Page 98 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 98

2                                                                                                                                                    DRUMUL  SOCIALISMULUI  •   Nr.  4944  •   DUMINICA  29  NOIEMBRIE  1970
                                                                                                                                                                                                                      m

         Garanţia viitoarelor succese -  responsabili­




         tatea, puterea de influenţare a comuniştilor
                                                                                                                                                                                                           Expuneri

          Organizaţia  de  partid  a  mi­  care  au  contribuit la  creşterea   rii  să  nu  fie  solicitaţi  in  zile­  — cu  piese  de schimb  necesare
         nei  Aninoasa  s-a  prezentat  la   eficienţei  economice.   Astfel,   le  de  repaus  spre  a  „salva"   acestor  utilaje  şi  mijloace  de
        conferinţa  de  dare  de  seamă   fl-au  organizat  studii  şl  dezba­  ceea  ce  nu  s-a  realizat  în  zi­  transport  corespunzătoare  ce-                                           Printre  manifestările  dedica­  tele  Consiliului  de  Stat  al  Re­
        şi  alegeri  cu  un  bilanţ  cores­  teri  ,pe  teme  ale  organizării   lele  lucrătoare.  Ritmicitatea   rinţelpr  producţiei.                                                       te  aniversării  a  50 de  ani  de  la   publicii  Socialiste  România,  in
        punzător  tradiţiilor  acestui   ştiinţifice  a  producţiei  şi  a   producţiei,  realizarea  zilnică  a   Realizarea  sarcinilor  sporile                                             crearea  Partidului  Comunist   Iran  şi  Franţa".
        colectiv.  Din  abatajele  minei   muncii,  reducerea  consumului   preliminarelor   depind  intr-o   ale minei,  materializarea  hotâ-                                                Român  se  numără  şi  expuneri­       ic
        s-au  extras  de  la  începutul  a­  specific  de  materiale,  utiliza­  bună  măsură şi  de  omogenita­  nrii exprimate de participanţii                                              le  ce  au  avut  loc  sîmbătă  şi   la  cinematograful  „7  Noiem­
        nului  5 270  tone  cărbune  peste   rea  raţională  a  forţei  de  mun­  tea  şl  răspunderea  cu  care-şi   la  conferinţă  de  a  le  depăşi                                        duminică  la  căminele  culturale   brie" din  Uricani  s-a desfăşurat
        plan ;  la  lucrările  de  exploa­  că  şl  a  timpului  de  lucru,  a   fac datoria  brigăzile de mineri.   substanţial,   ridică   exigenţe                                          din  Baru,  Pui,  Unirea  şi  Geoa*   un  simpozion  cu  tema  :  „Con­
        tare  s-au  realizat  300 000  lei   capacităţii  de  producţie,  prin   In  acest  sens,  şeful  de  brigadă   mari  în  faţa  colectivului,  re­                                     giu-sal.  Ct  acest  prilej  a  fost   tribuţia  armatei  române  in
        economii  şi  590 000  lei  la  acti­  care  s-a  ajuns  la  descoperirea   Aurel  Cristea  a  relevat  că  în   clamă  măsuri  multiple  pentru                                       prezentată  conferinţa  „Politica   războiul  antihitlerist"  -   susţi­
        vitatea  de  investiţii,  planul  la   şi  valorificarea  de  noi  rezerve   cadrul   sectoarelor  se  mani­  mobilizarea  tuturor   forţelor                                          externă  a  partidului  şi  statului   nut  de  profesorii  Mircea  Bo-
        lucrările  de  deschideri  şi pre­  interne.                 festă  o  exigenţă  Insuficientă  la  descoperirea  de  noi  rezerve                                                      nostru1',  urmată  de  filmul  do­  tezan  şi  Dumitru  Tefigraf.  A
        gătire  a  fost  depăşit.  Iată  o                                                        şi  valorificarea  lor  la  un  nivel                                                        cumentar  „Vizita  tovarăşului   urmat  apoi  filmul  artistic  „Cas­
        dovadă  elocventă  că,  la  mina                                                          superior.  Satisfacerea  acestor                                                             Nicokfe  Ceaucşescu,  preşedin-  telul  condamnaţilor".
        Aninoasa.  s-a  muncit  cu  dă­                                                           deziderate  depinde  în  măsură
        ruire  plenară,  că  onorarea  sar­  ALEGERI  IN  ORGANIZAŢIILE                            hotâritoare  de  felul  în  care                                                             SIMPOZIOANE
        cinilor de plan!  a devenit o cau­                                                        vor  reuşi  organele  şi  organi­
        ză  a  întregului  colectiv.  Con­                                                         zaţiile  de  partid  să  pună  in
        ferinţa  a  evidenţiat  în  mod                 DE  PARTID                                centru!  preocupărilor  lor,  ale                                                                                        rii  muncitoreşti,  au  vorbit  to­
                                                                                                                                                                                                In  cursul  acestei  săptămîni, în
        deosebit  brigăzile  de  mineri                                                           colectivului  de  mineri,  ingi­                                                             numeroase  localităţi  ale  jude­  varăşii  luliu  Honke  şi  Ionel  Co-
        conduse  de  comuniştii  Aurel                                                             neri  şi  tehnicieni  problemele                                                                                        dreanu  din  cadrul  Cabinetu­
        Cristea,  Eugen  Botnar,  Gheor-                                                          cheie,  determinante  ale  activi-                                                           ţului  au  avut  loc  simpozioane   lui  judeţeon  de  partid.
                                                                                                                                                                                               şi  expuneri  consacrate  vieţii
        ghe  Codrea,  Vasile  Mereuţă,   Dar,  în  anul  în  care  vom   faţă  de  abaterile  disciplinare,   lâţii  minei.  Aceasta  presupune                                                şi  operei  marelui  dascăl al  pro­
                                                                                                                                                                                                                                      ★
        Iosif  Solcan  şl  Alexandru   păşi  in  curînd,  colectivul  mi­  faţă  de  absenţele  de  la  servi­  întărirea  în  continuare  n  vieţii                                           letariatului  internaţional,  Frie­  In  semn  de  omagiu  adus  u-
        PJînge.                       nei  va  fi  pus în  faţa  unor sar­  ciu  Aşa  se  explică  cele  5 210   de  partid,  creşterea  puterii  de                                           drich  Engels.  In  şirul  acestor   nuio  dintre  cei  mol  mari  titani
          Realizările  minei  Aninoasa   cini  mai  mari.  Media  zilnică  a   absenţe  nemotivate,  numărul   înrlurire  a  organizaţiilor  de                                                manifestări  se  înscriu  simpozi­  ai  gîndirii  umane  —  Friedrich
        sînt,  in  primul  rînd,  o  mate­  extracţiei  cărbunelui  va creşte   mare  de  absenţe  motivate  şi   bază,  activizarea  tuturor  co­                                             oanele  desfăşurate,  în  faţa  u­  Engels  -   de  la  a  cărui  naş­
        rializare  a  activităţii  politico-   cu  259  tone,  productivitatea   zile  de  boală care  s-au  înregis­  muniştilor.  In  conferinţă  nu                                         nui  numeros  auditoriu,  la  Li­  tere  s-au  împlinit  150  de  ani,
        educative  vii,  susţinute,  des­  muncii   sporeşte  de  la  1,710   trat  de  la  începutul  anului  şi   fost  aduse  critici  la  ndresa                                           ceul  de  cultură  generală  din   organizaţia  U.T.C.  de  la  olo-
        făşurată  de  comunişti,  a  exer­  tone/post  în  1970  la  1,770  to-   care  conturbă în  mare  măsură   neajunsurilor  ce  mai  persistă                                                                       sele  a  VII l-o  A  şi  B  ole  Şcolii
        citării  cu  competenţă  a  drep­  ne/post  in  1971.  Sporuri  im­  desfăşurarea  procesului   de   în  respectarea  disciplinei  de                                                  Brad,   la   Liceul   economic   generole  de  10  ani  nr.  5  din
        tului  de  control  de  către  or­  portante  sînt  prevăzute  şi  la   producţie.  Concomitent  cu  în­  pnrtid,  a  nesocotirii  obligaţii­                                          din  Orăştie,  la  căminul  cul-   Hunedoara  a  organizat  un
        ganizaţia  de  partid.        indicatorii  de  plan  tehnic,  la   tărirea  disciplinei,  a  răspunde­  lor  statutare  de  către   unii                                               turol  din  Cărăstâu  şi   Fabri­  simpozion.  Uteciştii   Ştefona
                                                                                                                                                                                               ca  de  conserve  din  Haţeg.
          In  vederea  realizării  sarci­  planul  de  investiţii,  la  sarcini­  rii  faţă  de  respectarea  N.T.S.,   membri  de  partid.  Asemenea                                            Despre  viaţa  şi  opera  lui   Dobrotă  şi  Gheorghe  Călin  au
        nilor  de  plan,  a  angajamente­  le  de  reducere  a  consumurilor   îmbunătăţirea  aprovizionării   fenomene  s-au  semnalat  mai                                                   Friedrich  Engels,  care  a  odus   susţinut,  în  cadrul  simpozionu­
        lor luate  în întrecerea socialis­  specifice  de  materiale.  şi  asistenţei  tehnice  pe  toate   ales  In  privinţa  participării  la                                               o  contribuţie  de  seamă  la  ela­  lui,  moteriale  pe  tema  :  „En­
        tă,  comitetul  de  partid,  orga­  Conferinţa  de  partid  a  mi­  schimburile  —  care  să  deter­  adunările  generale  şi  la  învâ-                                               borarea  problemelor   funda­  gels  -  creator  ol  concepţiei
        nizaţiile  de  bază  au  manifes­  nei  Aninoasa  a avut în centrul   mine  realizarea  unor  indica­  ţâmîntul  de  partid,  a  îndepli­                                              mentale ale gîndirii  filozofice  şi   moteriolist-dialectice",  pe  mor-
        tat  o  preocupare  permanentă   atenţiei  sarcinile  ce  revin  or­  tori  tehnlco-economici  superi­  nirii  sarcinilor  trasate  de  că­                                            economice  marxiste,  la  gene­  ginea  cărora  s-au   organizat
        pentru  creşterea  rolului  lor  de   ganizaţiei  de  partid  în  mobili­  ori  în  viitor  şi  mai  alea  ridi­  tre  organizaţiile  de  bază.  Ri­  Acţiuni  patriotice              ralizarea  teoretică  o  cuceririlor   discuţii.
        conducător,  pentru  găsirea  u­  zarea  colectivului  la  îndepli­  carea  productivităţii  muncii  în   dicarea  responsabilităţii  parti­                                           ştiinţifice,  a  experienţei  mişcă­  Prof.  CORNELIA  TATOIU
        nor  noi   forme  şl   mijloace   nirea  dezideratelor  multiple   abataje — este  necesară o  pre­  nice  a  comuniştilor,  a  respon­
        precum  şi  aplicarea  unor  mă­  ce  le  implică  înfăptuirea  pla­  ocupare  sporită  din  partea  co­  sabilităţii  în  general,  necesi­  Locuitorii  din  cclc   patru   satelor  lor.  Frnţll  Oheorghc  şl
        suri  şi  soluţii  menite  să  con­  nului  pe  viitorii  doi  ani.  Mai   lectivului  minei  pentin  utili­  tă  intensificarea  muncii  edu­  sale  dc  munte,   aparţinătoare   Dumitru   RAdos,   Ghcorghc   Călătorie  pe  aripile  ciotului
                                                                                                                                   comunei  BAlrtna,  sc  pot  mln-
        ducă  )a  mobilizarea  întregului   mulţi  delegaţi  la  conferinţă   zarea  mai  bună  a  dotării  teh­  cative  în  rîndul  lor,  lichida­  drl  cu  tinerii  din  aceste  aşe­  0<ista,  Zamfir  Moldovau,  inv.
                                                                                                                                                              Kleonorn  Mlrcea  sau  Aron  Ci­
        colectiv.  Astfel,  în  adunările   între  care  tov.  Vasile  Mereuţă,   nice  existente.  Inginerii  Virgil   rea  formalismului  în   munca   zări.  HArnicia  «I  entuziasmul   tirea  au  fost  mereu  In  frun­
        generale  ale  orgnnizaţiilor  de   Emerlc  Bodor,  Ioan  Davld,   Costinaş  şi  Alexandru  Cernita   de  propagandă,   promovarea   virslci  l-au  situat,  şl  tu  acest   tea  acţiunilor,  iar  cu  prilejul   Pionierii  din   detaşamentul   numeroase  oraşe  ale  lumii  au
        bază,  în  adunările   grupelor   Victor  Ghioancâ  s-au  referit   9-au  oprit  în  cuvîntul  lor  la   principialităţii  în  relaţiile  din   an,  printre  gospodarii  dc  nft-   adunAril  dc  dare  de  seamă  şi   clasei  a  V-a  C  de  la  Şcoala   fosţ  tot  atitea  prilejuri  de  cu­
                                                                                                                                   dejde  ai  comunei.  In  palma­
                                                                                                                                                              alegeri  in  organizaţiile  U.T.C.
        sindicale  şi  organizaţiei  U.T.C.   la  necesitatea  de  a  se  realiza   măsurile  ce  se  cer  întreprinse   cadrul  fiecărui  colectiv,  o  de­  resul  muncii  voluntar-patrlo-   cl  au  venit  cu  preţioase  pro­  generală  nr.  8  din  Hunedoara   noaştere  a  folclorului  popoare­
        s-au  organizat  dezbateri  în   progrese  mal  substanţiale  în   pe  linia  ridicării  calificării  şi   osebită  solicitudine  şi  în  ace­  tlcc,  tinerii  dc  aici  au  înscris   puneri  concrete  pentru  ca,  In   au  făcut  o  frumoasă  „călăto­  lor  vizitate,  Pentru  a  înlesni
        legătură  cu  activitatea  profe­  organizarea  producţiei  şl  a   sporirii  responsabilităţii  per­  laşi  timp  exigenţă  faţă  de  fie­  construcţia  a  8  km  dc  drum   aşezările  dc  munte  ale  comu­  rie"  in  jurul  lumii  pe  aripile   copiilor  cunoaşterea  acestui
                                                                                                                                   Intre  sntcle  Bâtrlna  sl  Faţa
                                                                                                                                                              nei  DAtrlna,  frumuseţea  vlrstcl
        sională,  s-a  desfăşurat  o  mun­  muncii,  în  deservirea  locuri­  sonalului  mediu  tehnic,  a  ce­  care  membru  de  partid,  faţă   Roşie,  cnrAţarea  a  peste  40   tinereţii  sA  înscrie  noi  împli­  cîntului.  Ea  a  avut drept  „ghid"   folclor,  dirijorul  Paraschiv  O­
                                                                                                                                   hectare  dc  păşune  şi  au  sem­
        că  susţinută  pentru  populari­  lor  de  muncă  şl  întărirea  dis­  lor  care  lucrează  cu  noile  uti­  dc  flecare  om  Acest  dezide­  itul,  prin   hârnlcLa  lor,   sub   niri  prin  acţiunile  cdllUnr-gos-   pe  muzicianul  Paraschiv Oprea,   prea  i-o  purtat  pe  aripile  cîn­
                                                                                                                                                              podArcşti  şl  culturai-educatlvc.
        zarea  şi  cunoaşterea  temeinică   ciplinei,  în  intensificarea  lu­  laje  pentru  a  le  întreţine  co­  rat  vn  fi  realizat  dacă  noile   cifra  21 600.  Ea  reprezintă  va­  dirijor  adjunct  al  Ansamblului   tului  în  jurul  lumii,  interpretihd
        a  sarcinilor  de  plan  ce  au  re­  crărilor  de  pregătiri  şi  întreţi­  respunzător  şi  a  le  da  o  utili­  organe  de  partid  îsi  vor  per­  loarea  muncii  depuse  de  tine­  I.  L.  DEAC  „Rapsodia  română"  din  Bucu­  la  acordeon  citeva  din   cefe
        venit  fiecărui  colectiv  sau'for­  nere.'ti  au  insistat  asupra  răs­  zare  maximă.  In  conferinţă   fecţiona  Şi  mai  mult  stilul  de   rii  de  aici  pentru  înfrumuse­  activist  al  Comitetului   reşti.  Popasurile  pe  care  „Rap­  mai  expresive  melodii  populare
        maţie  de  lucru.  Comitetul  de   punderilor  ce  revin  cadrelor   s-au  formulat  cereri  la  adresa   muncă,  dacă  vor  aşeza  centrul   ţarea  şl  buna   gospodărire  a  judeţean  al  U.T.C.  sodia  română"  le-a  făcut  prin  culese  din  străinătate.
        partid  a  antrenat  comisia  eco­  tehnice  in  crearea  condiţiilor  •   Centralei  cărbunelui  Petroşani   de  greutate  al  muncii  de  par­
        nomică,  cadrele  de  specialita­  tehnico-materiale  şl  organiza­  pentru  dotarea  minei  cu  mij­  tid  la  locurile  de  muncă,  în­
        te,  muncitori  cu  înaltă  expe­  torice  optime  la  fiecare  loc  de   loace  moderne de  tăiere şi sus­  tre  oameni,  acolo  unde  se  ho­
        rienţă  profesională,  în  efectu-"   muncă, astfel ca planul  de pro­  ţinere  —  condiţie  indispensa­  tărăşte  soarta  realizării  sarci­  ALBUM
        area  unor  studii,  la  elabora­  ducţie  să  fie  realizat  în  cursul   bilă  pentru  realizarea   unor   nilor  de  plan.
                                                                                                                                   PIONIERESC  j ŞANTIERE  GOSPODĂREŞTI
        rea  şi  aplicarea  unor  măsuri  săptămînii  de  lucru,  Iar  mine­  randamente  sporite  în  viitor      (.  DUBEK
                                                                                                                                                                  9                                                                      f
                                                                                                  pe  întreaga  suprafaţă  (60  de
                Arăturile  si  fertilizarea                                                       hectare),  dar  îngrâşâminte. or­  iroşaui.  Zece  elevi din  clasa  ;   POD  DE  BETON  PESTE   lui  popular,  pentru  ca  podul   drenajul,  aşternerca  stratu­
                                                                                                                                   Şcoalo  generală  nr.  1  Pe- j
                                                                                                                                                                                                                    în
                                                                                                                                                                                             să  fie  dat  în  folosinţă
                                                                                                  ganice  nu  s-au  administrat  pe
                                                                                                                                                                                                                          lui  filtrant  şi  n  stratului  de
                                                                                                                                  alll-aA,  care  au  împlinit  j
                                               9                                                  nici  un  hectar  (?).  Suprafeţe   „venerabila *  vîrstă  de  8  ani, j   RIUL  SIBIŞEL   cursul  lunii  viitoare.     pămint  vegetal  şi  înierbarea
                                                                                                                                                                                               înlocuind  un  pod  vechi  şi
                                                                                                  reduse  faţă  de  cerinţe  s-au   trăiesc  o  clipă  solemnă.  Sîntj                       uzat  din  lemn,  noul  pod  de   terenului  de  fotbal  cu  braz­
        terenului  — acţiuni  urgente                                                             mice  şi  la  C.A.P.  Geoagiu  şi   foarte  atenţi  la  cuvintele  fn-j   Sibişel,  care  desparte  aceas­  între  cele  două  părţi  ale  sa­  de.  A  fost  terminată  împrej­
                                                                                                  fertilizat  cu  îngrâşâminte  chi­
                                                                                                                                                                  In  satul  Sâcel,  pesle  rîul
                                                                                                                                                                                             beton  va
                                                                                                                                                                                                        asigura  legătura
                                                                                                                                                                                                                          muirea  bazei'cu  prefabricate
                                                                                                                                  văţătoarei  Viorica  Chircules-\
                                                                                                  Simeria.  La  ambele
                                                                                                                       ferme,
                                                                                                  însă,  precum  şi  la  C.A.P.  De­  cu,  care  le  explică  semnifi-\   tă  localitate  în  două,   se   tului  şi  vn  permite  introdu­  din  beton  şi  s-a  făcut  bor­
                                                                                                                                                                                                                          d ura ren  terenului  de  fotbal
                                                                                                                                  caţia  evenimentului.  Se  fm-j
                                                                                                                                                                află  în  construcţie  un  pod
                                                                                                  va  s-au  întreprins  acţiuni  pa­  bujorează  de  emoţie   cînd j   de  beton  lung  de  20  metri   cerea  unui  autobuz  pe  ruta   şi  a  pistelor  de  atletism.  De
                          în  Iegumicultură                                                       lide  la  transportul  gunoiului   învăţătoarea  lor,  Eugenia  Ni-\   şi  cu  o  deschidere  de   6   cel,  uşurind  legătura  salului   asemenea,   s-a  transportat
                                                                                                                                                                                             Haţeg,  Sînlămăria-Orlea,  Sâ­
                                                                                                  de  grajd  la  grădinile  de  le­
                                                                                                                                                                                                                          zgura  necesară  pentru  ame­
                                                                                                                                  culcscu,  îi  recomandă  pentru:
                                                                                                                                                                metri.  Devizul  lucrării  este
                                                                                                                                                                                             cu  centrul  de  comună  şi  lo­
                                                                                                  gume  (s-au  fertilizat  doar  clte
                                                                                                                                  merite  la  învăţătură  şi  dis- \
                                                                                                  2—6  hectare).  In  astfel   de   ciplină  —  calităţi  pentru  ca-:   de  137 000  lei.  In  adunarea   calităţile  din  jur.  najarea  pistelor.  La  lucrări­
                                                                                                                                                                                                                          le  executate  pînâ  acum  s-au
                                                                                                                                                                populară,  cetăţenii  au
                                                                                                                                                                                      ho-
                                                                                                  condiţii  e  greu  de  aşteptat  să   re  ei  se  numără  printre  cei   tărît  ca  lucrarea  să  se  exe­              prestat  210 000  ore  de  mun­
         Realizarea  unei   producţii,   Analiza  rezultatelor   înre­  nu  se  admite  ca  grădinile  să   se  obţină  producţii  sporite  dc   10  aleşi  din  clasă  cărora  li   cute  prin  contribuţia  lor  in   VICTOR  UDREA   că  patriotică.  Vnloarea  ;)u-  ,
        în  anul  viitor,  de   aproape   gistrate  pînâ  acum   eviden­  nu  fie  ogorite  pînâ  în  primă­  legume  la  hectar.   Restanţe   s-a  acordat  creditul  de  a  de­  muncă  şi  în   bani.  Pentru   secretarul  Consiliului  popular   crărilor  executate  se  ridică
        14 000  tone  legume  în  coope­  ţiază  faptul  că  în  majoritatea   vară.              mari  la  aplicarea   îngrăşă­  veni  pionieri.   Cu  mîinile  ]   procurarea  unor   materiale   comunal  Sintâmâria-Orlea  la  9Q7 000  lei.
        rativele  agricole  impune  ca,   unităţilor  cooperatiste  culti­  In  total,  pe  judeţ,  din  su­  mintelor  se  semnalează,  de  a­  strînsc  pe  tricolorul  patriei,   —  bnlnstru,  nisip, ciment —
        încă  din  această  toamnă,  să   vatoare  de  legume  există  li­  prafeţele  destinate  culturilor   semenea,  la  C AP  Lâpuşnic,   dau  glas  hotărit  legămintului\   s-au  cheltuit  40 000  lei.  iar   BAZA  SPORTIVĂ  A  ORA­  VOfCU  STAN
        fie  executate  o  serie  de  lu­  nele  rămîneri  în  urmă.  Ast­  de  legume  mai  sînt  încă  ne­  Dobra,  Toteşti,  Bcriu  etc.  pionieresc,  angajlndu-se  să]   pentru  procurarea  plăcilor                  vicepreşedinte  al  Comitetului
        crări  pregătitoare,  între  care   fel,  dacă  la  fermele  hortico­  arate  110  hectare,  iar  pentru   In  tehnologia  cultivării  le­  fie  gata  întotdeauna  să  slu- j   de  beton  necesare  construirii   ŞULUI  BRAD  executiv  al  Consiliului  popular
        arăturile  şi  fertilizarea  tere­  le  din  cadrul  C.A.P.  Deva  şi   cultura  cartofilor  mal  trebuie   gumelor.  lucrările  de  nivela­  jească  ţara  şi  poporul.   Le]   părţii  carosabile  s-au  chel­        al oraşului  Brad
        nului  se  situează  pe  primul   Simeria,  precum  şl  la  C A P.   ogorîte  peste  300  de  hectare   re  şi  modelare  a  solului  ocu­  ■  slnt  prinse  la  gît  cravatele■   tuit   37 000  lei.  Materialele
        plan.  Nu  insistăm  asupra  ro­  Dobra,  Aurel  Vlaicu,  Lăpuş-   Situaţia  este  mai  mult  decît   pă  un  loc  de  primă  impor­  purpurii,  care  le  amplifică-   de  construcţie  şi  plăcile  de   In  oraşul  nostru  a  în­  DRUM  ASFALTAT
        lului  hotârîtor  pe  care  îl  au   nic — să dăm cîteva exemple —   îngrijorătoare  dacă  avem  în   tanţă.  Cu  ţoate  acestea,  nu  in   bujorii  de  pe  feţele  încinse   beton  au  fost  procurate  prin   ceput  construcţia  unei  baze
                                                                                                                                                                                             sportive  pe  o  suprafaţă  de
        arăturile  de  toamnă  şl  apli­  s-au  efectuat  arături  pe  toate   vedere  că,  pe  de  o  parte,  te­  toate  fermele  legumicole  s-a   de  emoţie  şi  bucurie.  Sînt;   grija  consiliului  popular  co­   Prin    grija   consiliului
        carea  îngrăşămintelor  în  gră­  suprafeţele  prevăzute,  lucra­  renurile  sînt  eliberate   de   pornit  cu  hotărlre  Ia  execu­  cei mai tineri  pionieri ai  Văii\   munal.    3U C00  mp,  care  în  final  va   popular  orăşenesc,  drumul
        dinile  de  Jegume,  fiind  bine­  rea  respectivă  se  desfăşoară   multă  vreme  şi,  pe  de  alta,   tarea  lucrărilor   respective.  Jiului.  Primii  care  au  primit   Lucrările  de construcţie se   cuprinde  un  stadion  cu  două   de  legătură  între  Haţeg  şi
                                                                                                                                                                                                      piste  de  atletism,
                                                                                                                                                                                             tribune,
        cunoscut  că   neîndeplinlrea   mai  anevoios  Ja  fermele  hor­  condiţiile  climaterice  pot  de­  Aspectele  relatate   denotă   ;  cravata  roşie  la  virsta  de  £ I   desfăşoară  în  ritm  susţinut   terenuri  de  volei.   baschet,   Nâlaţvad,  lung  de  un  kilo­
                                                                                                                                                                                                                          metru,  o  fost  asfaltat.  Ce­
        acţiunilor  respective  se  poate   ticole  de  la  (S.A.P.   Rapoltu   veni  oricînd  nefavorabile  con­  că  nu  în  toate  cooperativele   ;  ani.  Colegii  mai  mari,  din j   sub  conducerea  meşterului   handbal,  tenis  şi  un  bazin   tăţenii  din  Nâlaţvad,  loca­
        solda  cu  pierderi  Irecuperabi­  Mare  şi  Geoagiu,  unde   au   tinuării  lucrărilor  agricole  în   agricole  s-au  tras  învăţămin­  i  clasa  a  IV-a  B,  care  i-au  pri-i   Iovan  Fânucu,  locuitor  al  a­  de  înot.   In  prima  etapă,   litate  aparţinătoare  de  oraş,
        le,  diminuarea  producţiei  a-   mal  rămas  de  arat  8  şi  res­  cîmp.  Ieşirea  din  impas  o-   tele  cuvenite  privind  pregăti­  mit cu  bucurie  in detaşamen- i   cestui  sat.   Toţi  cetăţenii,   adică  în  acest  an,  sînt  pre­  au  participat  cu  toţii   la
                                                                                                  rea  din  timp  a  producţiei  de
        jungînd  chiar  pînâ  la  înju-   pectiv  27  de  hectare.  Este  a­  bligâ  pe  şefii  de  ferme  şî  In­  legume.  De  aceea,  se  cerc  ca   tul  lor,  le-au  făcut  recoman-':   printre  care  Tiron  Vulc,  de­  văzute  a  fi  terminate  sta­  muncă  şi  au  executat  toate
                                                                    ginerii  şefi  din  C A P.  să  or­
        niâtâţirea  el.  Evitarea   unor   devărat  că  restanţele  se  da-   ganizeze   astfel   activitatea   organizaţiile  de  partid   din   dări despre felul  cum  trebuiej   putat  si  preşedintele  comile-   dionul.   pistele  de  atletism   lucrările  necalificate,   ceea
                                      toresc  într-o  oarecare  măsură
        asemenea  neajunsuri  necesită   unor  cauze  obiective  (la  Ra­  tractoarelor  îneît  arăturile  pe   C.A.P  să  intervină  neîntîr-   sa  inveţe  şi  să  se  poarte  un|   tului  de  cetătenî,  luliu  Drn-   şi   împrejmuirea   întregii   ce  ne-a  dat  posibilitatea  să
        o  preocupare  asiduă  din  par­  poltu  Mare  terenul  e   prea   terenurile  ce  se  cultivă  legu­  zint  cu  măsuri  energice  şi  e­  pionier,  îndemnîndu-i  :  „Să i   «oş.  deputat'.  Pavel  Ienăşesc   baze.  realizăm  importante  econo­
                                                                                                                                                                şi  Victoria  Balica,  participă
        tea  organizaţiilor  de   partid,   moale  şi,  în  plus,  trebuie  fer­  me  şi  cartofi  să  fie  efectuate   ficace  în  scopul  grăbirii  lu­  fiţi   întotdeauna   exemple   cu  mult  interes  la  construc­  Activitatea  depusă  de  ce­  mii.
        a  conducerilor  de  C AP.,  şe­  tilizat  cu  îngrăşăminte  orga­  cu  prioritate.       crărilor   în   Iegumicultură.   pentru  colegii  voştri!“.   ţia  podului.  Un  ajutor  per­  tăţenii  oraşului,  sprijinul dat
        filor  de  ferme  horticole,  a   nice.  care  urmează  a  se  In­  Destul  de  anevoios  se  des­  pentru  ca  sarcinile  stabilite   A  fost  o  zi  mare  pentru   manent  îl  dă  cetăţenilor  din   de  întreprinderi  şi  institu­  CORNEKU  ARTENIE
        brigadierilor   legumicoli  şi   corpora  sub  brazdâ,  iar  la   făşoară  şi  fertilizarea  grădi­  în  planurile  de  măsuri  întoc­  |  zece  şcolari  mici.  arest  sat   tovarăşul  Casîan   ţii,  n  condus  la  terminarea  .   vicepreşedinte  al  Comitetului
        mecanizatorilor  (pentru  pre­  Geoagiu  s-a  făcut  reamplasa-   nilor.  Este  lăudabil  că   la   mite  în  fiecare  unitate  culti­                  Faur,  preşedintele  consiliu­  principalelor  lucrări  de  con­  executiv  ol  Consiliului  popular
        gătirea  de  pe  acum  a  bazelor   rea  grădinii  pe  o  altă  supra­  CAP-  Rapoltu  Mare  s-au  a­  vatoare  de  legume  să  fie  ma­  j   DAN  VRINCEANU                         strucţie  ale  stadionului  —      al  oraşului  Haţeg
        recoltei  viitoare.           faţă),  dar  sub  nici  un  motiv  plicat  îngrăşăminte   chimice  terializate  punct  cu  punct.
         Sîntem  tentaţi  uneori  să  ve­                                                                                                                                                                                 mitoare  lejeritate  era  data  de
        dem  în  cel  doi  mari  titani  al                                                                                                                                                                               profunzimea   cunoaşterii.   ho
        gîndirii  şi  activităţii  revoluţio­              SMUCIT                                                Of ACTIVIIATE                                      i i   m m w                                           marea  sa  forţă  de  sinteză  şl
        nare  —  Marx  şi  Engels  —  nu­                                                                                                                                                                                 caracterizare.  Pentru  că  nu  e
        mai  economişti  şl  filozofi   de                                                                                                                                                                                de  loc  uşor  să  faci  asemenea
        mare  erudiţie,  cunoscători  de                                                                                                                                                                                  caracterizări,  care  devin   ele
        mare  ţinută  ai  dreptului,  al  is­                                                                                                                                                                             Insele  opere  de  artă  prin  gra­
        toriei,  ba  chiar  şl  ai  matema­  piepturi  Inimi  încă  neînfrînte   proza  de  observaţie  directă,  pu­  re,  nici  stînci  măreţe,  cl  o  ţa­  întruchipat  cel  mai  bine   în   Goethe  nu  le-a  presimţit  nici   pagarea   vie  a  socialismului   dul  mare de concentrate, prin di­
        ticilor  şi  al  ştiinţelor  naturii  şî   de  vicisitudinile  vieţii,  ştim  ce   blicată  de  către  Engels  In  anii   ră  cu  coline  line,  case,  sub  lu­  scrisorile  Iul  Heine,  dar  mai   chiar  după  revoluţia  din  Iulie,   ştiinţific.  Din  poemele  homeri­  namica  lor  intrinsecă,   prin
        să  uităm  că  el  au  fost,  In  ace­  înseamnă  asta.  Noi  toţi  sîn-   de  Început  al  activităţii  sale,  o   mina  voalată,   niciodată  prea   ales  in  ale  Iul  Kühne  şl  Gutz­  şi  cind  zvonul  lor  s-a  apro­  ce  Engels  află  starea  de  lu­  plastica  sobră  a  cuvintelor  în­
        laşi  timp,  esteticieni,  oameni   tem  stăplniţi  de  această  sete   proză  densă,  plină  de  vivacita­  limpede  a  soarelui  Angliei,  are   kow  şl,  în  mod  deosebit,   în   piat  atît  de  mult  de  dlnsul,   cruri  din  sinul  triburilor  gre­  săilate  în  conturarea  succintă
        de  litere  şi  îndeosebi  critici  te­  de  fapte  mari.  de  aceeaşi  răz­  te,  militantă  în  sensul  cel  mal   un  farmec  nespus“.  cele  ale  Iul  Wienbarg,  care  a   incit  n-a  mal  fost  chip   să   ceşti,  unite  deja  in  mici  po­  a  unor  aprecieri  cardinale.  Lu­
        muţi  pentru  remarca  lor  şl  că,   vrătire  împotriva   tradiţiona­  bun  al  cuvlntulul.  Scrierile  sa­  Engels  şi-a  încercat  condeiul   acumulat  în  stilul  său  înrlurl-   nu-şl  dea  seama  că   timpuri   poare,  dar  unde  ... ginţlle  şi  cian  din  Samosata  este  pentru
        încă  din  tinereţe,  şl-au  încer­  lismului  care  l-a  gonit  pe  Sieg­  le  din  tinereţe  —   „Peisaje",   şl  pe  ogorul  spinos  al  versu­  rea  pozitivă  a  Iul  Lessing,  Goe­  noi  bat  la  uşă,  s-a  retras  în  ca­  fratriile  şi  triburile  îşi   mal   Engels  „Voitaire-ul"  antichită­
        cat  condeiele  în   confruntări   fried  din  castelul   părintesc;   „Călătorii   în   Lombardia",   lui.  In  acest  sens  avem  o  pri­  the,  Jean  Paul,  şl  In  primul   mera  sa  ca  să -şl  păstreze  tih­  păstrează  încă  o  independenţă   ţii  clasice"  pentru  că   „...din
        temerare                      veşnica  şovăială,  teama  fills-   „Semne  retrograde  ale  timpu­  mă  dovadă  In  scrisoarea  adre­  rtnd  a  Jul  Börne.  Mal  tîrziu,   na".  O  poziţie  cu  nimic  schim­  deplină".  Află,  Îndeosebi   din   punctul  său  de  vedere  plat  ra­
         Se  cuvine  ca  acum,  clnd  se   tlnâ  în  faţa  acţiunii  cuprin­  lui“,  analizele  făcute  literatu­  sată  Iul  Friedrich  şi  Wilhelm   Engels  dă  dovezi  uluitoare  de   bată  găsim  la  Engels  în  jude­  „Tliada",  care  este  conturul  pro­  ţionalist  toate  felurile  de  su­
        împlineşte  un  veac  şi  jumătate   zătoare  ne  sînt  tot  atît  de  o­  rii  germane  din  prima  jumăta­  Grâber  la  17  septembrie  1638,   perseverenţă  în  studiul  său.  Să   carea  omului  şi  a  operei  peste   ducţiei  şi  vieţii  pe  treapta  de   perstiţii  sînt  la  fel  dc  neghioa­
        de  la  naşterea  Iul  Friedrich   dioase;  vrem  afi  Ieşim  în  lu­  te  a  secolului  al  XIX-lea  căr­  pe  vremea  cînd  încă  nu  Împli­  ne  amintim  una  din  scrisorile   mulţi  ani,  In  perioada  de  ma­  sus  a  barbariei,  lucru  pe  care,   be".  Dante  era  ...ultimul  poet
        Engels,  să  încercăm  a  creiona,   mea  largă,  vrem  să  dărîmâm   ţilor’  populare  germane,  Inves­  nise  18  ani.  Chinuit  de  două   sale  adresate  prietenului  său,   turitate  a  acestuia.  „Goethe  şi   după  cum  se  ştie,  Engels  l-a   a!  evului  mediu  şl,  în  acelaşi
        în  limita  în  care  ne-o  Îngăduie   baricadele  precauţiei  şl  să  cu­  tigaţiile  cutezătoare  făcute  în   eseuri  ale  marelui  Goethe,  a­  Marx,  în  legătură  cu  preocupă­  Hegel  au  fost  —  fiecare  în  do­  folosit  In  lucrarea  sa  „Originea   timp,  primul  poet  a!  epocii  mo­
        dimensiunile  acestui   articol,   cerim  cununa  vieţii,  fapta“.  Un   operele  lut  Goethe  şl  Schiller,   dresate  tinerilor  poeţi  şl,  după   rile  ce  le  avea  pentru  limbile   meniul  lui  —  un  Jupiler  olim­  familiei,  a  proprietăţii  private   derne" ;  Machtavelll  era  „..om
        cîteva  din  preocupările  sale  în   adevărat  program,  o  Izbucnire   Beck  şl  Plstiţs,  ale  aVtor  scrii­  cum  singur  afirmă,  9e  recu­  persană  şi  arabă :  „In  ce  pri­  pian,  dar  nici  unul,  nici  celă­  şi  a  statului".  Tot  în  această   de  stat,  istoric,  poet  şl  totodată
        domeniul  literaturii.  Şi,  fireşte,   de  năvalnice  energii,  al  căror   tori  —  dau  oarecum  un  con­  noştea  şl  el  în  rtndul  celor  fă­  veşte  araba  —  scrie  Engels  —  lalt  nu  s-au  dezbărat  vreoda­  operă  sînt  folosite  lucrările  Iul   primul  scriitor  militar  din  e­
        vom  găsi,  răsfoind  ceea  ce  s-a   şuvoi  nu  poate  fl  stăvilit.                                                                                                               Eurlpide  şl  Herodot,  din  care   poca  modernă  care  merită  a  fl
        scris  despre  Engels,  un  Imens   Avînt  dat  de  tumultul  tine­                                                                                                                 reiese  limpede  rolul  pe  care   citat".  George  Sand,   Eugène
        material  care  nl-1  înfăţişează   reţii,  dar  şi  de  o  temeinică  cu­                                                                                                          îl  avea  femela  în  societate,  a»   Sue  şl  Boz  erau   consideraţi
        preocupat  de  problemele  litera­  noaştere  a  vieţii,  căci  era  vre­                                                                                                           dică  ...un  obiect  pentru  În­  îndeosebi  pentru   Îndrăzneala
        re  încă  din  fragedă   tinereţe.   mea  cînd,  aşa  cum  sublinia  En­  150 de ani  de  la  naşterea  lui  Friedrieh  Engels                                                      grijirea  case!"  şl  era,  după  cum   de  a-şl  popula  cărţile  cu  oa­
        Preocupările  tînărului   Engels   gels  în  ale  sale  „Scrisori  din                                                                                                              scrie  Herodot,  păzită  de  dulăi   menii  din  păturile  oneste  ale
        în  acest  vast  domeniu  vizea­  Wuppertal“,  creionînd  un  ciu­                                                                                                                  care  ţineau  Ia  distanţă  pe  se­  societăţii   „...Intr-adevăr   un
        ză  o  arie  extrem  de  largă  de   dat  fel  de  a  trăi  şl  gîndl  era                                                                                                          ducători.                     semn  al  timpurilor".   Balzac
        scrieri  şi  au  în  orbita  activi­  „groaznică  viaţa  pe  care  o  duc                                                                                                             Engels  a  fost,  de-a  lungul   Insă  este  scriitorul  care,  atît
        tăţii  lor  atît  Îndeletniciri   de   oamenii  aceştia...“  care,  în  po­                                                                                                         întregii  sale  vieţi,  adeptul  Im­  pentru  Marx  cit  şl  pentru  En­
        creaţie  proprie,  cit  şî  o   sete   litică  sînt  ... împotriva  oricărui  tur  al  dimensiunilor  activităţii   ră  prea  mari  speranţe,  Engels   mă  sperie,  pe  de-o  parte,  ura   tă  de  filistinismul   german"   placabil  al  artei  cu  tendinţă.   gels  rămîne  un   demiurg  al
        exhaustivă  de  cunoaştere,   de   liberalism...“........ Cel  din  Bar­  literare  desfăşurate  în  această   trăgea  concluzia  că  ... versu­  mea  Înnăscută  faţă  de  limbile   („Ludwig  Feuerbach  şî  sfîrşitul   Toate  scrierile  sale  slnt  stră­  cognosclbllltâţil  lumii  şi  vieţii,
        valorificare  şi  folosire  critică   men  vorbesc  mai  mult  despre   perioadă.  La  Engels,  descrieri­  rile  mele  nu  înseamnă  un  a­  semite,  iar,  pe  de  altă  parte,   filozofiei  clasice  germane“,  pu­  bătute  puternic  de  acest  cre2.   cu  sau  fără  voia  Iul.  Caracte­
        a  operelor  celor  mol  de  seamă   ca),  cel  din  Elberfeîd   despre   le  peisaglste  nu  sînt   simple   port  adus  artei“,  dar  că,  In   imposibilitatea  de  a   realiza   blicată  In  1886).  Aceeaşi  pozi­  într-o  scrisoare  adresată  Ia  26   rizarea  făcută  de  Engels   în
        şi  celor  mai  reprezentative  pen­  cîinl...".  Şi  numai  „...la  cinci­  descrieri  naturaliste,  ci  un  pri­  ciuda  acestui  fapt,  va  continua   vreun  progres  fără  a   pierde   ţie  clară,  fără  echivoc,  reiese   noiembrie  1885  Minnci   Kaut-   scrisoarea  adresată  Margaretei
        tru  un  anumit  domeniu  de  ac­  zeci  de  ani  o  dată  discută  şl   lej  de  a  comunica  cititorului   să  acrie.  multă  vreme  în  însuşirea  unei   şi  dintr-o  altă  analiză  făcută   sky,  Engels  îşi  reafirmă  acest   Harkness  este,  poate,  cea  mai
        tivitate.  Nu  este  greu  de  ob­  literatură“.  Furia  tînărului  En-   cîte  ceva  din  gîndurlle  Iul.  Toată  viaţa  lui  Engels   este   limbi  atit  de  bogate  care  are   la  cartea  luí  Karl  Grün,  „De­  crez.  „Eu  —  sublinia  Engels   elogioasă  dintre  toate  cîte  s-au
        servat  că.  pentru  temperamen­  geh  se  dezlănţuie  Impetuos  îm­  Cu  fină  şl  plăcută  Ironie,  En­  caracterizată  de  o  nesecată  se­  4 000  de  rădăcini  şl  care  e  ve­  spre  Goethe  văzut  din punct  de   —  nu  sînt  nicidecum  un  ad­  făcut  vreodată  la  adresa   lui
        tul  de  vulcanică   efervescenţă   potriva  perspectivelor  sumbre   gels  emite  caraoterlzărl   pri­  te  de  atudlu.  Deşi  fiu  al  unul   che  de  peste  2 000—3 000   de   vedere  omenesc",  apărută   In   versar  al  artei  cu  tendinţă  ca   Balzac I  nu  prin  cuvinte  alese
        al  tînărului  Engels,  literatura   ale  tineretului  care  „...este  în­  vind  atmosfera  vremii  sale  în   fabricant  de  textile,  cu  posibi­  ani.  Peivsana,  în  schimb  e  o  a-   1846.  „Noi  —  remarcă  Engels   atare.  Părintele  tragediei,  Es-   cl  prin  greutatea  aprecierii  da­
        constituie  un  prilej  de  disecţie   drumat  de  către  bâtrînl   să   Olanda.  „Dacă  ar  ii  să  fixez   lităţi  materiale  bune,   Engels   devăratâ  jucărie...".  ..Mi-am  a­  —  nu-l  reproşăm  lui  Goethe,   chll,  şi  tatăl  comediei,  Artsto-   te.  După  cum  se  ştie.  Engels
        a  mairrnalulul  în  Idei  şl  de  re­  meargă  pe  aceeaşi  cale"  şi  ca­  caracterul  religios  al  regiuni­  este  foarte  devreme  trimis  să   cordat  maximum  trei   sâptă-   ca  Borne  şl  Menzel,  că  nu  era   fan,  au  fost  amîndol  adevăraţi   sublinia  că  a  învăţat  din  scrie­
        liefare  a  ceea  ce  place,  a  ceea   re  „...promite  si  Ie  semene  ai­  lor,  atunci  peisajele  olandeze   lucreze  la  una  din  firmele  ta­  mlni  pentru  limba  persană...".  liberal,  cl  că  uneori  putea  fl   poeţi  cu  tendinţă,  nu  mal  puţin   rile  lui  Bahac,  îndeosebi  din
        ce  găseşte  adiacenţă  cu  firea,   doma".                 sînt  In  esenţă  calviniste.  Pro­  tălui,  râplndu-l-se  posibilitatea   Pentru  vîrsta  sa,  Engels  s-a   chiar  filistin...".  Dante  şi  Cervantes,  şl  cea  mai   „Comedia  umană",   strălucită
        cu  gindirea  acestuia,  de  repu­  Avînt  dat  de  un  cald  patrio­  zaismul  absolut,  imposibilitatea   de  9tudiu.  Allâm  Insă  din  În­  dovedit  a  fi  dotat  cu  o  mare   Este  uşor  de  remarcat   că.   de  seamă  calitate  a  dramei  lui   cronică  a  societăţii  franceze  a
        diere  a  ceea  ce  nu  satisface   tism  tineresc,  caracteristic  unul   spiritualizării  care  apasă  asu­  semnări  şi  scrisori,  din  vasta   putere  de  analiză  şi  sinteză,  cu   pentru  Engels,  literatura   n-a   Schiller  „intrigă  ş!  amor"  este   anilor  1816—1848  ....mal  mult
        pretenţiile  de  conţinut,  sau  nu   tinăr  de  aleasă  cultură,  apro­  pra  perspectivelor   olandeze,   sa  operă  ştiinţifică,  din  activi­  o  viziune  retrospectivă  clară.   fost  un  simplu  prilej  de  re­  faptul  că  ca  este  prima  dramă   dedt  din  toţi  Istoricii,  econo­
        se  încumetă  să  aibă  o  încărcă­  piat  în  acea  vreme  de  cercul   cerul  cenuşiu,  care  II  se  po­  tatea  sa  multilaterală  că  una   Aprecierile  îndrăzneţe   făcute   confortare.  cl  o  puternică  ar­  germană  cu  tendinţă  politică".   miştii  şl  statisticienii  de  pro­
        tură  artistică  corespunzătoare.   literar  „Tînăra  Germanie",  fa­  triveşte  cum  nu  se  poate  mai   din  coordonatele  vieţii  sale  era   de  Engels  asupra  anumitor  o­  mă  politică  in  activitatea  teo­  Engels  subliniază  existenţa  u­  fesie  ai  epocii,  luaţi  laolaltă".
        Deci.  pentru  Engels.  literatura   ţă  de  a  cărui  orientare  avea   bine,  toate  acestea  produc  a-   studiul,  un  studiu  sistematic  şl   pere,  a  activităţii  unor  scrii­  retică  şi  practică,  un   nesecat   nei  asemenea  tendinţe  în  creş­  Fireşte,  spicuirile  de  faţă  cu­
        nu  era  doar  un  prilej  dc  des­  rez.erve,  deşi  printre  ideologii   ceeaşî  impresie  ca  şl  infailibi­  organizat.  încă  nu  împlinise  19   tori   nu  numai  că  au  re­  izvor  de  argumente  şi  dovezi.   tere  Ia  ruşi şi norvegieni  şl scoa­  prind  o  parte  Infimă  din  uria­
        fătare  ci.  în  concepţia  sa,  ea   din  fruntea  acestui  cerc  se  a­  lele  hotârîrl  ale  Sinodului-  din   ani,  la  8  octombrie  1839  cînd  îi   zistat  vremii,  dimpotrivă,  tim­  Engels  a  folosit  cu  o  rară  mă­  te  în  relief  pe  acel  oameni  de   şa  activitate  literară  desfăşura­
        trebuia  să-şi  fixeze  şi  să  fie   fla  şi  marele  om  de   litere,   Dordrecht“.     scrie  unuia  din  fraţii  Grâber   pul  scurs  le-a  sporit  valoarea.   iestrie  acest  uriaş  rezervor  de   litere  care  sînt  adepţii  unei   tă  de  Engels.  Ele  sînt  însă  edi­
        purtătoare  de  scopuri,  să  fie   Heinrich  Heine.          Anglia,  căreia  Industrializa­  că  „...furat  de  scriitorii   noi,   La  30  Iulie  1839,  Intr-o  scrisoa­  idei,  acest  liant  spiritual  care   asemenea  arte  ficatoare  şi  capătă  putere   de
        ardentă,  să  învâpăieze  firi.  Re­  Tinărul  Engels  şi-a  încercat,   rea  îl  schimbă  chipul,  este  pre­  nu-1  uit  pe  cel  vechi...".  Şi  că  re  adresată  lui  Wilhelm  Grâ­  de  multe  ori  face  inserţia  ne­  Se  cuvine  să  subliniem   în   îndemn  pentru  mulţi  dintre  a­
         ies  limpede  aceste  cerinţe  în   nu  fără  succes,  şi  în  domeniul   zentată  cu  o  mare   măiestrie,   aceasta  ... o  dovedeşte  faptul  ber,  sublinia :  ,, ..căci  e  lucru   cesară  între  gîndire  şi  activita­  mod  deosebit,  dezinvoltura,  pri­
         unul  din  juvenilele  sale  eseuri,   literaturii  pana  sa  îndrăznea­  folosind  peisajul  doar  ca   un   că  studiez  divinele  poezii  ale   neîndoios  că  Schiller  a  fost  cel   te.  Incepînd  cu  vechile  texte   ceperea  cu  care  Engels  sesiza,   cel  ce  au  în  el  săpat  fiorul  ne­
         intitulat  ..Patria  Iul  Sicgfried“.   ţă,  ce  avea  să  dea  mal  tîrzlu   pretext  :  „Dacă  există  vreo  ta­  lui  Goethe".  In  aceeaşi  scrisoa­  mai  mare  poet  liberal  al  nos­  din  „IUada"  şi  „Odiseea"  şl   îşi  alegea  şi  cita  anumite  si­  astâmpărat  al  setei  de  cunoaş­
         in  care  Engels  scria:   „Sieg­  la  iveală  opere  economice  şl   ră  parcă  anume  făcută  spre  n   re.  Engels  notează  că  în   ce   tru;  el  presimţea  vremurile  noi   pînă  la  scrierile  contemporane,   tuaţii  tipice  din  literatură,  u­  tere,  îndeosebi  pentru  tineret.
         fried  reprezintă  tineretul  ger­  filozofice  nepieritoare.  Notabi­  îl  străbătută  cu  trenul,  apoi  e   priveşte  stilul  modern,  care  de   ce  aveau  să  înceapă  după  re­  lui  Engels  toate  îi  ofereau  ar­  şurinţa  cu  care  caracteriza  o­
         man.  Noi  toţi,  care  purtăm  în  lă  rămîne  pentru  acea  vreme  Anglia.  Nici  frumuseţi  uluitoa-  altfel  este  Idealul  de  stil.  este  voluţia  franceză,  In  timp   ce  gumentele  In  susţinerea  şl  pro-  perele  şi  scriitorii.  Această  ui-  Prof.  PETRE  ylP.AU
   93   94   95   96   97   98   99   100