Page 95 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 95
3
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 4943 ® SIMBATA 28 NOIEMBRIE 1970
l ■ ■
Expunerea tovarăşului IIIICOEAE CEAUŞESCU Duminică VÂ RĂSPUNDEM L& ÎNTREBARE
Nicolae Ruzan, din Hune
Folclorul hune- doara, pensionat medical, ne îmbolnăvit. „La cît ajutor ma ficiul P.T.T.R., la E M. C.hclar.
la cererea dumneavoastră.
terial din cadrul asigurărilor
şi I 000 hectare de culturi pro mai largă a unităţilor coope supuse aprobării adunării ge întreabă dacă i se poate redu sociale de stat am dreptul" — Maria Varga, din oraşul Lu-
tejate. Pe aceste suprafeţe ratiste şi gospodăriilor ţără nerale a fiecărei cooperative dorean pe ce din suma pe care o plăteşte ne întreabă cititorul. Avînd în peni, ne relatează că dovedeş
te o vechime în muncă de 6
producţia se va organiza în neşti la acoperirea nevoilor agricole interesate. pentru întreţinerea copilului, vedere că în acest an v-ali ani şi are etatea dc 61 dc ani.
ferme specializate, cărora este pieţei, pentru organizarea u Activitatea consiliilor inter micul ecran avind Sn vedere că mai are de întrerupt vechimea în muncă, Ar vrea să ştie dacă poate be
necesar să li se asigure să- nor legături stabile de coope îngrijit doi copii, rezultaţi din ajutorul material pentru in
stabilească norme precise cooperatiste se va desfăşura a doua căsătorie, iar pensia capacitate temporară de mun neficia de o pensie De pensie
pentru înnoirea periodică a mînţâ de calitate, tractoare, rare cu alte judeţe atunci sub conducerea şi controlul co Doriţi să porcurgeţi. într-o pe care o primeşte este mai că, determinată de boală sau nu puteţi beneficia, însă de a
seminţelor, obligatorii pentru maşini şi baza corespunzătoa cînd baza proprie de aprovi mitetelor comunale de partid jumătate de oro, zonele fol mică decît salariul tarifar avut accident, va fi de 50 la sută jutor social, da. Pentru a intra
întreaga agricultură, să asigure re pentru producerea de ră zionare este insuficientă acolo unde aceste consilii sînt clorice dintre Haţeg şi Zorand? la data cînd instanţa a stabilit din salariul tarifar pe care îl în posesia acestui drept, vă
baza necesară de producere saduri. Toate aceste acţiuni Tovarăşi, organizate în cadrul unei sin Vă invităm, duminică seara, la pensia de întreţinere pentru aveţi. Pentru relaţii suplimen sfătuim să l.uaţi legătura cu
a seminţelor în strlnsă coo trebuie să se organizeze pe Am prezentat mai sus gure comune. Secretarii comi orele 19.00 să zăboviţi în faţa minorul respectiv. Desigur, tare vă sfătuim să consultaţi oficiul de pensii din munici
perare cu întreprinderile a baza unui program special ca cîteva din măsurile pe care tetelor comunale de partid micului ecron. Televiziunea vă pensia dc întreţinere se stabi H.C.M 1356ţ/1968. piul Petroşani.
gricole de stat si cooperati re să fie îndeplinit integral conducerea partidului şi sta vor trebui să participe ne va oferi o „Rapsodie româ leşte în raport cu salariul ta
vele agricole. pînâ in anul 1972. tului nostru le-a preconizat mijlocit Ia întreaga activita nească ”, culeasă din zestrea rifar al angajatului. Pentru a Nicolae Georgescu, din satul Rozalia Bordoş, din Aninoa-
In ce priveşte introducerea Desigur, aşa cum am ară pentru a se asigura dezvolta te a consiliilor de cooperare bogată a folclorului hune- vi se putea micşora pensia de Ruda, ne scrie că dovedeşte o sa, ne scrie că soţul dumneaei
In producţie a noilor soiuri tat, va trebui să existe un or rea mai rapidă a agriculturii şi specializare intercoopera dorean. Tulnicăresele de la întreţinere, este necesar să vechime in cîmpul muncii de a decedat „Copilul nostru poa
de seminţe ca şi a unor noi ganism central în domeniul le in vederea îndeplinirii în tiste In cazul consiliilor pe poalele Muntelui Găina vă luaţi legătura cu instanţa de 18 ani. Cu toate acestea nu te beneficia de pensia de ur
rase de animale, este necesar gumelor care să aibă răspun bune condiţiuni a programu mai multe comune, este nece vor chema cu glasul buciume primeşte sporul de vechime maş?" — ne întreabă cititoa
să se prevadă că aceasta se derea întregului program de lui stabilit de Congresul al sar ca secretarii comitetelor lor la o sărbătoare folclorică. judecată. neîntreruptă in aceeaşi unita rea. Conform legii pensiilor,
va face numai în condiţiile dezvoltare a legumiculturii, să X-lea al P.C.R în această ra comunale de partid respective De departe, dintr-un sat de te „Care să fie motivul?" — copiii nu dreptul la pensie de
eînd se asigură un spor efec organizeze ferme model. să mură de bază a economiei să se întîlneascâ periodic şi, munte, vor răspunde chemării Teodor lonescu, din Deva, ne întreabă cititorul. Nu puteţi urmaş pînâ la vîrsta de 16 ani
tiv de producţie de cel puţin asigure sâmînţa necesară naţionale. Aceste măsuri ur sub îndrumarea unui activist dubaşii din Almaş—Sâlişte, cei ne scrie că are o vechime în beneficia de spor de vechK sau, dacă continuă studiile,
10—15 la sută şi dacă produ In vederea asigurării canti mează să fie introduse în al comitetului judeţean de care de trei decenii dau săr muncă de 11 ani şi 8 luni. La me neîntreruptă în aceeaşi pînâ la terminarea acestora,
sul respectiv întruneşte cali tăţilor de legume necesa practică în mod diferenţiat, partid, să analizeze activita bătorilor de iornă o frumuseţe dala de 27 iunie a.c., şi-a făcut unitate, deoarece aveţi vechi fărâ a depăşi vîrsta de 23 dc
tăţi nutritive superioare In re pentru export. între iinîndu-se seama de condi tea consiliilor, nsîgurînd în aparte. „Ponturile fecioreşti1'
acest sens, se impune a fi re prinderile agricole de stat ţiile specifice locale din fie făptuirea corespunzătoare a şi jocurile moţeşti aduse de transferul, la cererea sa, la o mea întreruptă în anul 1969, ani.
văzut şi programul cercetării şi cooperativele de pro care judeţ si cooperativă, a- sarcinilor ce le revin. dansatorii Clubului sindicate nltâ unitate. Pe parcurs s-n cînd v-aţi transferat de la o- N. PANAITESCU
Ştiinţifice, concentrînd toată ducţie vor organiza complexe doptîndu-se formele cele mai Pentru înfăptuirea măsuri lor din Deva, învîrtitele şî ha-
atenţia Academiei de Ştiinţe si ferme specializate. Totoda eficiente de lucru. lor arătate de îmbunătăţire a ţegonele echipei Clubului
Agricole în direcţia soluţio tă, cooperativele vor organiza Comitetele judeţene de par organizării, conducerii şi pla „Siderurgistul” din Hunedoa
nării problemei seminţelor de în cooperare cu fabricile dc tid trebuie să treacă dc înda nificării agriculturii, este ne ra. „Ceordoşul" formaţiei că
calitate şi a raselor de ani conserve de legume apai ţinind tă la concretizarea măsurilor cesar ca toate comitetele ju minului cultural din Deva ori i A
male de mare productivitate Ministerului Industriei Ali expuse şi in primul rind a ce deţene de partid să acorde suita căluşereascâ din Geoa- I Întilnire între
Va trebui, de asemenea, să mentare ferme specializate de lor privind organizarea consi o mai mare atenţie condu giu şr Romos vă vor prilejui
se introducă răspunderea u- producţie legumicolă. In legă liilor intercooperatiste, reorga cerii şi îndrumării concrete a întilniri cu vigurozitateo, ori
nicâ a organismelor de spe tură cu legumicultura, aş dori nizarea întreprinderilor de organelor agricole de stat şi ginalitatea şi frumuseţea jo I editori
cialitate din minister care — să mai subliniez faptul că mecanizare, îmbunătăţirea for cooperatiste, să controleze per curilor noastre Soliste voca
împreună cu institutele res pentru sporirea cantităţilor de melor de organizare şi retri manent şi cu exigenţă sporită le alo ansamblului „Hoţega-
pective — se vor ocupa atit buire a muncii în cooperati munca acestora, asigurînd fo 00” şi ale formaţiilor artistice | şi cititori
de problemele cercetării, cit legume timpurii va trebui ex vele agricole de producţie. losirea cit mai raţională şi de la Liceul pedagogic din
şi de producerea, înmulţirea tins şi îmbunătăţit sistemul eficientă a tuturor forţelor Deva vă vor purta cu ţarine
şi repartizarea pe teritoriu a de culturi protejate Pentru a Este o îndatorire dc mare de care dispun aceste orga le şi doinele pe aceste nease I In cadrul manifestărilor
seminţelor şi animalelor de sprijini dezvoltarea şi creşte importanţă a comitetelor co nisme. Ele trebuie să oriente muite meleaguri hunedorene, j prilejuite de „Decada cărţii
rasă. Este, de asemenea, ne rea eficienţei acestui sistem munale de partid de a acţio ze activitatea tuturor organis iar orchestra „Hoţegana” vă i româneşti", la librăria „A
na operativ, concret pentru a
cesar să se extindă copera- de producere a legumelor, melor agricole spre rezolvarea va dezvălui noi perle din co ; lexandru Saliia“ din Deva. a
rea cu institutele de cerceta preţul foliei de polietilenă se plicarea tuturor măsurilor la concretă, operativă, cu un moara bogată a melosului ; avut loc o întilnire in
re din ţările socialiste şi din va reduce cu peste 31 la sută. care m-am referit, pentru mo înalt spirit de răspundere a românesc. j tre cititori şi reprezentan-
alte ţări, să se aplice pe sca 7. Un alt domeniu în care bilizarea organizaţiilor de par problemelor legate de creşte „De Io Haţeg pîn-la Brad” ; tul Editurii „Univers" —
ră largă tot ceea ce este va trebuie luate măsuri menite să tid din comune şi din unităţi rea producţiei agricole, de ne va prilejui, cu siguranţă, ; rcdactor-şcf Dumitru Ma
loros în ştiinţa şi practica a asigure o mai bună aprovizio le agricole la lupta pentru în dezvoltarea şî consolidarea e- i zilu. şi al Editurii „Miner
gricolă mondială. nare a populaţiei îl constituie lăturarea neajunsurilor care conomicâ o cooperativelor a 30 de minute de satisfacţie şî i va" — redactor Constantin
6. Aş dori,'în continuare, să creşterea animalelor. In acest mai persistă în agricultură, gricole mulţumire spirituală.
spun cîteva cuvinte în legă scop, va trebui completat şi pentru creşterea producţiei ve : Mohanu.
I................................ ....... ..........J
îmi exprim convingerea că
tură cu legumicultura. Deşi de îmbunătăţit programul naţio getale şi animale şi întărirea aceste măsuri vor fi primite
mulţi ani s-au făcut o serie nal de dezvoltare a zootehniei economică a cooperativelor a cu satisfacţie şi interes de
de planuri în scopul asigură şi de sporire a producţiei ani gricole. Comitetele comunale membrii cooperativelor agri cal; 12.03 Avanpremieră cotidiană;
12,15 Concert de prlnz; 13.00 In
rii necesarului de legume şi maliere. In mod deosebit se au datoria de a intensifica cole. de toţi oamenii muncii, R A D IO terpreţi al muzicii populare: 13,30
zarzavaturi, totuşi se manifes impun măsuri care să ducă controlul de partid asupra ac că harnica noastră ţărănime Scene din opera „Regele Ysulul"
tă încă neajunsuri în acest la o creştere rapidă a pro tivităţii cadrelor de conduce cooperatistă, specialiştii, me de Lalo; 14,08 Melodii de Aurel
Manotache şi Vasllc V. Vasllache;
PROGRAMUL I : 6.03—9.30 Mu
domeniu. Nu vom examina ducţiei de carne de pasăre şi re din cooperativele agricole canizatorii, toţi cei -ce muncesc zici şi aciualliăţl; 9.J0 Mioriţa ; H.30 Piese pentru fanfară; 14.48 LONEA: Cel 3 din cer („Mi
Roşu şl nuriu
(„7
norul“) ;
şi întreprinderile de mecani
acum cauzele acestei situaţii de porc, pentru a se crea, în zare, de a milita pentru insta la sate. activiştii de partid şi 10,05 Muzica instrumentala; 10,30 Fragmente din opera „Mrlka” de CINEMA Noiembrie”) ; P E T R I L A :
pentru că despre ele s-a mai acest fel. posibilitatea ca ju de stat nu vor precupeţi nici Din ţările socialiste, lsmi&june de compozitorul albanez IacovP renk; Clnd sc arată cucuveaua („Mun
15,00 viaţa de concret a Capita
la Moscova; 11,05 Muzică uşoară;
discutat. Este necesar însă să deţele să-şi asigure aceste sor urarea unei discipline riguroa un efort pentru traducerea lor 11,20 poemul simfonic „Marsyas“ lei; 16.00 Radiojurnal: 1C.20 Con DEVA: Ultimul mohican citoresc") : VULCAN: Ja n d a r
se în muncă, astfel ca
toţi
(„Muncito
mul sc insoarâ
luăm măsuri mai hotărî- timente de carne din resurse cooperatorii şi mecanizatorii in viaţă de Alfonso Castaldl; 11,45 Statui certul pentru orchestră de Tudor („Patria"); Tăcerea bărbaţilor resc“); UR1CANI: Călugăriţa,
Ciortca; 16.45 Muzică populară Iu
te pentru a pune capăt de locale sau prin cooperare cu să-şi îndeplinească în cele Toate aceste măsuri arată medicului; 12,30 Melodii populare; goslavă; 17,05 Antena tineretului; („Arta"); SIMERIA: Iubita Iul seriile I—II („7 Noiembrie");
13.00 Radiojurnal; 13,10 Avanpre
B A R B A T F N I : Prinţul ne
ficienţelor existente, pentru a judeţele vecine ; în următorii mai bune condiţii sarcinile de încă o dată grija partidului mieră cotidiană; 17.22 Formaţia 17.20 Publicitate radio; 17.35 Con Grarainla („Mureşul"); HU gru („6 August") ; ORAŞ-
îmbunătăţi radical aprovi 3-4 ani, producţia de car producţie ce le revin. şi statului nostru pentru via Coral; 13.30 Atenţiune şoferi, n- cert de muzică populară; 18.03 NEDOARA: Ambuscada („Con TIE : Ccl 1000 dc ochi ai
Tangourl celebre: 18,10 Pagini djn
tentlune pietoni !; 13.45 Sport si
zionarea populaţiei. înainte de ne de pasăre va trebui O importantă sarcină a co ţa şi munca ţărănimii, pentru muzică !; 16.00 Radiojurnal; 16.15 opereta „Vîrsta dansului” de Ivor structorul") ; 100 de carabine dr. Mabuso („Patria"); Mai
toate sc impune ca fiecare să ajungă la circa 200 000 mitetelor comunale şi orga asigurarea unui progres mai Radiodivertisment muzical: 10,00 Novcllo; 18,25 305 de clntecc; 18.30 („Siderurgistul*); CA LAN; Tif- periculoase decît bărbaţii („Fla
judeţ să-şi organizeze baza tone, astfel ca acest pro nizaţiilor de partid din coope rapid al agriculturii — aceas Gazeta radio; 19,30 CInteee de Odă limbii române (reluare) ; 19,00 faay memorandum („11 Iu căra") ; GFOAGIU-BAli Jocul
Revista şlagărelor: 19.30 Emisiune
nuntă şl jocuri populare :
20.05
proprie de aprovizionare cu dus să reprezinte circa 30 tă ramură de mare importan Tableta de seară; 20.10 Microreci culturală; 19.50 Noapte bună. co nie") ; TFLIUC : Căldura („Mi caro ucide; HAŢEG: Tiffany
rative este de a veghea la
legume şi zarzavaturi ; acolo la sută din consumul de car dezvoltarea democraţiei coope ţă a economiei noastre — tal Ray Charles: 20.20 Arghezia pii. Povestea „Zopisul" ; 20.00 Con nerul") ; PETROŞANI: In arşiţa memorandum („Popular") :
unde nu sînt condiţii prielnice ne al populaţiei orăşeneşti. De ratiste, la ridicarea spiritului pentru satisfacerea nevoilor nă; 20.25 Zece melodii preferate ; certul capodoperelor : 22.00 Ro nopţii („7 Noiembrie*4); Marile BRAD: Intilnlrca („Steaua ro
manţe: 22.30 Constantin Sllveslri,
21.00 In jurul globului; 21.20 Cln-
de producţie, trebuie să se asemenea, este necesar să se de răspundere al activităţii de consum ale întregului po teeo de dragoste -- muzică uţtoa- compozitor şl Interpret; 23.05 Slot vacanţe („Republica"); LU- şie"); 1LIA : Castelul condam
stabilească cooperări între ju organizeze îndeplinirea pro consiliilor de conducere, la por. râ: 21,30 Moment poetic: 21.35 So compozitor : Serghel Prokoflev ; PENI: Păsările („Cultural"); naţilor („Lumina").
24,00—1,00 Muzică simfonică.
deţe In vederea reglementării gramului privind crearea fer creşterea rolului şi autorităţii lista scrii : Gigliola Clnquettt ;
22.00 Radiojurnal;
Sport :
22,20
corespunzătoare a acestei pro melor specializate in creşte adunării generale în întreaga înfăptuirea acestor măsuri 22.30 in ritm de dans: 23.00 Ex
bleme este necesar ca periodic rea şi ingrâşarea porcilor, activitate de producţie, econo va duce, fără îndoială, la pres melodtl ; 0,05—6,00 Estrada
creşterea nivelului de trai al
primii secretari ai comitetelor precum şi a bovinelor. O dată mică şi organizatorică a coo ţărănimii, la dezvoltarea mul nocturnă.
PROGRAMUL 11: 6.00 Program
de partid din judeţele care vor cu creşterea producţiei de perativei. tilaterală, economică, socială muzical de dlmlnoalâ; t.oo Radio L O T O 19.15 Publicitate;
coopera în producţia de legu carne, este necesar să se ia jurnal; 7,is Program muzical de 19,20 1001 dc seri — emisiune
măsuri pentru dezvoltarea Organele locale de partid şi culturală a satelor, la ridi dimineaţă (continuare); 0.10 Tot Rezultatele tragerii din
pentru cei mici;
me să se întîlneascâ şi să sta spaţiilor frigorifice. trebuie să asigure ca consi carea generală a acestora, la Înainte (emisiune pentru pio 27 XI 1970. 19.30 Telejurnalul do seară;
bilească împreună, dc comun Este necesară îmbunătăţi liile intercooperatiste ce se apropierea treptată a condi nieri); 8.25 Mari Interpreli: Dle- Extragerea I : 49, 23, 78, 20.00 Tclc-cnciclopcdin;
Fischer-DIeskau; 9,00 Din
trich
acord. cele. mal-eficiente mă rea continuă a muncii orga vor crea să prezinte dări de ţiilor de viaţă de cele de la ■ literatura corală universală; 9.20 60, 17, 44, 59, 56. 22. 20,50 Clntâ pentru dv. Maria
Fond de premii: 668 364
na BAdolu, Nlcu
Stoe-
oraşe. Se va întări astfel şi
Melodtl populare din Dobrogea :
suri de asigurare a producţiei nelor de partid şi consiliilor seamă asupra activităţii lor, mai puternic alianţa dintre 0.35 Sulta „CInteee populare din lei. nescu, Aluis Monlg (orgă
populare judeţene care ou cel puţin o dată pe an, în a- Bihor* de Nicolae Brlnduşi ; No electronică), Aurel Rom-
cerute de consumul populaţiei. răspunderea directă pentru dunâri la care să participe clasa muncitoare şi ţărănime, nei de Zoltan Aladăr; 10.05 Ra- Extragerea a Il-a : 18, 39, ccscii (vioară);
In vederea acoperirii nevoilor satisfacerea nevoilor de con consiliile de conducere şi alţi — forţa de granit a orînduirii dloendclopedie pentru tineret (re 53. 54, «8, 51, 40. 21,10 Film serial: „Incoruptibi
lii- — „Capodopera";
luare); 10,30 MUzIcâ uşoară; 11,00
Capitalei, va trebui ca în ju sum alimentar al oamenilor delegaţi ai cooperativelor ca socialiste —, se va cimenta Recital de operă Lla Hublc: 11,20 Iei. Fond de premii; 512 305 22.00 Telejurnalul de noapte;
deţele Ilfov, Teleorman, Ia muncii. Ele au datoria de a re cooperează. Hotârîrile lua coeziunea societăţii noastre Din repertoriul violonistului Con 22.15 Handbal masculin :
te de consiliile intercoopera
stantin Mirea: 11.as Pastel muzi-
lomiţa şi Dîmboviţa să se a lua toate măsurile pentru apro tiste privind zonarea culturi noi, naţiunea noastră socia 15.00 Fotbal: Rapid Bucureşti Steaua — Studcntzoncs
Idrotlslag Oslo, In cadrul
sigure o suprafaţă irigată de vizionarea în bune condiţii a lor şi specializarea cooperati listă va păşi şi mai ferm pe — Diuamo Bucureşti, din Cupei campionilor euro
circa 10 000 hectare cu legu populaţiei cu carne. legume velor şi fermelor trebuie să fie drumul progresului şi prospe cadrul diviziei naţiona peni (înreg. repriza a
le A. înregistrare dc la
H a ) ;
me, din care 500 hectare sere şi fructe, pentru atragerea discutate în aceste adunări şi rităţii. SAPT AMINA VIITOARE stadionul Republicii din 22,45 Program muzical distrac
Capitală;
17.00 Emisiune In limba m a tiv cu: Iva Zanlchi, Roc
ghiară;
LA TELEVIZIUNE 18,10 Publicitate; noni, Eoby Solo, Rita Pa
ky Robcrts, Ornclla Ya-
18,15 Bună scara, fete ! Bună
vone, Claudio Vila;
TITAN AL GINDIRII, CONDU DUMINICA MIERCURI seara, băieţi î; 23.30 Închiderea emisiunii.
8.43 Deschiderea emisiunii; 9,00 18,00 Deschiderea emisiunii.
Matineu duminical pentru copU. .JBv-Terra 'Ti“ (ediţia a IV -a);
CĂTOR AL PROLETARIATULUI „Balada Irincuţei". Huckleberry 19,10 Tragerea concursului Pro-
18,25 Cabinetul economic TV. ;
„Noile a-
venturl
ale
Iul
19,20 1001 de
seri ;
noexpres;
Flnn“ ; 10.00 Viaţa satului; 11,30
üDdi i>eva
Amfiteatru muzical. întilnire cu 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00
Ion Volcu; 12,00 De strajă pa Unul din marii artişti al veacu 1 ¡ P i n i i I l o O i n f i n s na a i / a
triei; 12,30 Fotbal: Progresul — lui : Dinu Llpatti; 20,30 Poşta L H X U I „ U H U
sa „Situaţia clasei muncitoa ria luptei de clasă. Manifes statului naţional unitar etc. Steaua; 14,15 publicitate; 14,25 TV.; 20,4S Pe ţărmul mării. Mu
zică uşoară; 21,10 Fotbal. Olan
România — Franţa ;
Rugby ;
re din Anglia“ (1845), unde tul arată rolul istoric revolu- Ca urmare a activităţii de 16,00 Emisiune in limba maghia da — România; 22,00 Telejur
(Ucrnore ' din pag. î) continuă această analiză şi pe ■ ţionar al proletariatului şi al clarificare ideologică dusă de ră ; 17,30 Studioul „N“ ; 19,00 nalul de noapte; 22,ÎS Repriza
care a scris-o după ce l-a cu partidului comunist de avan Engels şi militanţii mişcării „De la Haţeg pln-la Brad“. In a fi-a a meciului de fotbal O A N U N I Ă
program: dubaşii din Almaş-
landa — România; 23,00 Închi
noscut pe K. Marx. Marele gardă in lupta pentru făuri muncitoreşti, a luat fiinţă, în SâUştc. formaţia de dansuri a derea emisiunii.
diferite sporturi (scrimă, că merit al lui Engels este că a rea societăţii comuniste. 1889, Internaţionala a Il-a. Centralei siderurgice Hunedoara,
căluşarii din Romos
şi Geoa-
lărie, înot), lucru ce l-a con văzut, ca şi K. Marx, rolul In anii următori (1848— In ultimii ani ai vieţii, En giu, formaţia de dansuri a Clu foştii elevi şî profesori să ¡a legătura cu conduce
tinuat toată viaţa istoric al proletariatului, cla 1849), Engels este în repeta gels a tinut o bogată cores bului sindicatelor din Deva. tul- JOI rea şcolii în vederea sărbătoririi centenarului liceului,
Pe a£est tînăr dotat, tatăl să ale cărei condiţii de exis te rinduri arestat şi expul pondenţă cu conducătorii par nicăresele din Bulzeşti şi forma care va avea loc în toamna anului 1971, rugindu-i a co
ţia de dansuri din Crlstur şi so
său hotărîse să-l facă negus tenţă creează premisele pen zat. Ia parte Ia insurecţia ar tidelor socialiste. In aceste liştii Maria Tudor, Octarla Ig- 18.00 Emisiune tn limba m a munica date, fotografii, documente, scrisori ele, necesare
tor, fapt pentru care. în 1837, tru unirea şi organizarea ei mată a poporului german, scrisori a dezvoltat materia na, Pctrlcă Lupaş şi Ionel Su ghiară; 18,30 Documentar TV. ; pentru monografia, expoziţia şi revista şcolii.
gar; 19,30 Telejurnalul de sea
fără să-şi termine ultima cla în lupta pentru înlăturarea luptind pe baricade. Scrie a lismul istoric, a combătut o ră; 20.00 Imagini din Albania ; i 8,S0 Mult e dulce Şl frumoasă;
să de liceu, este trimis să lu orînduirii bazate pe asuprire poi o serie de lucrări, refe serie de concepţii neştiinţifi 20.20 Film artistic, „Străbătlnd 19,ÎS Publicitate; 19,20 1001 do
creze la birourile comeixriale şi exploatare. ritoare )a problemele milita ce. La 5 august 1895, Fr. En Parisul*; 21,45 Din carnetul cu aerl; 19,30 Tclejtirqalul de seară;
20,00 Film serial „Vldocq" (I);
ale unei firme din Bremen. In august 1844 Engels, in re. La 28 septembrie 1846, ia gels a încetat din viaţă la amintiri al „Cerbului de aur* ; 20,25 Formaţia artistică „Clo-
22.20 Dc la Ohrld la Kotor. Iti
Această perspectivă însă nu-1 drum spre Germania, se în- fiinţă Internaţionala I, înte Londra nerar Iugoslav; 22.35 Telejurna ctrlla"; 21,00 Reportaj TV. Arhi
atrăgea pe Engels cîtuşi de tîlneşte cu K. Marx la Pa meiată de Marx şi Engels. Toată viaţa sa, Engels a lul de noapte. ve scerctc; 21,20 Tcotru scurt.
Nostra Dea, o comedie dc M.
puţin Profită de ocazia ris şi din discuţiile avute, în Tot in această perioadă stu militat pentru triumful con Bontempell; 22,10 Telcglob; 22,35 Consiliul popular al judeţului
creată, în acest port comer cele 10 zile petrecute împreu diază temeinic cunoştinţele cepţiei ştiinţifice despre lume, Telejurnalul de noapte ; 22,45
cial. de a citi ziare engleze, nă, s-a dovedit că, deşi au naturii, combate o serie de pentru strînsa legătură între LUNI Muzică distractivă; 23,00 închi
derea emisiunii.
olandeze, franceze etc. Aici, urmat căi diferite, amindoi concepţii neştiinţiiice care in teorie şi practică. Strînsa le Hunedoara
ca şi la Wuppertal, se intere au ajuns la aceleaşi conclu terpretau denaturat rezulta gătură a concepţiei marxiste 18,00 Deschiderea emisiunii. VINERI
sează îndeaproape de situa zii în domeniul filozofiei, ah tele noilor descoperiri. Con cu practica social-istorică de Scena şl ecranul. Turneele In
ţia celor ce muncesc, de „ple rolului şi misiunii clasei cepţia ştiinţifică materialist- unde îşi trage seva sa revo Bucureşti ale teatrelor din Tîr- Oficiul pentru construirea de
bea. care nu are nimic, dar muncitoare. Această întilnire dialectîcâ asupra lumii o ex luţionară, transformatoare, a gu Mureş, Oradea. Petroşani, 17,00 Deschiderea emisiunii. Te-
care reprezintă bunul cel mai a marcat începutul prieteniei pune Sn lucrările „Anti-Duh- dus la dezvoltarea şi îmbogă Satu Marc. Filmele lunii decem leşcoatâ; 18,00 Căminul ; 18,S0 locuinţe proprietate personală— Deva
de preţ pe care-l poate avea şi colaborării rodnice între ring" şi „Dialectica Naturii". ţirea sa In noile condiţii a brie; 18,30 Zilelo folclorului bi Revista economică TV ; 19,10
horean; 18,50 Publicitate; 19,00
un rege în statul său“ îmbi cei doi mari dascăli ai cla După moartea lui Marx (1883), v ceastă învăţătură a fost dez Relaţia dintre centrală şl între Tragerea loto; 19,20 1001 de seri; anunţă
19,30 Telejurnalul dc scară; 20.00
narea informării din lucrări sei 'muncitoare „Proletariatul continuă să îndrume din voltată de Lenin, de partide prinderile componente; 19,20 1001 Reflector ; 20,13 Film artistic.
le scrise cu observarea direc — arăta Lenin — poate să punct de vedere politic şi le comuniste şi muncitoreşti de seri. Emisiune pentru ccl Riscurile meseriei: 21.45 Mnl a-
tă a vieţii poporului a accen spună că ştiinţa lui a fost ideologic mişcarea muncito Partidul nostru, fidel învă mici; 19,30 Telejurnalul <le sea veţl o întrebare î „Autentic şl In municipiul Deva, pe strada Minerului, o fost termina
ră — Agenda politică; 20,00 Tea
fals In opere de artă**; 22,45 Te
tuat atitudinea critică faţă de croată de doi savanţi şi luptă rească internaţională, scrie o ţăturii marxist-leniniste, a a tru foiloton. Războiul celor do lejurnalul de noapte; 23,00 în tă execuţia la blocul L 1, proprietate personală. Blocul,
societatea în care se născuse, tori ale căror legături întrec serie de lucrări cum ar fi plicat şi aplică în mod crea uă roze (VI); 20 JO Ocolul tării chiderea emisiunii. avînd 15 apartamente de confort sporit cu 3 şi 4 camere,
In npt tuni-- Emisiune concurs ;
treeind pe poziţiile democra cele mai impresionante le „Originea familiei, a proprie tor, la condiţiile concrete ale 22,00 Telejurnalul de noapte : goroje şi boxe la demisol, este complet finisat in interior
tismului revoluţionar. ceea gende antice despre prietenie tăţii private şi a statului“ fiecărei etape, această învă 22,10 Dinamica societăţii rom â şi urmează a se preda beneficiarilor la sfirşitul acestei
(1884), „Ludwig Feuerbach şi
ce l-a ridicat mult deasupra dintre oameni”. Rodul acestei ţătură şi aduce o contribuţie neşti; 22,40 Telesport. SIMBATA luni.
mediului său înconjurător. colaborări a fost lucrarea co sfirşitul filozofici clasice ger proprie la dezvoltarea ei Po Pentru a putea lace sugestii de îmbunâtâ|ire a aparta
mane” (1886). Dar cea
mai
17,00 Emisiune In limba gor-
In 1841. Fr Engels se în mună „Sfinta familie“, iar mare parte din timp o consa porul nostru aniversează 150 MARŢI manâ ; 18,10 Publicitate ; 18.1S mentelor similare ce se vor construi în viitor, sau pentru a
toarce acasă pentru a pleca în 1845—1846 elaborează cu cră publicării volumelor al de ani de la naşterea lui Fr 10,00—11,00 Teleşcoală ; 18,00 P.unâ seara, fete ! Bună seara, contracta apartamentele disponibile din blocurile L 2 şi
să-şi facă stagiul militar la K Marx, care se afla expul II-lea şi al IlI-lea ale „Ca Engels strins unit în jurul Deschiderea emisiunii ; 18.30 băieţi I; 19,15 Publicitate; 19,20 L 3, care urmeoză a se preda in luna decembrie a.c., se
1001 dc seri; 19,30 Telejurnalul
Rcrlîn. Pe lingă pregătirea zat lo Bruxelles, „Ideolo pitalului", operă nemuritoare partidului şi guvernului, an Steaua polară. Emlstune-ca- de seară ; 20,00 Telc-enclelopo- ofeiâ posibilitatea celor interesaţi să viziteze apartamen
blnct dc orientare profesională ;
militară, şi cunoaşterea ştiin gia germană". Intre anii 184o a lui K. Marx. grenat în îndeplinirea şi de • 19,20 1001 dc ser»; 19,30 Telejur dla; 20,50 Film serial Incorupti tele din blocul L 1 in zilele de 27-28 XI 1970, intre orele
ţei militare, Engels urmează —1847, Engels desfăşoară o După cum este cunoscut. păşirea sarcinilor trasate de nalul dc seară ; 20,00 Reflector; bilii. Depoziţia gangsterului ; 10-17, şi în ziua de 29 X11970, între orele 10-14.
in calitate de student audient, laborioasă activitate teoreti Engels a urmărit începuturile Congresul al X-lca al Parti 20,15 Scară dc teatru. Fii cu 21,40 Portul finlandez Turku ;
minte Crlstofor dc Aurel Baran-
noapte ;
22,00 Telejurnalul
de
cursurile Universităţii din că şi politică împreună cu mişcării muncitoreşti din dului Comunist Român de ga; 22.00 Prim plan; 22.30 Te 22,15 Telesport; 22,45 Concertul
Berlin, acordînd o atenţie Marx şi-au adus contribuţia România, a avut intîlniri cti dezvoltare multilaterală a pa lejurnalul de noapte; 22,45 Pro orchestrei de muzică uşoară a
deosebită prelegerilor de filo la transformarea „Ligii celor conducătorii acesteia şi a pur triei gram de canţonete; 23,00 închi Radiotelcvlzlunil; 23,30 închide
derea emisiunii.
rea emisiunii.
zofie. După terminarea sta drepţi", în „Liga comunişti tat corespondenţă cu ei. Pen „Comitetul Central al Par
giului militar, tatăl său îl lor" în 1847. Primul articol tru a putea citi presa si bro tidului Comunist Român — Direcţia judeţeană de drumuri
trimite la Manehester pentru al Statutului, formulat de En şurile socialiste româneşti, se arată în Hotărîrea cu pri
a efectua practică la filatura gels. arăta că „scopul Ligii Engels a început să înveţe vire la aniversarea a 150 de şi poduri Deva
de bumbac „F.rmen &■ En este răsturnarea burgheziei, limba română. Intr-o scrisoa ani de la naşterea lui Fr. En Prolog la festivalul artistic al pionierilor j
gels''. In Anglia, Fr Engels dominaţia proletariatului, li re adresată unor fruntaşi ai gels — îşi exprimă convinge
se interesează cu multă aten chidarea' vechii societăţi bur mişcării socialiste de la noi rea că oamenii muncii vor STR. DR. PETRU GROZA, NR. 10,
ţie de situnţio muncitorilor, gheze. bazată pe antagonisme (4 ianuarie 1888) Engels ora desfăşura larg activitatea şi şcolarilor j TELEF. 1 41 26-1 36 06
de modul lor de trai. de con de clasă şi întocmirea unei la că „cu mare plăcere am constructivă, îşi vor mobiliza • Clubul „Siderurgistul" şl Ca- din Almaş-Sâlişlc şi tulul- ;
sa de cultură din Hunedoara
cepţiile si formele Jor de societăţi noi. fără clase şi văzut că socialiştii din Româ energiile creatoare pentru a j : vor găzdui, miine. faza Jude- câresefe din Bulzeştii de Sus. 5 ANGAJEAZA
luptă. Această preocupare re fără proprietate privată“. nia primesc în programul lor obţine noi şi strălucite izbinzi | ţeanâ. a fosiivaluloi cullural- şezâtorile moţeşti şi momlr- 1 !
lâneşti de Ia Vaţa de Jos şi
zultă Şi din apelul „Către Tot în această perioadă, principiile de căpetenie ale în dezvoltarea economică si j artistic al pionierilor .şi şco din Vulcan vor n tot atttea ! de urgenţă :
Cei
larilor, ediţia 1970.
mai
clasa muncitoare a Marii Bri Engels scrie „Principiile co teoriei, care a izbutit a adu socială a patriei, că organele ■ mici artişti amatori de pc me prilejuri de rclnfilnirc cu fol- !
tanii“. unde scria că „voiam munismului", lucrare pregăti na... pe mai toţi socialiştii şi organizaţiile de partid vor ; Icagnrl hunedoreno sc vor fu- clorul hunedorean. Suitele că- i I
luşcreşti din Vârmaga, Orâş-
să vă văd in locuinţele voas toare a „Manifestului Parti din Europa şi America — milita neabătut pentru per ■ «rece in cine, joc şi vers. prl tioara dc Sus, Romos. Brad, ! • MECANIC AUTOGREDER pentru şantierul
tre, să vă observ viaţa voas dului Comunist“, elaborat din este vorba de teoria priete fecţionarea întregii lor activi : lejutndu-nc — ca dc ariiea ori dansurile din Bala de Crlş, ! Brad
— Intîlniri cu autentice talcn-
tră de fiecare zi, să stau de însărcinarea Congresului al nului meu, defunctul K. tăţi. pentru întărirea rînduri- 1 ic artistice. Corurile de la Slmerla, Hunedoara, spectaco- j i ® mecanic pentru reparaţii auto pentru şan
lele dc circ şi de revistă a-
vorbă cu voi despre condiţii H-len a) „Ligii Comuniştilor" Marx" Engels îi îndruma pe lor partidului, n unităţii şi Şcoala generală din Dobra, li duse dc pionierii Văii Jiului t tierul Păuliş
le voastre de viaţă şi despre şi care constituie un docu socialiştii români să organi coeziunii sale. a rolului său ceele din Haţeg, Orăşilc, Hu- — întreaga salbă dc clntcrc şi
durerile v’onsti^e. să fiu mar ment teoretic şî programatic zeze lupta hotărîtă împotriva conducător în socielatc, adu- j 1 nedoara ne vor dezvălui for- jocuri ce se va desfăşura, ® mecanic pentru reparaţii utilaje pentru şan
mafii dc o reală valoare, iar
mâine, la Hunedoara, va fi o
torul luptelor voastre împo al marxismului. Aici este ex reacţiunii feudale, pentru cu cînd astfel un p ro fu n d oma i grupurile vocale de la Va(a întrecere care va crea juriu tierul Păuliş
triva puterii sociale şi poli pusă noua concepţie despre cerirea de reforme democra giu memoriei lui Friedrich dc Jos, Dobra, Simeria, gru lui, cu siguranţă, deliberări Salarizarea conform H.C.M. nr 914/1963.
purile folclorice, dc unde nu
tice a asupritorilor voştri". lume, materialismul dialectic tice. pentru triumful dreptă Engels, operei sale nemuri vor lipsi urmaşii dubaşîlor prelungite la stabilirea celor
mai buni dintre cel mal buni.
Acest apel a precedat cartea şi istoric, dialectica şi teo ţii sociale, pentru realizarea toare".