Page 17 - Drumul_socialismului_1970_12

SARBAT0ARE Au trecut numai 26 de

ani de la eliberare. Dar a­
ceştia sint cei mai rodnici
Câlanul îşi sărbătoreşte astăzi centenarul. Un secol de exis­ ani din viaţa uzinei.
tenţă a uzinei, un eveniment cu profunde semnificaţii şi rezonan­
ţe pentru rrvjnca şi activitatea prestigiosului colectiv al siderurgiş- £ 1953. Schelele şantie­
li lor, relor se alătură agregatelor
Câlanul işi sărbătoreşte centenarul purtînd cu mindrie Şi siderurgice şi, împreună,
demnitate pe frontispiciu „Ordin ul Muncii" clasa (, cu zeci de formează un peisaj nou, ne­
muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni distinşi de conducerea cesar. In 1955 prima bate
partidului şi statului cu înalte titluri, ordine şi medalii pentru rie de semicocs începe să
contribuţia adusă la opera de construire a socialismului in patria producă, iar după un an
noastră. intră fu funcţiune cea de a
doua baterie
Câlanul işi aniversează centenarul marcindu-işi trecutul de
zbucium şi luptă, de oprelişti şi idealuri, preamărind prezentul so­ Q 1957. Un nou eveni­
cialist, realitatea viguroasă, dinamică şi optimistă a măreţelor ment — punerea in funcţiu­
izbjnzi dobindite de popor, sub conducerea gloriosului nostru ne a primului cuptor pen­
partid comunist, în înflorirea multilaterală a patriei, scrutind cu tru producerea semicoc-
îndrăzneală şî neţărmurită încredere viitorul înfloritor, de progres sului prin fluidizare. O rea­
şi prosperitate prefigurat in grandiosul program elaborat de Con­ lizare importantă la care au
gresul al X-lea al partidului. contribuit siderurgiştii, cer­
Câlanul îşi sărbătoreşte centenarul raportind partidului, per­ cetătorii şi constructorii.
sonal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îndeplinirea exemplară, cu
aproape două luni mai devreme, a prevederilor cincinalului ac­
tual, animat de dragostea neţărmurită faţă de partid, de hotă-
rirea nestrămutată de a contribui cu toată fiinţa ta măreaţa o-
perâ de înălţare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe
pâmintul românesc. Muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri, cadre de conducere, distinşi de conducerea partidului şi statului cu ¡nalte titluri, ordine şi medalii. Sint oameni Cronică
de înaltă competentă profesio nalâ, responsabilitate şi abneg aţie în muncă, ce alcătuiesc nu deul de gîndire şi acţiune al uzinei centenare.
O sărbătoare a împlinirilor, a gindurilor şi năzuinţelor avin-
Foto : V. ONOIU
tate spire viitor.
din anii
In lipsa posibilităţilor de A A scensiuni pe treptefe
confruntări dtirecte fi măr­
turii verbala, răsfoim cu e~ înaltă preţuire pentru
moţie documente îngălbeni­
te de vreme. Sint scrieri fi noştri
fotografii, dovezi care au c in c in a lu lu i
supravieţuit in lupta cu tim­
pul, ca să confirme nafterea eroul colectiv
fi viaţa din trecut) a uzinei
care poartă acum semnifi­ In noianul faptelor de cin­ încununarea eforturilor, a turnare, utilaje pentru meta­
cativul n u m e : „Victoria“. Săptămtna trecută, televi­ puterea furnalelor ca să asi­ pentru n demonstra că este ste, care încununează colecti­ priceperii, abnegaţiei şl dă­ lurgie şi radiatoare Faţă de O 1959. Furnalul nr. 1,
Cu un secol in urmă, pe ziunea o transmis un aspect gure ţării mai multă fontă. vorba dc merite care opurţin vul uzinei centenare, consa- ruirii în muncă a celor peste întregul plan cincinal, peri­ reconstruit, işi începe acti­
păminturile Călanului a în­ solemn din sala Consiliului I-am găsit rcglînd pulsul ba­ întregului colectiv. Anul o- crfndu-i un loc de frunte în­ 3 600 de salariaţi o constituie, oadă în care productivitatea vitatea la capacitatea de
ceput construcţia primului dc Stat al Republicii Socia­ teriilor de scmîcocs şi al al­ ccsta, cind „Victoria" îşi săr­ tre detaşamentele muncito­ neîndoielnic, îndeplinirea cu muncii a sporit cu 53 la sută, 250 mc.
furnal. Mefteri cu renume liste România. In prezenţa tor agregate după dimensiu­ bătoreşte centenarul, In co­ reşti, primează remarcabilele 50 de zile înainte de termen fiecare salariat din cadrul u­ <0 1960. După multe stu­
au fost adufi să construias­ conducătorilor partidului şi nile propriilor îndemnuri. lecţia ci dc trofee s-au adău­ realizări dobîndite în înfăp­ a planului cincinal la toţi in­ zinei va realiza o producţie dii şi măsuri pentru dezvol­
că uzina, iar o dată cu pri­ stalului, tovarăşul Nicolae Toţi sint hotârîţi să schimbe gat altele valoroase. Colecti­ tuirea sarcinilor. economice dicatorii. Pe această bază, pî­ suplimentară în valoare de tarea producţiei de piese
mele săpături liniftita aşe­ Ceauşescu a decernat Uzinei ceea ce s-a învechit, să trans­ vul acestei uzine o îndeplinit trasate de partid. Lună de nâ la finele anului se asigu­ 26 700 lei, în timp ce volu­ turnate, intră în funcţiune
zare de pe malul Streiului „Victoria" Călan „Ordinul forme şi sâ creeze. sarcinile din actualul cincial lună. an de an, uzina s-a pla­ ră. peste sarcinile cincinalu­ mul beneficiilor peste plan, noua turnătorie, cu capaci­
a Intrat fn epoca unor com­ Muncii" clasa I. Eroul muncit socialiste, A­ cu aproape 2 luni moi devre­ sat statornic în primele rîn- lui actual, o producţie mar­ ca urmare a reducerii chel­ tate anuală dc 40 000 tone
plicaţii şi lupte nemaicunos­ Pentru merite deosebite In dolf Druhcr, ne sugera să me şi şi-o depăşit mult an­ duri ale colectivelor indus­ fă suplimentară în valoare tuielilor materiale de produc­ lingotiere şi accesorii.
cute. construcţia socialistă şi pen­ scriem despre veteranii uzi­ gajamentele pe anul 1970 A­ triale din judeţ, din întreaga de aproape 140 milioane lei. ţie, va depăşi 70 milioane lei.
tru contribuţia In dezvoltarea nei şi tinerii care se pregă­ lături dc această remarcă, a- siderurgie, îndeplinind exem­ Ritmurile amplificate ale rea­ O 1962. Se execută lu­
uzinei, tovarăşului Adolf Dru- tesc să preia ştafeta tradi­ mănunlclc au o importanţă plar totalitatea prevederilor concretizată în 58 000 tone de lizărilor se înscriu în dinami- crări pentru dezvoltarea şi
her i s-o decernat titlul de ţiilor. In cîtcva clipe nc-n n- minoră. şi planurilor şi angajamentelor. fontă, 8 800 tone utilaj de rn de ansamblu a activităţii modernizarea secţiei de fur­
mintit zeci dc nume. Nc-nm
economice a uzinei, Sporul de
Erou al Muncii Socialiste şi
Muncitorii, tehnicienii
Mărturii ciocanul" Mai mulţi munci­ asumat insă o misiune extrem inginerii care ou primit or­ productivitate se regăseşte în nale. A fost pus in funcţiu­
medalia dc aur
„Secera şi
ne furnalul nr. 2.
de complicată pentru că fie­
creşterea producţiei globale a
dinele şi medaliile acordate.
care om din această uzină e
tori, tehnicieni şi ingineri dc
0 1964. Se încheie altă
la Uzina „Victoria" Călan, In fel ca un angrenaj din- Ic vor purta cu mîndrie Io Relansare pe coordonatele j uzinei cu 36.5 la sută în a- perioadă de investiţii pen­
ccst an fată de 1065, iar vo­
marile sărbători. Alte zeci şi
nu fost distinşi cu titluri, or­ tr-un mecanism bine pus In sute dc siderurgişti îşi aran­ producţiei moderne j perioadă înregistrează un ni­ tru modernizarea furnalelor
lumul beneficiilor pe aceeaşi
punct. Forţa colectivă ridică
jează cu drag pc piepturile
dine şi medalii. Ion Hodorog,
din trucul maistru principal şi vechi lu­ ecastă forţă s-au născut sur­ lor insignele de fruntaş in «Iar deosebit de intense operaţiuni de refacere capita- j j vel de aproape 3.4 ori mai derne.
şi dotarea lor cu anexe mo­
mereu „ştacheta"
succeselor
Furnalul nr. 1, „veteranul" uzinei, supus unei scurte
Din a-
spre noi recorduri.
producţie şi felurite decoraţii
fost
mare.
crător In turnătorii, a
0 1969. Se mută firma
răsplătit eu „Ordinul
Mun­
Ultimul an al cincinalului
cii" clasa a ll-a. Alţi siderur- sele de creştere a indicilor cuvenite în anii Ho muncă lâ şi modernizare, se relansează pe coordonatele pro- : se înscrie în acest context cu uzinei la noul complex ad­
intensă şi eforturi
rodnice
giştl din Călan nu primit or­ dc utilizare n agregatelor, pentru triumful socialismului. ducţiei cu un potenţial tehnic amplificat, menit să ri­ valori considerabile. Datorită ministrativ. O completare
Aşa cum spun hrisoavele dine 51 medalii conferite cu preţioasa invenţie care s-a Dar, astăzi, la respectabila dice cotele eficienţei producţiei de fontă, încălzirea ritmicităţii depăşirii prevede­ necesară la investiţiile in­
furnalului in vederea punerii in funcţiune se desfăşoa­
soldat cu un nou procedeu
vremii, in anul 1881 primul prilejul împlinirii unui veac dc formare o amestecurilor vîrstâ dc 100 dc ani, uzina ră cu succes, prevestind pentru zilele următoare pri­ rilor zilnice, decadale şi lu­ dustriale
furnal de 82 de metri cubi dc la înfiinţarea uzinei. de turnare sau insistentele din Călnn ponrtă înaltul or­ ma şarjă de fontă. A început de asemenea încălzirea la nare. uzina a acumulat după
a intrat în funcţiune, îm­ Din acco zi, siderurgiştii preocupări pentru ridicorcn din conferit dc conducerea cele două noi caupere. It luni de muncă sporuri fa­ 0 IWO. Citim intr-un bi­
preună cu anexele lui. Cu din Călan sînt şi mni mîndri competitivităţii produselor si­ partidului şi statului pentru tă de plan care garantează cu lanţ recapitulativ. In ulti­
un an înainte, însă, îşi tn- dc rondele muncii lor. In bă- derurgice realizate la Călan. munca şi hărnicia colectivu­ Refăcut capital, moder nizat şi revitalizat din punct certitudine îndeplinirea cu mii 15 ani la uzina „Victo­
cepuse activitatea atelierul trîno uzină muncesc sute dc Colectivul uzinei a cucerit dc lui. Este o răsplată de onoare de vedere tehnic, furnalul nr 1 va contribui hotăritor mult înainte de termen a
'mecanic. A fost un început oameni care şi-au completat 4 ori diploma dc întreprinde­ pentru eroul colectiv al uzi­ ca încă in primul an al cincinalului viitor Uzina „Vic­ planului şi angajamentelor pe ria“ s-au realizat investiţii
numele cu meritorii fapte dc
de progres, o nouă treaptă odevărnt eroism, dc dăruire re evidenţiată pe ramură şi nei pe care ne-am obişnuit toria* Călan să sporească producţia de fontă cu 1070. Astfel, cu o lună înain­ în valoare de 844 milioane
a străvechiului meşteşug de dc 2 ori diploma de întreprin­ să-l numim simplu dar res­ 15 000 tone şi să economisească pe seama reducerii tea încheierii bilanţului a­ dc lei.
pentru binele ţării şi progre­
prelucrare a metalului, care sul ci multilateral. I-nm vă­ dere fruntaşă. pectuos : siderurgiştii de la consumului specific circa 11 500 tone dc cocs faţă de. nual. Uzina „Victoria“ Că-
s-a înscris ca o pagină sem­ Nu-i nevoie dc explicoţil Călan. acest an. j lan raportează depăşiri de 15 0 Şi tot 1970. Pe frontis­
nificativă în istoria side­ zut dc olitca ori multiplicînd milioane lei la producţia glo­ piciul uzinei străluceşte
rurgiei romăneşti. Ulterior, bală. aproape 20 milioane lei „Ordinul Muncii“ clasa I.
alături de primul furnal la marfă vîndută şi încasată
şi atelierul mecanic, au a­ şi 3 550 lei pe salariat la pro­ Alături două diplome de în­
părut furnalul doi (care a ductivitatea muncii. Prin e­ treprindere fruntaşă pe ra­
ajuns repede la 120-140 to­ fortul tuturor secţiilor pro­ mură şi 4 diplome de între­
ne fontă pe zi), secţia de Generaţii ductive, plusurile la produc­ prindere evidenţiată pe ra­
prelucrare fl laminare pen­ ţia fizică se ridică la 2150
tru bare de oţel ţi alte a- tone fontă, 5 500 tone produ­ mură, cucerite de colectivul
ne.te. se cârbunoase şi peste 3 500 uzinei tot in anii noştri.
Construcţia căit ferate Nimeni nu ştie cine o fost rilor poate continuo. Veteranii tone utilaj de turnare, cilin­ ...Sint numai spicuiri din-
Simeria-Petroşani fi a altor primul muncitor al urinei, dar trăiesc satisfacţiile unor împli­ dri de laminor şi piese tur­ | tr-o cronică de uzină.
artere de circulaţie spre Te- lingă agregatele fierbinţi s-au niri şi gîndurile lor se îndreaptă nate
liuc prevesteau dezvoltarea perindat pînă acum cîtevo gene­ cu recunoştinţă spre partidul
vertiginoasă a uzinei jim raţii. cu glodurile şi preocupă­ comunist.
Călău. Dar multe prevestiri rile lor, cu frămîntori şi speran­ Alături de ei creşte o nouă
au rămas numai iluzii, ţe. O fotografie din primul de­ generaţie de siderurgiştl. Nu de
De la început „iniţiatorii' ceniu ol secolului nostru ne în­ mult a ieşit de pe băncile şco­ f k u k V V O A 9
au renunţat la multe pla­ făţişează un grup de oameni cu lii profesionale o nouă promo­ balama şi îndemn
nuri. Uzina, care-şi justifi­ cămăşi lungi şi iţori, ou pălării ţie de turnători, loncu Gheorghe,
ca prea puţin numele chiar pe cop şi opinci în picioare. Morilă Crăciun, Oros Gheorghe,
la scara pretenţiilor capita­ Oricine poate crede co-i vorba Petic Cerchezon şi olţii sînt deo-
liste, a parcurs un drum despre nişte ţărani, dor rîndurl- comdatâ „boboci" în meseria de
întortocheat cu zigzaguri e­ le de sub lotogrofie spun destul turnători, dor vor fi muncitorii spre noi înfăptuiri
conomice, însoţite de com­ de clor : „Un grup de furnalişti de miine. Veteranii le lasă ca
plicaţii sociale. din 1905". Le privim feţele supte moştenire experienţa acumulată,
Producţia a oscilat de la şl culele de pe frunte. Sînt do­ sfaturi părinteşti şi utilaje mo­
un an la altul, iar o dată cu vezi impresionante despre viaţa derne Alţi tineri şi-au început ------ - > I
aceste oscilaţii s-au contu­ Jurnaliştilor din trecut, sînt acte munca în celelalte secţii.
rat aspiraţiile oamenilor fi de acuzare pentru ceî care sto- In anul centenarului a termi­ DRUKER ADOLF
lupta, la anul 1034, Călanul pîneau uzina, pentru eopltolism. nat cursurile serale un eşantion Erou al Muncii Socialiste, directorul Uzinei „Victoria" Colan
a produs 1 461 tone de fon­ Asemenea Imagini şi altele sl- de maiştri, foşti muncitori cu
tă Din alte documente a­ milore ou dispărut însă o dată înaltă calificare, şi tot în acest Sub impulsurile politicii d e industrializare locialistâ a ţă rii, uzina de la Câlan z-a trans­ Momentul sărbătoresc al aniversării centenarului nostru, au­
flăm că in 1044, clnd pro­ cu era lor. O dotă cu întreaga an şcoala profesională a dat î formai intr-o puternică verigă a mecanismului economiei naţion ale. reolat de înalta apreciere şi cinste pe care conducerea partidului
ducţia de război era ,,fn ţoră, uzina din Că4on a Intrat prima promoţie de terorişti. Mulţi H ţi statului, personal tovarăşul NtCOLAE CEAUŞESCU, ne-a acor­
floare“ şi uzina metalurgică în ooii socialismului In epoca fii ai Câlanului şi oi satelor din J dat-o, se circumscrie ca un element semnificativ în etapa în cate
din Călan a primit Ordin marilor prefaceri. Oamenii bau împrejurimi vor cu orice preţ să | intregul nostru popor, strins unit în jurul partidului, incheie cu
s-o susţină, aici s-au produs pus uzinei numele frumos şi sem­ continue tradiţia înaintaşilor, s-o l succes actualul cincinal ţi se pregâteţte intens, cu abnegaţie ţi
20 625 tone de fontă şi 3 500 nificativ „Victoria", co să subli­ ridice la ranguri superioare. Nu- ! Coordonate urbanistice dăruire, pentru traducerea în viaţă a măreţului program de edi­
tone de piese turnate Era nieze mereu victoriile trecute, mai cu cîtevo luni în urmă îngi- 8 ficare a României socialiste multilateral dezvoltate.
apogeul ascensiunii ei ca­ prezente şî viitoare. nerul Gheorghiu A. Nicolae a D Colectivul nostru, care a obţinut rezultate valoroase în acest
pitaliste. In decurs de peste terminat focultotea. El s-a reîn- I Descoperirile arheologice şl dată cu uzina şi a fost părtaş Călan îşi desfăşoară activita­ cincinal, are de îndeplinit în cincinalul viitor sarcini deosebit de
60 de ani capitaliştii 11-ou Şl azi la „Victoria" lucrează tors Io Colan şi lucrează in u- | alte dovezi atestă că locali­ la necazurile şi bucuriile oa­ tea aproape 50 de unită li co­ mobilizatoare şi de mare răspundere, pentru a căror realizare tre­
reuşii să facă mai mult. două generaţii. Morcuş Mali sau zino. El şi alţii completează no- j tatea Câlan datează din tim­ menilor care plămădesc me­ merciale, un club muncito­ buie să depunem neslâbite eforturi. Putem spune că, păţind in al
IJngă agregatele rudimen­ Gheorghe Roman au împlinit 35 uo generaţie. puri străvechi şi că istoria tal. După cum arată docu­ resc, două cinematografe, mai doilea secol de existenţă, colectivul nostru este chemat să-ţi adu­
tare s-nu adunat insă sără­ de oni de cind muncesc In uzi­ Poate că multe din aceste nu- 1 sa este strins legată de meş­ mentele vremii, în anul 1870, multe şcoli de diverse grade că contribuţia la înfăptuirea celui mai grandios program econo­
cia, grijile şi speranţele. nă. Printre veterani se numără me le vom moi aminti cu- prîle- I teşugul prelucrării metalului, anvil de naştere al uzinei, s-a .şi altele. Oamenii CâJanulvii mic din toate cite s-au înfăptuit pînâ acum.
Speranţele tuturor. Aurel Cîmpeanu, Ioan Lâscâu, jul viitoarelor momente solemne I care a fost ridicat la rangul format o colonie muncitoreas­ au acum aproape 3 000 de a. Dinamica creşterii economice în uzină va purta pregnant am­
Adevărata istorie a uzi­ Gheorghe Petricoloi, Emerlc Tel- ce vor marco vloţa uzinei. Pen­ de siderurgie. „Inima" ora­ că la Câlan, care avea doar parate dc radio şi televizoare prenta ritmurilor înalte. In acest sens, este elocvent să arăt că vo-
nei este scrisă in anii socia­ zer şi mulţi alţii. Sînt oameni tru tinăro generaţie o Colonului şului o constituie de mult u­ 10 case, iar cu 30 de ani mai Alături de multe case şi IuhiuI investiţiilor pentru dezvoltarea ţi modernizarea uzinei in
lismului. cind Călanul cu­ care ie pregătesc să predea sint deschise toate căile de o- zina. in jurul căreia gravi­ tîrziu a apărut prima şcoală. blocuri se văd maşini pro­ viitorul cincinal va fi mai mare decît totalul fondurilor investite Io
noaşte, ca şi întreaga ţară, ştafeto muncii şl o tradiţiilor. tează principalele preocupări Rind pe rînd Câlanul şi-a prietate personală. Toate a- Câlan in toote celelalte cincinale. Materializarea investiţiilor, ală-
o dezvoltare fără precedent Acum ei trăiesc noi bucurii, noi firmore pentru o li Io lnăl(imeo pentru muncă şi viată. completat vîrsta cu alte de­ ceslea si alte realităţi sint 1uri de creţterea productivităţii muncii pinâ ¡n 1975 cu aproape 40
V ______________________ ^ satisfacţii. Şi lista exemplifică­ misiunii sale. Practic, oraşul a crescut o cenii, dar stâpînil vremurilor dovezi de bunăstare, sînt ex­ la sută, constituie baza amplificării activităţii economice. Valoarea
nu s-au străduit cîtvişi de pu­ presia concretă a măsurilor
ţin si n-au reuşit sâ-l ridice luate de partid pentru creş­ producţiei globale şi marfă urmează să sporească în 1975 cu a­
la rangul de oraş. terea nivelului de trai al po­ proape 43 Io sută comparativ cu acest an.
„Oraşul Câlan s-a născut în porului. Toţi locuitorii le văd, In sectorul de furnale, pe baza modernizării capacităţilor, a
anii socialismului!". Aşa spun le cunosc şi vor să recom­ perfecţionării tehnologiilor ţi organizării muncii, indicii de uti­
lizare vor spori substanţial, fapt ce va determina, la nivelul anu­
cu mîndrîe toţi locuitorii Câ- penseze grija partidului fată
lanului. Şi ei confirmă un a- de ei cu fapte deosebite şi lui 1975, un spor de producţie de cel puţin 25 000 tone fontă, în
devâr In anul 1050 aici se muncă rodnică Aceiaşi side- condiţiile reducerii considerabile a consumului specific de cocs.
înalţă primele schele pentru rurglşti care plămădesc metal Producţia de cârbunoase va marca în această perioadă o creţte-
construirea unui nou oraş sau îl modelează formele se re de aproape 2,2 ori. In mod deosebit se are in vedere dezvol­
Dincolo de Strei s-au aliniat inlilnesc adesea, alături de tarea producţiei de cocs brichete pentru electrometalurgie ţi pro­
peste 1 000 de apartamente în deputaţii lor, pe şantierele ducerea de cocs mărunt necesar proceselor de aglomerare a mi­
blocuri cu etaje, s-au ame­ obşteşti. Prin munca lor s-au nereurilor de fier. Prin punerea in valoare a energiei secundare
najat magazine, un complex amenajat trotuare pe margi­ rezultate în cocserie, se va dezvolta potenţialul energetic al uzi­
comercial, o şcoală şi alte o­ nea şoselei, au fost reparate nei, asigurîndu-se, in 1975, un spor de producţie de energie elec­
biective social-culturole. Peste şt modernizate diverse străzi, trică de peste 14 ori mai mare ca ¡n acest an. In sectorul turnăto­
cîţîva ani tînârvil oraş îşi s-au rezolvat numeroase pro­ rii, producţia se va dezvolta ţi s pecializa îndeosebi pe fabricarea
completează zestrea cu o altă bleme publice. Numai anul utilajului de turnare ţi cilindrilor de laminor. La acest tip de u­
şcoală, care are 16 săli de acesta deputaţii sl cetăţenii tilaje, volumul producţiei se prevede să sporească cu aproape 80
clasă şl cu o şcoală profesio­ Câlanului au realizat lucrări la sută, să se îmbunătăţească considerabil parametrii calitativi
nală. obşteşti prin muncă patrioti­ şi funcţionali în vederea eliminării importului de cilindri de lami­
nor.
Datorită dezvoltării indus­ că în valoare de peste 4.3
triale şi urbanistice, Câlanul milioane lei. Se spune că în înfăptuirea acestui ansamblu de prevederi ne obligă la efor­
îşi cerea cu insistenţă drep­ această obştească muncă s-au turi deosebite pentru îmbunătăţirea calităţii produselor noastre,
tul la un rang administrativ remarcat deputaţii Ioan Mai­ pentru reducerea continuă a consumurilor materiale şi a chel­
superior. Pentru prima dală. eu, Gheorghe Barbu, Ioan tuielilor de producţie, pentru ridicarea la nivelul superior a efi­
în anul 1961, el primeşte ti­ Juri. Maria Belu, Emilia Pe- cienţei economice a uzinei. „Cu cîl vom realiza mai mult, cu cit
tlul de oraş şi continuă mrii truş, Traian Georgescu. Lazăr vom ridica pe o treaptă mai înaltă munca noastră, în toote do­
intens ascensiunea dezvoltă­ Vişoiu şi alţii. Evidenţierile meniile - arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu prilejul de­
rii. individuale spun însă prea corăm uzinei noastre - cu otît vom creşte pretenţiile, dorinţele şi
îmbinarea dintre grija con­ puţin. E vorba de marea for­ cu atit moi mult va trebui să ne perfecţionăm activitatea“. Cuvin­
ducerii de partid şi de stat ţă a obşlei, în care s-au în­ tele rostite de secretarul general al partidului sint pentru intregul
pentru dezvoltarea multilate­ cadrat toţi locuitorii, ca să a­ nostru colectiv călăuză şi îndemn in muncă, chemarea de a de­
rală a fiecărei localităţi cu sigure propriului oraş noi co­ pune toate eforturile, energia, priceperea noastră pentru a înde­
interesul cetăţenesc a ndus ordonate edilitare şi urba­ plini exemplar sarcinile ce ne revin din programul economic al vii­
torului cincinal.
Vechea urbe muncitorea scă a Colanului ridicată la cote le urbanisticii socialiste, pe harta acestei urbe mutaţii nistice, să-i croiască noi per­
înnoitoare In raza oraşului spective.