Page 15 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 15
C L Á C A M B O D G I A
privind problemele întăririi securităţii Acţiuni ofensive împotriva Pnom Penh „au fost mal mult
decît surprinse" cînd au aflat
că forţele populare de rezis
tenţă cambodgiene controlea
trupelor regimului Lon Noi ză o regiune extrem de întin
şi dezvoltării colaborării paşnice în Europa de Pnom Penh.
să, aflîndu-se la 30 km nord
PNOM PENIi 3 (Agerpres). securitate al capitalei, situat
Forţele populare de rezis la 30 km de oraş, desfăşoară
multilaterale, cu participarea ferinţei guneral-curopene. vitatea periculoasă. In legă Consfătuirea reafirmă pozi tentă din Cambodgîa conti in prezent lupte de hărţuire
tuturor statelor interesate. Nu există nici un motiv de tură cu aceasta, s-a atras a ţia expusă în Declaraţia de Miting de solidari
IS 3 K X O Pentru aceasta s-au şi pro a tărăgăna convocarea con tenţia asupra activizării la bucureşti din 1966 în pro nuă acţiunile ofensive impo- cu unităţile regimului Lon
Presse
triv4 trupelor regimului Lon
nunţai multe state europene. ferinţei. de a pune anumite cercurilor agresive ale NATO. blemele securităţii europene, Noi în mal multe provincii Noi. Agenţia France provincia tate cu lupta
că în
relatează
Participanţii la consfătuire condiţii prealabile. Mişcarea a acţiunilor provocatoare ale destinderii şi dezarmării. ale ţârii Agenţiile de presă
rea unei asemenea conferinţe. au luat cunoştinţă cu satis pentru securitate şţ colabora forţelor revanşarde şî milita Participanţii la consfătuire relevă că forţele patriotice Kompong Cham forţele popu popoarelor
lare au neutralizat prin bom
S-a conturat, în genera), or facţie de noua Iniţiativă a re pe continentul european riste din R.F.G., asupra în au exprimat hotârîrea parti deţin iniţiativa operaţiunilor bardamente continue de ar
dinea de zi. a fost definită guvernului Finlandei privind capătă un caracter tot mai cercărilor necontenite făcute delor şi guvernelor ţârilor lor militare, distrugînd multe din Indochina
componenta participanţilor In organizarea la Helsinki a u larg şi de masă. Statele so dinafară de a frina dezvol de a înfăptui şi în viitor ac puncte de rezistenţă ale ina tilerie batalioanele inamice
cu un efectiv de 30 000
de
conferinţă, s-a pus o bază nor înlîlniri pregătitoare ale cialiste participante la cbn- tarea proceselor favorabile pe ţiuni comune puse de acord micului şi înaintînd rapid oameni şi înaintează extrem PARIS 3 (Agerpres). —
largă pentru înţelegerea re reprezentanţilor tuturor state st'ătuire sint hotârîte să facă continentul european. A fost oe arena internaţională în in spre capitală. Patrioţii cam- de rapid spre sud. Răspunzînd apelului Parti
ciprocă şi asigurarea unor re lor interesate, în problemele tot ce depinde de ele pentru exprimată încrederea fermă teresul asigurării securităţii bodgieni, care au atins încă Observatorii politici din ca dului Comunist Francez, la
zultate pozitive ale conferin legate de convocarea confe ca voinţa de pace a popoare că forţele iubitoare de pace trainice în Europa şi în în de la începutul acestei sâp- pitala cambodgianâ afirmă că Paris a avut loc un miting
ţei. încheierea punerii de a rinţei ceneral-europene Sta lor europene să fie transpusă din Europa sînt capabile să treaga lume. In acest scop.
cord a tuturor problemelor tele reprezentate In consfă in viată. înlăture obstacolele create de fiecare dintre ei va continua tâmîni aşa-zisul perimetru de autorităţile militare de la de solidaritate cu lupta po
La
poarelor din Indochina.
legate de convocarea confe tuire declară că sînt de acord Participanţii In consfătuire adversarii păcii şi prin efor să promoveze o politică ac miting, care a reunit aproxi
rinţei necesită în prezent, ală să participe la asemenea în , constată că advers,ar ii destin turi unite să rezolve sarcina tivă de pace. de destindere a mativ 2 000 de persoane, au
turi de contacte bilaterale, lîlniri chemate să contribuie derii şi colaborării paşnice în asigurării unei păci trainice încordării şi de largă colabo luat parte Xuan Thuy, şeful
desfăşurarea de consultări la pregătirea practică a con Europa nu şi-au încetat acti în această regiune a lumii. rare internaţională. delegaţiei R. D. Vietnam la
Conferinţa cvadripartitâ in.
problema Vietnamului. Chau
D E C L A R Sene, ministru însărcinat cu
misiuni speciale al guvernu
lui regal de uniune naţională
din Cambodgia, Thi Binh,
ministrul de externe al Gu
vernului Revoluţionar Provi
in legătură cu agravarea situaţiei in regiunea Indichinei zoriu al Republicii Vietna
mului de Sud.
In cuvîntările lor, partici
panţii au criticat politica es
Republica Populară Bulga mentelor aeriene şi de artile renaşterea militarismului ja nul ţârilor socialiste frăţeşti, dinafară, calea propriei lor caladării războiului dus de
ria, Republica Socialistă Ce rie asupra teritoriului Repu ponez şi a politicii lui ex al tuturor forţelor iubitoare dezvoltări, in conformitate S.U.A. în Indochina, exprî-
hoslovacă, Republica Demo blicii Democrate Vietnam, pansioniste Cercurile milita de libertate din lume. cu interesele şi aspiraţiile lor mîndu-şi în acelaşi timp so
crată Germană. Republica care a permis să se înceapă riste americane şi marionete Propunerile constructive a- naţionale. Acţionînd în spi lidaritatea cu lupta dreaptă
Populară Polonă, Republica tratativele cvadripartile de la le de la Seul organizează ne vansale de către Guvernul ritul principiilor internaţio a popoarelor din această re
Socialistă România. Republi Paris pentru reglementarea întrerupt provocări împotriva Revoluţionar Provizoriu al nalismului proletar, apărind giune a lumii, precum şî cu
ca Populară Ungară şi Uniu problemei vietnameze. Foar R.P.D. Coreene. S.U.A. au ex Republicii Vietnamului de cauza păcii şi progresului, ţă acele forţe din S.U.A. care
nea Republicilor Sovietice te recent, aşa-zisul program tins ajutorul militar acordat Sud şi sprijinite de către gu rile socialiste vor" acorda şi se pronunţă pentru încetarea
Socialiste — reprezentate la de reglementare paşnică în clicii eiankaişiste, menţin ba vernul Republicii Democrate în viilor întregul lor sprijin războiului de agresiune din
consfătuirea de la Berlin a Vietnam, trîmbilal de preşe zele lor militare in Insula Vietnam au dat şi dau con popoarelor îndochineî pentru Peninsula Indochina. Tot
Comitetului Poiitîc Consulta dintele S.U.A. s-a dovedit a Taîwan, care aparţine Repu ducătorilor Statelor Unite po respingerea intervenţiei ar odată, ei au protestat împo
tiv al statelor participante la fi în realitate doar un para blicii Populare Chineze Ele sibilitatea de a pune capăt mate imperialiste. triva recentelor bombarda
Tratatul de la Varşovia — nu van pentru continuarea şi lăr nu împiedicat cjjn nou resta conflictului, du a înceta ruşi Eî se pronunţă şi se vor mente ale aviaţiei americane
examinat situaţia care se cre girea agresiunii. bilirea drepturilor legitime noasa aventură colonială în pronunţa în sprijinul efortu asupra teritoriului R.D, Viet
ează în Peninsula Indochina. Continuarea războiului tîl- ale Republicii Populare Chi care şi-au atras ţara. Retra rilor întreprinse de guvernul nam.
In ultimul timp, S.U.A, au hâresc în Vietnamul de sud. neze la O.N.U. Anumite gerea totală şi necondiţiona Republicii Democrate Viet
întreprins noi acte de agre extinderea intervenţiei arma cercuri din S.U.A. presupun, tă a trupelor americane din nam, Guvernul Revoluţionar
siune împotriva Republicii te in Laos. încălcarea neutra probabil, că, cu cît vor atrage Vietnamul de sud. intr-un a Provizoriu al Republicii Viet
Democrate Vietnam, sâvîrşind lităţii şi agresiunea împotriva mai multe ţări în jocul lor numit termen, crearea unui namului de Sud, de forţele că intre Chile şî Uniunea So
o serie de atacuri masive a Cnmbodgiei. noile raiduri periculos îndreptat spre agra guvern provizoriu de coali i VIENA - Ambasadorul j vietică a fost semnat un acord
supra teritoriului Republicii barbare asupra Republicii De varea situaţiei internaţionale, ţie, pe baza propunerilor gu patriotice din Laos şi Cam- j României la Viena, Dumi* j pentru colaborarea culturală şî
Democrate Vietnam. mocrate Vietnam — toate a cu atît le va fi mai uşor să-şi vernelor Republicii Vietna bodgia. pentru realizarea u j tru Aninoiu, a inmînat i ştiinţifică. Cele două ţări vor
Aceste acţiuni insolente ale cestea sînt verigi ale aceluiaşi atingă scopurile lor imperia mului de Sud şi Republicii nei reglementări politice cît j miercuri un dar în cărţi 1 forma o comisie care va ela
bora un plan ol schimburilor
imperialismului american au lanţ. sînt părţi componente liste Pe această cale S.U.A. Democrate Vietnam, reprezin mai rapide în regiunea Indo- ; româneşti Universităţii din i între cele două ţări în dome
trezit o adincâ indignare şi ale aceleiaşi politici, a politi pot să cunoască doar noi tă calea realistă pentru rea chinei. j Grai. Conducerea unîver- j niul cercetării, ştiinţei, educa
revoltă în întreaga lume. cii de înăbuşire a mişcării de insuccese şi eşecuri. lizarea unei reglementări po Ţările socialiste cred cu j sitoţii o mulţumit călduros j
S.U.A. nu numai că demon eliberare naţională, a politi încercările imperialiştilor a litice rapide în Vietnam. fermitate în triumful cauzei j în numele profesorilor şi j ţiei, medicineî, artei, radioului
strează din nou lipsa lor de cii de dictat grosolan impe mericani de a înfrînge voinţa Participanţii la întîlnîre drepte pe care o apără po | studenţilor pentru acest '. şi televiziunii.
dorinţă de a tine seama de rialist, de a impune popoare poporului vietnamez, de a-1 condamnă în mod hotărît ac poarele Vietnamului, Laosu- i dar. j
normele general recunoscute lor pretenţiile lor prin forţa intimida şi îngenunchea au ţiunile agresive ale S.U.A. Ei lui şi Cambodgiei şi cheamă j In aceeoşi zi, amboso- j CAPE KENNEDY - Forţele
ale relaţiilor dintre state su armelor. eşuat. Politica S.U.A. se află îşi reafirmă solidaritatea cu guvernele, organizaţiile poli ; dorul romon o fost primit > aeriene ale S.U.A. au experi
verane. dar şi anulează pro Nu este înlîmplător faptul în fata unuia dintre cele mai popoarele Vietnamului. Lao- tice şi obşteşti din toate ţă ; de guvernatorul landului j mentat o rachetă „Mînuteman-
priile lor promisiuni. Guver că. în- acelaşi timp. S.U.A. mari eşecuri. Cu cît îşi ex sului şi Cambodgîei. care rile cărora le sint scumpe in j Stiria, Josef Krainer, şi de j 3", dotată cu trei ogive distinc
nul american a încălcat în sporesc încordarea şi în re tind S.U.A. intervenţia. cu luptă pentru libertatea şi in teresele păcii şi libertăţii po | primarul oraşului Groz, ; te core şl-ou atins obiective
mod cinic angajamentul său giunea Orientului îndepărtat. atît este mai holărîtă riposta dependenta lor. pentru drep poarelor să-şi> intensifice spri j Gustav Scherbaum. Au j sloviei el va purta convorbiri le într-o zonă din Atlanticul
privind încetarea deplină şi Ele incurajeoză acele forţe eroicului popor vietnamez, tul sacru de a-şi hotărî sin jinul acordat luptei popoare j fost vizitate în continuare j cu membri oi guvernului şi cu de sud-est, la aproximativ 8 000
necondiţionată a bombnrdn- tlin Japonia care sint pentru care arc de partea sa sprîji- gure. fără nici un amestec lor din Indochina. i uzinele Andritz. care între- j specialişti iugoslavi cu privire km de Cape Kennedy.
î ţin reloţil economice cu j la comerţul internaţional cu Construireo acestei orme
Pentru instaurarea unei păci trainice j întreprinderi româneşti. j produse agricole, liberalizarea continuă să provoace nelinişte
şi nemulţumire îp, S.U.A. ,$6
politicii de comerţ exterior,
precum şi in legâturâ cu po
PARIS - I. Zagradmk, pre- ziţia S.U.A. privind rolul agri relevă, pe de o porte, că esţe
îndoielnică eficienţa ei, iar, pe
şi a securităţii în Orientul Apropiat şedinţele Comitetului federal culturii în comerţul internaţio de alta că construcţia unor
pentru industrie al R.S, Ce*
hoslovace, şi-a încheiat vizita nal. asemenea rachete ar putea pe
riclito succesul tratotivelor o*
Republica Populară Bulga aceasta, tinînd cont de impor nă — se pronunţă pentru înr pretenţii, ori nu va fi pace. împotriva regimurilor arabe oficială în Franţa, informează SANTIAGO DE CHILE - La mericono-sovietice privind li
ria, Republica Socialistă Ce tanţa internaţională a aces deplinirea tuturor prevederi Nu de mult, această politică progresiste sînt sortite eşecu agenţia CTK. In timpul vizitei, Santiago de Chile s-a anunţat mitarea înarmărilor strategice.
hoslovacă. Republica Demo tei zone. lor rezoluţiei Consiliului de a fost condamnată încă o da lui. In legătură cu aceasta, ei el a purtat convorbiri cu Fran
crată Germană, Republica Avem de-a face cu două li Securitate din 22 noiembrie tă la cea de^a 25-a sesiune a exprimă profunda lor satis cois Xovier Ortoli, ministrul
Populară Polonă, Republica nii opuse în ceea ce priveşte 1967, care reprezintă baza Adunării Generale a O.N.U. facţie faţă de declaraţiile dezvoltării industriale şî cer I ! i
Socialistă România. Republi problemele Orientului Apro pentru restabilirea păcii în Toată răspunderea pentru conducătorilor Republicii A cetării ştiinţifice ol Fronţeî, şi
ca Populară Ungară şi Uniunea piat. Prima linie este cea ur Orientul Apropiat. Ca primi faptul că regiunea Orientului rabe Unite. în sensul că ei cu reprezentanţi oi cercurilor j RIO DE JANEIRO — Noul preşedinte al Mexicului, Luis | t
Republicilor Sovietice Socia mată consecvent pentru rea paşi practici, ei insistă asu Apropiat continuă să rămină intenţionează să urmeze ne economice franceze în proble i Echeverría Alvarez a declarat că ţara sa va continua „Po- j
liste — reprezentate la con lizarea prin mijloace politice pra stabilirii de contacte şi unul dintre cele mai pericu abătut linia pe care R.A.U. a me legate de oplicareo prac | litîca externă bazată pe principiile neintervenţiei şi auto- I
sfătuirea de la Berlin a Co a unei reglementări care ar ducerii de tratative între loase focare de încordare din promovat-o în timpul vieţii tico a acordului privind coope determinării", In ce priveşte politico internă, el a promis j
mitetului Poiitîc Consultativ garanta fiecărui popor din O părţile aflate în conflict, lume cade asupra forţelor im preşedintelui Gamal Abdel rarea industrială, pe care ce să impulsioneze dezvoltarea economică .,Pr!ntr-o prudentă j
al ţărilor participante la rientul Apropiat, inclusiv po prin intermediu] ambasado . perialismului internaţional, Nasser, se pronunţă pentru le două ţâri l-au semnat în şi echilibrată asociere o intereselor naţionale cu copito- I
Tratatul de la Varşovia — porului Israelului, o existen rului Jarring, reprezentantul în primul rind asupra celui rezolvarea politică a conflic februarie 1970. lurile străine". Cu oceloşi prilej, Echeverría o afirmat că I
au examinat situaţia din O tă naţională independentă, in special a) secretarului- gene american. Cercurile conducă tului din Orientul Apropiat, j „este reprobabilă atitudinea oamenilor de ofaceri mexi- !
rientul Apropiat şi au adop condiţii de securitate, ar face ral a) O.N.U. toare militariste din Israel, împotriva imperialismului in BELGRAD - Secretarul de i eoni care îşi vînd proprietăţile străinilor". j
tat în legătură cu aceasta ur ca frontierele lor să fie sigu Cea de-a doua linie este în care se fălesc cu planurile ternaţional, pentru indepen stat pentru agricultură al i Noul preşedinte o anunţat şî lista cabinetului. Tot¡ mî- :
mătoarea declaraţie : re, ar permite ca toate forţe dreptată spre menţinerea lor de cotropire, cu progra denţă, libertate şî progres, S.U.A., Clifford Hardin, a so j niştrii sînt membri ai Partidului Revoluţionar Instituţional j
In Orientul Apropiat se le. resursele şi energia lor să prin orice mijloace şi anexa mul de construire a „marelui pentru prietenie cu ţările so sit in fruntea unei delegaţii care guverneoză Mexicul fără întrerupere din 1929, por- j
menţine o situaţie periculoa fie îndreptate spre satisface rea teritoriilor ocupate ale Israel". în fapt lovesc în in cialiste, pentru pace şi înţe de experţi in domeniu) agricul j tofoliile principale fiind deţinute în continuare de titularii ,
să pentru cauza păcii. De mai rea nevoilor lor vitale. Dar statelor arabe, spre menţine teresele vitale ale poporului legere internaţională. turii şi comerţului internaţional i lor anteriori, i
bine de trei ani, trupele is- nu poate fi pace în Orientul rea încordării în Orientul A israelian. ia Belgrad, informează agen
raeliene ocupă teritorii arabe. Apropiat pînâ cînd trupele propiat, spre răsturnarea re Consfătuirea îşi exprimă Participanţii la consfătuire ţia Tanlug. In capitala !ugo-
Politica imperialistă promo israeliene nu vor pleca din gimurilor progresiste arabe încrederea că încercările ţă reafirmă că sînt gata să sus
vată de cercurile conducătoa toate teritoriile arabe ocupa şi subminarea mişcării arabe rilor imperialiste de a dez ţină şi în viitor în mod ho-
re din Israel şi politica for te. Fără aceasta este impo de eliberare naţională, Is bina şi a contrapune unul al târit lupta dreaptă a popoa
ţelor externe ale reactiunii sibil de imaginat ca popoare-^ raelul şi ocrotitorii săi sabo tuia popoarele arabe se vor relor arabe, inclusiv a po
împotriva politicii agresive a încheierea lucrărilor celei de-a 3 4 -a
internaţionale care o susţin, le din Orientul Apropiat să* tează cu perseverenţă tot ce lovi şi pe viitor de eforturile porului arab al Palestinei,
creează noi şi noi dbstacole trăiască în bună vecinătate. ar putea duce la o reglemen statelor şi popoarelor arabe
în calea realizării unei re Cei care sînt în favoarea a tare justă. Ei încearcă să de a întări unitatea şî co imperialismului in Orientul
glementări politice în Orien cestei linii ~ R.A.U. şi alte dicteze popoarelor acestei re- eziunea lor. Participanţii la Apropiat, pentru eliberarea
tul Apropiat. Nu se pot sub ţâri arabe, precum şî ţările • giuni pretenţiile lor imperia consfătuire sint convinşi că, teritoriilor arabe ocupate,
aprecia profunzimea şi pro socialiste şi alte state iubi liste. declarînd. în esenţă, că la fel ca şi în trecut, unelti pentru libertate şi progres convenţii a P.S. din Japonia
porţiile pericolelor legate de toare de pace. care le spriji ori vor fi acceptate aceste rile reacţiunii internaţionale social.
( - > * W V V J V O l • • 1 • 1 TOKIO 3. — Coresponden Jnponia şi-a propus să orga
Sa se puna capat provocărilor imperialiste tul Agerpres, Florea Tuiu, nizeze o largă mişcare de ma ceri. Datorită sprijinului pe
care aripa de stingă i l-a a
transmite : Cea de-a 34-a con să în vederea stabilirii de re cordat, preşedintele P.S.J., To
venţie a Partidului Socialist laţii diplomatice între Japo momi Narita, reprezentant al
împotriva statelor Independente din Africa din Japonia, cel mat mare nia şi R.P. Chineză. unui curent neutru, a putut
fi reales cu o majoritate con
partid din opoziţie, şi-a în
Lucrările actualei conven
cheiat lucrările desfăşurate ţii au prilejuit o confruntare fortabilă de 207 voturi din
Republica Populară Bulga re* încalcă în mod flagrant re soarta. Sâvîrşind atacul tilmperîaliste, respinge cu poarelor africane Independen timp de trei zile în sala „Ku- deschisă între cele două aripi totalul de 377, faţă de numai
ria, Republica Socialistă Ce normele elementare ale drep armat împotriva Republicii succes intervenţia armată, a- te, Inclusiv în cadrul Organi dan Kaikan" din Tokio, la ale P.S.J. — cea de stingă, 148 — cîte a întrunit Saburo
hoslovacă, Republica Demo tului internaţional, este de a Guineea, colonialiştii portu pârînd dreptul său Ia dezvol zaţiei Unităţii Africane. cu care au participat circa 400 condusă de Kazoo Sasalcî, fost Eda, al doilea candidat la
crată Germană, Republica răsturna regimul progresist ghezi şi-au asumat rolul de tare independentă. cît va fi mai puternică uni de delegaţi. preşedinte al organizaţiei si preşedinţie, susţinut de forţe
Populară Polonă, Republica' din Guineea, de a bara calea detaşament de şoc, de instru Agresiunea imperialistă îm tatea de acţiune a tuturor de In cadrul convenţiei a fost cea de dreapta, condusă de le de dreapta.
Socialistă România, Republi poporului guineez spre con ment al forţelor imperialiste, potriva Guineei demonstrează taşamentelor mişcării antiim- prezentat un plan de acţiuni Saburo Eda, fost secretar ge In funcţia de secretar gene
ca Populară Ungară, Uniunea struirea unei vieţi noi, de a al tuturor acelora care jin încă o dată necesitatea impe perialiste mondiale. în sprijinul luptei pentru îm neral pînâ la această con ral al P.S.J. a fost ales Ma-
Republicilor Sovietice Socia impune din nou jugul asupri duiesc după bogăţiile conti rioasă a lichidării cît mai ra Participanţii la consfătuire bunătăţirea condiţiilor de via venţie — atît în problemele snshi Ishibashi. fost director
liste — reprezentate la con rii străine. In acelaşi timp, nentului african. pide şi totale a regimurilor condamnă în mod hotărît a- ţă ale populaţiei. Pe plan ex activităţii partidului, cît şi în al Biroului internaţional ql
sfătuirea de la Berlin a Co imperialiştii şi-au îndreptat Portugalia nu s-ar fi decis coloniale şi rasiste. Colonia gresîunea împotriva Republi tern, Partidul Socialist din cele ale alegerii noii condu- partidului, care l-a înlocuit
mitetului Politic Consultativ lovitura şi împotriva altor niciodată la un pas atît de lismul ameninţă pacea şi cii Guineea şi celelalte acţiuni pe Saburo Eda. demisionat
al statelor participante la ţâri independente dîn Africa. insolent fără ştirea şi spriji securitatea tuturor popoare criminale ale imperialiştilor înainte de convenţie, pentru
Tratatul de la Varşovia — Ei nu au renunţat încă la în nul forţelor imperialiste care lor. Atita timp cît pe pâmîn- şi neocolonîaliştilor. Ei re a candida la preşedinţie.
declară următoarele în legă cercările de a institui pe a înarmează această ţară şi ii tul african se va păstra mă afirmă solidaritatea lor cu Au fost lansaţi „Cosmos-382" In acelaşi timp, componen
tură cu agresiunea colonia cest continent rînduieli care orientează politica, inclusiv car un regim colonial, cît nu lupta dreaptă a poporului ta Comitetului Central Exe
liştilor împotriva Republicii să le permită să ducă politica încercările ei de a se râfui vor fi îndepărtate din această guineez şi a tuturor popoare şi „Cosmos-383" cutiv al partidului reflectă,
Guineea ‘ lor neocolonialistă de jaf şi cu mişcarea de eliberare na zonă toate trupele şi lichida lor africane pentru libertate de asemenea, creşterea influ
Imperialismul a sâvîrşit o exploatare a popoarelor. ţională. In mîinile mercenari şi progres, pentru înfăptui entei aripii de stingă, care a
nouă crimă împotriva Africii Agresorii au scontat, de a lor portughezi care au atacat te bazele militare ale colo rea deplină a Declaraţiei MOSCOVA 3 (Agerpres). — tura ştiinţifică de la bordul reuşit în cadrul convenţiei
libere. La 22 noiembrie ac., semenea. să frîneze lupta de statul suveran Guineea, au nialiştilor, dezvoltarea paşni ON.U. privind acordarea in In U.RS.S a fost lansat mier satelitului destinat continuării actuale să alcătuiască o gru
colonialiştii portughezi au în eliberare a popoarelor din fost şî arme din arsenalul că şi liberă a statelor din A dependenţei ţârilor şi popoa curi satelitul artificial al Pâ- cercetărilor spaţiului cosmic pare puternică cu curentul
treprins o agresiune armată Guineea Bissau, Angola, Mo- NA.T.O. frica se va afla în pericol. Li mîntului ,,Cosmos-382", infor funcţionează normal. neutru.
împotriva unui stat suveran, zambic, Africa de sud, Zim Aventura imperialiştilor su chidarea totală a colonialis relor coloniale. In lupta lor mează agenţia TASS. La bor
membru a) Organizaţiei Na babwe. Namibia, care năz.u- . feră un eşec, poporul Guineei, mului şi a rasismului va avea de eliberare, popoarele Afri dul satelitului se află apara
ţiunilor Unite — Republica iese să se smulgă din gheare cu sprijinul ţârilor africane loc cu atît mai repede, cu cit cii se pot bizui ca şi pînă tură ştiinţifică destinată con Antrenamente ale echipajului
Guineea. le asupririi coloniale şi ra şi socialiste prietene, al tutu vor fi mai unite şi mai ho- acum pe ajutorul statelor so tinuării cercetărilor în spaţiul
Scopul acestei aventuri, ca- siste şi să-şi hotărască singu- ror forţelor progresiste şi an- lârîte acţiunile ţârilor şi po- cialiste. cosmic. De asemenea, la bord
se află un sistem radio pen „Apollo-14“
+ ★ ★ ★ tru măsurarea precisă a ele
Documentele adoptate de Jivkov, prim-secretar al Co Ulbricht, prim-secretar al Co şedinţele Consiliului de Mi dar, prim-secretar al Comite mentelor orbitei şi un sistem CAPE KENNEDY 3 (Ager- sale aşteptări la bordul modu
radîo-telemetric pentru trans
lului de comandă, care va gra
consfătuire : „Declaraţie pri mitetului Central al Partidu mitetului Central al Partidu niştri al Republicii Populare tului Central al Partidului miterea pe Pâmint a datelor preş). — Membrii echipajului
vind problemele întăririi secu lui Comunist Bulgar, pre lui Socialist Unit din Germa Polone ; Muncitoresc Socialist Ungar : privind funcţionarea diverse „ApolIo-14", Allan Shepard, vita pe o orbită de „parcare“
rităţii şi dezvoltării colaboră şedintele Consiliului de Mi nia. preşedintele Consiliului — dîn partea Republicii Jeno Fock, preşedintele gu lor mecanisme şi aparate. A Stuart Roosa şi Edgar Mitchel, circumlunarâ.
rii paşnice în Europa“, „De niştri al Republicii Populare de Stat al Republicii Demo Socialiste România : Nîcolae vernului revoluţionar munci- paratele instalate pe satelit au efectuat miercuri un an In ultima vreme, o serie de
claraţia în legătură cu agra Bulgaria ; crate Germane ; Willi Stoph, Ceauşescu, secretar general toreso-ţârânesc ungar ; funcţionează normal, iar un trenament la bordul unor si mici defecţiuni tehnice au în-
varea situaţiei în regiunea — din partea Republicii preşedintele Consiliului de a! Partidului Comunist Ro — din partea Uniunii Re centru de coordonare şi calcul mulatoare de la Cape Kennedy. tîrziat sau modificat progra
Indoehîner. „Pentru instau Socialiste Cehoslovace : Gus Miniştri al Republicii Demo mân, preşedintele Consiliului publicilor Sovietice Socialiste: prelucrează informaţiile furni Shepard şi Mitchel, care la mul antrenamentelor în vede
rarea unei păci trainice şi n tav Husak, prim-secretar al crate Germane ; de Stat al Republicii Socia L. If . Brejnev, secretar gene zate de satelit. începutul lunii februarie a a rea celei de-a treia debarcări
a unui echipaj pe suprafaţa
securităţii in Orientul Apro Comitetului Central al Parti — din partea Republicii liste România ; Itie Verdel, ral al Comitetului Central a) nului viitor vor debarca pe Selenci. Cu toate acestea, spe
Lună, au executat o serie de
piat", „Să se pună capăt pro dului Comunist din Ceho Populare Polone : Wladyslaw ★ exerciţii cu „Sim" — copie cialiştii de la NASA apreciază
vocărilor imperialiste împo slovacia ; Lubomir Strougal, Gomulka, prim-secretar al prim-vicepreşedinte al Consi Partidului Comunist al Uniu fidelă a „Lem-ului" cu care că nu va fi nevoie să se a-
triva statelor independente preşedintele guvernului Repu liului de Miniştri al Republi nii Sovietice ; A. N. Kosîghin. In Uniunea Sovietică a fost vor ajunge pe solul lunar. mîne lansarea navei spaţiale
din Africa" au fost semnate: blicii Socialiste Cehoslovace ; Comitetului Central al Parti cii Socialiste România ; preşedintele Consiliului de lansat joi satelitul artificial Jn acelaşi timp, Roosa a re „Apollo-14“. -
al Pâmîntului „Cosmos-383",
— din partea Republicii — din partea Republicii dului Muncitoresc Unit Polo — din partea Republicii Miniştri al Uniunii Republi anunţă agenţia TASS. Apara- petat diversele faze ale lungii
Populare Bulgaria : Todor Democrate Germane i Walter nez ; Jozef Cyrankiewicz, pre- Populare Ungare : Janos Ka- cilor Sovietice Socialiste.
Redacţia şi administraţia ziarului t Deva, »Ir. Dr. Petnj Groia nr, 33. Telefoane t 12317 şl 11588. Tiparul i întreprinderea poligrafica Deva. 44063