi  este  necesar  să  luăm  toate
                                                                                                                                                              măsurile  pentru  a  soluţiona   toate,  reorganizarea   între­  rilor  agricole  la  cereale  ţl
                                                                                                                                                              aceste  probleme  în  cel   mai   prinderilor  de  mecanizare  a  a­  plante  tehnice,  în  legumicul­
                                                                                                                                                              scurt   timp,   pentru  a  asi­  griculturii.  După  cum  este  cu­  tura,  viticultură  şi  pomicultu­
                                                                                                                                                                                            noscut,  executarea  lucrărilor
        150  de  ani de  la  naşterea  lui Friedrich Engels                                                                                                   gura  înfăptuirea  în  bune  con­  în  cooperativele  agricole  de   gătirea  terenului  şi  a  semin­
                                                                                                                                                                                                                           ră ;  am  în  vedere  aratul,  pre­
                                                                                                                                                              diţii  a  sarcinilor  trasate
                                                                                                                                                                                      de
                                                                                                                                                              Congres                       producţie  se  realizează  în  cea   ţelor,  semănatul  şi  întreţine­
                                                                                                                                                                                            mai  mare  parte  cu  mijloace­
                                                                                                                                                                Cu  toate  eforturile  pe  care   le  tehnice  existente  in  aceste   rea  culturilor,  combaterea  dA*
                                                                                                                                                                                                                           unătorilor,  recoltarea  şi  con­
                 Adunarea  festivă                                  TITAN AL                     GINDIRII,  CONDUCĂ-                                          le-am  depus  şi  le  depunem   întreprinderi,  care  deţin   în   diţionarea  producţiei.
                                                                                                                                                              pe  linia  înzestrării  tehnice  a
                                                                                                                                                                                            prezent  75  mii  tractoare,  39
                                                                                                                                                                                                                            In  al  doilea  rînd,  este  nece­
                                                                                                                                                              agriculturii,  nu  s-a  reuşit  în­
                    din  Capitală                                                                PROLETARIATULUI                                              că  să  se  asigure  un   grad   mii  combine  şi  42  mii  semă­  sar  ca  aceste  întreprinderi  îâ
                                                                                                                                                                                                                          se  ocupe  de  lucrările  din  zoo­
                                                                                                                                                                                            nători,  precum  şi  o  gamă  largă
                                                                                                                                                              mulţumitor  de  mecanizare  a
                                                                                                                                                                                                                          tehnie,  de  mecanizarea  mure­
                                                                                                                                                                                            de  alte  maşini  şi  utilaje.
                                                                                                                                                              muncilor  agricole ;  chiar  lu­
                                                                                                                                                                                              Pentru  folosirea  mai  raţio­
                                                                                                                                                                                                                          ministrarea  furajelor,  precum
                                                                                                                                                                                     mod
                                                                                                                                                              cutate  întotdeauna  în
         împlinirea  a  150  de  ani   social-politic  „Ştefan  Gheor-   TOR  AL                                                                              crările  de  bază  nu  sint  exe­  nală  a  bazei  tehnice  cu  care   lor  privind  pregătirea  şi  ad­
        de   la   naşterea   lui  Frie­  ghîu",  Zaharia  Stancu,  pre­                                                                                       corespunzător.  întreprinderile   este  dotată  agricultura,  pen­  şi  de  celelalte  operaţiuni  no-
       drich  Engels  a  fost  aniversa­  şedintele  Uniunii  Scriitorilor,   Viaţa  şi   opera  lui  Frie­  influenţa  revoluţiei  burgheze   dulcesc   viaţa  muncitorilor,   de  mecanizare  a  agriculturii,   tru  utilizarea  coordonată  şi  u-   cesare  în  acest  sector.
        tă,  vineri  dupâ-amiazâ  în  Ca­  Ion  Şerban,  muncitor  fruntaş   drich  Engels  constituie   un   franceze  şi  a  ideilor  ei,  aici   pentru  a-i  abale  de  la  luptă,   în  forma  lor  actuală  de  or­  nitarâ  a  mijloacelor  mecanice   In  al  treilea  rînd.  ele  tre­
       pitală,  prîntr-o  adunare  fes­  la   Uzinele  de  utilaj  chimic   model   de  dăruire   pentru   dominaţia  feudală  fusese  pu­  pentru  a-i  face  să  se  împace   ganizare.  nu  participă  în  mă­  de  care  dispun  atît  întreprin­  buie  sâ  efectueze  lucrările  ce
        tivă,   organizată  la  Ateneul   „Griviţa  Roşie",  şi  Mariana   cauza  clasei  muncitore,  pen­  ternic  zdruncinată,  se  afirma   cu  rînduielile  existente   sura  necesară   la  rezolvarea   derile de mecanizare cît şi coo­  transport  din  cooperativă,  »-
        Român.                       Costea,  studentă  Ia  facultatea   tru   triumful  dreptăţii  şi  al   tot  mai  viguros  spiritul  re­  O  atmosferă  asemănătoare   problemelor  esenţiale  ale  co­  perativele  de  producţie,  pen­  lît  cele  necesare  pentru  apro
         Sala  era  pavoazată  festiv   de  filozofie.             echităţii   sociale  în  lume.   voluţionar  al  proletariatului,   domnea   şi  în  familia   lui   operativelor,  la  efortul  pentru   tru  creşterea  răspunderii  în­  vizionarea  tehn ico-m atería l;l,
       Mari  drapele  roşii  şi  tricolore   In  sală  se  aflau  membri  ai   „Friedrich  Engels  —  se  arată   concomitent  cu  tendinţa  bur­  Engels.  Tatăl  său,  fabricant   creşterea  producţiei,  acţionea­  treprinderilor  de  mecanizare   cît  şi  cele  legale  de  depozita­
       încadrau,  pe  fundalul  scenei,   C.C.  al  P.C.R.,  Consiliului  de   în  Hotărîrea  Comitetului  Cen­  gheziei  liberale  spre  compro­  de  textile,  era  foarte  religios   ză  ca  simple  unităţi  presta­  în  întreaga  desfăşurare  a  ac­  rea  şi  valorificarea  product  -
       portretul  marelui  gînditor,  or­  Stat  şi  ai  guvernului,  ai  Con­  tral  al   Partidului  Comunist   misuri  cu  reacţîunea  prusacă   şi  avea  un  caracter  despotic.   toare  de  servicii.  De  aseme­  tivităţii  de  producţie  este  ne­  ei
       ganizator  şi  conducător   al   siliului  Naţional  a)  Frontului   Român  cu  privire  la  aniver­  pentru   asuprirea  poporului.   In  acest  context,  părea   cu   nea,  retribuirea  mecanizato­  cesar  ca  acestea  sâ  fie  lega­  In  al  patrulea  rînd,  între­
       proletariatului   internaţional,   Unităţii  Socialiste  şi  alte  per­  sarea  a  150  de  ani  de  la  naş­  Pe  plan  ideologic  această  si­  totul  deosebit  copilul   care   rilor  nu  a  fost  corelată   cu   te  în  mod  direct  de  coopera­  prinderile  vor  avea  sarcina  ce
       Friedrich  Engels  şi  datele  o­  sonalităţi   ale  vieţii  noastre                      tuaţie  se   reflecta  în  lupta   tindea  sâ  cunoască  cit   mai   producţia  obţinută  pe  terenu­  tivele  agricole.  Avem  în  vede­  a  asigura  electrificarea  proce­
       magiale :  2820-1970.         politice,  vechi  militanţi   ai   tere  —  a  adus  o  contribuţie   dintre  liberalismul  burghez  şi   multe,  cu  o  personalitate  vo­  rile  pe  care  lucrează  şi.   ca   re  crearea  unui  număr  mai   selor  de  producţie  din  coopi-
                                                                   de  seamă  la  elaborarea  pro­
         Intimpinatî  cu  aplauze.  în   mişcării   muncitoreşti   din   blemelor   fundamentale   ale   democratismul  revoluţionar.  luntară.  dotat  cu  o  inteligen­  urmare,  ei  nu  sînt  cointere­  mare  de  asemenea  întreprin­  rativele  agricole.
       prezidiul  adunării  au   luat   România,  conducători  de  in­  gîndiriî  filozofice   şi  econo­  Dezvoltarea  maşinismuluî, a   ţă  pătrunzătoare,  cu  indepen­  saţi  in  obţinerea  unor  recol­  deri,  în  aşa  fel  ca  fiecare  u-   In  al  cincilea  rînd,  ele  tre­
        loc  tovarăşii  Emil  Bodnaraş,   stituţii  centrale  de  stat   şi   mice  marxiste,  la  generaliza­                  denţă  în  gîndire  şi  care  do­  te  ridicate.  Devine  stringentă   nîtate  sâ  deservească  cîteva   buie  să-şi  asume  execuţia  i ­
       Florian  Dânălache,  Janos  Fa-   obşteşti,   cadre  ale  activului                       industriei  capitaliste  a  adus   rea  sâ  se  desprindă  de  me­  necesitatea  legării  strînse  a   cooperative  alăturate,  cuprin­  nor  lucrări  de  irigaţii  şi  hi­
       zekas.  Dumitru  Popa,  Gheor­  de  partid  şi  ale  organizaţiilor   rea   teoretică  a   cuceririlor   după  sine   mizerie  pentru   diul  bigot  în  care  trăia  Frie­  întreprinderilor  de  mecaniza­  zând  o  suprafaţă  de  10-15  mii   droamelioraţii.  să  se  preocr
       ghe  Stoica,  Miron  Conslanti-   de   masă,  oameni  de  ştiinţă,   ştiinţifice,  a  experienţei  miş­  muncitori,  ruinarea   micilor                re  de  cooperativele  de  pro­  hectare  la  şes  şi  5-10  mii  hec­  pe  de  buna  exploatare  a  ¿~
       nescu.  Ion  Iliescu,  precum  şi   cultură  şi  artă,  numeroşi  oa­  cării  muncitoreşti.  Alături  de   meseriaşi,  a  atras  în  produc­  drich  Engels  a   manifestat   ducţie.  sporirii  răspunderii  şi   tare  in  zonele  de  deal.  In  me­  menajârilor  funciare
        tovarăşii  Chivu  Stoica,  Con­  meni  ai  muncii  din  întreprin­  Karl  Marx,  prietenul  si  tova­  ţie  copiii  şi  femeile.  Concu­  încă  de  pe  băncile  şcolii  un   rolului  acestor   întreprinderi   die,  pe  o  întreprindere  de   In  al  şaselea  rînd,  aceste r-
       stantin  Pîrvulescu.  Gheorghe   derile  Capitalei.         răşul  său  de  luptă,  Engels  a   renţa  forţei  de  muncă  a  co­  mare  interes  pentru  literatu­  în  buna  desfăşurare  a  pro­  mecanizare  ar  reveni,  în  con­  •t¡lăţi  este  necesar  să  asigure
       Vasîlichi.  Alexandru   Senco-   Adunarea  a  fost  deschisă  de   intrai  pentru  totdeauna  în  is­  piilor  şi  a  femeilor,  care  era   ră,  artă.  muzică,  pentru  filo­  ducţiei  agricole.  diţiile  de  astăzi,  circa  80  de   întreţinerea  şi  repararea  uli
       vîci.  vechi  militanţi  ai  mişcă­  tovarăşul Dumitru Popa,  mem­  toria  omenirii  ca  unul  dintre   plătită  cu  salarii  de  mizerie,   zofie  si  limbi  străine.  Avea  o   In  cadrul  cooperativelor  a-   tractoare,  iar  pînâ  la  sfîrşîtul
        rii   muncitoreşti  din   tara   bru  al  Comitetului  Executiv   întemeietorii   comunismului   ducea  la  diminuarea  venitu­                      grieole  de  producţie  s-a  fă­  viitorului  cincinal  120-130  de   lajelor  şi  maşinilor  agricole
        noastră.   Miron   Nicolescu.   al  CC.  al  P.C.R.,  prim-secre-   ştiinţific“.         rilor  muncitorilor  adulţi.  La   construcţie  fizică  robustă  şi   cut  prea  puţin  pentru  înfăp­  tractoare,  precum  şi  alte  ma­  atit acelor  proprii  cît  şi  a  ce
       preşedintele  Academiei  Repu­  lar  al  Comitetului  municipal   Friedrich  Engels  s-a  născut   această  stare  de  lucruri   se   abilă.  Ii   plăcea  să  practice  tuirea  unei  zonări  judicioase   şini  şi  utilaje  necesare  efec­  lor  aparţinînd  cooperativele
       blicii  Socialiste  România.  Ion   Bucureşti  al  P.CR.    în  oraşul  Barmen.  provincia   adaugă  şi  preocuparea  clase­                          a  culturilor,  în  funcţie   de   tuării  lucrărilor  agricole.  pe  care  Ic  deservesc.
       Popescu-Puţurî,  directorul  In­  Despre  cea  de-a  150-a  ani­  Renania,   la  28  noiembrie   lor  dominante  de  a  se  men­  PETRE  MIHALACHE  t   condiţiile  pedoclimatice  şi  e­  Aceste  întreprinderi   vor   In  sfirşit.  întreprinderile  de
        stitutului  de   studii  istorice   versare  a  naşterii  lui  Frie­  1820.  Această  provincie  ger­  ţine  un   obscurantism  reli­  lector  universitar,   conomice,  pentru  specializa­  purta  răspunderea  pentru  me­  mecanizare  vor  trebui  să  con
        şi  social-politice  de  pe  linsă   drich  Engels  a  luat  euvinlul   mană.  unde  îşi  trăieşte  primii   gios.  Intr-o  scrisoare  din  ti­  doctor  în  filozofie  rea  în  producţie  şi  coopera­  canizarea  tuturor   lucrărilor
                                                                                                                                                              rea  mai  strînsă  între  diferi­
                                     tovarăşul^
                                                Gheorghe  Stoica,
        CC.  al  PCR.,  Ştefan  Voicu,   membru  al  Comitetului  Exe­  ani  ai  vieţii,  era  cea  mai  dez­  nereţe,  Friedrich  Engels  arăta             te  unităţi.  Continuă  să   se   din   cooperative.  Ce  sarcini
        redactor  şef  al  revistei  „Lupta   cutiv  al  C.C.  al  P.C R  voltată  din  punct  de  vedere   că  biblia  şi  rachiul  sint  ele­              planifice  —  in  multe  coope­  trebuie  sâ  îndeplinească  în­  (Cofctiâuare;}îrr: pq§ï :d" j^o)
        de  clasă“,  Ion  Stoîan,  recto­  Cuvîntarea  a  fost  subliniată   industrial  în  acea  vreme.  Re­  mentele  cu  care  cucernicii  fa­  Continuare  rn  peg  a  3-a)  rative  —  un  număr  mare  de   treprinderile  de  mecanizare ?
        rul  Academiei  de  învâţâmînt  cu  puternice  aplauze.    nania   cunoscuse  nemijlocit  bricanţi  din  Wuppertal   în­                             culturi,  pe  suprafeţe   mici,
   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98