Page 100 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 100
4
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4971 ® JOI 31 DECEMBRIE 1970
iw ut s u n
Primirea de către preşedintele
Tradiţionalele urări de Aiul
Consiliului de Stat, tovarăşul
nou adresate conducătorilor
NICOLAE CEAUŞESCU,
Miting solemn consacrat celei de-a 50-a
a şefilor misiunilor diplomatice de partid şi de stat de aniversări a P.C. Francez
contribuit In mod esenţial la PARIS 30 (Agerpres) — In partidului, a făcut o amplă 400 000 de membri. In de i i
opera de refacere. v A o • • • I * sala „Mutualité“ din Paris a prezentare a activităţii Parti cursul întregii sale istorii, a
Sintem convinşi, domnule către pionieri şi şcolari avut loc marţi seara mitingul dului Comunist Francez, sub spus vorbitorul, P.C.F. a con
preşedinte, de necesitatea de solemn consacrat celei de-a liniind rolul acestviia în anii tinuat sA râmînâ partid al
a promova raporturi intersta clasei muncitoare, sâ exprime
Noi, toti, apreciem cu viu tale din ce în ce mai strinse 50-a aniversări a Partidului Frontului Popular, în timpul EDIFICIUL CEL MAI INALt
clasei
punctul de vedere al
Interes, a spus ambasadorul de prietenie şi colaborare, sc fi înălţat noi edificii in Comunist Francez. celui de-al doilea război mon muncitoare, a luptat pentru DIN LUME
Mitingul a fost deschis dc
dial şi in perioada postbelică.
Niecolo Moscalo, intervenţii pregătind în acest fel terenul dustriale, agrare, şcolare, cul
le. mesajele pe plan intern propice pentru instaurarea vi turale, CAre au înfrumuseţat Jacques Duclos, unul dintre In focul luptelor, a relevat el, instaurarea socialismului în
Celebrul „Empire Slu
ţară.
S> internaţional prin care, cu nei păci senine şi sigure in patria, au făcut ca viaţa po fondatorii P.C. Francez învâţînd şi din succese şi din Georges Marchais a eviden te1' nu mai este deja ce v
perseverenţă, excelenţa voas tre popoare. Fiecare dintre Câ partidul s-a născut porului român să devină mai In cuvîntarea rostită cu a greşeli. Partidul Comunist ţiat în continuare lupta P.C F. mai man edificiu um
Francez şi-a sporit rindurile.
tră a indicat calea şl ţinta ţările noastre, în măsura po în mai, îmbelşugată. cest prilej, Georges Marchais, lume. După ce a fosl cu V
întîlnirii şi a dialogului, a ra sibilităţilor şi a responsabili In primăvară Facem un bilanţ minunat, secretar general adjunct al ajungînd sâ numere astăzi pentru realizarea unităţii for noscut timp de 40 de au,
ţiunii şi a dreptăţii, a păcii tăţilor sale, îşi va putea adu Unul dintre copii 6e apro avem perspective minunate; ţelor muncitorcşU şi democra ca cel mai înalt zgirn
tice de stingă. El a
şi a fraternităţii!, a solidari ce contribuţia valabilă şi pie de conducătorii de partid putem. într-adevâr. să privim convorbirile care au salutat nori de pe planetă, »<• !'
loc
tăţii pentru convieţuirea po concretă la împlinirea scopu şi de stat, adresîndu-le ura cu încredere viitorul de aur In urma uriaşului val de proteste care a între P.C.F. şi Partidul Socia alt turn fn constructiv I'
poarelor. pentru soluţionarea rilor spre care aspiră omeni rea : al patriei noastre socialiste. list, ale căror prime rezultate il va deposeda de ace\t \
problemelor şi a conflictelor, rea ; libertatea, justiţia, dez Un partid şi o Românie ne Tineretul a adus o contribu au fost publicate recent. titlut acesta din urmă u
pentru realizarea celor mai voltarea economică şi socială sint dale sub soare ţie activă nlfituri de întregul cuprins întreaga lume In încheiere. Georges Mar tingind 418 metri fnălfi- V
înalte aspiraţii şi speranţe ale în cadrul independenţei. Două inimi ce bat în noi popor la aceste măreţe rea rne, adică cu doi metri \
popoarelor Cu aceste sentimente, vă împreună lizări ; putem spune că toţi chais a relevat interesul tot mai mult decIt „Empire
mai mare pe care tinerii din
Sintem martori al progre rog să primiţi, domnule pre- Fie-Ie viaţa ca pîinea copiii palrieî muncind şi în- Celor sase militant! basci Franţa îl manifestă faţă de State1'. Noul turn in \
selor necontenit înfăptuite de ţedinle. urările cele mai fier de bună ; văţind. insuşindu-şi cele mai învăţătura marxist-leninistâ şi construcţie in insula i
poporul român, bogat în mari binţi de bine pentru exce Sâ ne trăiască pnlria, nobile comori ale culturii, se f • dorinţa multora dintre aceştia Manhattan, la trei km v
valori umane. Şl după urmă lenţa voastră şi familie, pen partidul, poporul pregătesc cu temeinicie pen condamnaţi la moarte li s-a de a intra în P.C.F. Noi, a distanţă de „Empire Sta
rile nefericite ale gravelor tru colaboratorii dumneavoas Sâ aibă glorie steagul roşu tru a deveni constructorii de spus vorbitorul, nu vom înce te' va fi folosit ca prin î
inundaţii ce au încercat tră şi pentru nobila naţiune şi tricolorul, mîine ai .societăţii noastre so ta sâ întărim partidul nostru, cipal centru comercial
România, am asistat la inten română. (Cuvînlnrea decanu Sâ ne trăiască întru mulţi cialiste şi comuniste. pcriecţionînd metodele Iui de al New Yorlcului. Aici
sa voinţă de recuperare şi la lui corpului diplomatic a fost ani conducătorii Tot ceea ce facem în ţara comutat pedeapsa muncă şi sporind eficienţa se vor instala birourile \
admirabilele progrese în cîm- rostilă în limba română). Un grup de colindători se noastră este îndreptat spre acţiunilor sale. comerciale ale unor în
pul reconstrucţiei. Este ade A luat aj)oi ctivintul tova îndreaptă apoi spre tovarăşul bunăstarea şi fericirea po treprinderi internaţio
vărat câ solidaritatea de pe răşul Nicolae Ccairrscu. Ceauşescu şi-l sorcovesc porului, este menit să creeze MADRID 30 (Agerpres). — nale. Tot aici vor fi or
ste hotare s-a manifestat cu Preşedintele Consiliului de Aici, în faţa sediului Comi condiţii ca tineretul, copiii pa In urma uriaşului val de pro ganizate expoziţii, con
eficienţă, dar trebuie totuşi Stat, Nicolae Ceauşescu. şi tetului Central, mesagerii tu triei să trăiască tot mai bine. teste care a cuprins întreaga Situaţia din provincia chiliana grese fi conferinţe de
ceilalţi conducători români turor copiilor de pe pâmîntul ca pacea lor să fie asigurată. Jume împotriva înscenArii ju specialitate.
•ă recunoaştem câ minunatul diciare de In Burgos, celor şase
s-au întreţinut cordial cu şe românesc au exprimat, prin Dorim şi acţionăm ca nici
•fort naţional este cel care a fii misiunilor diplomatice. tradiţionalele urări de Anul un copil, nici un tînăr, nici militanţi basci condamnaţi Ia Cautín s-a normalizat
nou. gîndurile lor cele mai un bărbat sau femeie să nu moarte li s-a comutat pedeap ORAŞUL CEASURILOR
Cuvintul rostit bune, simţămintele cele mai inai moară pe cimpul dc sa. Hotărîrea a fost anvinţatâ CHILE 30 (Agci - adjunct. interne fundiarilor care SOLARE
SANTIAGO DE
trvil de
luptă. Avem mindria să spu
alese pentru partid şi condu
în urma reuniunii guvernului
Daniel
cerea sa. pentru poporul ro nem ră intrenga politică a spaniol, care a avut Ioc mier preş). — Situaţia Vergada, a decla au pus la cale a- Oraşul ceasurilor so
l.«curile armate a-
de tovarăşul mân harnic şi talentat, încre partidului şi guvernului nos curi după-amiazâ la Madrid din provincia chi- cia menţionata suprn ţăranilor. lare — astfel este denu
rat câ în provin
tru este o politică de pace.
de aur al
derea în viitorul
lianâ Cautin, un
arestaţi
Au fost
patriei socialiste, pentru fău de prietenie, de colaborare cu sub preşedinţia şefului statu de izbucniseră domneşte „linişte 13 moşieri. In mit tiiricenau, localita \
te turistică din apropie
toate ţările socialiste, cu toa
NICOLAE CEAUŞESCU rirea căruia generaţia de mii- te ţările lumii. Mesajul nos lui, generalul Franco tulburări ca ur absolută". La in cursul perchezi rea Weinheimulm (U.F. i 1
ne îşi va aduce aportul
de
mare a acţiunilor
guvernu
dicaţia
ţiilor efectuate, au
Potrivit legislaţiei spaniole,
a Germaniei). La fiecare
hărnicie şi inteligentă, conli- tru de prietenie a mers ta violente organiza lui. autorităţile fosl confiscate im pus intllneşti în acest o V
nuînd cu înaltă responsabili Moscova şi la Pekin, la Was cei şase condamnaţi sînt acum te de elemente provinciale an portante cantilâti
ţionarea acestor probleme. tate patriotică opera construc hington şi Paris, a mers în pasibili de pedeapsa imediat moşiereşti, s-a luat măsuri seve de arme şi muni răşel ceasuri solare. Pri \!
Sper Am câ ponte anul 1971 torilor de astăzi. Maroc şi Iran. în ţoale coltu inferioară : 30 de ani de deten normalizat. Minis- re împotriva lali- mul ceas de acest fel a s
va aduce lucruri mai bune, Pentru mările adresate de rile lumii, spre toate popoa ţie într-un penitenciar militnr. ţii- fost construit la Birke
în primul rînd în ce priveşte pionieri şi şcolari partidului, rele, mori sau mici, şi mai cu nau acum 30 de ani pe V
încetarea războaielor şi con seamă spre naţiunile care frontonul casei unui as
Aţi cunoscut şi cunoaşteţi conducătorilor săi. poporului luptă pentru eliberare naţio tronom amator. Curtnd
preocupArile guvernului, ale flictelor — ceea ce cred câ nr şi patriei noastre, a mulţumit, nală. pentru a pune capăt po Şi alţi locuitori au do
poporului român privind dez fi salutat cu entuziasm de în cuvinte calde, tovarăşul liticii de dominaţie şi agre NEW YORK. - Criticii de film prezentonţii colectivelor de rit să-şi aibă ceasurile
voltarea colaborării Interna toată lumea, — la încetâţenl- NICOLAE CEAUSESCU. siune. spre toate naţiunile ca new-yorkezi au acordat pelicu muncitori de la peste 100 de lor. Şi astfel din casă tn
ţionale. Intr-adevăr, România rea şi mai largă în relaţiile „Aş <lnrj ra. in numele Co re năzuiesc să trâiascA în lei de lung metraj „Five easy întreprinderi. Au fost dezbătute casă numărul ceasurilor
a acţionat şi acţioncazA con dintre state şi naţiuni a în- mitetului Executiv, al întregii prietenie şi în frăţie. pieces" premiul pentru cel mai principalele direcţii ale schim creşte, iar in prezent —
secvent In direcţia dezvoltării ci'ederii. a respectului reci conduceri de partid şi de stat. bun film al anului 1970. Reali bărilor in pionul economiei na pentru că şi in 1970 s-nti
proc şi a întrajutorării. Ceea
relaţiilor cu toate statele lu ce este de făcut în lume se să vă mulţumesc din inimă Doresc să vă urez, vouă, zatorul filmului, Bob Rafoelson. ţionale pe onul 1971 şi o fosl construit ceasuri solare
mii, fărA deosebire de orlndu- poate realiza numai în condi pentru urările adresate eu celor care aţi venit astăzi a fost apreciat drept cel mai ascultată iniormoreo ministru la Birkenau — numă
Ire socialâ ; ea a acţionat şi ţiile în care popoarele vor prilejul acestui sfirşit de on. aici, copiilor din patria noas bun regizor ol anului. Rofo- lui comerţului interior privind rul lor a ajuns la 100. Şi
po
tră socialistă, întregului
acţionează pentru a se stator colabora între ele, se vor în- partidului. poporului nostru, elson a obţinut cîtevo voturi oprovizionoreo actuală a pieţei. nici unul nu se aseamă
nici In viaţa internaţională patriei sociakiste. por, cele mai calde felicitfiri în plus faţă de cunoscutul re. nă cu celălalt ca formă
o noviă orientare, noi principii, trajulora, vor întemeia rela Intr-adevăr, constituie o cu prilejul Anului nou. Do gizor italian Federico Fellinî. ALGER. — Cu 7 ani înainte şi mărime.
ţii pe respect reciproc.
Alît
resc tineretului nostru, tutu
care sA excludă politica de do ţările mari cît şi ţările mici, minunată tradiţie a poporului ror copiilor viaţă fericită şi Cel mai bun actor de fi-lm a de data prevăzută în acordu \
minaţie a unui popor asupra alît cele mai bogate cît şi ce de a sărbători Anul nou. He fost declarat George Scolt rile franco-algeriene de la \ CEL MAI MARE TELESCOP
îmbelşugată ! Celor care sîn-
altuia, să asigure deplina ega le mai sărace Irebuie să în a ura eu acest prilej celor teţi şcolari, vă urez succese pentru rolul jucat in filmul Evian din 1962, Franţa a pus
litate între naţiuni şi între ţeleagă că pînă la urmă se dragi împlinirea dorinţelor la învăţătură şi note tot mai „Potlon", în timp ce titlul de capot prezenţei sale militare ) In primăvara anului
popoare. Sintem convinşi că poate asigura o lume mai bu lor de mai bine. Şi, ceea cc ceo mai bună actriţă a revenit a hotârhîior celei de-a 7-a in Algeria, informează ogenţia \ 1971 la Effelsberg (R.V.
numai prin respectarea aces nă numai realizând li-se o co este astăzi cel mai drag tu bune în anul viitor ; dacă se Glendei Jackson pentru rolul France Presse. Ultima sa boză ţ a Germaniei) va intra in
tor principii, prin promovarea laborare egală între toate na turor cetăţenilor patriei noas poate să aveţi toţi He Ia 9 în din filmul „Femei îndrăgostite". plenare a C.C. privind măsurile militoră in Algeria, ceo de la ; funcţiune cel mai mare
unor asemenea relaţii între ţiunile şi popoarele lumii. In tre este partidul — forţa con sus. (Copiii în coi răspund : de îmbunătăţire a situaţiei ma Bou-Sfer, situată la 20 km de > radiotelescop din lume.
state se poate crea un climat acest spirit şi cu aceste gîn- ducătoare a naţiunii noastre Vă mulţumim !). Doresc, tot SANAA. — Consiliul Naţional teriale a lamîliilor cu venituri oraşul Oron, a fost predată ( CofijtrucD’a uriaşă din
prielnic ’¡eludării subdezvol- duri intrăm în anul 1971. socialiste. Dc aceea şi in a odatA. să urez părinţilor şi •I Republicii Arabe Yemen a scăzute şi a celor cu mulţi co marţi armatei naţionale popu , oţel, prevăzută cu o o-
fraţilor voştri succese fot mai
* tării, ridicării nivelului de ci cest an gîndurile noastre, ale adoptat textul definitiv al Con pii, in lumina consultării cu re* lare algeriene. *t glindă parabolică, va fi
vilizaţie a tuturor popoarelor, Sper că dumneavoastră, ca tuturor, se îndreaptă spre mari. multă fericire, multă stituţiei. In cadrul unei reu- ^ dotată cu computere ca
sănătate !
statornicirii unei lumi a păcii reprezentanţi ai naţiunilor şi partid, spre patrie, spre po niun; speciale, preşedintele MOSCOVA. - In prag de an nou, la aeroportul Vnukovo t re vor dirija tn orice di-
ţi colaborării Internaţionale. statelor cu caic România în por, cârora le urâm realiza Ea mulţi ani !“. Consiliului prezidenţial, Abdul din Moscova a avut loc „intrarea in... aer“ a noului avion • recţie o antenă de lungi-
treţine relaţii diplomatice sau Cuvîntul secretarului gene Rahmon Irloni, o subliniat co
Vă mulţumesc pentru apre- de altă natură, veţi căuta să rea celor mai nobile dorinţi „adoptarea noii legi funda de pasageri „TU-154". Esle vorba de ceo de a „doua ge \ mea unui teren de fol-
verile care Je-aţi dat politicii faceţi cît mai binecunoscut — de făurire a unei vieţi îm ral al partidului este primit mentale a ţârii reprerintâ un neraţie“ a turbopropulsoarelor „TU-104", „IL-18", „AN-îO", i bal. Noua instalaţie va
î care România o desfâşoa- guvernelor şi naţiunilor dum belşugate şi fericite, de edi cu multă însufleţire, cu vii pas Important in lupta popo care şi-au ciştigat un meritot prestigiu. Noul aparat „tră J permite explorarea Uni
în această direcţie. In- neavoastră felul de a gîndi ficare a comunismului In şi pvitcrnice aplauze. dează" evident ,,caligrafia” celebrului proiectant de avi t versului dincolo de Ca-
y^pdevâr, şi în anul 1970 şi a acţiona al guvernului şi România. Momente emoţionante pen rului yemenrt angajat pe calea oane Andrei Nikolaevici Tupolev : motoorele cu reacţie se \ len Lactee, piuă la dis
,/ţnânia a Întreţinut şi dez- poporului român, eforturile Urări te adresate de copii, tru micii colindători. Ei sînt progresului". află amplasate in spate, două pe nacele pe piloni orizon- i tanţe de aproape 113 tri-
.oUat'.contacte cu multe state ce le depunem pentru dezvol de pionierii patriei constituie invitaţi de către tovarăşul RIO DE JANEIRO. - Un cli ta>li. strîns apropiate de corpul avionului, iar cel de-al trei ^ liarde km de Pămint.
pe toate meridianele globului tarea relaţiilor de colaborare şi ele un simbol al preţuirii Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi mat de incertitudine continuă lea, în interiorul porţii din spate a (uselajului.
nostru. Sperăm câ într-o a- şi prietenie dintre popoarele a tot ceea ce făurim ; ele re conducători de partid şi de să domneasca la Rio de ia-
numitâ măsură aceasta a în dumneavoastră şi poporul ro prezintă totodatA un simbol stat în sediul Comitetului
semnat şi o mică contribuţie mân, dorinţa noastră de a al faptului efi viitorul comu Central, oferindu-lî-se fiecă neiro in legâfurâ cu posibilita
la instaurarea în viaţu inter contribui astfel împreună la nist al ţării, al orînduirii ruia. aşa cum e datina stră tea eliberării incinte de Anul
naţională a principiilor» la ca realizarea nobilelor năzuinţe noastre este tineretul, este tot bună, mere şi covrigi, bom nou o ambasadorului elveţian,
re m-am referit. ale omenirii spre pace şi ceea ce constituie viaţă, tine boane şi nuci. Pionierii şi Giovanni Bucher, răpit în urmă
cu trei săptămîni. Oficialităţile
Din păcate, în lume mai prosperitate. reţe. Iată de ce apreciez ca şcolarii veniţi cu „Pluguşo- brozilieno aşteaptă oo răpitorii AN U L 1970 IN LUME
curge încă sînge, se mai duc In acest spirit, doresc să vă un simbol al tinereţii veşnice rul" sînt îmbrăţişaţi cu dra
războaie, deşi cu toţii, nu adresez dumneavoastră şi po a patriei şi poporului nostru, goste ; apoi. gazde şi oaspeţi sâ prezinte lista oedor 13 de
tream poate speranţa ofl anul poarelor dumneavoastră cele se fotografiază împreună. ţinuţi care vor înlocui pe cel
1970 va duce la încetarea mai bune urări de prosperi al comunismului, faptul efi Imaginile acestea vor fl păs cărora guvernul le-a refuzat,
războaielor şi conflictelor.. tate şi pace Vă urez multă pionierii, copiii ou fost cei trate peste ani şi ani. ca a sâptâmîna trecută, punerea »o
neuitat,
mintiri scumpe, de
La sesiunea -jubiliară a Or fericire şi succes în activita care ne-au adresat astăzi a aşa cum vor fi păstrate în libertate.
ganizaţiei Naţiunilor Unite ceastă urare. minte şi în inimi cuvintele
am exprimat pe larg părerile tea ce o desfăşuraţi. De ase Intr-adevăr, putem fi mîn- VARŞOVIA, - După cum a*
guvernului şi poporului ro menea. vă rog să transmiteţi ce le-au fost adresate de con nunţă agenţia P.A.P., Biroul
mân în legătură cu proble şi familiilor dumneavoastră dri de ceea ce am realizat in ducătorul ivibit al partidului
mele internaţionale şl cu cAi cele mai bune urări din par acest cincinal. Nu existfi Ju şi statului nostru, tovarăşul Politic al C.C. al P.M.U.P. s.a
le care ar putea duce la solu tea mea deţ, oraş, coinunfi unde sA nu Nicolae Ceauşescu. ocupat de aplicarea In viaţă
„Sint fericit că om mtîlnlt pe conduse de Partidul Comunist onul care o trecut de atunci, nuc", descris şl în foitetoonele avantajul nostru reciproc. Şl
preşedintele Consiliului de Stat Romon. timpul a fost bine folosit Pen poetului şl revoluţionarului nos dacă Imensele zguduiri de du
ol României, Nicolae Ceauşescu, Exemplul Românei confirmă tru lărgirea în continuare şi in tru Hristo Botev, fiind lăuda pă cel de-al doilea război
aici, la NoţiunHe Unite. Sint încă şi încă o dată adevărul tensificarea colobororii ¡n toa bilă. mondial au afectat pentru un
foarte onorot de oceostă între câ tocmai calea socialisto de te domeniile". Vizita la Bucureşti ne-a ofe timp oarecare această înclina
vedere. Am discutat împreună dezvoltare aduce popoarelor FRANZ JONAS rit posibilitatea de a foce cu ţie naturală, iată câ ostâii
probleme de principiu privind eliberarea outentică şi înflori Preşedintele Austriei noştinţă şi cu unele aspecte sintem, otit uniT cît şi alţii,
Naţiunile Unite. In cursul con rea forţelor creatoare — mo- ale vieţii culturale bogate a foarte hotărîţi să-i redăm acel
vorbirii a fost reliefat laptul leriole şi spirituale că a- „Vizita recentă pe care dele- României socialiste. mare ovînt care vine din a-
că sporirea rolului şi eficienţei ceostă cale face posibilă de goţîo Comitetului pentru prie Folosesc pritejul co ou oca- dîncuri.
O.N.U., precum şi aşezarea păşirea oricăror greutăţi şi în tenie şi relaţii culturale cu zio noului an sâ adresez în VîzHo dv. în Franţa reprezin
principiilor Cartei Ia baza po cercări". străinătatea din Bulgaria a fă- tă o strălucită mărturie a o-
liticii externe o statelor consti A. N. KOSTGHIN cuţ-o în România în vederea numele comitetuTu; şi al meu cestui fapt",
tuie factori de importanţă pri Preşedintele Consiliului semnării noului plan de apli personal calde urări coleg Mor
mordială pentru destinele pă de Miniştri al U.R.S.S. care a acordului cultural din noştri din România, fMnd ferm ^ GEORGE5 POMPKXXJ
cii în lume Punctele de vedere tre cele două ţări a urmai sem convins că vom depune ou to 1 Preşedintele Franţei
exprimate de preşedintele „încerc un sentiment de o nării Trotatului bulgaro-român „Sintem foorte fericiţi *ă
Nicolae Ceauşescu, poziţia ţă deosebită satisfacţie că reloţii- de alianţă şi aceosto o făcut ţii eforturi pentru extinderea remorcăm ©ă In utdmll ani re.
rii sole faţă de problemele vie iloţllle de prietenie ş1 colabo
ţii Internaţionale ou relevat în
că o dotă ca România acţio rare dintre China şl România
şl
s-ou dezvoltat necontenit
nează în cadrul O.N U. şi al In prezenţa conducătorilor de partid şi de stat in Irunte cu
altor foruri internaţionale ca un P ersonalităţi străine ao devenk mal puternice. Re tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Bucureşti şi-a deschis porţile
stat care simte pe umerii soi laţiile dintre ţările noostre sint primul Tirg internaţional. încă de la prima sa ediţie tirgul a
bazate pe principiile egalităţii
morile responsabilităţi ce de
curg din reloţîile internaţiona depline, respectukt; reciproc înregistrai un Inimos succes. Au participat peste 700 de lirme
pentru Integritatea teritorială,
le". „ respectului reciproc pentru su I din 30 de ţâri de pe tot globul.
EDVARD HAMBRO veranitatea, independenţa fi In fotografie : Conducători de partid şi de stat vizitind Tirgul
Preşedintele Adunării neamestecul jn problemele In International.
Generale a O.N.U.
terne ale altei ţări şl pe spri
jinul Internoţiona'lîst proletar
„Am admirat şi continuăm sa reoiproc şl pe afutorul reci
admirăm ascensiunea spre le dintre Republica Austria şi ca problemele examinate să fie colaborăril in domeniul oultu-
I progres a poporului român, Republica Socialistă Romănia abordate cu o mai mare res rol dintre ţările noastre vecine proc*. CIU EN-IAI
dragosteo sa de pace şi înţe au înregistrat o dervoltare ponsabilitate. Subliniez at şi prietene". Premierul Consîlioftfl de Slot
legere. Noi avem regimuri so- îmbucurătoare în cursul ulti mosfera deosebit de caldă şi IOSIF TOSKOV ol R. P. Chineze
cioI politice diferite, alianţe di milor ani. Fără îndoială, aceas creatoare in care s ou purtat Vicepreşedinte al Comitetului
ferite căroro le sintem fideli, tă dezvoltare o fost favorizată discuţiile şi excelenta primire bulgar pentru prietenie şi „Imi amintesc cu multă plă
dar avem şi o trăsătură comu de opartenenţa noastră lo a ce ni s-o făcut. Ambele părţi relaţii culturale cu cere de viilto pe oare am fă*
nă : dorim pacea. Şi noi, şi ceastă regiune jstorico-geagro- ne om exprimat dorinţa de o cut-o |n ţara dv. In calitate
dumneavoastră ne om multipli lico — spaţiul dunăreon — pre extinde schimburile culturale şi străinătatea de ministru ol afacerilor ex
cat eforturile pentru co ţările cum şi de legăturile tradiţiona de a le foce moi eficiente. In „Domnule preşedinte terne.
mici să-şî unească eforturile. F- le ale popoarelor noastre. Nu timpul şederii noastre in Capi Stabilirea, acum trei ani. a
xistă o colaborare fructuoasă trebuie insă să trecem cu ve- tala dv. am avut posibilitatea Ceauşescu, relaţiilor diplomotice şi dez
Există noţiuni ale căror ra
lo O N U. şi în aho orgonisme deieo strădaniile neobosite, sa facem cunoştinţă cu uriaşa porturi nu pot fi decit privile voltarea raporturilor noastre e
internaţionale". întreprinse de către personali construcţie de locuinţe Noile giate. Este, în cel mai înalt conomice au constituit baza
cartiere din Bolta Albă, Dru
PAUL STRUYE tăţile celor două ţări pentru a mul Toberei, Titan impresio grad, cazul Franţei şi al Româ pentru o continuă ¡ntensifîcore
Preşedintele Senatului din găsi cele moi bune forme de nează prin stilul tor arhitecto niei. generală a colaborării bilate In intreaga Japonie au loc
Belgia colaborare multilaterală şi de rale. Guvernul federal vo de puternice demonstraţii împo
a contribui. în comun, lo des nic modern şi prin bogăţia Istoria ne.a angajat pe o pune eforturi, co şi pînă a triva alianţei militare japono-
..Oomenii sovietici se bucură tindere şi la asigurarea pă spaţiilor verzi, privirea in ceasta cele de peste 20 de se cum. să promoveze schimburile americane şi a existenţei ba
cole, de cînd Roma ontică o
centrul oraşului Bucureşti ne-a
sincer de realizările poporului cii. fost atrasă de monumervtolo lăsat amprenta influenţei sole economice şi oulturole. Colobo- zelor militare americane pe
roman. Avintul economiei ţării Cu ocazia vizitei mele Iri olădire o noului hotel „Inter otit osupna limbilor noastre, rorea practică pe oare om sto- teritoriul japonez şi pentru re Poporul vietnamez duce o luptă diriâ împotriva agresorilor
dumneovooslră, succesele şti România, am avut posibilitatea continental" şi de cea o Tea cît şi asupra manierei noastre bijit-o fociliteazâ totodată în trocedarea Okinawei. americani.
inţei, dezvoltoreo culturii, toa să cunosc îndeaproape şi să trului Naţional, Este bine ştiut de a gîndi. Din ziua în care ţelegerea poziţiilor politice res In fotografie : Aspect de la In fotografie : Populaţia de pe teritoriile eliberate din Viet
te acesteo sint rod ol uriaşei opreciez succesele colaborării că edilii Bucureştiuluj se preo Romonio modernă o devenit pective ole ambelor ţări". una din manifestările împo
munci creatoare o clasei mun noostre in domeniile economic, cupă şi de vechile clădiri, in un stat independent, schimbu WILLY BRANDT triva existenţei boxelor milita namul de sud primeşte cu multă căldură pe ostaşii torţelor na
citoare române, a ţărănimii tehnico-ştiinţific şi cultural. Sini această privinţă iniţîativo flor de rile intelectuale şi umane nu Cancelarul federal ol R.F. a re americane in Japonia. ţionale de eliberare.
muncitoare, o intelectualităţii, bucuros să pot constata că, în restaurare o banului lui „Ma- ou încetat să se multiplice, în Germaniei
44 065
fedocţla |J adrotntaiafta ttaruhil , D o ra. ra . D r. Prau O n to . ar. I I ToW oono i 1 M 17 (I 1 1 1 « . TlporU i ln trop rln d «.o poligroflcfi Do ra.