Page 20 - Drumul_socialismului_1970_12

BIMIota* Municipiului Oova ^•<///y////////////////////////////////////////////////////////////////////w//'///^
W «S
GAIA LE C TU R A PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

ffl Semnarea Tratatului

polono-vesi-german

O Conferinţa europeană

a tineretului
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R SI AL G0N8IUUIUI POPULAR JUDEŢEAN
a Curier, Âtlas

ANUL XXII. Nr. 4951 MARTI 8 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Cerinţe ale intensificări! activităţii VIZITA KSM IHI CONSILIULUI 01 STAT,

productive Ia mina Dilja

TEHNOLOGII ADECVATE,

ORGANIZARE RIGUROASA Plecarea din Capitală Primirea de către preşedin­

IN S U B T E R A N Stat al Republicii Socialiste nescu, Mihai Marinescu, vice­ tele Consiliului de Stat a
Preşedintele Consiliului de

România, Nicolae Ceauşescu, preşedinţi ai Marii Adunări
Naţionale, membri al Consi­
a plecat luni dimineaţa în liului de Stat şi ai guvernului,
Incepînd cu primele luni — Cadrele tehnice din uni­ făcut pe deplin datoria. Toc­ Maroc, unde va face o vizită conducători de Instituţii cen­
din acest an. activitatea des­ tatea noastră — ne apunea mai de aceea, propunerile re­ oficială la Invitaţia Majestâţii trale şi organizaţii obşteşti, şefilor de misiuni
făşurată de colectivul minei ing. Octavian Ştefan, şeful ieşite din ultima analiză a sale Hassan al II-lea, regele ziarişti.
Dilja a cunoscut o dinamică serviciului tehnologic — nu comitetului de direcţie sînt Marocului. Se aflau, de asemenea, pre­
sănătoasă. Pînâ la finele lu­ au înţeles încă pe deplin ro­ îndreptate pe linia ridicării Şeful statului român este zenţi însărcinatul cu afaceri
nii noiembrie au fost extrase lul esenţial pe care îl au în pe o treaptă superioară o însoţit de Ion Pâţan, vicepre­ ad-interim al Regatului Maroc diplomatice din Maroc
peste sarcinile de plan la zi organizarea producţiei lâsînd muncii, de trecere de la faza şedinte al Consiliului de Mi­ In România, Mohamed Blsbis,
4 100 tone cărbune, realiztn- ca majoritatea problemelor de concepţie la cea aplicati­ niştri, Cornellu Mânescu, mi­ şefi ai misiunilor diplomatice
du-se, tn acelaşi timp, aproa­ să fie rezolvate numai de că­ vă, de înlăturare a unor nistrul afacerilor externe, Bu­ acreditaţi |a Bucureşti şi alţi
pe 250 000 lei beneficii. tre specialiştii de la servicii. mentalităţi de lucru greşite, jor Almâşan, ministrul indus­ membri al corpului diploma­ „Kasr el D uiuf — palatul gentinei. Japoniei, precum şl
Privită deci sub aspectul Consider că foarte deficitar existente încă la unele cadre triei miniere şi geologiei, pre­ tic. de reşedinţă al preşedintelui pe reprezentantul programu­
indicatorilor — producţie la noi este modul cum pă­ cu munci de răspundere. cum şi de consilieri şi experţi. Pe aeroport ae afla un mare Nicolae Ceauşescu a reunit lui Naţiunilor Unite pentru
brută de cărbune şi cel de e- trunde în practică o idee Ştacheta sarcinilor de plan Pe aeroportul Bâneasa erau număr de locuitori al Capita­ ieri seară pe şefii misiunilor dezvoltare.
fîcientâ economică — se poa­ valoroasă tocmai din cauza pentru anul 1971, primul an prezenţi, la plecare, tovarăşii lei veniţi să-1 salute pe şeful diplomatice acreditaţi la Ra­ O dată încheiată cere­
te spune că situaţia este sa­ existenţei unor reţineri din al viitorului cincinal este ri- Emil Bodnaraş, Paul Nicules- statului. El ovaţionau înde­ bat, care au venit să prezinte monia prezentării, preşedinte­
tisfăcătoare. Dar nu trebuie partea celor care ar trebui C. DUMITRU cu-Mizil, Gheorghe Pană, lung, s c a n d a u entuziast omagiile lor şefului de stat le Nicolae Ceauşescu a oferit
uitat faptul că planul lucră­ să le aplice. Gheorghe RAdulescu, Virgil „Ceauşescu — P.C.R.", exprl- al României. un ceai în onoarea oaspeţi­
rilor de pregătire nu a fost Şi practica a demonstrat Trofin, Uie Verdeţ, Maxim mîndu-şi cu căldură stima şi In marea sală maură, pre­ lor. în cursul căruia s-a în­
realizat decît în proporţie de acest lucru. In tot cursul a­ (Conlifiuor* ¡n ¡ pog. o 3*o) Berghianu, Florian Dânâlache, preţuirea faţă de conducătorul şedintele Nicolae Ceauşescu, treţinut cordial cu numeroşi
93,4 la sută. iar la producti­ nului au fost obţinute viteze 'Emil Drâgânescur Janos Fa- partidului şl statului. Tova­ însoţit de Ion Pâţan, Corneliu şefi de misiuni diplomatice
vitatea muncii mina este de­ de avansare la lucrările de zekas, Petre Lupu, Manea Mâ­ răşul Nicolae Ceauşescu răs­ Mânescu şi Bujor Almâşan, printre care cei ai Franţei,
ficitară cu 25 kilograme pe pregătire de numai 2,41 ml nescu, Dumitru Popa, Dumi­ punde prieteneşte aclamaţiilor a primit pe ambasadorii : Uniunii Sovietice, Republicii
post, ceea ce reprezintă, pen­ pe lună faţă de 2,55 ml cit tru Popescu, Leonte Răutu, mulţimii. R.A.U. — Hasan Fahmy Arabe Unite, Republicii Popu­
tru producţie, o pierdere me­ era prevăzut. Măsurile pro­ Avionul oficial avîndu-1 la Abdelmaguld, decanul corpu­ lare Chineze, S.U.A., Iranu­
die lunară de 10 000 tone căr­ puse în vederea îmbunătăţi­ Gheorghe Stoica, Vaslle Vîlcu, bord pe preşedintele Nicolae lui diplomatic, Uniunii So­ lui, Austriei, Cehoslovaciei.
Ştefan Voitec, Iosif Banc, Pe­
bune. rii gradului de utilizare a tre Blajovlci, Miron Constan- Ceauşescu şi pe celelalte per­ vietice, Etiopiei, Coastei de In convorbirile purtate cu
— Din ultima analiză efec­ maşinilor de încărcat, utili­ Ultrasunetele tinescu, Mihai Gere, Ion Ioni- sonalităţi a decolat la ora 9, Fildeş, Elveţiei, Iordaniei, şeful statului român, şefii
tuată de comitetul de direc- zarea unor tehnologii adec­ ţâ, Vasile Patillneţ, Ion Stâ- îndreptîndu-se spre Rabat. Belgiei, Iranului, Senegalului, misiunilor diplomatice şi-au
( ţie — ne spunea inginerul şef vate la lucrările de săpare şi Arabiei Saudite, Pakistanului, exprimat preţuirea fată de
¿ m e d e Kovacs — rezultă că betonare nu au fost fructifi­ Libanului, Austriei, Greciei, politica de colaborare şi coo­
¿ e le mal însemnate rămîneri cate pe deplin. Aceeaşi soar­ Sosirea la Rabat Cehoslovaciei. Algeriei, Marii perare. de înţelegere şi pace
asn urmă se semnalează la lu­ tă o au şi alte studii. Pentru in industrie Britanii, Iugoslaviei, Iraku­
c r ă r i l e de pregătire executate abatajele In trepte răsturna­ lui, Guineei, Olandei, Fran­ între popoare pe care o pro­
*in perimetrul zonelor vechi te, de pildă, deşi există posi­ ' După cinci ore şi jumătate miazâ, şefii de misiuni ai U- ţei, Maurltaniel, S.U.A., Peru, movează România In rela­
de exploatare. In ce priveşte bilitatea obţinerii unor viteze de zbor, după ce a survolat te­ nlunii Sovietice, R.P. Chine­ R.F. a Germaniei, Spaniei, ţiile Internationale, au sub­
productivitatea muncii am de avansare de două ori mai Un colectiv de specialişti de la Institutul de cercetări ritoriile Iugoslaviei, Italiei, ze, Algeriei, Austriei, Fran­ Ghanei. Kuweitului, Tunisiei, liniat rolul Important pe ca­
iniţiat o serie de studii care mari decît cele realizate in metalurgice din Bucureşti a studiat posibilitatea utilizării Algeriei, strâbâtînd întinderile ţei, Arablei Saudite, Iranului, pe însărcinaţii cu afaceri al re îl au contactele personale
o dată aplicate în practică prezent, studiile respective ultrasunetelor In Industrie. Astfel, cercetările efectuate In albastre ale Mediteranei, avio­ Ghanel, îugoslavlel, Ceho­ R.P. Chineze, Libiei, Malae-
vor aduce revirimentul scon­ n-au fost materializate. Toa­ domeniul tragerii la ¡ea* a ţevilor din oţel carbon. în oju-“ nul prezidenţial trece frontie­ slovaciei, Indiei, Republicii zlei, Nigeriei, Cubei, Italiei, între şefi de state, vizitele
tat. Numai prin îmbunătăţi­ te acestea s-ar putea face taje activate uKrasonlc, au relevat Influenţa ultrasunetelor ra Marocului de unde este es­ Democratice Congo, Braziliei Bulgariei, Belgiei, Indiei, Un­ reciproce menite să lărgească
rea tehnologiilor de lucru şl simţite şi în creşterea efici­ asupra calităţii şl procesului de prelucrare a metalelor. Ca cortat pînâ la Rabat de reac­ şi al altor ţări. gariei, Norvegiei, Turciei, Da­ sfera colaborării reciproc a­
organizarea muncii atit la a­ entei, dat fiind faptul că nu­ urmare a creşterii gradului de pbstlflere şl a reducerii toare ale forţelor aeriene ma­
batajele în trepte răsturnate mai intr-un singur an, prin frecării metalului tn focarul de dlformore, sub ;nfluenţa ul­ rocane. O gardă de onoare a fost nemarcei. Republicii Demo­ vantajoase între ţâri şl po­
cit şi Ia lucrările de pregă­ aplicarea studiilor, valoarea trasunetelor. i-au obţinut o sporire a vitezei de prelucrare, ■ Este ora 12,30 la Rabat — aliniată In înttmpînarea înal­ cratice Congo, Poloniei, Ar­ poare din întreaga lume.
tire se va realiza creşterea economiilor la preţul de cost preexim şi îmbunătăţirea calităţii produselor. In prezent, 14,30 la Bucureşti. Pe aeropor­ tului oaspete român.
productivităţii muncii pe ex­ ar atinge 1,8 milioane lei. prin ocest procedeu s-au reollzot ţevi cu pereţi subţiri de tul Sale din apropierea capi­ In timp ce avionul în care
ploatare cu 5 Ia sută. Numai prin „iniţierea* u­ 0,4-0,6 mm, existînd premise pentru tragerea unor ţevi cu talei marocane domneşte at­ a călătorit preşedintele Con­
Desigur, după felul cum au nui program de studii, care o grosime de 0 , 2 mm. mosfera specifică, sărbătoreas­ siliului de Stat aterizează, ră­ Decorarea preşedintelui
fost soluţionate teoretic pro­ au rămas în sertarele servi­ Studii privind utiliza rea ultrasunetelor au fost întreprkvse că ce marchează marile eve­ sună, în semn de salut, sal­
blemele, nu poate contesta ciului tehnologic, nu se pot nimente. vele a 21 de lovituri de tun.
nimeni faptul că la mina Dil­ rezolva deficientele existente de speclolişlil aceluiaşi institut şi asupra procesului de curba­ In înttmpînarea şefului sta­ militar. Aeronava s-a oprit în Nicolae Ceauşescu cu Marele
marş
Fanfara Intonează un
ja nu a existat o preocupa­ în subteran. Munca de con­ re a lemnului de fog. Experimentările l-au condus pe tului român a venit Maje6ta-
re pe linia îmbunătăţirii teh­ trol la nivelul tuturor com­ aceştro la concluzia că rebuturile apărute in procesul curbă­ tea sa Hassan al II-lea, regele fata salonului de onoare, stră­
nologiilor de lucru şi a orga­ partimentelor de producţie rii clasice a lemnului (ruperi, fisurări şi diformâri In Marocului, însoţit de prinţul juit de un catarg în vîrful că­
nizării muncii. Din ce cauză lasă mult de dorit, de unde secţiunea supusă curbării) pot fi evitate dacă concomitent Moulay Abdallah. ruia flutură tricolorul româ­ Colan al Ordinului
însă Sn acest an toate stu­ rezultă că cel investiţi cu sar­ cu oplicarea forţei exterioare de curbură se injectează in nesc, alături de drapelul maro­
diile executate s-au oprît Ja cini precise pentru urmări­ mosc lemnoosâ o energie uKrosonkâ de o anumită Inten­ Ceremonia sosirii preşedin­ can.
faza de proiect, nefiind apli­ rea modului de aplicare a sitate. telui Consiliului de Stat al La coborîrea din avion, pre­
cate în practică ? măsurilor propuse nu şl-au României a reunit la aeroport Mohammaddi
pe primul ministru şl pre­ şedintele Nicolae Ceauşescu
şedintele Camerei Reprezen­ este salutat cu deosebitâ cor­
tanţilor, membri al guvernu­ dialitate de Majestatea sa
Grinzi articulate lui şi alte personalităţi ale Hassan al II-lea, care îi urea­ Luni seara a avut loc solem­ varea cauzei păcii şl cooperă­
vieţii politice marocane Sînt ză bun venit şi îşi exprimă nitatea decorării preşedintelui rii internaţionale.
pentru abatajele de faţă, de asemenea, înalţi fericirea de a-l saluta tn nu­ Nicolae Ceauşescu cu Marele La solemnitate au participat
demnitari marocani care tl vor mele poporului marocan şi al Colan a) Ordinului Moham­ Alteţa Sa Regală prinţul Mou­
rîndul
Văii Jiului însoţi pe oaspetele român în s'rtu personal. La Nicolae maddi, cea mai înaltă distinc­ lay Abdallah, Driss Slaouî,
său,
preşedintele
cursul vizitei sale : Hadj Ah­ ţie a statului marocan care directorul general al Cabine­
In cadrul acţiunii de asimi­ med Balafrej, ministru, repre­ Ceauşescu îi adresează suve­ se acordă unor eminente per­ tului regal, dr. Ahmed Lara-
lare şi fabricare a utilajului zentantul personal al regelui, ranului marocan un cald sa­ sonalităţi pentru contribuţia a- ki, primul ministru marocan,
destinat susţinerii abatajelor Youssef Bel Abbes Taarji, mi­ lut din partea Consiliului dusâ la întărirea prieteniei şi Youssef Ben Abbes Taarji,
din Valea Jiului - utilaj pro­ nistrul afacerilor externe, de Stat şf a poporului român. dintre popoare. ministrul afacerilor externe.
venit pinâ nu de mult din Mustapha Farres, secretar de Şefului statului român îi es­ In cadrul solemnităţii pre­ Din partea română au par­
import - Uzina de utilaj mi­ stat, Driss Bennouna, şeful te prezentat apoi prinţul şedintele Nicolae Ceauşescu a ticipat Ion Pâţan, vicepreşedin­
nier din Petroşani define un protocolului regal şl al Cance­ Moulay Abdallah. decernat Majestâţii Sale Re­ te al Consiliului de Miniştri,
rol important. Stilpii hidraulici lariei, Hassan Karrat, amba­ gele Hassan al II-lea Ordinul Corneliu Mânescu, ministrul
de abataj, transportoarele sadorul Marocului în ţara La rîndul său, şeful statu­ Steaua Republicii Socialiste afacerilor externe, Bujor Al­
blindate de tip uşor, plasa noastră, Mohamed Tadili, gu­ lui nostru prezintă suveranu­ România clasa I, pentru con­ mâşan, ministrul industriei
pentru bandajare sau grinzi­ vernator. In numele şefilor de lui marocan persoanele ofi­ tribuţia adusă Ia dezvoltarea miniere şi geologiei, Vasile
le articulate, iată o serie de misiuni diplomatice acreditaţi ciale care îl însoţesc : Ion relaţiilor de prietenie dintre Mircea, ambasadorul extraor­
produse care in urmă cu 2-3 la Rabat a venit să salute pe Maroc şi Republica Socialistă dinar şi plenipotenţiar al
ani nu figurau in nomencla­ şeful statului român, deca­ Pâţan, vicepreşedinte al Con­ România, precum şi la promo­ României în Maroc.
torul produselor uzinei. nul corpului diplomatic, Has­ siliului de Miniştri, Cornelîu
Realizate după concepţia san Fahmi Abdelmeguid, am­ Mânescu, ministrul afaceri­
unui colectiv de tehnicieni Ş> basadorul Republicii Arabe lor externe. Bujor Almâşan,
ingineri ai uzinei, grinzile ar­ Unite în Maroc. ministrul Industriei miniere Dineul oferit de Majestatea
ticulate au devenit un produs Ca o expresie a stime! de
curent. De la începutul anu­ care se bucură în lume şl geologiei, Vaslle Mlncea,
lui au fost trimise exploatări­ personalitatea politică mar­ ambasadorul extraordinar şi
lor miniere din Valea Jiului cantă a preşedintelui Nicolae plenipotenţiar al României în Sa regele Hassan al II-lea
aproape 5 000 de grinzi, ur- Ceauşescu, a relaţiilor strlnse Maroc.
mind ca pinâ la sfirşitul anu­ dintre România şi statele res­
lui colectivul uzinei să mai pective, au ţinut să-l salute la in cinstea preşedintelui
livreze beneficiarilor alte 1 0 0 0 O dată cu punerea în func ţiune a grupului energetic nr. 3, gospodăria de cărbune a Ter­ aeroport, înainte de prezenta­
grinzi. mocentralei Mintia are de „hră nit° zilnic focarele a trei uriaşe cazane. rea oficială a corpului diplo­ IÇonli nú.oJe :Jii ■? -:pçÿ: 4 -o)
J matic ce a avut loc dupâ-a-
Nicolae Ceausescu

Un vast program de fructificare largă a rezervelor de creştere a producţiei agricole Cercuri de înde- cului Hassan al II-lea a oferit, tru, reprezentant personal al
Majestatea Sa Regele Maro­
Ah­
Majestâţii Sale Regale,
mînare practică luni seara, un dineu în onoarea med Laraki, şeful guvernu­
preşedintelui Consiliului de lui marocan, Youssef Bel Ab­
pentru femei Stat al Republicii Socialiste bes Taarji, ministrul aface­
România, Nicolne Ceauşescu. rilor externe, membrii guver­
Comitetul orAşenese al fe­ Au participat Ion Pâţan, nului, membrii Cabinetului
0 NECESITATE ACUTA RIDICAREA GRADULUI DL MECANIZARE A LUCRĂRILOR ÎNC A P. meilor OrAştle, In colaborare vicepreşedinte ;al Consiliului regal, conducători ai instituţi­
cu casa de culturA, a orga­ de Miniştri, Qjmeliu Mânes­ ilor centrale, şefii misiunilor
nizat mat multe cercuri de diplomatice acreditaţi la Ra­
Este binecunoscut rolul de­ re aportul I M A la creşterea sarcinilor cuprinse în expune­ tiv obţinerea unor randa­ cu consiliile Inlencooperatlste tndemlnare practicA pentru cu, ministrul Afacerilor ex­ bat, generali şi ofiţeri supe­
terne, Bujor Almâşan, minis­
icmcl. In cercul dc daetllogra-
terminant ce revine mecani­ producţiei agricole nu se situ­ rea tovarăşului N i c o l a e mente superioare pe fiecare u­ ce se vor crea, este posibil ca (le, condus dc Instructoarea trul industriei miniere şi riori ai forţelor armate regale.
zării lucrărilor în cooperative­ ează nici pe departe la nivelul Ceauşescu. Intre altele, se tilaj, creşterea eficienţei eco­ aceste sarcini să fie îndeplini­ Sanda Hanclu, tint cuprinse al geologiei, Vaslle Mircea, In timpul dineului, care s-a
S0 dc tinere fete, majoritatea
le agricole pentru moderniza­ posibilităţilor şi ai cerinţelor, poate arăta că, deşi unitatea nomice a întreprinderii. te in cele mai bune condiţii absolvente dc liceu. Ele au la ambasadorul extraordinar şi
rea şi sporirea producţiei în întreprinderile de mecanizare noastră este dotată cu o pu­ Ţînînd seama de aceste con­ De altfel în această direcţie dispoziţie pentru InvAţarca plenipotenţiar al României la desfăşurat intr-o atmosferă
toate sectoarele de activitate acţionînd doar ca simple uni­ ternică bază tehnico-materia- siderente, apare cît se poate de acţionează şi o altă pîrghie dactilografici un numAr dc 20 Rabat. deosebit de cordială, Majesta-
maşini <le
scrlN. Cercul dc
ale acestor unităţi. Dar, cu tăţi prestatoare de servicii, se lâ — avem peste 200 de trac­ firesc să se creeze un număr deosebit de eficace — cointe­ croitorie — modA, nvlnrt ca tea Sa Regele Hassan al
toate că s^au făcut eforturi simţea cu acuitate necesitatea toare, 146 de semănători me­ mai mare de întreprinderi de resarea materială a mecaniza­ instructoare po tovarAşa Gcor- A luat, de asemenea, parte II-lea şi preşedintele Nicolae
deosebite pe linia înzestrării reorganizării activităţii lor, canice, 106 combine şi alte u­ mecanizare a agriculturii care torilor. Remunerarea lucrăto­ geta Popa, cuprinde 3S dc fe­ Hadj Ahmed Balafrej, minis­ Ceauşescu au rostit toasturi.
tehnice a agriculturii, aşa cum legării mai sti inse de coope­ tilaje — nu sînt asigurate con­ să fie legate direct de coope­ rilor din întreprinderile de mei care sc InlţlazA In arta
croiului şt n confecţionării dc
se subliniază în expunerea rativele agricole £i întăririi diţii depline pentru ca ea să rativele agricole şi să poarte mecanizare Sn strînsâ legătură lenjerie pentru femei, copil $1
tovarăşului Nicolae Ceauşescu răspunderii mecanizatorilor fa­ fie utilizată cu randament ma­ răspunderea pentru mecaniza­ cu rezultatele obţinute Sn pro­ : b&rbAţl. De memenea, tn ecr-
la şedinţa de lucru de |n C.C. ţă de soarta producţiei. xim şi eficienţă economică ri­ rea tuturor lucrărilor din coo­ ducţie va duce la lichidarea si­ cui foto slut cuprinse 18 PAGINA A 2-A
femei.
a] P.C.R’. din 23 noiembrie n.c. Avînd în vedere asemenea dicată. Pe de o parte, raza în­ perative. Faptul că Sn condi­ tuaţiei de pînâ acum cînd cîş- Cercurile do todemlnârl
cu privire la îmbunătăţirea or­ deziderate măsurile preconi­ tinsă de activitate şi numărul ţiile noastre o întreprindere de tigurile depindeau doar de în­ practice au început la 15 sep­
dc
tembrie şl funcţloneazA
ganizării, planificării şi condu­ zate a se aplica vizează lichi­ mare de cooperative agricole mecanizare va deservi coope­ deplinirea planului de veni­ doua ori pc sAptâmlnâ. Du­ 1 SPORT
turi stabilit Prin finalizarea
cerii agriculturii, nu s-a reu­ darea neajunsurilor care s-au deservite (peste 50 de unităţi), rativele agricole alăturate, cu- rata lor este de 4-C luni $1 au
drept qcop sA Iniţieze femeile
şit să se asigure un grad mul­ manifestai şi sporirea rolului iar pe de alta, lipsa unei pro­ prinzînd o suprafaţă de 5-10 măsurilor preconizate se asi­ In diverse activităţi practice £ Condusă la pauză Jiul a obţinut in (¡nai o victorie
gură un cadru favorabil creş­
ţumitor de mecanizare a mun­ întreprinderilor de mecaniza­ filări corespunzătoare a pro­ mii hectare, constituie o pre­ $1 folositoare. clară
cilor agricole, existînd cazuri re Sn realizarea producţiei in ducţiei în toate unităţile, la misă importantă pentru înde­ terii simţitoare a aportului £ Mureşul Deva a pîe rdut ocazia de a li lider
cînd chiar lucrările de bază unităţile cooperatiste. Sînt su­ care se adaugă o serie de de­ plinirea cu succes a sarcinilor mecanizatorilor la sporirea VASILICA ADAM £ Divizionarele C, din judeţ, şi-au asigurat tocuri „căl­
producţiei agricole
nu s-au executat în mod co­ ficiente argumente care ple­ ficienţe existente Sn activita­ noi puse în faţa mecanizatori­ preşedinta Comitetului orăşenesc duţe“ in clasament.
respunzător. Constatîndu-se că dează în favoarea trecerii ne- tea secţiilor de mecanizare sînt lor. Ing. ION MEDREA al lemeilor Orâştie
în forma actuală de organiza- întirziate la materializarea factori ce au influenţat nega« Prîntr-o strînsfl colaborare directorul LM.A. Haţeg