Page 10 - Drumul_socialismului_1970_12

*r. - gwreoisaBHMtawssgt: UTMIIIVB WBBWTOlTOf-^jUU

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4947 9 JOI 3 DECEMBRIE 1970
TOBT^wV-JhirerJttWJSC^rWJB
Orăştle este — pentru Ju­ ■ D fi B s B g în conducerea politică a eco­
deţul nostru — centrul urban nomiei să se acorde o deosebi­
cu cea mal diversificata pro­ MyilifudÉn@o sarcinilor de vîifcor tă atenţie mobilizării colecti­
ducţie : chimlcâ, de blănuri şi velor de muncitori, ingineri şl
pielărie, materiale de con­ tehnicieni la realizarea planu­ Direcţii fundamentale
strucţii. produse din lemn, lui şi a angajamentelor pe a­
plante medicinale etc. Şi uni­ r e c la m ă competenţă cest an Ia toţi indicatorii şi
tăţile sale agricole sînt repre­ în toate unităţile, pregătirea
zentative. Intr-adevăr, fără a temeinică a anului 1971 — asi­ pentru toate colectivele de
atinge proporţiile giganţilor V B ■ B f ■ C B gurarea aprovizionării tehnl- muncă, comitetele de direcţie,
Industriali din Hunedoara răspundere, iniţiam a co-materiale, a contractelor (Urmare din pag. 11 consiliile de administraţie, pen­
sau Valea Jiului, aici Be des­ de aprovizionare şi desface­ tru organele şl organizaţiile do
făşoară o activitate economi­ re, a condiţiilor pentru rea­ partid din economia Judeţului
că variată, cu o însemnată lizarea investiţiilor —, la în­ Creşterea In ritm ouiţlnut şi nostru. In himlna sarcinilor cu­
participare şl la export. De a­ că, năzuinţe, activitatea orga­ absenţa nemotivata —, faptul programul adoptat de Congre­ I.I.L. să abordeze problema treprinderea a tot ceea ce es­ perfecţionarea forţelor de pro­ prinsa In expunere, în Indus­
semenea, Orăştia reprezintă o nelor şi organizaţiilor de par­ că ee dau şl produse de slabă sul al X-lea al partidului. Au deosebit de importantă pentru te posibil pentru creşterea In­ ducţie, amplasarea lor rigu­ tria hunedoreanâ este necesa­
zonă de gravitaţie comercială tid, eforturile materiale ale calitate şl că există un nu­ reţinut atenţia angajamentele competitivitatea producţiei — dicilor de utilizare a capaci­ roasă in perimetrul naţlonol ră concentrarea eforturilor spre
şi culturală, de tot mal mare statului socialist de emancipa­ măr destul de ridicat de sa­ secretarei comitetului de par­ scurtarea termenelor de asi­ tăţilor şi spaţiilor de produc­ are la bazo înfăptuirea amplu­ dezvoltarea şl valorificarea ba­
Interes turistic. re a fiecărei localităţi — dar lariaţi care nu-şl realizează tid, tovarăşa Ana Herlea şi di­ milare a noilor produse, iar ţie, respectarea cu stricteţe a lui program de investiţii core. zei proprii de materii prime şi
In acest context, conferinţei şl-au îndreptat atenţia şl spre integral normele arată că în rectorului F.C.O. tovarăşul cei de la I.A.S. să arate ce graficelor de revizii şi repa­ pe ansamblul cincinalului, ie materiale, îndeosebi la căr­
orăşeneşti de partid nu l-a fost ceea ce se ascunde dincolo de munca organizaţiilor de par­ Gheorghe Vaier, că întregul se va întreprinde concret pen­ raţii. domeniu unde sînt ne­ va ridica la uriaşul volum de buni, minereuri de fler, metale
facil 8â analizeze cuprinzător realizările globale. Şl, există şi tid există goluri, scăpări, In­ spor de producţie din viitorii tru înlăturarea neritmlcitâţii ajunsuri din cauza cărora se peste 540 miliarde lei, adică neferoase ş( alte substanţe mi­
întreaga gamă de activităţi. In această privinţă stări de suficientă perseverenţă mai a­ doi ani se va realiza în între­ în livrarea cărnii de porc ca­ pierde foarte mult. Organiza­ mal muit decît s-a cheltuit In nerale utile, spre creşterea şl
Eate meritoriu faptul că a reu­ lucruri care trebuiau analiza­ lee în ce priveşte activitatea de gime pe seama creşterii pro­ re cauzează unele greutăţi în ţiile de partid din unităţile ultimul deceniu. Acest efort perfecţionarea metalurgiei oţe­
şit să abordeze constructiv te, poate unele mal In pro­ educaţie. Sînt chiar unii mem­ ductivităţii muncii, ale pre­ aprovizionarea populaţiei. economice au datoria să de­ considerabil pentru stot se lurilor şl laminatelor speciale,
problemele principale ale vie­ funzime. In darea de seamă bri de partid care au sftvîrşlt şedintelui C.A.P., tovarăşul In concluziile dezbaterilor termine o asemenea atitudi­ impune o fi fructificat cu cea utilizarea cu randament spo­
ţii economice, politice şi soci­ s-a enunţat că „producem un conferinţei a luat cuvîntul to­ ne, o asemenea conştiinţă pen­ moi mare eficienţă. In acest rit a capacităţilor de produc­
ale a oraşului şl să stabileas­ număr mare de repere la un varăşul loachim Moga, prim- tru ca toate produsele realiza­ sens capătă o însemnătate de­ ţie. a forţei de muncă şi a
că obiective, sarcini, răspun­ preţ de cost ridicat şl cu e- secretar al Comitetului Jude­ te să fie de calitate corespun­ osebită ncele prevederi din ex­ timpului de lucru, in scopul
deri care să dea un puternic forturl mari“, dar nu s-a apus ţean de partid. zătoare. O preocupare perma­ punere* care relevă necesita­ sporirii mal rapide a produc­
Impuls activităţii de viitor. concret unde. Din cauza defec­ Sintetizînd rezultatele bune nentă este necesară în privin­ tea concentrării lucrărilor de tivităţii muncii. O problemă de
Comuniştii, colectivele de ţiunilor la instalaţiile electri­ obţinute în economie, gospo­ ţa îmbunătăţirii activităţii e- Investiţii, reducerea duratelor importanţă esenţială este îm­
muncă din unităţile producti­ ce şl mecanice (urmare a ne- dărirea oraşului, ridicarea ni­ conomlco-financiare a fiecărei de execuţie, utilizarea cu spi­ bunătăţirea calităţii produselor,
ve ale oraşului sînt în măsură Sntreţinerll lor corespunzătoa­ velului său urbanistic, vorbi­ unităţi, pentru înlăturarea rit gospodăresc a fondurilor reducerea consumurilor spe­
sft raporteze rezultate care vă­ re) au avut loc la fabrica chi­ torul a subliniat că la aceste stocurilor supranormatlve, re­ materiale şi băneşti, atinge­ cifice de cocs. metol. lemn de
desc eforturile depuse în ca­ mică, ]a „Vidra" şl în Indus­ realizări o contribuţie Impor­ buturilor, a cheltuielilor Inu­ rea in cel mal scurt timp a mină, combustibili şl energie,
drul efortului general pentru tria locală opriri şl stagnări tantă au adus cadrele din toa­ tile, pentru îmbunătăţirea uti­ parametrilor proiectaţi la toate perfecţionarea in continuare o
finalizarea exemplară a actua­ care au dus la pierderi de te compartimentele de activi­ lizării forţei de muncă şl a obiectivele. organizării conducerii şl pla­
lului cincinal şl, totodată, producţie în valoare de peste tate. Comitetul orăşenesc a timpului de lucru tn înţele­ Orientarea prioritară a In­ nificării fn scopul creşterii e-
constituie o garanţie că în cin­ 2,2 milioane !eî. Importante dovedit preocupare pentru sul cel mai complet. Acestea vestiţiilor spre dezvoltarea ac­ ficîenţel economice în toate
cinalul viitor contribuţia lor rezerve sînt !n ceea ce priveş­ creşterea rolului conducător sînt probleme de prim ordin celerată o Industriei je con­ întreprinderile şl centralele In­
la făurirea societăţii socialis­ te capacităţile şt spaţiile de abateri de la normele eticii Tralan Nistor, privind profila­ al organizaţiilor de partid, ale comitetului orăşenesc, ale jugă organic cu Intensificarea dustriale, in unităţile de trans­
te multilateral dezvoltate va producţie, care la F.C.O. sînt comuniste, care nu participă la rea unităţii pe zootehnie şi le­ pentru întărirea rîndurllor lor organelor şl organizaţiilor de procesului de modernilor® o porturi şi pe şantierele de con­
fi şl mal corespunzătoare U- utilizate doar în proporţie de viaţa de partid sau dau do­ gumicultura, ale directorului Adunările generale şl con­ partid din localitate. structurii producţiei, de valo­ strucţii din Judeţ
nităţlle Industriale de Interes 81 la sută. Iar la I.I.h. — 83 vadă de împăciuitorism. Comi­ şcolii de 10 ani, tovarăşul ferinţele de partid pentru dări Punlnd pe agenda lor de rificare superioară o resurse­ Oameni! muncii din Judeţul
republican şl local au pus în la sută. La unele sortimente tetul orăşenesc de partid va Gheorghe Pamfilie, de a in­ de seamă şl alegeri din acest lucru aceste probleme la lo­ lor, ridicarea performanţelor nostru, in frunte cu organiza­
circuitul economic, în anii de produse 8-a neglijat cali­ trebui să dovedească o preo­ tensifica ajutorul dat elevilor an au loc în condiţii deose­ cul cuvenit, comitetul orăşe­ calitative ale produselor, con­ ţiile de partid, sînt hotârîţi să
1969-1970, produse peste plan tatea, Inreglstrtndu-se refu­ cupare deosebită faţă de In­ cu greutăţi la învăţătură sau bite. Se încheie un cincinal şi nesc, organele şl organizaţiile comitent cu reducerea consu­ muncească cu toată Însufleţi­
in valoare de mai bine de 30 zuri în valoare de 332 000 lei, tensificarea muncii de educa­ ale preşedintei comitetului o­ se fac intense pregătiri pentru de partid au datoria de a ve­ murilor materiale şl o cheltu­ rea şl abnegaţia, lâ-şl pună în
milioane lei, peste 80 la sută Iar în stocurile eupranorma- ţie în rtndurlle comuniştilor, răşenesc a] femeilor, tovarăşa a demara în condiţii cît mai ghea cu o neslăbitâ răspunde­ ielilor de producţie, creşterea valoare priceperea şl energia
din sporul producţiei globale tive sînt imobilizaţi peste 3,5 ale tineretului, ale oamenilor Vasilîca Adam, referitor la bune viitorul cincinal Totoda. re asupra modulul cum este rentabilităţii, o eficienţei în­ pentru a îndeplini exemplar
fiind realizat pe seama creş­ milioane lei. muncii de toate vîrstele. însăşi mobilizarea mal activă a fe­ tâ, întreaga activitate econo­ deservită populaţia prin pre­ tregii activităţi economice. sarcinile ce le revin din măre­
terii productivităţii muncii Comitetul orăşenesc avea In­ necuprinderen In actualul en meilor în producţie şi acţiuni mică, politică, socială este pu­ staţiile de servicii efectuate de Problematica vastă abor­
întreprinderea agricolă de stat, strumentul capabil sft sesize­ de învâţâmînt de partid a cir­ gospodăreşti. Pe baza angaja­ ternic Influenţată de Istoricul cooperaţia meşteşugărească, dată în expunerea tovarăşului ţul program economic trasat
faţă de 12 milioane dotaţii în ze din timp ce se întîmplă din­ ca 500 de comunişti din orga­ mentelor luate, a analizării re­ eveniment care va avea loc In prin reţeaua comercială, cum Nlcolae Ceauşescu vizează de partid pentru viitorul cin­
1969. va încheia acest an cu colo de realizările globale şl nizaţia orăşenească spune zervelor, hotârirea conferinţei viaţa partidului şl poporului sînt rezolvate cererile şi sesi­ sarcini de more răspundere cinal.
un beneficiu de 2 milioane lei să elaboreze soluţii — comisia multe lucruri, fiindcă este a prevăzut depăşirea planului nostru — sărbătorirea semi­ zările oamenilor muncii.
şl un spor de aproape 1 000 to­ sa economică. Dar, aşa cum a- greu de crezut că toţi aceş­ la producţia marfă vîndutâ şi centenarului Partidului Comu­ In încheierea concluziilor,
ne de carne de porc. Coopera­ râta tovarăşul Gheorghe Va­ tia sînt vtrstnlcl şl suferinzi. încasată cu 4,8 milioane de nist Român. tovarăşul loachim Moga a
tiva agricolă de producţie îşi ier, directorul F.C.O., unii Conferinţa orăşenească a lei In 1971 şl 0,2 milioane de Transpunerea In viaţă a subliniat că rezolvarea cores­
va depăşi simţitor veniturile membri ai comisiei au fost cu stabilit obiective, măsuri şl lei în 1972, realizarea unul programului făuririi societăţii punzătoare a multiplelor sar­ intîlnire cu... profesiunea
prevăzute datorită activităţii numele, dacă se întîlneau doar răspunderi pentru ridicarea beneficiu suplimentar anual socialiste multilateral dezvol­ cini necesită întărirea în con­
bune din sectorul zootehnic. 2-3 cînd era vorba de vreo nivelului întregii activităţi, cu de cel puţin 4,2 milioane de tate, cu un înalt nivel de ci­ tinuare a rolului conducător
Sînt realizări meritorii şl în acţiune. De asemenea, avea deosebire a celei economice, lei şl a unor economii la pre­ vilizaţie, adoptat de Congresul al organizaţiilor de partid, La Liceul din Călan alegerea profesiunii constituie
domeniul gospodăririi şl în­ forţele necesare întruclt în iar delegaţii care au luat cu­ ţul de cost de 4,0 milioane al X-lea, fntlmplnarea semi­ sporirea competenţei, răspun­ o preocupare permanentă a Comitetului U.T.C. — elevi
frumuseţării oraşului, moder­ principalele unităţi sînt orga­ vîntul au arătat cum se va de lei. Obiective mobilizatoa­ centenarului partidului cu a­ derii, Iniţiativei lor, a fiecă­ şi a comandanţilor detaşamentelor de pionieri. In ul­
nizării reţelei Iul comerciale, a nizaţii de partid puternice : la acţiona pentru materializarea re au fost stabilite şl în do­ cea emulaţie politică şl crea­ rui comunist în parte. tima vreme, 50 de elevi de aici au vizitat Institutul de
învâţâmîntului, vieţii cultura­ F.C.O. comunişti] reprezintă lor. De fapt, aceasta a fost meniul producţiei agricole, un. tivă caracteristică comunişti­ ★ mine din Petroşani şi Institutul politehnic din Timi­
şoara, unde au avut fructuoase intîlniri cu asistent! şi
le. 43,3 la sută din numărul sa­ nota definitorie a dezbateri­ de se insistă pe valorificarea lor, oamenilor muncii hunedo- Comitetul orăşenesc de par­ profesori universitari. Atte Intilniri cu... profesiunea
Darea de seamă a comitetu­ lariaţilor, la „Vidra" — 35,5 la lor — privirea spre viitor, experienţei ctştigate în zooteh­ reni, întregului popor, ridică tid Orftştie a reales pe tova­
lui orăşenesc de partid, dele­ sută, la I.T.L. 33,7 la sută. Ca­ spre sarcinile care le ridică nie Era însă de aşteptat ca în în faţa organelor şi organiza­ răşul loan Păstrăv în funcţia s-au organizat in localitate. Uteciştii din clasa a VlII-a
I) au avut ca invitat pe maistrul loan Hodea, de la sec­
gaţii care au luat cuvîntul zurile de indisciplină — pe an­ înfăptuirea s ceea ce revine susţinerea obiectivelor stabili­ ţiilor de partid, a colectivită­ de secretar al comitetului.
le-au consemnat — pentru că samblul întreprinderilor s-nu organizaţiei orăşeneşti de par­ te de conferinţă delegaţii de ţilor o multitudine de sarcini. ţia turnătorie a uzinei „Victoria", iar cei din clasele
In ele eate materializată mun- înregistrat în acest an 11400 tid, colectivelor de muncă din la F.C.O., fabrica „Vidra", Primul secretar a insistat ca I. MtRZA a XU-a, pe inginerul Candin Trifu, de la secţia semi-
cocserie, fost elev al liceului.
Detaşamentele de pionieri de la clasele a IV-a au
„dialogat" despre meserie cu inginerul Emil Cîmpeanu.
Sporirea capacităţii Dimineaţa prin pieţele iar pe întreaga unitate s-a organizat o Intîlnire cu teh­
nicianul Nlcolae Pilly, care, după ce a vorbit elevilor
staţiei de desfacere despre mulţumirea pe care l-o dă munca, a parcurs un
Interesant itinerar pe drumul celor 100 de ani de e-
a produselor municipiilor xlstenţă a Uzinei „Victoria" din Călan.
I. VLAD
petroliere ză verde, păstlmac, felină, ver­
In Deva, pe strada Eml- deţuri, varza murată, cartofi
neacu există o stafie de des­ preambalaţl, castraveţi muraţi
lacere a produselor petroli­ etc. Unitatea nr. 4 avea cartofi
ere. Capacitatea acestei sta­ şl „vărsaU" şl preambalaţl clţl
fii au mal făcea faţă cerin­ — P31, duminica mal llrzlu. voia, castraveţi muraţi destul,
ţelor In prezent au început N-avem oră fixă. Asta-I ulti­ varză murata la fel. Bine apro­ Combinaţii pentru
aici lucrări de sporire a ca­ ma unitate la care aducem vizionate erau şl unităţile nr. ) fcn'AVif {
pacităţii cu încă 9 000 litri, marfa — ne răspund loan 1 şl 2. In schimb, cu excepţia
Suclu şl Ion Şaman.
In 3 cisterne noi celei din piaţă, unde cumpără­
Lucrările pentru îngropa­ CE GĂSEŞTI într u n a , torii aşteptau pe două rîndurl,
rea cisternelor necesitau un 1 n restul unitatltor am întllnlt exploatarea şi prelucrarea
volum de muncă necailflca- N-ARE ALTA cî-te un singur cumpărător.
tă. Salariaţi! depozitului Ded, e limpede cu cit dlscer-
Competrol din Deva, Ia Ini­ După ce om văzut piaţa, am nSmînt se /ace repartizarea
ţiativa comuniştilor, au ho- trecut şl prin cîteva unităţi de fondului de marfa pe zilele şi
tărtt să efectueze prin mun­ legume şl fructe ale Devei. La unităţile cu cel mal mare aflux lemnului Cimprni
că patriotică lucrările de cea din plat* nu existau var­ de curpparatorl...
săpături.
Deficienţele constatate — unele grave t nerespecta-
rea preţurilor, slabă aprovizionare şi servire, reparti­
Iniţiativa şl moblllzJnd toate zarea la fntîmplare a fondului de marfă, nerespectarea Angajează de urgenţă
orarelor etc. — au la bază slabul control din partea
forţele maselor la înfăptuirea
Două decenii île la alegerea organelor importantelor probleme econo­ consiliilor populare municipale şi a celorlalţi factori DIESEL.
© MECANICI DIZELIŞTI PE LOCOMOTIVA
răspunzători. Absenţa totală a controalelor şi îndru­
mice, de stat şl obşteşti ce ne
stau in faţă In perioada nou­ mărilor concrete pe teren am notat-o in toate cele trei Pentru informaţii suplimentare cei interesaţi se
lui cincinal, pentru a întîm- pieţe. De-a lungul orelor cît ant .tîrguit", n-am lntîl-
ptaa şl cinsti cu noi şl Im­ nit pe nimeni de pe la consiliile populare municipale, vor adresa C.E.P.L Cimpeni, serviciul personal,
locale ale puterii de stat portante realizări în toate do­ din conducerile organizaţiilor comerciale locale Deci, telefon 138,
o preocupare scăzută faţă de modul cum se asigură
Salarizarea se face conform H.C.M. nr. 914.
meniile de activitate sărbători­
rea semicentenarului Partidu­ buna satisfacere a cerinţelor populaţiei cumpărătoa­ 1968.
re, tocmai cînd aceasta ar trebui să fie în atenţie mal
Judeţ avem două Institute de Noile măsuri stabilite de par­ lui Comunist Român. mult ca oricind !
Invăţămlnt superior la Petro­ tid pentru perfecţionarea orga­
(Urmore din: pag. 1) şani şl Hunedoara De aseme­ nizării, planificfiril şt conduce­
nea, în perioada la care ne re­ rii agriculturii pun în faţa
ferim s-au construit 212 cămi­ noastră cerinţe noi şl vom ac­ tei noastre dramatice. Imbi-
locală de stat, de exemplu, pu­ ne culturala, o modernă ca9â ţiona cu fermitate pentru în­ Fe stiva ful cultura!— artistic al pionierilor şi şcolarilor nlnd patetismul recitării cu
tem arăta că producţia globală de cultură la Petroşani, noi ci­ făptuirea acestor sarcini In vigurozitatea inspiraţiei, pio­
este în prezent de 5 ori ma! nematografe In Deva, Lupenl, scopul asigurării creşterii pro­ nierul Dorel Drăghici dc lo
mare ca tn 1955 şl că se li­ lila şl alte localităţi. Numărul ducţiei agricole vegetale şl o- Şcoala generală din Baia
vrează unităţilor economice cu cinematografelor este în pre­ nlmale.
care colaborează şl comerţului zent de 214, faţă de 37 cîte erau Intârlndu-şî an de nn lega­ REVĂRSARE FLUIDĂ, PLENARĂ, de Criş nc-a făcut să des­
peste 500 de sortimente de pro­ In 1950. Succese Importante turile cu masele, consiliile prindem alături de creaţia
duse. Prin măsurile luate pen­ s-au obţinut şl în dezvoltarea populare atrag zeci şl mii de sa, ,,Gorunul povesteşte“, o
tru valorificarea resurselor lo­ reţelei comerciale, îmbunătă­ cetăţeni la conducerea treburi­ filă din zbuciumata istorie a
cale de materii prime şi diver­ ţirea aprovizionării şl deservi­ lor locale şl obşteşti. Zeci de plaiurilor zărăndene.
sificarea producţiei, lărgirea rii populaţiei. In judeţ func­ mii de cetăţeni participă la în­ Graţia şi tndemînarea, su­
cooperării cu Industria repu­ ţionează în prezent 1 788 de făptuirea angajamentelor luate A TALENTULUI S I VIR TU O ZITĂ ŢII pleţea şi gingăşia feminină
blicană, a crescut In mod sim­ unităţi comerciale, cu 1 100 mal în Întrecerea patriotică execu- şi-au dat intîlnire în progra­
ţitor producţia de materiale mult ca în 1950, Iar volumul tlnd lucrări de mare Interes mele de gimnastică artisti­
pentru construcţii, prefabricate de mărfuri desfăcut populaţiei obştesc care contribuie la ridi­ Cald Imn de slav & închi­ satul‘ s-a întins la vorbă, ra de Sus, Vărmaga, Rapolt, tecul „Din Bulzeşti pînă-n că şi dans modern susţinute
din beton, mobilă, obiecte de a crescut de pe9te 9 ori, ajun- carea gradului edllltar-gospodâ- nat patriei şi partidului, Fes­ la zicale şi ghicitori, la lu­ ori Brad vin in scenă cu un Găina“. de formaţiile şcolilor gene
uz gospodăresc şl s-au dezvol­ glnd tn acest an la 2 miliarde rese al oraşelor şl comunelor. tivalul cultural-artistic de la cru, dar şi la ctntec, joc şi întreg cortegiu de tradiţii De un succes deosebit s-au rale nr. 1 şi 4 Deva şi nr. 7
tat sectoarele care asigură o 788 milioane lei. Numai In acest an s-au execu­ Hunedoara a adus, pe scene­ voie bună. Feciorii cu cojoa­ locale impresionînd prin di­ bucurat şi virtuosul fluieraş Hunedoara. Şi, ca o bine­
gamă variată de produee ali­ Numai In actualul cincinal, tat prin contribuţia voluntară le casei de cultură şi clubu­ ce şi cuşme albe, fetele în­ namism, impulsivitate, prin din Orăştioara de Sus, Adri­ meritată recompensă adusă
mentare Industria locală din consiliile populare şl unităţile În muncâ şl !n bani a cetăţe­ lui „Siderurgistul’ o vibran­ cinse cu fote şi marame vioiciunea strigăturilor ca şi an Brujan, şi mesagerii mu­ miilor de pionieri ce au um­
judeţ produce Întreaga gamă subordonate lor au executat nilor din Judeţul nostru lu­ tă sărbătoare artistică ofe­ negre interpretau într-o co­ prin bogata desfăşurare sce­ zicii uşoare, Marius Pienaru, plut pînă la refuz cele două
de produse de panificaţie $1 Investiţii în valoare de 1 mi­ crări În valoare de pe9te 100 rită de pionierii din Bulzeş- regrafie susţinută de strigă­ nică. de la Şcoala generală nr. 3 săli de spectacole, urmărind
prestează un mare volum de liard 420 milioane lei. Din a­ milioane lei. Astfel, au fost e- tii de Sus, de la Almaş Să- turile şi clntecele grupului şi susţlntnd cu entuziasm e­
In timp ce dansul transil­
Lupeni, Mircea Chiseev, de
servicii pentru populaţie. cestea, pentru învâţămînt, cul­ lectrlflcate 16 eate, s-au con­ lişle, din Petrila-Cimpa, O- vocal, impulsivele şi osteni­ vănean tşi găseşte noi şi fe­ la Şcoala generală Dobra ş a. voluţia tuturor formaţiilor
O dezvoltare Însemnată a în­ tură şl sănătate s-au cheltuit struit 12 săli de Clasă şl 12 că­ răştioard de Sus, Rapolt ori toarele jocuri momîrlăveşti ricite întruchipări in inter­ şi interpreţii unor piese de intrate în concura, la „Side­
registrat In ultimii an! sectorul aproape 98 milioane lei O mine culturale, s-au construit Vărmaga, elevi veniţi din Aplauzele ritmice marcind pretarea cunoscutelor forma­ muzică cultă, Virginica Han- rurgistul", elevii Şcolii ge­
de gospodărie comunală şl lo- atenţie deosebită s-a acordat, şl reparat zeci de kilometri de zeci şi zeci de şcoli ale ju­ diferite puncte ale progra­ ţii ale Şcolii generale nr. 8 ganu (Şcoala generală nr. 4 nerale nr. 5 Petroşani au a­
străzi şl drumuri etc. O Im­
cativă. Aceste unităţi adminis­ paralel cu realizarea planului portantă contribuţie au adu«-o deţului. Freamătul înnoirii mului însemnau, de fapt, din Hunedoara, a liceelor Hunedoara), Barbu Florin, dus clipe de reconfortantă
trează In prezent aproape 97 0fl0. de investiţii, sistematizării o­ cetăţenii la combaterea şl în­ Hunedoarei s-a transmis fie­ stabilirea acelei atît de calde din Simeria sau Ghelar, pe Chiş Ion Ludovic şi Ion De­ destindere prin antrenan­
apartamente, faţă de numai 624 raşelor şl satelor. In prezent cărei formaţii, fiecăruia din şi binevenite comuniuni ar­ scena Casei de cultură ră­ mea. Reinttlnirea cu povesti­ tele numere prezentate tn o
cite erau 1n 1955. In urma mă­ toate oraşele din judeţ şi un lăturarea distrugerilor provoca­ cei peste 1 400 de interpreţi, tist-public spectator. Era a­ riginalul program <,Clrcus-
surilor luate s-a dezvoltat şi număr de 25 de comune au te de Inundaţii. soli fideli şi virtuoşi ai unor ceeaşi atmosferă de entu­ sună aceleaşi nostalgice dar torii artistici laureaţi la edi­ varietăţi" far Za Casa de
extins transportul în comun. planuri şl schiţe de sistemati­ Aceste două decenii reprezin­ străvechi tradiţii locale, ori ziasm care însoţise intrarea viguroase mesaje, muzicale ţia precedentă a festivalului — cultură, colegii tor de la
Dacă In 1950 existau 3 auto­ zare, Iar In toate localităţile tă o etapă bogată de realizări, purtători temerari ai mesa­ în scenă şi evoluţia arhai­ de data aceasta, ale Ţării Virginica Panduru, drama- Şcoala generală nr. 1 Petrt-
buze care deserveau un traseu rurale s-a Încheiat acţiunea de etapă care confirmă capacita­ jului bogat tn semnificaţii al cilor şi atît de deosebiţilor Moţilor. „£u sfnt fată de la tizind „Inspecţiunea“ Iui Ca- la au chemat la o plăcută şi
de 17 km, astăzi întreprinde­ perimetrare a vetrelor de sot. tea organelor locale ale pute­ ritmurilor artei moderne. dubaşi colindători de la moţi“ cintă cu mindrie Ta­ ragiale şi Ciprian Alic cu de neuitat călătorie muzical-
rile de gospodărie comunală încheierea procesului de coo­ rii de stat, competenta lor tn Almaş Sălişte, Burjuc ori mara Mocanu din Baia de monologul „Ion Prăştilă şi coregraflcă cu „Vaporaşul
dispun de un parc care nu­ perativizare şl măsurile luate conducerea treburilor economi­ Un repertoriu patetic (Slă­ Gurasada. Criş, iar Costică Jula din gîştele“ — a însemnat un Vacanţa“ pe valurile unul
mără 252 autobuze cu care e- de partid pentru dezvoltarea ce, sociale şl de stat locale vim România, Drag păminl Bulzeştii de Sus interpre­ fericit prilej de confruntare
fectueazâ transporturi în oraşe continuă a acestei Importante Congresul al X-lea al parti­ românesc, iubit drapel pio­ „Căluşarii“ din Orăştioa- tează, la fel de mtndru cin- cu veritabile speranţe ale ar- închegat şi adecvat viratei
pe o lungime de 555 km. In ramuri a economiei naţionale, dului a pus tn faţa întregului nieresc, Imnul lui Aurel spectacol de estradă — ambe­
ultimi! 20 de ani reţelele de au pus în faţa consiliilor popu­ popor obiective de mare Însem­ Vlaicu etc.) susţinut de for­ le veritabilă paradă a cfn-
apă au crescut dc peste 3 ori, lare aarclnl deosebit de Impor­ nătate care sînt menite să ri­ maţii corale prestigioase (Li­ tecului, veseliei, ghiduşiei şi
Iar cele de canalizare mai mult tant«. Râspunzînd direct de în­ dice ţara noastră pe noi trepte ceul din Haţeg, Liceul nr. 2 îndemînării.
de 9 ori. In aceeaşi perioadă făptuirea planului de stat fn ale civilizaţiei şl progresului Hunedoara, Şcoala generală Revărsare fluidă, plenară.
au fost electrificate un număr agricultură, consiliile populare multilateral în Înfăptuirea a- Dobra, Liceul Orăştie ş.a.) a talentului fi virtuozităţii,
de 352 sate, fată de 24 cite au sprijinit şl îndrumat unită­ cestul program grandios sarcini a deschis impresionanta ma­ festivalul cultural-artistic al
erau în 1950 şi s-a extins mult ţile agricole, pe toţi ţăranii Importante revin şl consiliilor S nifestare. Imbinînd melodia pionierilor şi şcolarilor a a­
reţeaua electrică din oraşe muncitori să dezvolte produc­ populare. îndrumate în perma­ cu mişcarea În scenă şi por­ tins, la actuala ediţie, noi
Tn baza atribuţiilor ce le re­ ţia agricolă vegetală şi animală, nenţă de organele şl organi­ tul, grupurile vocale din Si- culmi ale artei Interpretati­
vin, consiliile populare au im­ să valorifice şi să folosească zaţiile- de partid, consiliile mena, Dobra, Hunedoara ve pioniereşti. Este şi păre­
portante sarcini şl In realiza­ în mod raţional fondul funciar. populare Ist vor aduce întreaga sau Vaţa. de Jos refnuiau rea juriilor, a căror dificilă
rea programului de investiţii, Datorită grijii partidului şl sta­ lor contribuţie la înfăptuirea străLcchi melosuri populare. hotărlre este aşteptată cu ne­
în domeniul sistematizării şi tului a crescut continuu gra­ programului de Înflorire şl In timp cc pe scena Casei de răbdare pe cele mai îndepăr­
dezvoltarea localităţilor urbane dul de mecanizare şl de chimi­ dezvoltare a patriei noastre e­ cultură tulnicăresele din tate meleaguri ale judeţului
şl rurale In ultimele două de­ zare a agriculturii, ceea ee n laborat de Congresul al X-lea Bulzeştii de Sus ori cele din
cenii s-au construit şl dat în dus la obţinerea de succese In al partidului Acum, clnd „m- Baia dc Criş se chemau, in O nouă confirmare, aştep­
folosinţă aproape 48 000 apar­ dezvoltarea tuturor ramurilor versăm împlinirea n 20 de an! glasul domol şi vălurat al tată cu emoţie, o va repre­
tamente noi, nu fost moderni­ de producţie, la creşterea con­ de la crearea noilor organe nlc buciumului, la „Sidorurgis- zenta intîlnirea ciştiqătorilor
zate numeroase străzi şi dru­ tribuţiei agriculturii la apro­ puterii de stat, ne exprimăm tul" pionierii Şcolii generale hunedoreni cu cei din alte
muri. s-au Înălţat noi şcoli, vizionarea populaţiei cu pro­ convingerea că, sub conduce­ nr. 5 Vulcan se refugiaseră ă judeţe, ce va avea loc în
.spitale, dispensare şi alte edi­ duse agroalimentore şi a In­ rea partidului, consiliile popu­ şi îndemnau la o plină de luna martie la Arad, la faza
ficii social-culturale. Au fost dustriei cu materii prime Nu­ lare din Judeţul nostru vor de­ pitoresc şezăloore momirlă- pe zonă a festivalului, în fa­
construite. în ultimii 10 ani. mai în actualul cincinal, pen­ pune toată strădania pentru n ţa unui juriu republican.
peste 470 săli de clasă, au luat tru dezvoltarea agriculturii din fructifica 1n mod creator ex­ iieascâ. Intr-un decor de o Pitorescu! portului, coborîl din munţii Orâştîeî.e dublat de evoluţia scenică viguroasă a
fiinţă noi şcoli profesionale şl judeţ, s-au acordat fonduri ca­ perienţa acumulată tn cel 2n autentică rusticitate, „întreg micilor căluşari localnici. ' Foto : I. LEHOCZKI ILEANA LASCU
tehnice, licee xJe specialitate. In re însumează 5,2 milioane lei. de an! de existenţă, stlmulJnd