Page 94 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 94
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4943 • SIMBATA 28 NOIEMBRIE 1970
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
1 * ' I - ■ ■ 11 — ■' ■ ■■ ■ >
tru mecanizarea şî electri practic ei nu pot cunoaşte în producţiei şl a muncii în coo cum se întîmplă în prezent în ceastâ cantitate corespunde, de rea tuturor lucrărilor necesa pentru executarea lucrărilor
ficarea agriculturii vor tre mod temeinic toate domeniile perative. multe cooperative. altfel, nivelului mediu al con re în cooperativă. în perioade de vîrf, cooperati
(Urmore din pag. 1)
bui să asigure tipurile ne de care răspund. Consiliile Fireşte, cooperativele agri Sistemul de plată în acord sumului de cereale pe locui După cum este cunoscut, în vele să ducă lipsă de forţă de
cesare tuturor lucrărilor agri intercooperatiste — o dată cu cole de producţie care for presupune organizarea raţio tor, realizat în prezent în ţa cooperativele agricole, toate muncă. In aceste cazuri se
cole specifice ţârii noastre, fo- zonarea culturilor, cu măsu mează un consiliu intercoo- nală a echipelor şi brigăzilor ra noastră. lucrările în cîmp, în zooteh pot angaja, contra plată, per
tribuie la executarea lucrări losindu-se în acest scop la ma rile de specializare a produc peratist vor continua să-şi de muncă, folosirea unor nor Echipele sau brigăzile care nie şi în celelalte sectoare de soane dinafara cooperativei.
lor de investiţii. In construi ximum capacităţile din uzinele ţiei pe loturi mari — vor a păstreze autonomia. In toate me fundamentate, participa lucrează direct în fermele ce activitate se realizează, de Asemenea angajări se pot face
rea unor obiective agrozooteh producătoare şi dezvoltîndu-se sigura condiţii ca şi cadrele acţiunile pe care le iniţiază rea permanentă la lucru a realiere pot primi suplimen regulă, de membrii coopera numai dacă membrii coopera
nice, la executarea de dru cooperarea cu alte ţâri. tehnice să se specializeze, o- şi întreprinde, consiliul inter- membrilor echipelor. Aceasta tar, dacă doresc, 20-30 la su tori şi de mecanizatori. Pot fi tori participă Ia lucru, dar nu
muri. Este, de asemenea, necesar cupîndu-se îndeosebi de o a cooperatist trebuie să ţină va duce Ia o mai bună selecţie tă din producţia realizată pes însă şi unele cazuri cînd, pen pot acoperi întregul volum de
Pentru a putea îndeplini a să se modifice modul de re numită cultură sau de un a- seama de dorinţa şi voinţa în brigadă şi echipă, înşişi mem te plan, contra cost, la pre tru anumite operaţiuni de lucrări din perioada respec
ceste sarcini, întreprinderile partizare a maşinilor şi trac nurnit sector de creştere a a cooperativelor, astfel ca re brii acestora fiind interesaţi ţul de stat De asemenea, coo strictă specialitate, precum şi tivă.
de mecanizare vor fi organi toarelor, care acum se face în nimalelor. zultatele să corespundă in să menţină în cadrul lor nu peratorii care lucrează la cul
zate pe secţii, fiecare secţie multe cazuri birocratic, neţi- 6. O importantă îndatorire tereselor fiecărei cooperative, mai acei cooperatori care mun tura cartofilor şi a legu
avînd obligaţia să deserveas nîndu-se seama de nevoile re a consiliilor jntercooperatiste ca toate cooperativele să ob cesc efectiv, care îşi îndepli melor, în viticultură şi pomi Cu privire la pensiile ţăranilor
că cîte o cooperativă agricolă ale ale judeţelor. In viitor, va fi organizarea unor lu ţină avantaje din cooperarea nesc în bune condiţii sarcini cultură pot cumpăra supli
de producţie. Aceste secţii vor consiliile populare şi organe crări de investiţii de interes şi specializarea în producţie. le stabilite. mentar, dacă doresc, produse,
reuni atît mijloace tehnice le agricole ¡judeţene vor con comun, îndeosebi în zooteh Deoarece unii tovarăşi au Trecerea la profilarea coo în aceeaşi proporţie, din de cooperatori
din dotarea întreprinderii, cît tracta direct cu uzinele pro nie, legumiculturâ, pomicul ridicat problema că unele co perativelor agricole de pro păşirea de plan.
şi cele care aparţin coopera ducătoare tipurile de tractoa tură şi viticultură, organiza operative ar dori să treacă la ducţie, organizarea muncii în Cooperativele cerealiere ca Doresc, în continuare, să cooperatorilor ^are din cauza
tivei, îndeplinind funcţia de re, maşini şi utilaje ce le sînt rea executării unor sisteme unificare, vreau să subliniez aceste unităţi pe ferme, brigăzi re au contract cu statul, după mă refer, în cîteva cuvinte, bătrîneţii nu mai pot munci.
sectoare mecanice ale coope necesare. Ministerul Agricul comune de irigaţii, a altor a- că în această privinţă este şi echipe specializate, aplica ce livrează Ia fondul central Ia o altă problemă importan In acelaşi timp, ei primesc
rativelor agricole de producţie. turii şi Silviculturii va repar menajâri funciare care pre necesar să se manifeste cea rea formei de retribuire în a toate cantităţile prevăzute şi tă care a preocupat si preo din partea cooperativelor u
Secţia de mecanizare va fi tiza pe judeţe fondurile bă zintă interes pentru coopera mai mare atenţie, să nu se cord global va face necesară fac toate reţinerile de produ cupă conducerea partidului nele cantităţi de produse,
Condusă de un specialist care neşti destinate acestui scop şi tivele respective. facă nimic în grabă, fără o evaluarea în bani, la preţuri se necesare activităţii coopera şi statului nostru. Este vorba bani. precum si alte forme
va face parte din consiliul de va urmări realizarea în bu 7. Consiliul intercooperntist temeinică analiză a tuturor de stat, a muncii depuse. In tivei, pot vinde suplimentar a de problema pensiilor ţărani de ajutor.
conducere al cooperativei, răs- ne condiţii a prevederilor de se va îngriji de aproviziona implicaţiilor economice şi so aceste condiţii, plata se va pu numite cantităţi de cereale, la lor cooperatori. După cum se Tinînd seama de măsurile
punzînd în'cadrul acestuia de dotare tehnică. rea tehnico-materialâ a coo ciale a acestui act. Desigur tea face fie numai în bani, fie preţ de stat, cooperatorilor. ştie, în decursul actualului ce se iau pentru asigurarea,
activitatea de mecanizare a Avînd în vedere că în pre perativelor şi va organiza ac însă unde există dorinţa ex în bani şi natură, corespunză In ce priveşte cooperative cincinal noi am introdus pen de la 1 ianuarie 1971, a veni
tuturor lucrărilor, de întreţi zent există deosebiri, de pre tivităţi comune pentru valo presă a unor cooperative de tor hotârirli adunării generale le specializate în producţia de siile, iar în urmă cu un an tului minim garantat în toate
nerea şi folosirea judicioasă ţuri Ia vînzarea maşinilor, uti rificarea producţiei acestora. a se uni şi unde aceasta poa a cooperativei. Plata numai în cartofi, legume, în general în cooDerativele, începînd cu a
a tuburor mijloacelor necesa lajelor şi a materialelor pen 0. Prin intermediul consi te da rezultate bune, organe bani — care va trebui să se alte culturi decît cele cerea s-a luat hotârîrea ca ele să ceeaşi dată, pensiile ţăranilor
re. tru agricultură către diferite liului va trebui să se organi le judeţene vor analiza şi a extindă treptat — se va putea liere, va trebui să se asigure fie mărite. S-au asigurat ast cooperatori vor fi majorate
O dătâ cu înfăptuirea aces sectoare, este necesar ca de la zeze lucrări de interes comun proba — de la caz la caz — face la toate culturile sau nu şi membrilor acestora — con fel anumite venituri băneşti astfel : -
tor măsuri, trebuie perfecţio J ianuarie 1971 să se introdu legate de sistematizarea şi propunerile corespunzătoare. mai la unele culturi, precum tra cost. Ia preţ de stat — mi
nat sistemu) de remunerare a că la acestea preţuri unice, gospodărirea satelor, de dez Prin constituirea consiliilor şi în fermele specializate. nimul de cereale arătat. Se
mecanizatorilor, inclusiv a preţuri cu ridicata la furnizor, voltarea reţelei de drumuri, intercooperatiste se va ajun In cooperativele sau la fer impune, de aceea, ca la sta Numărul ani
conducerii întreprinderilor de pentru toate unităţile agrico asigurarea unei mai bune de ge la ridicarea în următorii mele specializate unde se va bilirea fondului de cereale al lor efectiv lu Pensia
mecanizare, realizîndu-se o le — întreprinderi agricole de serviri a populaţiei săteşti. In 2-3 ani a cooperativelor slabe introduce plata numai în băni statului să se aibă în vedere craţi în coo actuală Pensia majorată
legătură nemijlocită cu rezul stat, cooperative şi gospodării acelaşi timp, consiliul va or la nivelul celor dezvoltate, la se va asigura fiecărui mem şi acoperirea nevoilor acestor perative
tatele obţioute în producţie. le ţărăneşti individuale. A- ganiza o serie de activităţi a apropierea veniturilor obţi bru cooperator posibilitatea de cooperative.
Se impune a fi lichidată cu ceastâ măsură va contribui la nexe comune, în special în nute de diferite unităţi. A a cumpăra, la preţ de stat, o Pensionari Pensionari
desâvîrşire situaţia de astăzi îmbunătăţirea condiţiilor de ceea ce Driveşte prelucrarea ceasta va contribui şi la anumită cantitate de cereale Introducerea noului sistem bărbaţi 65-69 bărbaţi peste
cînd lucrătorii din cadrul a producţie ale cooperativelor şî, unor produse agricole, pro crearea unor condiţii mai fa pentru nevoile de consum. de organizare şi retribuire a ani şi femei 70 ani si fe
cestor întreprinderi îşi primesc totodată, va permite ţărănimii ducţia materialelor de con vorabile pentru unificare. Cantitatea minimă, pe o per muncii se va face în cadrul 60-64 ani mei peste 65
salariul indiferent de produc noastre să facă economii de strucţii şi altele, contribuind Dacă se unifică astăzi unităţi soană, va fi 120-150 kg griu şi unei perioade de cîţiva ani, pe ani
măsura creării condiţiilor ne
ţia obţinută. Pe viitor, veni sute de milioane de lei. ^ la utilizarea mai raţională a slabe cu altele puternice, circa 150 kg porumb şl va fi cesare ; în această perioadă,
turile mecanizatorilor vor fi S-a pus problema dacă nu resurselor şi braţelor de mun vrind-nevrînd veniturile aces asigurată fiecărui cooperator acolo unde se .justifică şi coo Fără vechime 60 100 150
direct proporţionale cu pro ar trebui să vindem unităţilor că. la sporirea veniturilor u tora din urmă se reduc şl a care lucrează, precum şi pen perativele doresc aceasta, vor 1— 4 ani 70 110 160
ducţia reaJîzală la culturile cooperatiste tractoarele şi nităţilor şi ale ţăranilor coo ceasta poate genera nemul tru fiecare din copiii sub 16 putea fi practicate în continu 5— 9 ani 120 150 180
sau sectoarele unde lucrează. maşinile agricole din dotarea peratori. ţumiri, crea greutăţi în des ani şi persoanele inapte de are şi formele actuale de pla 10—14 ani 150 180 210
Astfel, dacă în cooperativă se întreprinderilor de mecaniza 9. Consiliului intercoopera- făşurarea activităţii coopera muncă pe care le întreţine. A- tă a muncii. 15 ani şi peste 100 200 250
planifică o recoltă de 3 000 kg re. Considerăm că o astfel de tlst îi va reveni, de aseme tivelor. De aceea, consider
de griu la hectar, realizarea soluţie nu este actuală. Pentru nea, obligaţia de a promova că lucrul cel mai important Pensiile copiilor orfani de sionari să încaseze lună de
acestei producţii trebuie să fie, a ne da seama de implicaţii întrajutorarea cooperativelor, este acum să sprijinim întă Asigurarea unui venit lunar ambii părinţi se majorează lună pensia ce li se cuvine,
pentru mecanizatorii care lu le pe care le-ar avea o ase rirea unităţilor mai puţin de la 100 la 150 lei lunar. cooperativelor care din mo
crează în această cultură, con menea măsură, este de ajuns dezvoltarea schimbului de ex dezvoltate, acţiune la care Cuantumul pensiilor de inva tive obiective nu pot plăti
diţia obţinerii salariului de să arăt că valoarea totală a perienţă între ele, generali consiliile intercooperatiste pot minim garantat membrilor liditate se va stabili în ra contribuţia corespunzătoare
bază. In cazul în care se va fondurilor fixe din întreprin zarea metodelor ce s-au do şi trebuie să-şi aducă o în port cu majorarea pensiei de
realiza mai mult grîu la hec derile de mecanizare se ridică vedit eficiente în organizarea semnată contribuţie. bâtrtneţe. la Casa de pensii, li se vor
tar decît s-a planificat, va la peste 12 miliarde Iei. Pentru cooperativelor agricole de producţie Totodată, pentru a se asi acorda credite din fondurile
creşte şi venitul mecanizatori exploatarea, întreţinerea şi re gura ca toţi cooperatorii pen statului.
lor, iar în cazul în care se pararea maşinilor şi tractoa Dezvoltarea cooperării între In scopul asigurării unor luate în considerare. Intr-a
produce mo» puţin, este firesc relor, precum şi pentru plata venituri permanente şi sigu devăr, este necesar ca în vii
să se reducă In mod corespun salariilor mecanizatorilor şi re membrilor cooperatori — tor lotul In folosinţă să nu Perfecţionarea activităţii organelor
zător şi venitul acestora. personalului tehnic din aceste întreprinderile agricole de stat şi ceea ce va contribui la stabi se atribuie decît acelor mem
Este necesar, de asemenea, întreprinderi se cheltuiesc a lizarea şi participarea lor con bri cooperatori care partici agricole centrale şi judeţene şi îm
ca şi plata pentru lucrările e nual aproape 4 miliarde şi ju cooperativele agricole de producţie tinuă la muncă — se va intro pă efectiv la munca în coope
xecutate de întreprinderile de mătate de lei. Totodată, func duce venitul minim garantat rativă. Cum bine au subliniat
mecanizare să se facă în ra ţionarea întreprinderilor de In condiţiile de astăzi, acest unii preşedinţi şi membrii bunătăţirea planificării producţiei
port cu producţia obţinută de mecanizare necesită pregătirea In perioada următoare, perativele au suprafeţe mici, minim se stabileşte la valoa cooperatori, cei care nu mai
cooperativele respective. Le- . sistematică a unui mare nu este necesar să se realizeze unde lipsesc braţe de muncă rea de 300 lei lunar pentru fie lucrează în cooperativă să nu
gînd în mod direct încasările măr de cadre de specialitate. pe o scară mai largă coope atît în domeniul culturii ce care membru cooperator care mai beneficieze de lot în folo în cooperativele agricole
întreprinderilor, de rezultatele Este clar, tovarăşi, că trece rarea între unităţile agricole realiere, cît mai ales în zo efectuează permanent: sinţă. Atribuirea lotului şi
concrete obţinute în produc rea acestor mari eforturi eco de stat şi cele cooperatiste. otehnie. — bărbaţi — 20 de zile lu mărimea acestuia pentru fie In vederea perfecţionării lor şî posibilităţilor de care
ţia agricolă, vom cointeresa nomice, financiare, pe care în Primele forme de astfel de Cooperarea între întreprin nar muncă în cooperativă ; care cooperator care are acest activităţii de conducere a a- dispun. începînd cu anul ur
mai puternic aceste unităţi în prezent le suportă statul, în cooperări au început să se derile agricole de stat şi co — femei — 15 zile lunar drept se vor stabili de adu grieullurii — atît la nivel mător, în agricultura coope
efectuarea tuturor lucrărilor la scama cooperativelor agricole organizeze încă de acum un operative va trebui să se rea muncă în cooperativă. Aceas narea generală a cooperativei. central, cit si în .judeţe — va ratistă se voi- planifica de la
un nivel calitativ superior şi nu numaf că nu ar fi de na an. In prezent, 485 de coo lizeze prin înţelegeri directe In vederea folosirii mai ra trebui să se aducă o serie centru un număr restrins de
la timp, în îndeplinirea şi de tură să contribuie la conso perative agricole de producţie Intre conducerile acestor uni ta incumbă obligaţia realiză ţionale a forţei de muncă din de îmbunătăţiri organizării şi indicatori. Astfel, central se
păşirea planurilor de produc lidarea lor, dar, dimpotrivă, ar cooperează cu 69 întreprin tăţi. Ca urmare, vor fi create rii în perioada respectivă a cooperative şi pentru a se a funcţionării Ministerului A vor planifica numai :
ţie ale cooperativelor. : influenţa negativ situaţia e- deri agricole de stat, îndeo consilii de cooperare, care să sarcinilor de producţie în sigura de lucru în tot timpul griculturii şi Silviculturii, U — necesităţile fondului de
conformitate cu normele de
Desigur, paradei cu aceste conomico-fînanciarâ a acesto sebi în creşterea şi îngrăşa- cuprindă reprezentanţi ai tu lucru stabilite. anului unui număr cît mai niunii Naţionale a Cooperati stat la produsele de bază;
turor unităţilor participante.
îmbunătăţiri în organizarea ra. Se impune, de aceea, ca rea porcilor, taurinelor, păsă Desigur, atît întreprinderile mare de cooperatori este ne velor Agricole de Producţie, — suprafaţa arabil#;,■
întreprinderilor de mecaniza întreprinderile de mecanizare rilor, ovinelor, în producerea gricole de stat cît şi cooperati Şefilor de brigadă sau de cesar să se dezvolte activităţi precum şi organelor agricole — efectivele-mâtca'*'pentru
re şi în sistemul de retribuire, a agriculturii să rămîhâ In şi .. valorificarea legumelor, vele agricole îşi vor păstra iermâ şl preşedinţilor, cu ex de producţie cu caracter per teritoriale. toate categoriile de animale.
se impune luarea unor măsuri continuare unităţi de stat, ur- fructelor Rezultatele obţinu deplina autonomie, veniturile cepţia inginerilor salarizaţi de manent cum sînt fermele zoo 1. In primul rînd, se im Trebuie să menţionăm că
te pînâ acum îndreptăţesc pe
stat, Ii se va asigura de că
mai hotările pentru dotarea mînd a fi reorganizate în sen deplin extinderea acestor co lor fiind legate de contribuţia tre cooperative un venit mi tehnice, secţiile de prelucrare pune să se lichideze parale pentru toate cooperativele
agriculturii cu mijloace teh sul în care am arătat pentru operări, în cadrul cărora se adusă de fiecare la activitatea a produselor şi altele. Tot lismele existente în activita care, pe baza sarcinilor de
nice necesare. In acest sens, ca ele să fie mai strîns legate poate acorda cooperativelor a comună. In linii generale, coo nim lunar de : odată, trebuie create şi dez tea de conducere şi îndruma plan repartizate central, au
— 450 lei pentru şefii de
vor fi suplimentate prevederi de cooperative, să aducă o gricole un sprijin mai sub perarea dintre întreprinderile brigadă şi de fermă ; voltate diferite activităţi in re tehnică a agriculturii. In încheiat contracte pentru li
le de plan pe perioada 1971 contribuţie sporită, la creşterea stanţial în organizarea şi des agricole de stat şi cooperative — 600 lei pentru preşedinţi. dustriale, valorifieîndu-se re acest scop, se vor crea orga vrarea produselor la fondul
1975 în ceea ce priveşte înzes producţiei agricole. Aplicarea făşurarea producţiei, o moi se vn organiza pe aceleaşi sursele locale de produse şi nisme unice care să rezolve de stat, realizarea acestora
Avînd în vedere răspunde
trarea cu tractoare şi maşini acestor măsuri va asigura bună asistenţă de specialita principii care stau la baza coo rea deosebită a brigadierilor materii prime. In acest sens, integral, competent si opera este obligatorie şi în acest
agricole, pentru a asigura me condiţii corespunzătoare pen te. In mod deosebit, asemenea perării dintre unităţile coope şi şefilor de fermă, a preşedin este necesar să se dezvolte tiv, toate problemele ce se ri scop ele trebuie să ia toate
canizarea completă a tuturor tru realizarea mecanizării to cooperări vor trebui să se ratiste, principii pe care le-am ţilor faţă de stat pentru bu producţia materialelor de con dică, de sus şi pînâ jos, în- măsurile ce se impun
lucrărilor pînâ la sfirşitul a tale a muncilor agricole, pen realizeze în zonele unde coo arătat na organizare o muncii, exe strucţie, astfel îneît nu numai tr-un anumit sector de pro Pentru culturile necuprinse
cestui cincinal. Ministerul A- tru executarea lor la timp şi cutarea la nivel corespunzător să fie satisfăcute cererile de ducţie agricolă. Actualele di în planul central — şi a că
griculturiî şi Silviculturii, Mi de bună calitate, pentru dez a lucrărilor, îndeplinirea nor var, cărămidă şi chiar ţiglă recţii generale şi unele direc ror amplasare este hotâritâ
nisterul Industriei Construc voltarea susţinută a agricul mativelor şi indicaţiilor orga ale cooperativelor şi comune ţii din Ministerul Agricultu de consiliul intercooperatist
ţiilor de Maşini şi Insti turii noastre socialiste pe ca îmbunătăţirea organizării muncii şi nelor agricole, aplicarea mă lor respective, dar să se şi rii şi Silviculturii vor fi — cooperativele agricole vor
tutul de cercetări pen- lea producţiei intensive. surilor agro-zootehnice în ve poată vinde asemenea mate transformate în organisme e încheia, cu unităţile şi între
prinderile specializate,
con
a producţiei în cooperativele agrico derea creşterii producţiei ve riale. acelaşi timp, se poa conomice, de lucru,'speciali tracte ferme, ale căror pre
zate pe sectoare cum sînt:
In
getale şi animale, cît şi pentru
vederi sînt obligatorii pentru
Organizarea consiliilor intercooperatiste realizarea obligaţiilor Ia fon te organiza producţia de ţesă cereale, plante tehnice, legu ambele părţi. Este necesar ca
le, introducerea unui nou sistem dul central, li se va acorda turi, împletituri, covoare, tri me, cartofi, fructe, struguri, fiecare cooperativă să fie
o indemnizaţie lunară din par cotaje, articole de cerami creşterea păsărilor, creşterea sorijinilâ sâ-si întocmească
şi îngrăşarea taurinelor, por
Am arătat că în problema fi format din reprezentanţii de plată tea statului care va fi de : că, artizanat etc. Pentru cinelor etc. Aceste organisme planuri proprii de producţie
amplasării culturilor, a specia conducerii cooperativelor, spe — 200-250 lei pentru briga a Re realiza toate aces vor răspunde de toate pro cît mai corespunzătoare, care
lizării şi cooperării în produc cialişti din cadrul acestora, dierii şi şefii de fermă, care tea, ca şi alte activităţi ce blemele sectorului respectiv să orienteze activitatea spre
ţie există mari neajunsuri, directorul întreprinderii de In continuare, aş dori să mă venţionalâ care se egalizează nu sînt salariaţi ; se pot dezvolta la sate de — asigurarea seminţelor, a realizarea acelor produse pen
fiind încă destul de larg răs- mecanizare din zona respecti »*efer la necesitatea introdu pe ansamblul cooperativei. — 400-500 lei pentru pre către fiecare cooperativă sau animalelor de prăsilâ şi fu tru care au condiţiile cele
pînditâ practica de a cultiva vă, reprezentanţi ai consilii cerii unui nou sistem de orga In condiţiile aplicării noii şedinţi. prin cooperare cu alte unităţi, rajelor, stabilirea tehnologii mai favorabile şi care asigu
în aceeaşi cooperativă zeci de lor populare comunale. Sar nizare a muncii şi a producţi forme de organizare a muncii, Venitul minim garantat se nu trebuie să se aştepte nici lor de producţie, inclusiv ob- ră o eficienţă economică ridi
plante, cu rezultate slabe şi cinile consiliului intercoope ei în cooperativele agricole, este necesară introducerea a va acorda lunar, urmînd ca un fel de aprobare, ci să se tinei-ea şi valorificarea pro cată. In acest fel, cooperati
costuri mari. Este necesar să ratist vor trebui să fie în precum şi a unei noi forme de cordului global, calculat pe trimestrial sau anual — după manifeste mai mult spirit gos ducţiei. Răspunderea unică vele vor putea asigura creş
se ia măsuri care să ducă în principal următoarele : plată a muncii în aceste uni bază de norme, similar celui cum se realizează producţia podăresc şi iniţiativă din par pe fiecare sector de produc terea avutului obştesc, satis
scurt timp, chiar din anul vii 1. Zonarea culturilor, în tăţi. In vederea creşterii răs folosit în construcţii şi în al şi veniturile în cooperativă — tea cooperativelor agricole, a ţie va determina, fără îndo facerea nevoilor lor şi ale co
tor, la remedierea acestei si funcţie de condiţiile pedocli punderii pentru realizarea in te ramuri ale economiei. Prin să sc stabilească retribuţia organelor locale. ială, o mai bună concentrare operatorilor, sporirea produc
tuaţii, la asigurarea unei con matice şi economice ale coo bune condiţiuni a muncilor a aceasta, echipa sau brigada, totală ce se cuvine fiecărui Forţele do muncă disponi a forţelor, va permite solu ţiei marfă necesară aprovizio
centrări şi specializări raţio perativelor. Consiliile inter gricole şi obţinerii unor pro fiecare lucrător vor fi retri cooperator în perioada respec bile în cooperative trebuie fo ţionarea complexă şi mai ra nării populaţiei .şi economiei.
nale a producţiei în coopera cooperatiste vor stabili, cu n- ducţii ridicate, este necesar să buiţi în raport direct cu e tivă, corespunzător cu mun losite şi în alte domenii de pidă a problemelor activită 4. Este necesară sporirea a
tive. sentimentu! cooperativelor se treacă la organizarea de e forturile făcute, cu rezultatele ca şi rezultatele obţinute în activitate. Cooperativa poate ţii din domeniul respectiv. tribuţiilor şi răspunderii or
De altfel, există şi o anumi componente, terenurile cele chipe sau brigăzi specializate, dobindite în producţie, ceea ce producţie. Pentru a se crea organiza echipe pentru con 2. Se va reduce aparatul ganelor locale în realizarea
tă experienţă pozitivă în a- moi potrivite pentru griu, po care să execute toate lucrările va spori răspunderea şi inte posibilitatea ca toţi cooperato strucţii, pentru lucrări în do administrativ, îndreptîndu-se programului de irigaţii şi îm
ceastâ direcţie. După cum se rumb, floarea-soarelui, sfeclă agricole dintr-o fermă. Brigă resul pentru executarea cores rii care îndeplinesc condiţii meniul forestier, pentru dru spre producţie un număr mai bunătăţiri funciare. In acest
cunoaşte, în ultimii ani au în de zahăr, cartofi şi alte plan zile şi echipele specializate se punzătoare a tuturor lucrări le menţionate să încaseze lu muri. întreprinderile de con mare de cadre specializate scop se vor constitui orga
ceput să se formeze asociaţii te şî va asigura amplasarea vor constitui ca formaţiuni de lor în vederea obţinerii de nar venitul minim garantat, strucţii, de drumuri şi fores care să lucreze efectiv în co nisme judeţene sau interju-
intercooperatiste, îndeosebi în corespunzătoare a culturilor, muncă permanente şi omoge producţii cît mai mari. acolo unde cooperativa nu dis tiere vor încheia contracte cu operativele agricole şi în fer deţene, în raport cu volumul
legumiculturâ şi zootehnie. In comasîndu-le în loturi mari ne, din cooperatori şi mecani Aplicarea acordului global pune de sumele necesare, a cooperativele pentru angaja mele specializate ale acestora, lucrărilor ce se efectuează,
care vor dispune de compar
prezent funcţionează 254 aso de teren. Aceasta va deter zatori, care vor răspunde de urmează să se facă, calculîn- cestea vor fi asigurate din rea unor lucrări. să conducă direct procesul de timente de proiectare, de uti
ciaţii intercooperatiste pentru mina o mai bună utilizare a întreaga activitate, de la în du-se valoarea manoperei Ia credite de la stat Echipele sau brigăzile de producţie agricolă în vederea lajele necesare, râspunzînd
cultivarea legumelor în sola fondului funciar, va asigura ceputul lucrărilor şi pînâ In fiecare produs, pe tonă sau Cooperativele agricole de mecanizatori, după ce au e creşterii producţiei şi a efi în mod direct de executarea
rii şi sere, pentru îngrâşaren practicarea unei agriculturi strîngerea şi depozitarea recol hectolitru. De exemplu, dacă producţie care realizează veni fectuat toate lucrările necesare cienţei economice. lucrărilor. In cazul organis
porcilor, păsărilor, mieilor, bo intensive, creşterea produc tei. Această formă de orga într-o cooperativă se stabileş turi mai mari vor putea acor în perioadele respective, co Totodată, este necesară îm melor interjudeţene este ne
vinelor. Deşi a trecut puţin ţiei agricole. nizare se ponte folosi în pri te valoarea manoperei la tona da membrilor cooperatori ve respunzător sarcinilor stabili bunătăţirea stilului de mun cesar să se asigure o strînsă
timp de la înfiinţarea acestor 2. Consiliul intercoopera mul rînd la cereale şi plante de griu de 200 lei şi se ob nituri lunare mai mari, cores te de consiliile de cooperare că al organelor agricole care colaborare între comitetele de
asociaţii, se poate aprecia că tist va trebui să se preocupe tehnice, unde există un grad ţin două tone şi jumătate la punzător cu posibilităţile pe inlercooperatistâ sau de con trebuie să pună accent pe ac partid din judeţele respecti
ele au dat rezultate bune, nsi- de specializarea producţiei mai ridicat de mecanizare, dar hectar, valoarea retribuirii care le au. siliile de conducere ale coo tivitatea vie. concretă, pe te ve, examinarea şi stabilirea
gurînd posibilităţi pentru fo cooperativelor agricole, iar în şi în celelalte sectoare, cum muncii va fi de 500 lei la fie Cooperatorii care lucrează perativelor şi, bineînţeles, ren. pentru asigurarea si în în comun a măsurilor ce se
losirea mai raţională a fondu cadrul acestora, a muncii fer sînt legumicultura, pomicul care hectar cultivat. In cazul numai în perioadele de vîrf după ce au făcut întreţinerea drumarea cadrelor din uni impun pentru îndeplinirea
rilor de investiţii şi a forţei melor, brigăzilor şi echipelor. tura, viticultura şi zootehnia. cind se produc 5 tone la hec ale muncilor agricole vor fi şi reparaţiile necesare la trac tăţi, pentru soluţionarea ope programului de irigaţii şi îm
de muncă, pentru specializarea 3. De asemenea, el va organiza La grîu, de exemplu, brigada tar, echipa va obţine 1 000 de retribuiţi corespunzător hotă- toare şi maşinile cu care lu rativă şi în modul cel mai co bunătăţiri funciare în fiecare
în producţie. Ţinînd seama de ferme intercooperatiste spe sau echipa, dotată cu tractoa Iei pentru fiecare hectar cul rîrii adunării generale a fie crează, au obligaţia să par respunzător a tuturor proble judeţ.
experienţa şi realizările do- cializate în creşterea şi în- re şi maşini corespunzătoare, tivat. Deci, este nelimitată po cărei cooperative. ticipe la toate activităţile ho- melor de care depinde creş Fără îndoială, volumul lu
bîndite în asociaţiile create, grâşarea porcilor, bovinelor, va trebui să execute lucrări sibilitatea de cîştig a echipei O dată cu introducerea nou tărîte de consiliul de condu terea producţiei agricole. Tre crărilor care trebuie realizat
este necesar ca această formă păsărilor, in legumiculturâ, le din fermă, începînd cu dacă depune eforturile nece lui sistem de organizare şi cere ol cooperativei. buie să se lichideze practica, în acest domeniu este foarte
de organizare să se extindă în pomicultură şi viticultură arătura, pregătirea terenului sare, o muncă de calitate, ob- plată a muncii în cooperati Cooperatorilor caro lucrea din păcate destul de râspîn- mare. S^au luat şi se vor lua,
tdate domeniile de activitate prin reunirea mijloacelor şi şi seminţelor, însâmînţarea, ţinînd producţii ridicate In vele agricole, va trebui să se ză în tot cursul anului şi că dită în prezent, ca oricine în continuare, măsuri pentru
ale agriculturii cooperatiste. forţelor mai multor coopera îngrijirea culturilor şi pînâ Ia acelaşi timp însă dacă ea nu ia măsuri hotârîte pentru a rora nu 11 se pot, în mod merge în unităţile agricole să mecanizarea lor dar să nu
tive.
In acest scop, va trebui să recoltarea şî depozitarea pro execută bine lucrările agrico se introduce mai multă ordine obiectiv, asigura iarna condi dea indicaţii. Este necesar ca aşteptăm să se lucreze numai
se treacă la organizarea de 4. Consiliul va trebui să a ducţiei, adică toate operaţiuni le şi realizează o producţie şi disciplină în toate unităţi ţii de lucru pentru întrunirea munca de îndrumare şi con cu maşinile, ci să asigurăm
consilii intercooperatiste de sigure folosirea cît moi judi le agricole necesare. Va tre mai mică decît cea planifica le, creîndu-so un regim de numărului de zile necesare trol, atît la organele centra o mobilizare generală a tutu
cooperare şi specializare care cioasă a tractoarelor şi ma bui să aplicăm, în această pri tă, echipa va primi în mod muncă adecvat cerinţelor realizării venitului minim ga le cît şi la cele locale, să fie ror forţelor din judeţ în a
să asigure unirea în comun şinilor agricole ale întreprin vinţă, experienţa întreprinde corespunzător mai puţin. A producţiei agricole, execută rantat, li se va putea acorda încredinţată unor cadre com cest scop. La efectuarea lor
a forţelor mai multor coope derii de mecanizare core de rilor agricole de stat şi chiar cest mod de remunerare este rii la timp şi în bune condiţii lotuşi acest minim timp de petente. cu spirit de răspun va trebui antrenat în mai
rative. folosirea raţională a serveşte grupul de coopera să adoptăm măsuri mai bune, valabil pentru toate sectoare a tuturor luorârilor. Legat de două luni în timpul iernii, cu dere, singurele autorizate să mare măsură tineretul din
pâmîntului, a fondurilor de tive respectiv, precum şi a deoarece nici aici nu s-a a le de activitate din coopera aceasta, trebuie să se regle condiţia ca şi în această pe controleze unităţile agricole. judeţul respectiv şi numai în
investiţii, a mijloacelor meca mijloacelor tehnice ale coo juns ca peste tot echipele spe tive. menteze mai bine şi problema rioadă să participe la lucru, Se impune, totodată, obli cazul unor lucrări deosebite
nice, a specialiştilor, a între perativelor. El va stabili re cializate din ferme să execu In cadrul brigăzii, al echipei, concediilor inginerilor şi altor atunci şi acolo unde coopera gaţia înscrierii într-un re să se organizeze şantiere na
gii forţe de muncă pentru partizarea utilajelor şi meca te de la început pînâ la sfirşit remuneraţia obţinută se va specialişti agricoli care tre tiva are nevoie de ei. gistru . special a indicaţiilor ţionale.
creşterea continuă a produc nizatorilor pe unităţi, urgen toate lucrările. împărţi între membrii aceste buie să se acorde de regulă De asemenea, cu aprobarea dale de aceste persoane uni 5. Tinînd seama că asigura
ţiei, a avutului obştesc şi ţa lucrărilor în diferite coo Prin introducerea noii for ia, corespunzător cu munca Băncii Agricole, în une tăţilor productive, pentru a rea şi folosirea pe scară lar
a veniturilor cooperatorilor. perative şi ferme, luînd mă me de organizare o muncii în pe care a depus-o fiecare, cu nu în perioadele de vîrf ale le cooperative în care, cu se putea urmări eficienţa a gă a seminţelor de soi, dc
Consiliile intercooperatiste vor suri corespunzătoare pentru cooperative se creează posibi răspunderea îndeplinită. In fe lucrărilor, pentru a le da po toate măsurile luate, nu cestor îndrumări şi ridica înaltă productivitate, este ho-
fi create pentru cooperativele executarea in bune condiţii a litatea de a se renunţa la sis lul acesta, cu siguranţă că lu sibilitatea să fie prezent» în se pot asigura membri simţul de răspundere al celor tărîtoare pentru creşterea pro
co le dau. O astfel de măsu
din aceeaşi comună sau din tuturor muncilor agricole. temul de remunerare pe baza crătorii din echipa sau briga unitate în momentele hotârî- lor cooperatori condiţii să ducţiei Ia toate culturile, pen
două-trei comune învecinate, 5. Consiliul se va îngriji de zilei-muncâ, sistem depăşit, ca da respectivă vor avea grijă toare, să conducă nemijlocit lucreze lunar 20 de zile — băr ră este, de asemenea, necesară tru progresul agriculturii în
totalizînd împreună circa utilizarea raţională a specia re nu leagă venitul coope să însâmînţeze la timp întrea desfăşurarea procesului de baţii, şi 15 zile — femeile, pentru a se putea urmări felul general, este necesar ca în n-
10—15 mii ha la şes şi 5—10 liştilor din cooperative. După ratorilor direct de efortul de ga cantitate de sămînţă nece producţie agricolă. în primul an de aplicare a cum se îndeplinesc în unităţi cest sector de activitate să
mii ha la deal. In acest fel, cum se ştie, în prezent ingi pus, de producţia obţinută. sară, bine selecţionată şi tra In ce priveşte propunerile noului sistem de organizare şi indicaţiile şi recomandările se ia rapid cele mai hotările
o întreprindere de mecaniza nerilor agronomi — din cauza tată. Ea însăşi se va ocupa dc făcute de mai mulţi preşedinţi retribuire a muncii, numărul făcute de organele de îndru măsuri. Minislerul Agricultu
mare şi control.
procurarea şi folosirea îngră
re va deservi acelaşi grup de marii diversităţi dc culturi In condiţiile actuale, atît cei şămintelor, de combaterea dă .şi membri ai cooperativelor n- zilelor de lucru obligatorii 3. Concomitent, este nece rii si Silviculturii şi Academia
care lucrează din plin toată zi
cooperative pentru care se realizate în fiecare coopera ua, cît şi cei care muncesc unătorilor şi buruienilor, va gricole ca în acordarea lotu pentru încasarea venitului sar să crească rolul organelor de Ştiinţe Agricole trebuie să
constituie consiliul intercoo- tivă — le revine sarcina de mai puţin, sînt remuneraţi pe pregăti combinele şi le va fo lui de teren în folosinţă per minim garantat se va putea judeţene şi al cooperativelor
reduce. în mod excepţional la
mai
sonală să se introducă
peratist. a se ocupa şi de cereale, ,şi baza unui venit la zi-mun- losi cu atentie la strînsul re multă ordine, considerăm că 15 şi respectiv 10 zile, cu con agricole în planificarea pro (CoiiUnuore in pag.1 a ;3?a)
Consiliul intercooperatist de de plante tehnice, de legumi- coltei, astfel îneît să nu se mal ele sînt justificate şi trebuie diţia participării la executa ducţiei. corespunzător condi
ţiilor concrete date, resurse-
piardă din producţie — aşa
cooperare şi specializare va cullură şi alte sectoare, iar efi- sau la normă con-
i