Page 1 - Drumul_socialismului_1970_12

w w
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA' \ p n g ^

!
Delegaţia P.C.R. a vizitat

! regiunile flamande din
nord-vestul Belgiei i

i Cuvîntarea rostită de
Leonid Brejnev cu prile­

jul celei de-a 50-a aniver­

i sări a creării R.S.S. Armea­ i

nă şi a PX. din Armenia

! ■ Curier, Atlas I

ANUL XXII. Nr. 4945 MARTI 1 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI I I

Vast program de afirmare a poten­ Sesiunea Consiliului

ţialului agriculturii cooperatiste şi fruc­ popular judeţean

Ieri a dvut loc la Deva se­ nerea : Două decenii de acti­
siunea a IX-a a Consiliului vitate n consiliilor populare
popular judeţean la care au pe linia înfăptuirii politicii
tificare largă a rezervelor de creştere participat deputaţii Consiliu­ sale, sesiunea a examinat mo­
partidului şi statului.
continuarea
In
lucrărilor
lui popular judeţean, prim-
vicepreşedinţi
şi vicepreşe­
dinţi ai comitetelor executi­ dul cum se aplică directive­
ve ale consiliilor populare le Comitetului Central al Par­
municipale, orăşeneşti şi co­ tidului Comunist Român cu
privire la îmbunătăţirea a­
a producţiei vegetale şi animaliere de stat şi ai organizaţiilor d£ sistenţei medicale a popu­
activişti de partid,
munale,
laţiei. precum .şi prevederile
masă, conducători de institu­
ţii şi unităţi economice, di­ legii privind întreţinerea şl
rectori de spitale şi alte ca­ administrarea fondului lo­
dre medico-sanitare, ziarişti. cativ de stat.
In legătură cu cele două
Tovarăşul
Ioaclum Moga,
Consiliile intercooperatiste — prim-secretar al Comitetului probleme supuse dezbaterilor
Măsuri de Importanţă Judeţean Hunedoara al P.C.R., au fost adoptate hotârîri co­
respunzătoare.
preşedintele Comitetului exe­
De asemenea, sesiunea a re­
organe cu sarcini multiple in cutiv al Consiliului popular zolvat unele probleme curen­
excepţională pentru Judeţean, a prezentat expu­ te. !
acţiunea de modernizare şi In Atelierul mecanică nr. 1 al C.S.H., frezorul Ştefan Bocor
progresul agriculturii se afla în fiecare luna printre evidenţiaţi. Foto : V. ONOIU NOI PRETURI DE CONTRACTARE
creştere a eficienţei
Sporirea producţiei agricole vegetale şi animale ore un
rol hotăritor asupra aportului agriculturii lo formarea ve­ Importante reduceri la consumul SI ACHIZIŢIONARE
nitului naţional şi ridicarea nivelului de troi ol poporului, activităţii din agricultură
finind seama de ocest fapt, Conferinţa Naţională din 1967, de metal
Congresul ol X-leo ol partidului şi plenorele Comitetului A CARTOFILOR DE TOAMNĂ
Central ol P.C.R. ou stabilit programul de modernizare şi De la începutul anului şi nindu-şi in acest fel şi an­
dezvoltare a bazei tehnico-motenale o agriculturii, de per­ Expunerea t o v a r ă ş u l u i buie extinse cu hotârîre şi în pină în prezent, la Uzina gajamentul asumat pentru
fecţionare o formelor de conducere, planificare şi organiza­ Nicolae Ceauşescu la şedinţa alte domenii ale producţiei a­ de utilaj minier din Petro­ anul in curs. Printr-o recentă hotârîre a de însuşirile lor calitative,
re o muncii în unităţile agricole de stat şi cooperatiste. de lucru de la C.C. al P.C.R. gricole. Tocmai în acest scop şani, in urma măsurilor lu­ Economiile la consumul Consiliului de Miniştri, au determinate de soi şl mărime.
Toote aceste măsuri şi-ou dovedit justeţea în practică, con­ din 23 noiembrie 1970 cu­ se organizează consiliile in­ ate pentru ridicarea nive­ de metal pot fi puse pe fost aprobate noi preţuri de Pentru a primi noile pre­
complex
tercooperatiste care vor asi­
prinde un program
tribuind la ridicarea nivelului producţiei agricole. de acţiuni şi măsuri care are gura unirea, în perioada vii­ lului tehnic al producţiei s-a seama reducerii pierderilor contractare şi achiziţionare a turi îmbunătăţite, producăto­
Constatînd că unele prevederi ale Directivelor progra­ înregistrat o economie de la prelucrare cît şi în urma cartofilor de toamnă. Hotâri- rii trebuie să sorteze cartofii,
drept scop perfecţionarea or­
mului elaborat de partid nu ou fost încă traduse în viaţă, ganizării, planificării şi condu­ toare, a eforturilor mai multor metal de 16 tone pe milio­ îmbunătăţirii structurii pro­ rea prevede ca preţurile de astfel îneît el să corespundă
şedinţo de lucru de la C C. ol P.C R. din 23 noiembrie a.c. cerii agriculturii, creşterea cooperative pentru folosirea nul de lei producţie globa­ ducţiei. In continuare se cumpărare a cartofilor care condiţiilor de calitate prevă­
a luol în dezbatere o serie de probleme referitoare lo îm­ mai judicioasă a fondului fun­ lă. Totodată, consumul spe­ prevăd m&suri care vizează se preiau în vrac să fie sta­ zute. In cazurile în care se
bunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. mai rapidă a producţiei agri­ ciar, orientarea investiţiilor cific de metal faţă de nor­ bilite pe trei clase de cali­ preiau şi cartofi nesortaţi, a­
Expunerea făcută cu ocest prilej de secretarul general al cole vegetale şi animale. spre realizarea de obiective mele planificate a fost redus în special micşorarea rebu­ tăţi, faţă de o singură clasă ceştia se vor plăti în funcţie
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă un do­ Dintre problemele multiple moderne şi eficiente, spre îm­ cu 45 tone, uzina îndepli- turilor. pînâ acum, ţinîndu-se seama de cantităţile determinate pe
cument de însemnătate excepţională, cuprinzînd măsuri o cuprinse în expunerea tova­ bunătăţirea folosirii specialiş­ soiuri şi sub stas, scăzîndu-se
căror înfăptuire asigură condiţii din cele mai favorobile răşului Nicolae Ceauşescu, do­ tilor .şi a întregii forţe de cite o sută lei la tonă «pentru
pentru progresul susţinut al agriculturii noastre socialiste. resc să mă refer la organiza­ muncă. cheltuielile de sortare nece­
Făcînd o analiză cuprinzătoare asupra rezultatelor obţinute rea consiliilor intercooperatis­ Organizarea acestora pe-te­ sare a se efectua ulterior
de lucrătorii ogoarelor pe linia îndeplinirii sarcinilor stabili­ te, la problemele pe care sînt ritoriul în care îşi desfăşoară Unităţile agricole şi produ­
activitatea o întreprindere de
te de partid, în expunere sînt evidenţiate, totodată, măsu­ chemate să le soluţioneze pe mecanizare a agriculturii va Rezervele de sporire a produc- cătorii pot obţine venituri
rile pe care conducerea partidului şi statului le preconizea­ viitor aceste organisme noi în suplimentare prin livrarea
ză in scopul materializării programului adoptat de Congre­ agricultura cooperatistă. crea un cadrul favorabil pen­ cartofilor în saci puşi la dis­
sul al X-lea privind dezvoltarea rapidă a agriculturii şi sa­ Experienţa pozitivă dobîn- tru asigurarea folosirii cît poziţie de întreprinderile
tisfacerea nevoilor de consum ale întregului popor. ditâ în conducerea şi speciali­ mai ¡judicioase a tractoarelor muncii — valorificate valorificatoare. Pentru aceşti
In acest context, o maximă însemnătate se acordă reor­ zarea producţiei agricole din şi maşinilor agricole. cartofi ae vor primi în plus
ganizării activităţii întreprinderilor de mecaniza-re o agri­ ţara noastră - a permis să se Prin aplicarea noilor prin­ 25 lei la tonă peste preţurile
culturii. Răspunzînd necesităţii stringente de a lega mai tragă concluzia deosebit de cipii de planificare în agri­ prevăzute în hotârîre. In ca­
tăţi largi de zonare a cultu­ integrai, prin randamente înalte
strîns întreprinderile de mecanizare de cooperativele a ­ preţioasă că în actuala etapă cultură, consiliile intercoopera­ zurile în care producătorii
gricole, de o sporî răspunderea şi rolul mecanizatorilor în se impune ca pe calea inter- tiste vor dispune de posibili­ transportă singuri cartofii, cu
realizarea producţiei agricole, se vo trece la mărirea nu­ cooperării, în special, să se mijloace proprii sau închi­
mărului întreprinderilor şi reducerea razei lor de activitate, realizeze o extindere a acţiu­ rilor in funcţie de condiţiile riate. ei vor primi contrava­
ceea ce va permite o îndrumare şi un control moi califi­ nii de creare de asociaţii in­ pedoclimatice şi economice ale Importanţa excepţională a bună seamă meritoriu. Dar, parare, de la bun început a loarea cheltuielilor. De ase­
cat ol tractoriştilor, utilizarea cu eficienţă ridicată o bazei tercooperatiste, in scopul or­ cooperativelor. Astfel, pornind creşterii- productivităţii mun­ în acelaşi timp, nu trebuie fost prevăzut prin plan un menea. pentru cartofii păs­
tebnico-materiole. Pentru o-şi intensifica eforturile lo creş­ ganizării şi exploatării unor tocmai de la voinţa exprimată cii pentru economia naţiona­ neglijaţi factorii latenţi, u­ indice foarte scăzut. traţi de producători în tim­
terea producţiei agricole, urmărind ca secţia de meconizo- obiective de producţie şi va­ în adunările generale ale coo­ lă — s-a subliniat la Congre­ nele rezerve interne nefolo­ — Aţi calculat cît se pier­ pul iernii, aceştia primesc,
re să se integreze ca sector mecanic al C.A.P., este foarte lorificare modernă, în care se perativelor agricole care con­ sul al X-lea al partidului — site, care pot Influenţa creş­ de lunar prin nefolosirea la peste preţurile prevăzute prin
important că se pune accentul pe retribuirea mecanizato­ pot aplica nelimitat tehnologii stituie consiliul, acestea vor necesită ca în fiecare între­ terea productivităţii muncii. întreaga capacitate a maşini­ hotârîre, cheltuielile de păs­
rilor şi a conducerilor I.M.A. în funcţie de realizările uni­ avansate de producţie şi cele stabili terenurile cele mai prindere industrială să se la „Zestrea" tehnică a mine- lor de încărcat 7 — l-am în- trare, în limita a 300 lei pen­
tăţilor cooperatiste deservite. Se va reuşi astfel să se asi­ mai noi cuceriri pe plan ştiin­ potrivite pentru amplasarea măsuri hotârîte pentru in­ tru o tonă.
gure un grad ridicat de mecanizare şi executarea în con­ ţific. fiecărei culturi în parte şi troducerea tehnicii şi tehno­ Toate aceste prevederi se
diţii superioare a lucrărilor agricole. La noi în judeţ, organizarea obţinerea unor producţii ri­ logiilor avansate, pentru au­ aplică încă din această toam­
Folosirea cit mai eficientă o potenţialului uman şi ma­ şi punerea în funcţiune a corn- dicate pe loturi mari, înlâtu- tomatizarea şi mecanizarea nă pentru cantităţile de car­
terial de care dispune agricultura a impus necesitatea tre­ plexului intercooperatist de proceselor de producţie, apli­ tofi ce se vor livra de aici
cerii treptate la cooperare, la concentrarea şi specializarea sere de la Sîntandrei, care are rîndu-se fârîmiţarea existentă carea în mod ştiinţific n nor-- înainte.
producţiei in cooperative. Avind deja o experienţă acumu­ o suprafaţă de 12 ha, prin u­ precum şi cultivarea neraţio- melor, folosirea completă şi In vederea stimulării pro­
lată, prin crearea asociaţiilor intercooperatiste, se prevede nirea eforturilor, pe calea a­ nalâ a unor terenuri cu plan­ productivă a timpului de lu­ ducătorilor în sporirea recol­
ca în viitor să se constituie consilii intercooperatiste de socierii unui număr de 22 te care nu au condiţii dintre cru. tei de cartofi şi pentru spe­
cooperare şi specializare care se vor ocupo de rezolvarea cooperative agricole, precum Punerea în aplicare In mod lor a crescut în ultimii ani trebat pe Ing. Gheorghe N^eda, cializarea unor zone si uni­
unor probleme de mare actuolitate ca : zonoreo culturilor, şi a complexului de creştere şi cele mai favorabile. riguros a acestor imperative considerabil. Locurile de mecanicul şef al întreprinde­ tăţi în această cultură, ince-
specializarea producţiei, utilizarea mijloacelor mecanizate, vizează şi unităţile miniere muncă, atit în subteran cit rii, pînd cu recolta anului viitor,
efectuarea investiţiilor de interes comun, realizarea unor ingrăşare a tineretului ovin NICOLAE BOLDURA din Poiana Ruscâî, aparţinînd şi la suprafaţă, au fost dota­ — Nu... dar putem face un cooperativele agricole, mem­
lucrări legate de sistemoti zareo satelor, întrojutororeo uni­ de la Simeria, cu o capacita­ vicepreşedinte al Uniunii întreprinderii miniere Hune­ te cu maşini şi utilaje mo­ calcul. Intr-o lună o maşină brii acestora şi producătorii
tăţilor şi oiţele. te de 30 000 capete producţie doara. In primele 10 luni din derne. Ca o caracteristici are un plan de încărcare de individuali din regiunile în
judeţene a C.A.P. acest an, sarcina de creştere care nu se produce porumb
marfă anual, realizat prin aso­ principală a acestora poate fi 3 000 mc şi realizează în me­ vor putea cumpăra, din fon­
a productivităţii muncii a fost remarcat gradul înalt de
cierea a 102 C.A.P., sînt exem­ die numai 2 500 mc. Deci, di­ dul de stat, la preţul de vln-
T " n » 1 îndeplinită pe întreprindere complexitate, puterea de a ferenţa de 500 mc înmulţită
ple care demonstrează că aso­ zare cu amănuntul, anumite
în proporţie de 101,7 la su­ dezvolta în exploatare o pro­ cu 52 de maşini, cite au ex­ cantităţi de porumb pentru
ciaţiile intercooperatiste tre­ ductivitate superioară. Dar o ploatările -noastre, rezultă
tă. Faptul în sine este de cartofii vînduţi statului pe
privire retrospectivă asupra 26 000 tone. bază de contract.
modului de folosire a acestor Se observă deci clar cît
mijloace mecanizate, a felu­ minereu ar fi putut fi reali­ La nivelul cantităţilor de
lui cum au influenţat ele a­ zat de la începutul anului, cartofi prevăzute a se prelua
la fondul de stat din recolta
supra productivităţii muncii,
numai în acest caz. Mai mult
FOND DE MARFA EXISTA. SĂ-L GOSPO- apare ca nemulţumitoare. De câ asemenea situaţii sînt frec­ anului viitor, producătorii vor
primi în plus, datorită îmbu­
exemplu, indicele de utilizare
vente la marea majoritate a
nătăţirii preţurilor de
con­
extensiv al maşinilor de în­
cărcat nu atinge decît 82,4 utilajelor care au indici de tractare şi achiziţie a carto­
planificaţi
utilizare
reduşi,
filor de toamnă, circa
100
la sută, al excavatoarelor 94,5
sarcinile puţind fi uşor în­
DARIM ŞI SA-L FOLOSIM RATIONAL la sută, iar al liniilor de pre­ deplinite. milioane lei. (Agerpres)
parare 82,4 Ia sută. Deşi in­
Cu prilejul anchetei noas­
dicii de utilizare intensivi ai
acestor utilaje au marcat în tre s-a mai desprins un as­
pect, care, de astă dată, vî-
In codrul nnchctcJor întreprinse dc ziarul nostru şi chiar Ungă tejgheaua ei. Dim­ trat, cu cîtva timp In urmă cursul anului o creştere faţă C. DUMITRU
care au vizat comerţul cu produse alimentare, ne-am potrivă l-a oferit atîta pîine 54 000 sticle de ulei şi 25 tone DIRIJAREA MĂRFURILOR de realizările anului trecut,
propus ca de asta dată să ne ocupăm dc modul cum este cît a cerut. Asemenea situaţii ulei vărsat. Deci, ulei există IN REJEAUA DE DESFACE­ totuşi ei se menţin sub posi­
gospodărit fondul de marfă şi cum se face aproviziona­ nu sînt singulare. Şi alţi vlnză- şi el se va găsi in permanenţă. RE SA SE FACĂ RITMIC, IN bilităţile reale. La unele uti­ Continuare‘ in p a g .-a l-o )
rea unităţilor de desfacere cu amănuntul. tori, lipsiţi de spirit gospodă­ Tovarăşul Radu Romulus, şeful laje, cum ar fi maşinile de
Stînd dc vorba cu factorii de răspundere care se resc, pun la dispoziţia unora depozitelor de produse alimen­ CONFORMITATE CU GRA­ încărcat şi la liniile de pre-
ocupă dc problemele comerciale din judeţul nostru, sîn- cantităţi de produse mult mai tare Deva. ne relata „Stocuri­ FICELE ÎNTOCMITE INTRE
tem în măsură să informăm cetăţenii că în depozitele mari decit este necesar. Or, es­ le existente de ulei satisfac pe COMERŢUL CU RIDICATA
comerţului cu ridicata pentru produse alimentare sînt te de datoria noastră a tuturor deplin nevoile de consum ale Şl CEL CU AMĂNUNTUL
cantităţi de mărfuri care asigură o aprovizionare cores­ să luăm atitudine hotărîtâ îm­ populaţiei. Situaţia a reintrat
punzătoare a unităţilor de desfacere şi cu un sortiment potriva acelora care In anumi­ în norma! şi oamenii s-au con­ Aşadar, cum înşişi cumpără­
tot mai variat de produse alimentare. torii s-au convins, toate aces­ Festivalul c u ltu ra l - a rtis tic
Zilnic sînt trimise în reţeaua de desfacere cu amănun­ te perioade dau năvală în ma- vins şl de astă dată că nu-i te produse se găsesc în canti­
tul, pc baza graficelor întocmite între întreprinderile co­ tăţi din ce în ce mal mari în
merţului cu ridicata şi organizaţiile comerciale locale unităţile de desfacere cu
pîine, ulei, orez, zahăr, paste făinoase, conserve de le­ amănuntul. Am vizitat zile­ a i p io n ie rilo r ş i ş c o la rilo r
gume, fructe şi alte multe produse. In aprovizionarea le acestea unele magazine ali­
mentare cu şi fără au to serv i­
Sub privirile
şi
exigente
Sărbătoare o cîntecului, jo­
CUMPĂRAREA PESTE NE­ măsuri pentru suplimentarea cu produse alimentare re, cum sînt: magazinul alimen­ cului. graţiei şi armoniei, Festi­ competente .ale celor două ju­ gimnastică artistică şî, revelaţie
o concursului, două spectaco­
tar nr. 1 Brad, magazinele
CESITĂŢILE REALE DE fondului de marfă, situaţia a nr. 1. 3, 4, 5, G9 din Deva, valul cultural-artistic o! pionie­ rii şi ale spectatorilor. în ma­ le inedite - de estradă şi circ -
început să se reglementeze. Ce­
CONSUM A UNOR PRO tăţenii ştiu cît de greu s-a magazinele nr. 1. 12 şi Rapid rilor şi şcolarilor, organizat de joritate pionieri, au evoluat for­ prezentate de pionierii din Va
Consiliul judeţeon al Ogani
DUSE NU-I CU NIMIC făcut faţă la un moment dat gazine şi le golesc de unele vorba de lipsă de ulei. Fiecare din Hunedoara. In toate unită­ zoţiei pionierilor şi Inspectora maţii laureate lo faza republi­ leo Jiului.
Depăşind net nivelul de pre­
a
ţile se găsesc şi se vind zilnic
cană a ediţiei precedente
JUSTIFICATA aprovizionării cu pîine din produse, a tuturor acelora care magazin este aprovizionat zil­ populaţiei ulei, făină, orez. tul şcolor judeţean, a antre festivalului : formaţia de tu 1 - gătire al primei ediţii, fazo oc-
cauza unor oameni, care în­ fac stocuri peste nevoile lor nic şi primeşte cantităţile ce-i zahăr, paste făinoase, diferite nicărese o Şcolii generale tuală a festivalului o însem­
de
nat, duminică, in sălile
Este adevărat că au existat cepuseră să care pSinea cu reale de consum. Aceştia tre­ sînt repartizate şi ele sînt puse conserve de legume, compoturi, spectacole ale Casei de cultu­ din Bulzeşlii de Sus, echipa de nat un examen al măiestriei,
şl unele greutăţi de moment, sacii. Nu-î mal puţin adevărat buie să înţeleagă că pe Ungă la dispoziţia populaţiei". dulceţuri, gemuri şi altele. Este ră şi Clubului „Siderurgistul” dansuri a Şcolii generóle nr. 8 talentului, muncii susţinute de
cauzate îndeosebi de tendinţa câ de această situaţie se fac faptul câ se aprovizionează pe­ De asemenea, in depozitele adevărat câ în unele magazine din Hunedoara, mii de purtă­ Hunedoara, corul Liceului Ho posiune şi dăruire o zecilor de
cu nimic justificată a unor ce­ vinovaţi atit vînzâtorii, dar şi ste necesar şi creează goluri comerţului cu ridicata se află lipsesc uneori anumite sorti­ tori ai cravatelor roşii. Rezul ţeg, cunoscuţii povestitori arhs comondonţi de pionieri, codre
tăţeni de a se aproviziona cu cumpărătorii pentru că nu au în reţeaua de desfacere, >i continuă să intre noi canti­ mente de mărfuri. Aşa de pil­ tot al unei selecţii şi munci ti ci Virginica Ponduru de la didactice, a miilor de pionieri
unele produse — in speţă ulei luat atitudine împotriva ace­ ncavînd condiţii optime pentru tăţi de făină, orez, zahăr, paste dă, magazinul Rapid din Hu­ de pregătire, eşalonată de-a Liceul nr. 2 Hunedoara şi Alic de pe întreg cuprinsul judeţu­
şi făină — peste necesarul lor lora pe care ii vedeau că-şi păstrarea şi conservarea pro­ făinoase şi o gamă tot mai nedoara era mai bine aprnx: lungul a doi ani, festivalul a Ciprîan de lo Liceul pedagogic lui. Urmează un examen lo (el
normal de consum. Din a­ burduşesc sacii cu pîine. saco­ duselor respective, acestea sini variată de conserve de legu­ constituit un minunat prilej de
ceeaşi cauză s-a şi produs o şele cu ulei şi făină. Aşa, de supuse degradării şi devin im­ me. In depozite au intrat şi N. BADIU Deva. numeroase formaţii co­ de greu. cel al juriilor care se
dereglare în aprovizionare, go­ exemplu, loneseu Stela, vînză- proprii consumului. In acest fel 47 tone roşii in bulio». suc de I. CIOCLEt trecere în revistă a celor mai role, grupuri vocale şi instru­ vor ^ntruni. simbătă. pentru
luri în magazine, pentru că loare la raionul de pîine de la unele mărfuri In loc să fie fo­ roşii şi pastă de tomate. Aces­ outentice valori artistice ale mentale, solişti, recitatori, vir­ stabilirea celor mai buni din
nu se dispunea atunci decit de magazinul alimentar nr. 1 din losite pentru hrana oamenilor te produse s-au pus în vînza- vîrstei pionieriei pe plaiuri hu- tuoase echipe de dansuri ori atit de mulţi foarte buni.
stocuri care asigurau aprovi­ Deva, nu i-a zis nimic lui sînt date la animale sau arun­ re şi în magazinele de desfa­ (Conhriubft^W tJög Va 3-<») nedorene.
zionarea curentă, normală, c- Chira Mihai, care-şi umpluse cate la gunoi.
bişnuitâ a populaţiei. Luîndu-se sacul şi rucsacul cu 12 ptini In depozitele I.C.R.A. au In- cere cu amănuntul.