Page 19 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 19
4
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4949 ft SIMB ATA 5 DECEMBRIE 1970
xr T»r,wnu»j ti-»
m m m
VIZITA OELEBAŢiEl
J liidieierea dezbaterii
o u. o. s. R. În
R. P. CHINEZA
dezarmării PEKIN 4. — Coresponden
tul Agerpres. Ion Gălăţeanu,
transmite : Tovarăşul Con URAGAN IN
BAVARIA
stantin Drăgan, membru al
NEW YORK 4. - Trimisul informarea opiniei publice fundamental, prioritatea ab Comitetului Executiv al C.C. Un puternic uragan,
special Agerpres, Constantin mondiale asupra problemelor solută a dezarmării nucleare, al P.C.R., prim-vicepreşedinte ^'iisofit de ploi torenţia
Alexandroaie. transmite : Co înarmării şi dezarmării ele. precum şi uyi ansamblu de f al Consiliului Central al le, s-a abătut joi asupra
mitelui pentru problemele De asemenea, programul a- măsuri parţiale ce se cer în- ! U.G.S.K., care se află într-o regiunilor sudice ale
politice şi de securitate «al A- doplai înscrie toate tratatele treprinse pentru realizarea u vizită în R.P. Chineză, a avut Bavarici. Viteza vi ritu
dunârii Generale a Organiza încheiate pînă în prezent în nor progrese constante şi con convorbiri cu Tzi Tang-kui, lui a trecut de 150 kilo
ţiei Naţiunilor Unite şi-a în domeniul dezarmării şi suge crete pe calea dezarmării. membru supleant ol Biroului metri pe oră. La Mün
cheiat dezbaterile asupra pro rează în mod detaliat unele Delegaţia României, a sub Politic al C C. al P C. Chi
blemelor dezarmării, cu adop măsuri de întreprins în direc liniat vorbitorul, concepe a nez. chen, uraganul a dezră
tarea unui proiect de rezolu ţia asigurării păcii şi securi cest program al dezarmării nu La convorbiri, care s-au dăcinat arbori, a răstur
ţie privind programul dezar tăţii lumii prin dezarmare ca un simplu inventar de desfăşurat îrxtr-c atmosferă nat automobile şt a pro
mării generale şi totale. nucleară, reducerea . stocu probleme, ci ca un plan de cordială. prietenească, au vocat rănirea unor locu
Proiectul de rezoluţie adop rilor de arme convenţionale, acţiune destinai să orienteze participat U Da-şen, membru itori ai capitalei bavare
tat cere Comitetului pentru a forţelor armate şi cheltuie negocierile de dezarmare din al C.C. al P.C. Chinez, vice ze. Totodată, in zona
dezarmare de la Geneva să lilor militare Comitetul de la Geneva şi de preşedinte al Comitetului re sudică a landului Hessa,
studieze măsurile ce trebuie După părerea delegaţiei la O.N.U., să mobilizeze e voluţionar orăşenesc Pekin, pe numeroase şantiere
luate în domeniul dezarmării României, a arătat reprezen forturile şi voinţa politică a Lin Si-cian, membru al C.C. de construcţie activita II
generale şi totale în direcţia tantul tării noastre la O.N.U., statelor în vederea obţinerii al P. C Chinez, membru al tea a fost întreruptă.
realizării obiectivelor prevă Gheorghe Diaconescu. acesta unor rezultate concrete pe conducerii Conferinţei repre
zute în programul deceniului este un document amplu şi planul dezarmării, reclamate zentanţilor muncitorilor din CATASTROFA
dezarmării. Programul conţi valoros, conţinind principale de realităţile ‘stringente ale oraşul Pekin, Nieh Jun-cen. AERIANA
ne. în partea sa introductivă, le aspecte ale problematicii vieţii internaţionale, in pri membru al CC. al P.C. Chi
principiile ce trebuie să stea încetării cursei înarmărilor mul rînd de pericolele pe ca nez. membru al conducerii Un avion de transport
la baza negocierilor de dez şi ale înfăptuirii dezarmării re le generenz.â ritmul şi am Conferinţei reprezentanţilor aparţinind Crucii Roşii
armare. printre care priori generale şi totale. El defineş ploarea cursei înarmărilor. muncitorilor din oraşul Pekin, Internaţionale şi care
tatea dezarmării nucleare, te înlr-o manieră corespunză Desi.cur, acest program nu şi alte persoane oficiale chi avea la bord ajutoa
controlul asupra transpunerii toare obiectivele şi principiile constituie un plan static sau neze. re destinate sinistraţilor
în practică a măsurilor adop programului dezarmării. In ce imuabil ci unu) dinamic şi A fost prezent Aurel Du din Pakistanul oriental
tate, alocarea unei părţi din priveşte cuprinsul programu flexibil pus de acord şi ac ma. ambasadorul Republicii s-a prăbuşit deasupra
fondurile devenite disponibile lui. acesta încorporează ele tualizat în concordantă cu e Socialiste România în R P. NOI INCIDENTE LA AMMAN localităţii Sudhapur, in
prin dezarmare pentru pro mente consacrate deja prin voluţiile ce vor avea loc pe Chineză apropiere de Dacca. Cei
gresul economic şi social «al rezoluţiile O.NU. — dezar planul dezarmării, cu propu patru membri ai echipa
ţârilor în curs de dezvoltare. marea generală ca obiectiv nerile ce vor fi făcute pe par 1 Vineri seara. Tzi Tang-kui AMMAN 4 (Agerpres) — te au deschis focul asupra u jului şi alte trei persoa
curs de diferite state a oferit o riiasâ prietenească. Joi seara au avui loc noi preună cu reprezentanţii or
Cu acest prilej. Tzi Tang-kui nui vehicul care venea să n- ganizaţiilor palestiniene, au ne aflate la bord şi-au
In încheiere, ambasadorul şi Constantin Drăgan au toas incidente la Amninn între u- prov izioneze un post al ar luat imediat măsuri pentru pierdut viaţa. Avionul
Diaconescu a anunţat câ dele tat pentru continua întărire a nilâţile armate iorclnniene şi matei iordaniene de la Mar- restabilirea calmului şi pen s-a prăbuşit intr-un car
Cuvintarea lui Wladyslaw gaţia română va vota în fa prieteniei dintre popoarele grupurile de comando pales rikh. De asemenea, în alte tru cercetarea cauzelor care tier al oraşului, distru-
voarea proiectului dc rezolu
cartiere
ale capitalei, mai
tiniene După cum a transmis
gind citeva locuinţe şi
au dus la crearea acestei noi
român şi chinez, dintre Parti
ţie privind programul dezar dul Comunist Român şi Par postul de radio Aînman, ci multe posturi ale militarilor stări de tensiune. Comitelui rănind mai mulţi locui
mării. Supus votului, acest iordanieni au fost atacate cu superior arab, cel căruia îi tori.
document a fost adoptat cu tidul Comunist Chinez. în să tind declaraţia unui purtător arme automate Schimburile revine misiunea de suprave
Umilita cu ocazia 90 de voturi pentru, nici unul nătatea conducătorilor celor de cuvînt al Ministerului de de focuri au continuat pînă ghere a aplicării acordurilor MAREA ESTE IN
noaptea lîrziu. Este pentru a
Interne, persoane neeunoscu-
două ţări.
contra şi 11 abţineri.
doua oară de la semnarea a iordano-palesliniene, s-a re PERICOL, CA URMARE \
unit de urgenţă pentru a ana
cord urilor iordnno-palestin le liza situaţia creată. Comitetul A POLUĂRII
Zilei minerului ne. de la 19 octombrie, cind a luat legătura cu primul mi „Marea este in peri
nistru. Wasfi Tall. şi cu pre
asemenea
incidente, soldate
cu morţi şi răniţi, au loc la şedintele Comitetului Central col şi o dată cu ea şi
soarta umanităţii, intru-
1 VARŞOVIA 4 — Cores Greutăţile care apar, a Ammnn al Organizaţiei de Eliberare a cit viaţa depinde in în
pondentul Agerpres, Iosif menţionat Wladyslaw Gomul- Autorităţile iordaniene, îm Palestinei, Yasser Arafat. tregime de ciclul apei",
Dumitraşcu, transmite : Cu ko, pot fi lichidate cu succes a declarat prinţul Rai
ocazia Zilei ' minerului, Wla.- numai în cazul îndeplinirii nier de Monaco, actua
dyslaw Gomulka, prim-secre- cu rezultate bune a tuturor lul preşedinte al Comi
tar al C. C. al P.M.U.P., a sarcinilor in domeniul pro siei Internaţionale pen
rostit o cuvîntare la aduna ducţiei, investiţiilor, comer Interviul acordat de secretarul tru Explorarea Ştiinţi
rea festivă de la Zabrze. a- ţului exterior etc. şi dacă, în fică a Mării Mediterane,
bordînd o serie de probleme acelaşi timp, în concordanţă ale cărei lucrări se des
economice şi internaţionale. cu sarcinile trasate de cel general al P.C. din Spania făşoară la Roma. Cu a
Vorbitorul a subliniat că. dc-al V-lea Congres al celaşi prilej el a lansat
în anii planului cincinal 1966 P.M.U.P, se va ridica nivelul un apel tuturor ţărilor
—1970. Polonia a depus efor “planificării şi conducerii, da ziarului J* Humanite“ riverane de a depune e
turi uriaşe pentru dezvoltarea că pe calea sporirii eficientei forturi susţinute pentru
foitelor de producţie, pentru gospodăririi şi a productivi PARIS 4 (Agerpres). — lizeze o unitate de acţiune a combaterea poluării ma
creşterea venitului naţional, tăţii muncii se va obţine un Ziarul „l’Humanité" publi studenţilor şi intelectualilor, rine, atxt timp cit nu
dezvoltarea economică şi so venit naţional mai mare că un interviu acordat de să regrupeze forţele muncii şi este prea lirziu. La rln-
cială. In pofida condiţiilor dc Referindu-se la relaţiile cu Santiago Caii 1 lo, secretar ge culturii. Este un fapt pe care dul său, cunoscutul o-
timp nefavorabile din ultimii R.F. a Germaniei, el a arătat ..... neral al Partidului Comunist nimeni nu-1 poate contesta : ceanograf francez, Yves
doi ani. agricultura s-a dez că (ratatul dintre Polonia şi din Spania, în legătură cu Partidul Comunist din Spania Cousteau, a relevat că
voltat in direcţia intensifică R.F.G. încheie definitiv pro procesul intentat de autorită este o forţă politică foarte cercetările, efectuate pl-
rii. Deşi actualul plan cinci blema graniţei, amintind că. ţile militare franehiste unui importantă", a subliniat Ca nă in prezent, au de
nal. a spus Wladyslaw Go în urmă cu 20 de ani. res număr de 16 cetăţeni basci. ri I lo. „Influenţa partidului monstrat cd marea risr
mulka, nu va fi îndeplinit la pectiva frontieră a fost recu h ' Santiago Carillo a relevat, nostru va fi determinată de cd de a „muri'; organis
toii indicatorii, el a contri noscută de către R.D.G. prin P I Í intre altele, că „activitatea activitatea sa reală. Aceasta mele care trăiesc vor
buit la obţinerea unor succe tratatul de la Zgorzelec. In P.C. din Spania este axată va stabili locul pe care-1 va intra in putrefacţie pes
se trainice pe calea construc acest fel, în avantajul ambe în primul rînd pe dezvolta ocupa el în Spania", a ară te două sau trei genera
ţiei socialiste. lor ţâri. relaţiile dintre Po rea unităţii şi organizarea tat, în continuare, Santiago ţii, dacă nu vor fi luate
Vorbind despre încordarea ţi lonia şi R.F.G. intră într-o mişcării muncitoreşti, cu alte Carillo. după care a spus că, măsurile corespunzătoa
şi disproporţiile care s-au nouă etapă. „Vrem să credem R.P. CHINEZA. In foto : Construirea unui pod de cale ferată într-o regiune muntoasă. cuvinte, pe întărirea comisii în momentul de faţă, ceea ce re de combatere a po
observat în economia naţio că ele vor avansa şi vor du lor muncitoreşti (sindicatele interesează este să se pună luării, iar populaţia ac
nală pnlnneză în ultimii doi ce la stabilirea relaţiilor di neoficiale) şi paralel a miş totul in acţiune pentru a-i tualelor oraşe aflate pe
ani. şi care s-au reflectat în plomatice, contribuind Ja cării ţărăneşti. Partidul nos salva pe patrioţii basci care coastele Mării Meditera
mod negativ asupra situaţiei crearea unui climat de cola Acţiuni greviste împotriva tru — a spus el — se stră se află în faţa Consiliului de ne va trebui să fie eva
de pe piaţă, Wladyslaw Go borare economică, ştiinţifică duieşte, de asemenea, să rea- război din Burgas. cuată la cel puţin 30 de
mulka a declarat, intre altele, şi culturală. Tratatul, care judecării celor 16 militanţi kilometri in interiorul
că condiţiile atmosferice ne sancţionează situaţia existen AGENDĂ EC ţărilor.
favorabile din anul trecut şi tă. precum şi obligaţiile reci
din anul acesta au dus la scă proce pentru viitor, consti basci
derea rezervelor de nutreţuri tuie. totodată, o expresie a »-J JORNAL DO AUTOMOBIL CU
MOSCOVA. — Japonia va li
în agricultură, ceea ce a a bunăvoinţei de a elimina moş MADRID 4 (Agerpres). vra Uniunii Sovietice utilaje rii acestuia constituie principa GRAD REDUS DE
lele prevederi ale acordului co
tras reducerea efectivelor de tenirea grea a anilor trecuţi In Spania au continuat vi complete pentru trei mari uzine mercial pe termen lung (ÎDH— POLUARE
animale. El a arătat că îm Este nevoie de o activitate neri acţiunile greviste şi de moderne dc amoniac şi pentru 1975), semnat la Copenhaga in Redeschide cazul
bunătăţirea aprovizionării pie plină de răbdare pentru li protest împotriva judecării o fabrici de etilcnâ. Un con tre Polonia şi Danemarca. Acor William Ruckelhaus,
tract In acest sens a fost în
dul — după cum relatează a-
ţei cu carne şi cu preparate chidarea prăpastie! deschise celor 16 militanţi basci de că cheiat la Moscova între Orga gcnţla PAP — prevede facilita şeful noii agenţii de con
din carne este strîns legată între cele două ţâri de agre tre un tribunal militar spe nizaţia sovietică de comerţ ex rea cooperării industriale prin Mengele şi Bormann trol al poluării, a decla
ş) fir
de restabilirea şi creşterea cial. Astfel, după cum infor terior „Tchmaşlmport“ Enginee lichidarea limitărilor cantitative rat că sprijină intru
vamale.
şi stabileşte înlesniri
ma japonezi ,,Toyo
în continuare a efectivelor de siunea şi ocupaţia barbară mează agenţia France Presse, ring". Achiziţionarea acestor Acordul prevede termenul plnâ totul ideea producerii
agenţia
bovine şi porcine. hitleristă". * a spus Gomulka. peste 20 000 de salariaţi din utilaje, meniloncnzA extinderea la care guvernul danez va a RIO DE JANEIRO 4 (Ager 'Bormann şi au constatat că pină in 1975 a unui au
nula restricţiile cantitative
la
TASS, va permite
centrele industriale Hernani, producţiei polimerilor şi Îngră importul unor categorii de m ăr pres). — Ziarul „Jornal do acesta era prea mic (1,60 m), tomobil cu un grad re
Tolosa, Renteria. Pasajes, Ei şămintelor minerale in U.R.S.S. furi poloneze. Brasil" redeschide cazul cri pentru a fi al celui căutat dus de poluare a atmo
(1,80 m). In localitatea En
nazişti
Potrivit unei declaraţii a mi
Diplomatul britanic James Cross bar şi Mondragon din provin nistrului comerţului exterior a) minalilor de război Martin carnación, ei au fost surprinşi sferei. El a ţinut insă să
şi
Joseph Mengele
precizeze că stabilirea
cia Guipuzcoa au încetat lu
crul, iar pe străzi au avut U.R.S.S., Nikolai Patolicev, ca LIMA. — Guvernul peruvlan Bormann, publicînd declara de un grup de oameni înar unui termen pentru rea
re a asistat la Încheierea con
a fost pus in libertate Hernani, participanţii la de tractului, această nouă coman a retras companiei „Andes del ţiile lui Tadeusz Gluszezynski. maţi, purtind uniforme fără lizarea unui nu este o
loc demonstraţii. In
asemenea
oraşul
Peru“ concesiunile pentru ex
dă sovietică, evaluată Ja
semne distincte, care le-au or
Din relatările făcute publica
110
automobil
sudice ale ţării. Surse din Lima
monstraţii au ridicat baricade milioane dolari,, va crea condiţii tragerea cuprului In rcglunUo ţiei braziliene de Gluszczyn- donat să dispară cit mai cu- chestiune realistă, deoa
favorabile
pentru
dezvoltarea
OTTAWA 4 (Agerpres) — care i-a transportat in Cuba. împotriva forţelor de poliţie. continuă a colaborării comer au relevat câ întreprinderile ski reiese câ acesta a între rînd posibil. Tadeusz spune rece această problemă
Ministrul canadian de jus Vineri dimineaţa, după ce s-a La Bilbao, numărul gre ciale sovteto-japonezc. Minis particulare au frlnat dezvolta prins în 1968, împreună cu un câ grupul, înaimiat proteja ridică multiple inconve
rea industriilor legate de pre
tiţie, John Turner, a confir confirmat sosirea la Havana viştilor atinge în momentul trul sovietic a exprimat, de alt lucrarea unor minereuri deose cineast brazilian si un fost refugiul lui Bormann. El este niente pentru industria
fel, unele aspecte ale acestei
mat că diplomatul britanic a avionului respectiv, diplo de fată 20 000 de persoane. colaborări la o Inttlnire cu pre bit de utile economiei Perului SS-îst, sub pretextul realiză de părere câ atît Bormann de automobile. In pri
James Cross, răpit la 5 oc matul britanic a fost pus în Cei 16 membri ai organizaţiei şedintele firmei „Toyo Enginee $1, totodată, au rămas datoare rii unui film de turism in cit şi Mencele trăiesc in Pa mul rind el a menţionat
cu mari sume de bani faţă de
tombrie de membri ai organi libertate. „Prieteni ai Naţiunilor Uni ring" şi vicepreşedintele firmei stat. Statul peruvian a preluat Paraguay, cercetări minuţi raguay, unde sînt apăraţi de necesitatea schimbării
comerciale „Mitzui".
zaţiei separatiste ilegale Fron După cum s-a mai anun te" continuă greva foamei, o seric dc mari mine ale com oase pentru a da de urmele către foşti nazişti. In spriji tehnologici, fapt ce im
tul de Eliberare a Quebecu- ţat, Republica Cuba a accep începută joi la Barcelona, iar paniei, Intre care şl zăcăminte celor doi criminali nazişti. In nirea afirmaţiilor sale. Ta plică schimbări radicale
le dc la „Cerro Verde“, unde so
lui, a fost pus vineri dimi tat cererea guvernului cana află cele mal mari rezerve mi localitatea Ita din Paraguay, deusz a promis să furnizeze in industria dc automo
COPENHAGA. — Dezvoltarea
neaţa în libertate. El a preci dian de a acorda azil politic universitatea locală şi-a sus pe baze reciproc avantajoase a niere dc cupru ale Perului, e unde se presupunea câ ar fi o fotografie luată lui Men bile şi angajează fon
zat, în cadrul unui interviu, membrilor organizaţiei ilega pendat vineri cursurile, in- schimbului de mărfuri polono- valuate la aproximativ 149 mi fost înmormîntat Bormann. gele în localitatea Eldorado, duri importante pe care
că eliberarea lui Cross a sur le care au răpit pe Cross. da trucît studenţii au refuzat să danez şl Îmbunătăţirea structu lioane de tone. cei trei „cineaşti" au exhumat în apropierea frontierei ar- aceasta nu este deocam
venit în urma negocierilor că vor fi de acord sâ-1 pună participe la ore. cadavrul presupus a fi al lui gentinîene. dată dispusă să le chel
dintre guvernul provinciei în libertate, cerere acceptată tuiască.
Quebec şi persoanele care îl de această ţară din motive
deţineau ca ostatic. umanitare.
Conform acordului realizat Ministrul canadian de jus INTRODUCEREA IN
joi seara, cele şapte persoa tiţie, John Turner, a precizat, MAREA BRITANIE A
ne care îl păzeau pe ostatic referîndu-se la regimul juri DAKAR - Conform unei emisiuni a postului de radio PALERMO - Guvernul regional al Siciliei, constituit din „OREI ^EUROPENE" A
s-au îndreptat împreună cu dic al celor şapte persoane, „Vocea Revoluţiei", captată la Dakar, citată de agenţia reprezentanţi oi partidelor de centru-stinga, a demisionat FOST RESPINSA
captivul ¿pre insula St. He că acestea sint considerate Fronce Presse, autorităţile din Guineea controlează ferm joi seara. Această demisie este pusă pe seama disensiuni
len, unde James Cross a fost situaţia în regiunea Koundara, învecinată cu Guineea* lor apărute în rîndul reprezentanţilor majorităţii în legă Camera Comunelor a
predat consulului cuban Ja auloexilate pe viaţă, întoar Bissau, _ _ tură cu moţiunea prezentată de deputaţii comunişti, în respins cu 366 de voturi
Montreal, iar autorii răpirii cerea lor în Canada nemai- Potrivit aceleiaşi surse, toate activităţile din ţară şi-au care se cere suspendarea din funcţie a lui Vito Cioncimino, contra SI, proiectul de'
au fost îmbarcaţi pe un avion fiind posibilă. reluat cursul normol, iar autorităţile din Conakry ou soli primarul democrat-creştln din Polermo, precum şi a lui lege privind introduce
citat misiunilor diplomotice „să semnaleze pe toţi merce curier
narii sau elementele dubioose care ar încerca să se refu Francisco Sturzo, preşedintele administraţiei provinciale, rea in Marea Britanic o
gieze pe teritoriile lor". De asemenea, un comunicat al învinuiţi de „anumite iregularităţi administrative". „orei europene" (British
forţelor armate cere populaţiei să manifeste in continuore I Standard Time) în locul
vigilenţă. „orei GMT" (Greenwich
Meridian Time). După
WASHINGTON - Comitetul Indoneziei, Iordaniei şi Liba
luat putereo în Egipt lo 23 Iu cum se ştie, ora GMT
LAGOS - La Lagos a sosit llzînd în respectivul semestru lie 1952. El a participat la răz pentru afaceri externe al Ca nului. După cum precizează o-
o delegaţie economică iu 12 740 000 dolari, relateoză o- boiul din Palestina şî a condus merei Reprezentanţilor a apro genţia UPI, „cererea de supli se află cu 60 de minute
goslavă, condusa de Miran genţia TA$$. operaţiunile de comando îm bat joi cererile preşedintelui mentare de fonduri o fost a in urmd faţă de ora Pa
Mejak, membru ol Vecei Exe potriva trupelor engleze staţi Nixon privind alocarea unor probată după moi multe încer risului, Bruxelles-ului,
cutive Federale. Şeful delega CAIRO - Ziarul „Al Ah ram" onate pe Canalul de Suez, îna credite suplimentare de 535 cări de a se reduce sumele liomei şi a altor capita
ţiei iugoslave o declarat că anunţă că prlntr-un decret milioane dolari in vederea „fi prevăzute pentru regimul Lon
ţara sa este interesată in im prezidenţial, Kholed Fawzi o inte de o fi fost numit ataşat nanţării programului de ajutor Noi". le occidentale.
portul de cocao din Nigerio, fost numit secretar general ol militar in diverse ţări ole A- pentru strâinâtote. In prinoipol, In perioada in care
crea reo unor Întreprinderi in Preşedinţiei R.A.U., cu rang merlcii Latine, iar apoi amba aceste sume vor fi acordate BERNA - Elveţia intenţionea in mod experimental in
dustrióle comune şi participa de ministru. Fawzi o făcut par sador în Uruguay. Fawzi nu a moi o'les cu titlu de asistenţă ză să-şi exprime punctul de
rea ia unele proiecte de dez te din rîndurile organizaţiei militară Coreei de sud, Cam- vedere la o eventuală confe Marea Britanie a mers
voltare, în special în domeniul deţinut nici o funcţie după a bodgiei, Vietnamului de sud, rinţă general-europeanâ pen „ceasul european*, nu
energiei electrice. „Ofiţerilor liberi", core o pre- nul 1967. tru securitate, a declarat Pierre meroşi insulari, mai ales
Anterior, delegaţia iugoslavă Graber, şeful Departamentului din regiunile septentrio
o vizitat capitalele Republicii politic elveţian (ministru de nale, şi-au manifesta!
Democratice Congo (K) şi Co- MOSCOVA - Vladi nul Revoluţionar al tru coloborarea econo rarea economică din externe). In acelaşi timp, el
merunuluî. mir Novikov, vicepre Republicii Cuba. mico şî tehnîco-ştiinţi- tre Cuba şi Uniunea şi-o exprimat speranţa că se nemulţumirea cerind re
şedinte al Consiliului In timpul întreve f ¡câ. Sovietică pe perioada va trece cit mai curînd posibil venirea la ora GMT A
BOGOTA - Un raport ol In de Miniştri al Uniunii derii au fost discutate Ministrul cubanez, 1971-1975. El a ovul. la faza multilaterală de pregă gricultorii din nordul
stitutului Columbian pentru Sovietice, a avut vineri, probleme legate de care a sosit Io Mos de asemenea, intreve- tire o acestei reuniuni. Şanse
Comerţul Exterior relevă că, în la Kremlin, o intreve- cova lo 2 decembrie, deri cu Nikolai Baibo- le de succes ole unei confe Scoţiei, dc exemplu
R.D.G. La Karl Mar* Stadt se află una din cele mai mari primele şase luni ale anului dere cu Carlos Rafael creorea unei comi este şeful delegaţiei kov, preşedintele Co- rinţe pregătitoare sau explora şi-au exprimat neliniş
fabrici din R.D.G., fabrica de becuri „Narva", şi felurite dispozi 1970, volumul comerţului din Rodriguez, ministru fă sii interguvemamentole ţării sole la convorbiri mltetului de Slot ol torii cresc dacă atmosfera in tea de a-şi vedea copiii
tive de iluminat de Io lâmpi obişnuite, la iluminatul străzilor, tre U.R.S.S. şi Columbia a cres ră portofoliu in Guver- sovieto-cuboneze pen le cu privire la, colabo Planificării ol U.R.S.S. ternaţională continuă să se plecind la şcoală „in
ol căilor ferate, şoselelor etc. ^ cut cu peste 50 la sută faţă îmbunătăţească, o menţionat plină noapte".
In foto : Aspect dintr-o sală de lucru a fabricii. de nivelul anului trecut, tota- ministrul elveţian.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, itr. Dr. Petru Groza nr. 95. Te lefoane : 12317 şi 11548. Tiparul s întreprinderea poligrafică Deva. 49065