Page 13 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 13
iwanioai io '»ivs
u v .
Veuo " COOW'W) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA»
I
(yon
| * Miting de solidaritate cu
lupta popoarelor din
Indochina I
8 Acţiuni ofensive împotri
va trupelor regimului
Lon Noi
B încheierea lucrărilor celei
I de-a 34-a convenţii a
Partidului Socialist din
4 PAGINI - 30 BANI i japonia i
ANUL XXII. Nr. 4948 VINERI 4 DECEMBRIE 1970
JUDEŢUL HUNEDOARA A ÎNDEPLINIT Delegaţia de partid şi guvernamentala română,
PREVEDERILE PLANULUI CINCINAL condusă de tovarăşul Ceauşescu,
s a inapoiai in Capitală
îndeplinirea, cu aproape o lună de zile mai devreme, a prevederilor planului cincinal la toţi indicatorii
constituie pentru oamenii muncii din industria hunedoreanâ un succes de mare prestigiu şi de o însemnată valoa BERLIN 3 (Agerpres). — Joi neberg, Erich Muckenberger. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Bâneasn, delegaţia a fost în-
re economică. dimineaţa, a părăsit capitala Gunter Mittag, Alfred Neu secretar general al Partidului timpinatâ de tovarăşii Emil
Industria hunedoreanâ. căreia îi revine un rol de prim rang în mecanismul complex al economiei naţiona R.D. Germane delegaţia de mann. Albert Norden, Paul Comunist Român, preşedinte Bodnaraş. Gheorghe Pană,
le, a furnizat în acest cincinal pe arterele vitale ale economiei, milioane de tone de oţel. laminate, cărbune, mi partid şi guvernamentală a Verner, de membrii supleanţi le Consiliului de SLat al Re Gheorghe Rădulescn, Virgil
nereuri de fier şi neferoase, produse chimice, materiale de construcţii, miliarde de kWh energie electrică şi im Republicii Socialiste România, ai Biroului Politic al C.C. al publicii Socialiste România, Trofin, Maxim Berghianu,
portante cantităţi de bunuri de consum. condusă de tovarăşul Nicolae P.S.U.G., Hermann Axen, Ge care a participat la consfătui Florian Dânâlache. Emil Drâ-
Răspunzînd cerinţelor vitale puse de către conducerea de partid şi de stat în faţa întreprinderilor indus Ceauşescu. secretar general al org Ewald, Walter Halbritter, rea de la Berlin a Comitetu gănescu, Janos Fazekas, Pe
triale, colectivele de muncă din industria hunedoreanâ şi-au pus în valoare întreaga lor pricepere, dăruire şi Partidului Comunist Român, Werner Jarowinsky, secretar lui Politic Consultativ al sta tre Lupu. Manea Mânescu,
abnegaţie pentru ridicarea calitativă a tuturor laturilor de activitate. Rolul hotârîtor în obţinerea acestor succese t-au preşedintele Consiliului de al C.C. a) P.SUG., Werner telor participante la Tratatul Dumitru Popa, Dumitru Po-
avut creşterea continuă a productivităţii muncii — prevederile cincinalului la acest indicator fiind îndeplinite cu Stat al Republicii Socialiste Lamberz, vicepreşedinţii Con de la Varşovia, s-a înapoiat pescu, Leonte Rău tu, Gheor-
un an mai devreme — îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea consumurilor materiale şi a cheltuielilor de pro România, care a participat la siliului de Miniştri al R.D.G.. joi la amiază în Capitală. ghe Stoica. Vasile Vilcu, Şte
ducţie. folosirea cu maximum de eficienţă a fondurilor materiale şi băneşti. consfătuirea de la Berlin a Alexander Abusch, Gerhard Din delegaţie au făcut par fan Voitcc, losiT Banc, Petre
In amploarea şl complexitatea sarcinilor economice din actualul plan cincinal, mineri! de la Lupenl, slderur- Comitetului Politic Consulta Weiss, Herbert Weiz. de Otto te tovarăşii Paul Niculescu- Blnjovici, Miron Constanti-
giştii de la Hunedoara şt Câlan. chimiştîi din Orâştie. energeticienii Mintiei s-au aflat întotdeauna în primele rîn- tiv al statelor participante la Winzcr, membru al CC. al Mizil. membru al Comitetu ncscu, Mihai Gere, Ion Ioniţâ,
duri Ei au promovat cu competenţă profesională tehnici şi tehnologii, metode moderne de organizare şl conduce Tratatul de la Varşovia. PS.U.G.. ministrul afacerilor lui Executiv, al Prezidiului Vasile Patilineţ, Ion Stânescu,
re a producţiei, ou depus eforturi maxime pentru a ridice realizările la cele mai înalte cote La aeroportul Schonefeld, externe al R D.G., şi alte per Permanent. secretar al CC. Mihai Mnrinescu. de membri
Muncitorii, tehnicienii, maiştrii şi inginerii din industria hunedoreanâ trăiesc momente de deplină satisfac delegaţia a fost salutată de soane oficiale. al P.C.R., Ilie Verdeţ. mem ai C C a) P.C.R . ai Consiliu
ţie şi de mîndrie profesională. Producţia suplimentaiâ, sporul de productivitate, beneficiile şi economiile suplimenta WiIii Stoph, membru al Bi Au fost prezenţi Nicolae bru al Comitetului Executiv, lui de Stat şi ai guvernului,
re ce se vor realiza pînâ la finele anului constituie o puternică bază de pornire pentru realizarea exemplară a roului Politic al Comitetului Ghenea, ambasadorul Româ al Prezidiului Permanent al conducători de instituţii cen
sarcinilor ce le revin în noul plan cincinal. ; Central al Partidului Socialist niei în R.D.G., şi membri ai C.C. al P.C.R.. prim-viceprc- trale şi organizaţii obşteşti
Unit din Germania, preşedin ambasadei. şedinte al Consiliului de Mi Erau de faţă dr Hani
tele Consiliului de Miniştri al ★ niştri. şi Comeliu Mânescu. Voss. ambasadorul R.D. Ger
R.D.G., de membrii Biroului Delegaţia de partid şi gu membru al C.C. al P.C.R, mi mane la Bucureşti, şi membri
Politic al C.C. al P.S.U.G E vernamentală a • Republicii nistrul afacerilor externe. ai ambasadei.
T E L E G R A M A rich Honecker, Gerhard Gru- Socialiste România, condusă de La sosire, pe aeroportul (Agerpres)
Comitetului Central al Partidului Comunist Român, DECLARAŢIE
A
•
V I • •
0
I
l l
I U
• •
•
•
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU privind problemele întărim securităţii
B u c u r e ş t i şi dezvoltării colaborării paşnice in luropa
Comitetul judeţean de partid Hunedoara, in numele comu îndeosebi a consumurilor specifice de cocs, metal, lemn de mină,
niştilor ol tuturor oamenilor muncii hunedoreni, raportează combustibili, energie şi materiale de construcţii. Punerea în Republica Populară Bulga Tratatului dintre U.R,S.S. şi ceput a acordului dc la Mün corespundă intereselor destin
derii în centrul Europei, pre
conducerii partidului şi stalului, dumneavoastră personal, mult valoare a acestor rezerve a condus la creşterea gradului de ren ria, Republica Socialistă Ce R.F,G. şi a parafării Tratatu chen, cu toate urmările cai-e cum şi necesităţilor popu
iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că industria judeţului nostru tabilitate a producţiei industriale, reflectată în obţinerea unui hoslovacă, Republica Demo lui dintre R.P P. şi R.F.G. Re decurg din aceasta. Disocie laţiei Berlinului occidental şi
a realizat cu aproape o lună mai devreme prevederile planului volum de beneficii suplimentare in valoare de aproape 400 mi crată Germană, Republica cunoaşterea situaţiei existente rea clară .şi definitivă a R.FG intereselor legitime şi dreptu
cincinal actual la producţia globală, producţia marfă, la produc lioane lei. Populară Polonă, Republica în Europa, statornicită ca re de acest dictat, care a în rilor suverane ale RD.G,
tivitatea muncii, beneficii şi (a export. Ultimul an al cincinalului se încheie, de asemenea, cu re Socialistă România. Republica zultat al celui de-al doilea truchipat politica hitleristă Participanţii la consfătuire
Succesul dobîndit de zecile de mii de siderurgici, mineri, zultate importante la toţi indicatorii pionului. Pe 11 luni, in Populară Ungară şi Uniunea război mondial şi al dezvol- tîlhâreascâ, ar contribui la şi-au exprimat convingerea
energeticieni, constructori din judeţ, sub conducerea organizaţii industria judeţului s-au realizat peste plan 44 100 tone cărbune Republicilor Sovietice Socia lârii postbelice, a inviolabili însănătoşirea situaţiei în Eu că convocarea conferinţei ge-
lor de partid, se integrează organic in tabloul marilor înfăptuiri net, 22 700 tone oţel, 6 600 tone laminate finite pline, 3 000 tone liste — reprezentate la con tăţii frontierelor actuale ale ropa şi la dezvoltarea relaţi neral-europene în problemele
obţinute de poporul nostru in opera de înflori re multilaterală a fier în minereu marfă, aproape 9 500 mc prefabricate din beton sfătuirea de la Berlin a Co statelor europene, respectarea ilor R.FG. cu ţările socialis securităţii şi colaborării ar
te.
principiului soluţionării liti
României socialiste. El constituie o nouă confirmare a justeţei, şi alte produse, exprimate printr-o producţie marfă vîndutâ şi mitetului Politic Consultativ giilor exclusiv prin mijloace reprezenta o nouă etapă ma
consecvenţei, caracterului ştiinţific şi realist al hotâririlor încasată în valoare de 215 milioane lei. Productivitatea muncii al ţărilor participante la Tra paşnice, nerecurgînd la forţă La consfătuire s-a constatat joră pe calea consolidării pă
partidului îndreptate spre dezvoltarea accelerată şi modernizarea înregistrează un spor de 2 850 lei pe salariat. S-a executat un tatul de la Varşovia — au sau la ameninţarea cu folosi că se creează premise pentru cii în Europa
forţelor de producţie, punerea mai deplină în valoare a marilor volum de investiţii de 2,35 miliarde lei, reprezentând 92,6 (a sutâ examinat situaţia creată în rea ei — toate acestea au o reglementarea altor probleme Datorită activităţii pregăti
resurse de care dispune economia românească, perfecţionarea din planul anual. Europa. însemnătate uriaşă pentru existente în Europa şi, în le toare desfăşurate pînâ acum,
organizării conducerii şi planificării economiei naţionale, in scopul Raportind aceste succese, colectivele de muncă, organele şi Consfătuirea constată cu destinele păcii europene, pen gătură cu aceasta, s-a expri sînt create în prezent premi
ridicării eficienţei activităţii, al creşterii bunăstării poporului. organizaţiile de partid acţionează cu intensitate, in sensul pre satisfacţie că eforturile depu tru viitorul paşnic al popoa mat speranţa că tratativele se suficiente pentru organiza-
Traducind cu fermitate in viaţă hotâririle partidului şi sta ţioaselor indicaţii cuprinse în expunerea dumneavoastră, mult se de ţările socialiste contri relor europene. Intrarea în care se desfăşoară în prezent
lului, muncind cu abnegaţie şi dăruire, colectivele de muncitori, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la recenta şedinţă a Comi buie în mod eficient la în vigoare a acestor tratate va în problema Berlinului Occi
tehnicieni, ingineri din întreprinderile judeţului au asigurat pe tetului Executiv ai C.C. al P.C.R. şi a guvernului, privind pregă sănătoşirea atmosferei pe con corespunde intereselor vitale dental sc vor încheia prin ICom-nuate I** pag. a 4 a)
parcursul actualului cincinal îndeplinirea exemplară a sarcinilor tirea celor mai bune condiţii pentru infâptuirea cu succes a tinentul european şi la înfăp ale tuturor statelor şi popoa realizarea unei înţelegeri re
stabilite. Raportăm că în judeţul Hunedoara se va realiza faţă prevederilor viitorului plan cincinal. Eforturile şi preocupările tuirea practică a principiilor relor ciproc acceptabile, care să
de prevederile cincinalului o producţie industrială in valoare de noastre sînt orientate spre dezvoltarea şi valorificarea mai supe coexistentei paşnice între sta Participanţii la consfătuire
peste 1,3 miliarde lei. Pe ansamblul cincinalului, industria hune rioară a bazei de materii prime, sporirea producţiei de oţeluri şi te cu sisteme sociale diferite şi-au exprimat în unanimita
doreanâ furnizează suplimentar economiei naţionale 712 000 tone laminate cu caracteristici superioare, creşterea productivităţii S-a constatat că. în ultimul te solidaritatea cu politica iu
fontă, 790 000 tone oţel, 30 000 tone laminate finite pline, aproa muncii, folosirea mai bună a maşinilor, utilajelor şi a torţei de timp. în relaţiile dintre state bitoare de pace a Republicii
pe 1 miliard kWh energie eleclri că, importante cantităţi de cupru, muncă, îmbunătăţirea calităţii producţiei, reducerea consumurilor le europene îşi croiesc tot mai Democrate Germane. întreaga Plenara Consiliului
plumb, zinc şi alte produse. materiale de cocs, metal, lemn, combustibili şi energie, ridicarea mult drum tendinţele spre evoluţie în Europa este o
In actualul cincinal, industria judeţului nostru a făcut pro rentabilităţii, a eficienţei întregii activităţi economice. destindere şi largă colaborare mărturie a faptului că fără
grese importante în domeniul ridicării calitative a activităţii e Asigurăm conducerea superioară de partid şi de stat, pe de bună vecinătate. participarea R.D.G. este im
conomice. Preocupările susţinute pentru utilizarea cu randament dumneavoastră personal, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Statele reprezentate la con posibil să se construiască e- Uniunii Naţionale a
sporit a capacităţilor productive, a forţei de muncă şi o timpului că minerii, siderurgiştii, energeticienii, constructorii, toţi oamenii sfătuire salută o asemenea e- dificml unei păci trainice în
de lucru se concretizează în îndeplinirea cu un an mai devreme muncii din judeţul Hunedoara, in frunte cu comuniştii, vor urma volutie a evenimentelor din această zonă Stabilirea de re
Republica Democrată Cooperativelor Agricole
a sarcinii de creştere a productivităţii muncii, ceea ce va deter cu încredere şi abnegaţie politica partidului, vor munci cu toata Europa, care corespunde in laţii de egalitate în drepturi
mina pînâ la finele cincinalului un spor de productivitate de peste energia, talentul şi dăruirea pentru a îndeplini exemplar preve tereselor tuturor ţarilor Eu între
52 000 lei pe salariat. S-a diversificat şi îmbunătăţit calitatea derile mobilizatoare ale viitorului cincinal, pentru a cinsti mă ropei. mari şi mici. asigură Germană şi alte state care,
producţiei de oţel şi laminate, s-au perfecţionat tehnologiile de reaţa sărbătoare a semicentenarului gloriosului nostru partid rii unei păci trainice în lu deocamdată, nu au stabilit a
fabricaţie, metodele de muncă, de organizare şi conducere, s-au comunist cu noi succese in înflorirea multilaterală a patriei mea întreagă. Ele intenţio semenea relaţii, inclusiv a de Producţie
făcut paşi importanţi pe linia reducerii cheltuielilor de producţie, socialiste. nează să contribuie şi în vii unor relaţii bazate pe nor
tor la lărgirea şi adîncirea mele unanim acceptate ale
relaţiilor reciproc avantajoa dreptului International ‘ între
Comitetul judeţean Hunedoara al P.C.R.. se cu toate statele din Eu R.D.G, şi R FC ., primirea Joi, a avut loc plenara Con direcţia aplicării Imediate a
ropa care, la rîndul lor, sînt
Naţionale a
gata să promoveze o politică R.D.G. în Organizaţia Naţiu siliului Uniunii Agricole de măsurilor cuprinse tn expu
tovarăşului
Cooperativelor
nerea
Nicolu*
nilor Unite şi alte organizaţii
de destindere a încordării in internaţionale în calitate de Producţie, consacrată dezba Ceauşescu. Dezbaterile au pri
ternaţionale. S-a subliniat din membru cu drepturi egale, terii şi stabilirii măsurilor lejuit un larg schimb de pă
Programul Universităţii serate MARTI 8 DECEMBRIE 1970 nou necesitatea respeclârii cu reprezintă imperative vitale pentru aplicarea hotâririlor reri în legătură cu sarcinile
stricteţe în relaţiile dintre ale vremii şi ar constitui o adoptate de conducerea parti ce revin uniunilor cooper;.
de marxism — leninism Deva Q Secţia economie anii I şi II — expunere comună in sala toate statele a principiilor in contribuţie majoră la cauza dului, cuprinse în expunerea tiste şi conducerilor coopera
comitetului municipal de partid. dependentei, suveranităţii, in securităţii europene şi inter tovarăşului Nicolae Ceauşescu tivelor agricole pentru înfăp
LUNI 7 DECEMBRIE 1970 tegrităţii teritoriale, egalităţii naţionale cu privire la îmbunătăţirea
• Secţia economie anul III - expunere in sala comitetului £ Secţiile estetică anul II şi istorie anul II) - expuneri în în drepturi şi neamestecului tuirea măsurilor adoptate de
Statele reprezentate la con
şi
municipal de partid. sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza'’. în treburile interne ale alto sfătuire sprijină In întregime organizării. planificării Lu conducerea partidului
conducerii agriculturii
Plenara a hotârît convoca
^ Secţia filozofie anii II şi III - expuneri In sălile şcolii £ Secţia politică externă anul I - expunere in sala cabi ra. cerinţa justă a Republicii So crările plenarei au fost con rea celui de-al II-lea Congrei
generale „Dr. Petru Groia". netului judeţean de partid. Participanţii la consfătuire cialiste Cehoslovace privind duse de tovarăşul Virgil Tro «ni Uniunii Naţionale a Co«
O Secţia construcţie de partid anul I - dezbatere în să au subliniat marea importan fin, membru al Comitetului perativelor Agricole de Pr
lile şcolii generale „Dr. Petru Groza". Programul începe la ora 18. recunoaşterea de către R.F.G.
tă Internaţională a încheierii ca nevalabil de la bun în- Executiv, al Prezidiului Per ductie în a doua jumătate a
manent. secretar al C C. al lunii mai 1971 şi a împutern:
P.C.R. preşedintele Uniunii cit Comitetul Executiv să dr-
Naţionale a Cooperativelor finltiveze proiectele de statut
Agricole de Producţie. al cooperativelor agricole ilr
Au participat membri' al producţie, al Uniunii Naţu
Consiliului
Uniunii, ai Co
nale şi al uniunilor judeţenr
JUBILEUL CliUIENAR El UZII „VltTOBIA“ IM mitetului Casei de pensii şi ale cooperativelor agrirole P*
ai Comisiei de revizie, pre
producţie, al Casei de pensii
dezbaterii
şedinţi şi vicepreşedinţi ai u
şi să le supună
niunilor judeţene, activişti ai
Uniunii Naţionale. publice.
Plenara a stabilit, de as*
„Ce sint luminile acelea ?" Ne-a întrebat cu regretul an de an mai multă fontă, le de frunte ale siderurgiei La lucrări au luat parte menea, ca întreaga activitate
întrebarea îmi stăruie încă strecurat In glas. Poate pen an de an mai mult semicocs, româneşti. Atestat stau cele tovarăşii Vasile Vilcu, mem de pregătire a congresului A
în minte Poate pentru că tru că se despărţea prea re mai multe piese, radiatoare. patru diplome dc întreprin bru al Comitetului Executiv aibă ca obiectiv principal -
nu mi-am pus-o. Sau poate pede de ele. S-ar putea cita cifre. Cifre dere evidenţiată pe ramură al C. C. al P.C.R., vicepre plicarea în toate unităţile
pentru că omul a repetat-o — Luminile acelea sfnt dc ieri, şi de ^i2i, cifre de obţinute de siderurgiştii de şedinte al Consiliului de Stat. gricote cooperatiste a hotă» -
de mai multe ori. „Dar lu Călanul — li răspunse ci mtine. Cifre realizate, în pe malul Streiului, diplome losif Banc. membru supleant rilor conducerii partidului
minile acelea violete ? Şi a neva. De acum înainte, pen scrise în cronica uzinei de le ¿ft^întreprindere fruntaşă al Comitetului Executiv al pregătirea temeinică a noul ii
celea de departe de tot ?“ Le tru el, Călanul va fi sinonim către jurnaliştii şi turnătorii pe ramură cucerite — aces C.C al P.C.R., vicepreşedinte an de producţie, executanta
urmărea extaziat de la gea cu acele grăunţe de soare de ieri şi de azi. Cifre mari ta e cuvîntul — in anii 1965 al Consiliului de Miniştri, re în cele mai bune condiţii a
mul vagonului... presărate in noapte. Pentru ai căror autori dc ieri — şi 1967 iar drept încununare prezentanţi ai unor ministere lucrărilor din etapa actuală
Le văzusem de sute de ori. noi, hunedorenii, Călanul e turnătorul lon Dudaş, lăcă a cjorturilor depuse pentru şi altoi- instituţii centrale. Plenara a adoptat modifi
Pentru noi, hunedorenii, lu sinonim cu fonta, cu semi- tuşul Ladislau Erdci şi mulţi îndeplinirea exemplară a In cadrul dezbaterilor, par- cări la statutul Casei de pen
minile acelea înseamnă jur cocsul, cu radiatoarele, cu tovarăşi de-ai lor —, autori sarcinilor an dc an, in 1970 Licipanţii au dat o înaltă a sii în legătură cu majorare#
nale, semicocserie, oraşul nou, lingotierele, cu utilajele şi de azi — loan Hodorog, decorarea Uzinei „Victoriam preciere măsurilor adoptate pensiilor membrilor cooper -
ceva intrat în cotidian. Pen maşinile pentru industria si loan Dontea, Dionisie Dan- Călan cu „Ordinul Muncii** de conducerea partidului, mă tori şi a stabilit măsuri ir,
tru omul acela... derurgică. Pentru că ele se ciu, Emeric Felzer, Doinei clasa /. suri pe care le consideră de vederea plătii acestora înct»-
— Aici, la dumneavoas nasc aici, pe malul Streiu- Frenţoni, Andrei Ilie, Ero- Este una dintre măreţiile o importanţă deosebită pen pînd cu luna ianuarie 1971
tră, In Hunedoara, parcă te lui, unde omul a plămădii nim Pescar, Constantin Pln- plaiurilor hunedorene, măre tru progresul agriculturii coo In încheierea lucrărilor a
simţi mic pe Ungă atltea mă încă de acum un secol fonta zaru, luliu Varga, Nicolae ţii care entuziasmează prin peratiste şi şi-au exprimat luat cuvîntul tovarăşul Virr
reţii. Mai sint multe 7 Pentru că in ultimul sfert Zaharia şi mulţi alţii — ou conţinutul lor bogat in dă convingerea că acestea cre Trofin.
„Mai sînt. Sint multe' — din vîrsta de un veac a uzi adus uzinei numele pe care l ruire umană, in abnegaţie şi ează condiţii pentru partici Intr-o atmosferă însufleţiţi
i-am răspuns in gind. Părea nei „luminile acelea“ au poartă pe drept cut;irit .* pasiune, atribute care dau parea mai activă a ţăranilor participanţii la plenară au
copleşit şi nu se putea dez strălucit din zi în zi cu in ..VICTORIA". Pentru că, de strălucire Culaiitilui cooperatori la activitatea de adoptai în unanimitate text tl
lipi de constelaţia ce rămt- tensitate tot mai mare. fapt, acest ultim sfert de — Ce sint luminile ace producţie, a mecanizatorilor unei scrisori adresate Com -
Nu, nu e vorba de meta veac aureolează vîrsta de lea 7 — stăruie întrebarea şi a specialiştilor, pentru ob telului Central al Partidul..i
nea în urmă, strălucind in un secol a uzinei cu o succesi — ÎMminile acelea, grăun ţinerea unor cantităţi sporite Comunist Român, tovarăşul if
noapte. fore, ci de strălucire Cn cel une de victorii, din ce în ce ţele de soare semănate de de produse vegetale şi ani Nicolae Ceauşescu, secretar
— Ce sfnt luminile ace mai strict înţeles al cuufn- mai mari, care au înscris co om In noapte, sini Călanul. maliere. Vorbitorii au sub general a) Partidului Comu
lea ? tufui. Aceasta a însemnat lectivul ca pe unul dintre ce SIMION POP liniat, de asemenea, necesita nist Român.
tea concentrării efortui-ilor în (Agerpres)