Page 22 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 22
P irran u—
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 495t 9 MARTI 8 DECEMBRIE 1970
|L ■ .
Secţie
ŞI-AU RESPECÎAÏ la cooperativa
La Uzina de preparare a lunii octombrie a.c., au ve boanelor de sudoare de pe „So'i darltateau
minereurilor din Teliuc, mai nit dimineţile m uncii: sub frunţile muncitorilor. Şi în
Intii au fost dimineţile me conducerea inginerului Sam dimineaţa zilei de 17 noiem Printre obiectivele cu
ditaţiilor — acelea in care son Faur, de la l.M. Hune brie a.c., echipele de lăcă prinse în planul de dezvol
oamenii au gindit in jaţa doara, un colectiv de ingi tuşi ale lui Petru Toplicea- tare al cooperativei „Soli
hîrtiilor de calc, cu echere neri şi maiştri, împreună cu nu, Constantin Bobilcă, Pe daritatea“ din Deva se nu
şi rigle, soluţiile cele mai ju echipe de lăcătuşi, sudori şi tru Boji, echipa de electrici mără şi înfiinţarea unei
dicioase pentru mărirea ca eni şi amecişti, ca şi echipa secţii PRAM, care va efec
pacităţilor de producţie. A de zidari condusă de Matei tua măsurători pentru prize
poi, au urmat dimineţile Bart — au fost prezente in de pămint la instalaţiile e
confruntărilor, cfnd calcule Concursul „Oamenii jurul cuptorului din care lectrice. Secţia are posibili
le la care s-a ajuns au fost curgeau primele tone de mi tăţi de dezvoltare şi diver
puse cap la cap şi s-a văzut de lingă noi“ nereu prăjit. sificare. In viitorul apropiat,
concret cit de economicoase Oamenii îşi dădeau seama prin această secţie se vor
sini. care este contribuţia că. prin eforturile lor, s-a putea face şi verificări de di
lor la realizarea viitorului creat o suficientă capacitate ferite naturi la echipamen
cincinal. Oamenii s-au anga electricieni, au început lu de prelucrare n minereurilor, tul de protecţie pentru elec
jat la mai mult. „Noi vom crul la uriaşul cuptor de iar planul de producţie pe tricieni.
mări capacitatea liniei de peste 200 tone. O macara se 1971 are condiţii optime de BENIAM1N STOIC
prăjire a minereurilor“ — rotea ca o pasăre, purtînd realizare. Şi din cauza aceas
spunea Aurel Buteanu, ingi de la un punct de lucru la ta, lumina le înflorea pe o valcada ritmurilor; 22.55 Arghe
ner şef al uzinei de prepa altul piesele şi utilajele care braz. Era o dimineaţă de ziană; 23,00 Cavalcada ritmurilor
rare, la o dezbatere a cifre trebuiau asamblate pe cor zîmbete l RADIO (continuare); 0.03—C.00 Estrada „STAPIN PE VOLAN“
lor de plan prevăzute de pul cuptorului. Douăzeci de nocturnă.
PROGRAMUL 11: 6.00-8,00 Pro
cincinalul al cărui asalt va dimineţi şi-au contopit lumi ANTONE TODEA PROGRAMUL I: 6.00 De la 6 gram m u2lcal de dimineaţă; 7.00
începe luna următoare. na cu sclipirile electrozilor Atelierul mecanic a) la 0,30; 0.30 Atlos cultural; 10.05 Radiojurnal; 8,00 Din ctntecelc Duminica dimineaţa, în sola rezultatele concursului. Locul prezentarea a trei filma docu
După prima jumătate a de sudură şi cu cele ale bro U.P. Teliuc Melodii populare; 10.30 România popoarelor: R.in Tot lnolnte (emi întil şl al treilea au fost ocupa mentare pe teme de circulaţie :
contemporana: 10.45 interpreţi de siune pentru pionieri): 0.25 Mari cinematografului „Patria", din
ieri al operetei; 11,05 ClntA Ro Interpreţi: Clara Haskll; 9,00 Pie Deva, s-au prezentat peste 400 te de către ce| doi concurenţi „Depăşirea", „Prioritatea" şi
xana Matei; 11.15 Revista econo se corale de Robert Schumann ; ai Şcolii de şoferi profesionişti „Spaţiul de oprire".
de conducători auto din di
mică; 11,30 Partidul meu Iubit — O. 10 Curs de limba franceză; 9.30 „Vizind cunoaşterea teoreti
program de clntece; 12,00 Melo Orchestra de muzică populară ferite întreprinderi ale ju din lila - Gheorghe Marcu şi
dii de Ion Cristinolu; 12.10 Re* „Trandafir de la Moldova” din deţului - I.G.C.L,, I.T.A., I.P.S.P,, Moise Negrea, iar locul al doi că a regulilor de circulaţie pe
Hărnicie în... 200 ore ca"); LUPENI: Degetul de fier citai de operă Ion Buzea: 12.30 Btrlad; 10.00 De la preclasici In Şcoala de şoferi profesio lea de către Gheorghe Petri- drumurile publice - spunea cpt.
Locuitorii satului Valea Bra CINEMA („Cultural"); Crima din pă Melodii populare; 13.00 Radiojur moderni: 10.30 Scrisori de dra nişti lila şî a'ltele. Ei ou cescu de la I.G.C.L. Deva. Ju Gheorghe Mihai, şeful serviciului
goste... pe portativ; 11.00 Melodii
nal; 13.10 Avanpremiera cotidia
dului fac mereu dovada hAr- dure („Muncitoresc") 1 LO- n a ; 13.22 Rebus melodii — mu populare româneşti pe meridia constituit „galeria" celor 6 con riul o comunicat şi locurile ocu circulaţie din I.M.J. Hunedoara
nlciel sl dragostei lor pentrti NEA; Jocul care ucide („Mi zica uşoară; 14,00 Compozitorul nele lumii; 11.20 Ascultat! şl re pate de întreprinderile partici - concursul nostru şl-a atins
înfrumuseţarea 9l buna gos nerul“); PETRILA; SlrAlnll sâptămlnll: Cămile Saint-Saens; cunoaşteţi — muzică uşoară; 11.55 ducători auto - înscrişi la faza
podărire a aşezării In care DEVA; Aurul („Patria");' („Muncitoresc"); VULCAN: O 14.30 Muzică populară; 15,05 Ca Ştiinţa la zi; 12.03 Avanpremieră judeţeană o concursului „Stăpîn pante, care s-au clasat după scopul. Pregătirea bună a con
trAlesc. In ultima vreme, nu Comisarul X şl banda „3 clini şansa dintr-o mie („Muncito pricii pentru vioară de Nlcolo cotidiană; I2.î5 Muzică Instru p© volan" - core şi-au disputat cum urmează : Şcoala do şo curenţilor, numărul mare de
meroşi părinţi al elevilor sco verzi („Arta") ; SIMERIA: In resc"); BARBATENI: Taina Paganlnl; 15,20 Melodii cunoscute. mentală; 12.30 Emisiune muzicală participanţi şl precizările deose
lii generale din localitate au arşiţa nopţii („Mureşul’*); Icului („G August“); ORAŞ- Interpreţi Îndrăgiţi; 16.00 Radio de la Moscova: 13.00 Concert dc cu multă ardoare primele trei feri profesionişti llia, I.G.C.L.
participat In construirea $1 a HUNEDOARA: Ultimul mohi TIE: Colonia Lanficrî („P.i- prlnz: M.Ofl Prelucrări dc folclor; locuri şi, bineînţeles, premiile bit de utile din cele trei fhlme
menajarea unor dependinţe can („Slderurglstul"); Copiii trln"); Intrusa („FlacOra"); jurnal; 10.15 Corul Ansamblului 14,30 Memoria pâmtntulul româ corespunzătoare acestora. In Deva şi întreprinderea de trans documentare ne foc să afirmăm
necesare unită|lî dc Invâtâ- lui Don Quljote („Construc HAŢEG: Intllnlro la vechea de cîntecc Şl Jocuri din Bala nesc; 15.00 Muzică uşoară de Ge- porturi auto Deva. aceasta",
mint din sat. torul“); Clipa dc libertate moschee („Popular"); BRAD: Mare, dirijat de Gheorghe Ve- faţa juriului format din Nicoloe
La aceasta construcţie, lo („Arta"); CALAN: Intr-o sca- Marele semn albastru („Stea lea; 16.30 Melodii de pretutindeni; lu Solomonescu Şl Mişu Iancu; Florea, directorul Şcolii de şo Concursul a fast urmat de MARIN NEGOIJA *
15,20 365 de clntece; 15,30 Radio-
cuitorii I. Crlstul, I. GavrlJO, râ un tren... („11 Iunie"); ua roşie*); GURABARZA: VI- 16,50 Publicitate radio: 17,00 Ra- şcoalft: 10,00 Rndlojurnal; 15,15
N. Crlstul, N. Lupca, I. In- TELIUC: Sîngeroasa nuntă dloenclclopedle pentru tineret : Stnt şl astăzi melodiile dum nea feri profesionişti 11io. loon Ga-
17.30 Concert de muzică populară:
drcl, I. Bexn, M. Şcrban, T. macedoneana („Minerul1'); PE rldlana („Minerul“): ILIA: voastră îndrăgite; 10,30 Aplauze vrilă, şeful serviciului transporturi
Merda >1 mulţi alţii, în frunte TROŞANI: Ambuscada („7 Ultima drago9to („Lumina"); 10,00 Orele serii; 20,00 Tableta dc pentru mllne; 16,55 Sfatul medi
cu deputatul satului, nu «IA- Noiembrie"); Cu dirijabilul GEOAGIU-BAl: Cazul sergen seară; 20.05 Zece melodii prefe cului; 17,00 Solişti de muzică ol I.G.C.L. Deva, şl cpt. Smorond
ruît peste 200 ore din timpul spre Polul Nord („Republi tului Orlşa („Gcoaglu-BAI"). rate; 20.40 Bijuterii muzienle; populară; 17,30 Teatru serial; 10.00 Truşcă, din serviciul circulaţie al Fructificlid ideile valoroase
lor liber muncii volunt&r-pa- 20,55 Ştiinţa la zi; 21,00 Romanţe; I.M.J, Hunedoara - prezentato
trlotlcc. 21.30 Revista şlagărelor; 22.00 Ra Publicitate radio; 16.20 Muzica
de-a lungul veacurilor; 19.05 Mo
diojurnal; 22,20 Sport 1 22,30 Ca- rul concursului, It. mj. Troian
zaic In cheia sol; 19,30 Ediţie ra Berbeceanu o adresat celor 6
diofonică: Mthall Sadoveanu: ale inovatorilor
10.50 Noapte bună, copil; 20,00 concurenţi întrebări dîn regula
Accidentul unui avion lui electric (transmisiune Mic dicţionar de operă; 20.30 mentul de circulaţie pe drumu
In inttmplnarea semicentenarului
rile publice, iar răspunsurile da
La cabinetul tehnic al întreprinderii miniere Hunedoara au
te de către aceştia ou primit
de ia Muzeul tehnic); P. C.R. : Monografii contempora fost înregistrate în acest an €4 propuneri dc inovaţii raţio
20,50
ne. Dinastia petroliştilor;
18.00 Deschiderea emisiunii. Clntă Glcfl Petrcscu: 2t,07 Ecouri din partea fiecărui membru ol nalizări nvlnd ca autori muncitori, maiştri sl Inglnor! din di
Din muzica popoarelor; «le celui dc-al V-lca Festival In juriului note de la unu la zece. ferite sectoare dc activitate.
al companiei TAROM 18.15 „Toate plnzcle sus" — e- ternational „George Enescu": 21,30 După terminarea seriilor de cîte de 59 propuneri au fost aprobate do comisia tehnică n între
D(ntr-o ultimă situaţie întocmită aici- rezultă că un num ăr
mlsiunc pentru pionieri;
Atenţiune, părinţi 1 ; 21.50 Din 0-
privire la
19.00 Măsurile cu
perfecţionarea organizării, peretole Iul Nlcolao Klrculcscu ; cinci întrebări — nemaifiind ne prinderii, fiind aplicate deja In procesul productiv undo s-ou
dovedit a fi eficiente. Slnt vlzato tn special
probleme pri
22,00 Vlrtuoil al Jazz-uluî;
22,30
planificării şl conducerii Evocări literare. Victor Paplllan: voie să se apeleze la întrebări vind uşurarea muncii fizice, Îmbunătăţirea funcţionării maşini
agriculturii. Ecouri; 22.50 Orchestra Bert Kaempfert : le de baraj, deoarece concuren lor şl Instalaţiilor, condl(||lnr dc lucru In subteran şl organi
Un avion de pasageri de lui. După producerea acciden 19.15 Publicitate; 23.05 Slnt compozitor: Scrghei ţii acumulaseră pînâ aci un zarea producţiei. Dc remnreat eâ economiile postcalculate
tip BAC, aparţinînd liniilor tului s-au luat măsuri pentru 19,20 1001 de seri — emisiune Prokofiev; 23,50—1,00 Muzică sim obţinute In urma valorificării acestor Idei tn practică sc ri
pentru col mici;
TAROM, core efectua curse acordarea ajutoarelor de pri 19,30 Telejurnalul de aoarăi fonică. punctaj diferit — s-au comunicat dică In peste 24 milioane lei.
regulate între Bucureşti şi Tel- mă urgenţă. Nouă persoane 10,00 Deschiderea emisiunii de 20.00 Reflector;
Avlv s-a prăbuşit, luni 7 de rănite au fost imediat trans dimineaţa. Teleşcoalfi; 20.15 Seară do teatru : „Trei
9urorl" do A. P. Cehov.
cembrie. în jurul orei 17, în portate la un spital din Con — Geografie — cl. a Premieră TV; VREMEA VIntul va sufla slab din sud-
In
apropierea aeroportului Ko- stanţa. Celelalte persoane şi-au Xll-a : Depresiuni Limba 22,05 Prim plan. Campioana vest. Temperatura minimă
—
tracarpatice.
gălniceanu — Constanţa. găsit sfîrşitui în tragicul ac română — cl. a VHI-n; olimpică Lla Mnnollu; va fl cuprinsă între minus 0
şl minus 0 grade, Iar maxima
Neputînd ateriza pe aero cident. Mlrccştll In pastel. — Fi 22,35 Divertisment muzical PENTRU 24 ORE Intre minus 8 şl zero grade. ÎNTREPRINDEREA
cu Narghlta;
Vreme
frumoasă, dar fri
portul Bucureşti — Otopeni, S-a constituit Imediat o co zică. cl. a v n i-as E 22,45 Telejurnalul de noapte. guroasă. Cerul va D variabil. Local, ceaţă.
din cauza condiţiilor atmosfe misie guvernamentală condusă fectul termic al curentu
rice nefavorabile, avionul a de tovarăşul Mihai Marlnescu, PENTRU VALO R IFI
fost dirijat către aeroportul vicepreşedinte al Consiliului
internaţional ICogălniceanu de de Miniştri, din care fac par
lîngă Constanţa. La o distan te Pavei Ştefan, ministrul In dezbatere publică C AR EA LEG UM ELO R
transporturilor, şi specialişti,
ţă de aproximativ 5 km de
comisie care s-a deplasat în
aeroport, avionul s-a prăbuşit. aceeaşi zi la faţa locului pen Studiile şi proiecte Modernizări in transportul subteran
In avion se găseau 27 de per Ş l FR U C TE LO R
tru anchetarea cazului.
soane, din care 20 dc pasageri le de sistemati In acest an transportul pe verticală şl ori Se experimentează do asemenea de către
şi restul membri ai echipaju (Agerpres) zontală la minele din Valea Jiului a cunoscut Institutul de cercetări şl proiectări pentru
noi parametri prin Introducerea unor uttlajc huilă Petroşani, la mina Aninoasa o nouă in ANGAJEAZA
zare a oraşului şl Instalaţii de mare productivitate. Astfel, cărbunelui care a-a dovedit a fl eficientă. La
stalaţie elleoldalâ de transport pe suitori al
gradul do mecanizare In acest sector a sporit
considerabil, peste 90 Ia sută din cantitatea mlaelo Lupenl şl Paroşenl a-a Introdus tn ® UN MERCEOLOG PRINCIPAL
acest an transportul pe benzi de caucluo care
de cărbune exploatată astăzi tn bazin trnnspor-
Deva ttndu-ae mecanizat. La mtnelc Lonea şl Ani- urmează să fie extins şl la celelalte unităţi
Spectacolele artiştilor amatori nonsa au fost puse In funcţiune două Instala miniere. Pentru transportul de personal, U- Condiţii :
ţii de extrecţle multlcablu cu sklp cu o capa
In vederea reactualizării citate de 8 tone, asemenea lnstalnţl! gâstndti-se zlna de utilaj minier Petroşani a produs primii — studii medii
In probe tehnologice Ia mina Dtlja $1 Intr-un
vagoneR cu o capacitate de 8 şl 12 persoane
Simbfttă, Ia sala mică a piesa „Iancu la Hâlmagiu“ schiţei de sistematizare a o stadiu avansat dc execuţie la minele Paro- oare au f09t doja livraţi minelor din Valea
clubului „Siderurgistul“, care s-a bucurat de succes. raşului Deva, consiliul mu genl, Urtcanl şl Vulcan. Jiului. — 7 ani vechime în funcţii economice.
Teatrul popular din muni nicipal al Frontului ^ Unităţii
Socialiste şi consiliul popular branşau; '
cipiul Hunedoara a prezen
municipal au organizat dez
tat un spectacol în pre Duminică, la Rapoltu Ma baterea publică a studiilor şi
mieră cu piesa : „Comedie re, în faţa unui mare nu proiectelor de sistematizare
cu olteni". Jocul actorilor, măr de spectatori, orchestra j a municipiului. La dezbate
rile care au avut loc au par
replicile, umorul spumos au de muzică populară „Cînte- prinderi şi instituţii, specia Risipo de materiale — dovada de crasa
ticipat conducători de între
atras aplauzele entuziaste cele Ruscăi" a Casei de
ale publicului. cultură din Hunedoara a lişti din domeniul proiectării
prezentat un reuşit concert. şi sistematizării, cetăţeni ai
oraşului. Au participat. de
Şi-au dat concursul soliştii asemenea, ing. Mircea Ram- neglijenţa şi indisciplinó. Pe seama coi?
Tot sîmbătă, elevii liceu Alexandru Munteanu, Gri- ba, vicepreşedinte al Consi
lui industrial au prezentat gore Nichita, Livia Cămă- liului popular judeţean, şi
la Ghelar un spectacol cu raş. Mihai Lica. Ion Constantinescu, arhitect-
şef al judeţului.
Dezbaterile au fost condu Dezvoltarea economiei liţie în staţia C.F.R, Deva, ror acestor materiale este rampele C.F.R. Deva şi în Exemple de acest gen sînt
se de tovarăşul Ioan Arde noastre a ajuns la un ase privind modul de depozita întreprinderea de reţele e împrejurimi sînt încărcate multe la număr. O mare vi
lean. prim-secretar al Comi menea stadiu de dezvoltare, re şi păstrare a bunurilor lectrice Deva. Oare directo cu o varietate largă de ma nă pentru deficienţele con
tetului municipal Deva al îneît fiecare salariat trebuie materiale, s-au consemnat rul întreprinderii, ing. Ion teriale. „beneficiarii" avind statate o poartă şi condu
P.C.R. Tovarăşul Gheorghe să simtă răspunderea şi să aspecte care pur şi simplu Măiereanu, atunci cînd şi-a posibilitatea să-şi facă o a cerea staţiei C.F.R. Deva,
Consfătuire medicală Gheorghe, vicepreşedinte al acţioneze pentru soluţiona sfidează cele mni elemen pus semnătura pe comanda provizionare „directă“ şi care nu manifestă suficien
tare norme de răspundere
rea problemelor ce
revin
de aprovizionare, a analizat
consiliului popular munici fără plată. Se pot găsi aici, tă preocupare pentru des
pal. a prezentat sinteza pro din activitatea pe care o şi spirit gospodăresc. Pe necesitatea, oportunitatea şi la orice oră dîn zi şi noap congestionarea spaţiilor dc
In ziua de 5. XII. a.c., in sala de cultură a Spitalului punerilor făcute de cetăţenii desfăşoară. Sînt elaborate o rampele staţiei, în spatele economicitatea acestor bu te, saci de ciment, ghips, fier depozitare, nu ia măsuri
unificat din Deva s-a desfăşurat consfătuirea secţiei oraşului cu prilejul expozi mulţime de circulare şi in diferitelor clădiri sînt „de nuri materiale ? După felul beton, tablă neagră, ţenvă eficace pentru buna conser
dc medicină internă cu tema : „Reumatismul degene ţiei în care au fost prezenta strucţiuni care definesc mo pozitate" materiale, iar la în care se preocupă de va şi alte sortimente de mate vare şi păstrare a materia
rativ al coloanei vertebrale". te studiile şi schiţa de siste dul de acţiune în diverse unele dintre ele nici măcar lorificarea lor, în mod ca riale. care, deşi degradate lelor transportate
Au fost prezentate un mare număr de comunicări matizare a oraşului Deva. A compartimente ale procesu nu se mai ştie cine le este tegoric, nu I şi parţial îngropate în pă- Aspecte de genul celor
ştiinţifice de către medici specialişti din Deva, Petro poi, arhitectul şef al oraşu lui de producţie. Apar în relatate sînt inadmisibile.
şani, Hunedoara, Tirgu Jiu, Lipova şi Lupent. Tova lui, Cornel Florea, a expus să. în unele cazuri, fenome In materialele pe care con
răşul prof. dr. I. Stoia, directorul Centrului metodo elementele de temă pentru ne a căror rezolvare nu in ducătorii unităţilor amintite
logic de reumatologie din Bucureşti, a prezentat un reactualizarea schiţei de sis cumbă directive speciale, e permit să fie risipite cu
interesant referat pe această temă. Materialele ca şi tematizare. Tn continuare, au laborate de la centru, ci o In staţia C. F. R. Deva atîta uşurinţă este materia
discuţiile ce au urmat au dezbătut pe larg latura prac luat cuvîntul conducători şi îndeplinire firească a unei lizată munco a mii de oa
tică (tratamentul cel mai eficace, scăderea numărului reprezentanţi ai întreprinde simple sarcini de serviciu. meni şi nu-i este îngăduit
de zile de incapacitate temporară etc.) a problemei rilor şi instituţiilor din oraş, Prevederile noului plan nimănui, sub nici o formă,
patologiei coloanei vertebrale. Conferinţa medicală s-a specialişti şi numeroşi cetă cincinal stabilesc sarcini stăpîn De altfel, starea lor Ceferiştii staţiei din De s-o arunce pe „apa sîmbe-
mobilizatoare
deosebit de
ridicat la un înalt nivel ştiinţific. ţeni care, exprimîndu-şi opi pe linia reducerii cheltuieli calitativă deplorabilă le fa va au fost Ln schimb mai mint. pot fi folosite. Mai teî". La ora actuală sc fac
niile, au făcut propuneri Ju ales că sînt gata plătite fur eforturi deosebite pentru a
Dr. CORNEL STOICA lor materiale. In majorita ce nefolosibile In scopul practici. Şi-au făcut depozit nizorilor din fondurile sta
Spitalul C.F.R, Simeria dicioase cu privire la siste tea unităţilor se depun e pentru care au fost aprovi direct la uşa vagonului, în tului prin acte de virament se pune în valoare soluţii
matizare. la înfăţişarea vii
de mare rafinament tehnic,
toare a municipiului Deva. forturi suplimentare în a zionate. tre linii. Deşi grinzile din semnate de directorul I.T.A., care să valorifice în mod
cest sens. pentru promova Aşa dc exemplu, în spa prefabricate dîn beton sînt Dumitru Petcu.
rea celor mai moderne teh tele depozitelor şantierului oportune procesului de re Din spirit de „economici superior resursele materiale
nologii, care să permită re nr. 1 Deva al Trustului lo facere a podurilor, şeful tate“, factorii de răspunde de care dispunem. Dar, în
ducerea consumurilor spe cal de construcţii se află de secţiei L3-Deva, ing. Ioan re de la întreprinderea de aceste condiţii. nepăsarea,
cifice şi asigurarea unei foarte mult timp stive în Florea, t>ne să le supună prefabricate din beton Bîr- indisciplina, lipsa de răs
Tehnologii adecvate, organizare rigoroasă înalte eficiente economice tregi de lemne de construc de rezistenţă împotriva in cca, director tovarăşul ing. bunurilor obşteşti constituie
pundere faţă de gestionarea
mai mulţi ani unei
probe
In contrast total cu ase
ţii, o parte îngropate în pâ-
menea preocupări de impor mint şi stîlpi pentru insta temperiilor. Rezultatele în Szabo Carol, au dispus des un mare descrvicîu adus e
tanţă primordială pentru laţiile de înaltă tensiune a să par să-l convingă că a cărcarea vagoanelor cu conomlei naţionale, deser-
du-se în acest caz obţinerea NICOLAE CEAUŞESCL. !a ridicarea calitativă a tutu runcaţi la înttmplare. De a făcut o achiziţie slabă. benzi de cauciuc, trolii şi viclu care trebuie neapărat
unor productivităţi sporite şedinţa Comitetului Executiv ror sectoarelor de activitate semenea, de peste 15 zile. alte materiale mjpesare pro
(Utrnare din pag. faţă de cele obţinute la ac al C C. al P.C.R. şi a guver apar neglijenţele crase ale un polizor electric îşi „aş La întreprinderea terito suportat din buzunarul ce
tualele metode. Devin de nului, pentru realizarea tutu unor întreprinderi în gos teaptă" stăpînul in* gară, rială de aprovizionare Deva cesului de producţie, în sta lor vinovaţi, nu din cel al
asemenea necesare extinde ror prevederilor viitorului podărirea fondurilor mate pentru a fi instalat şi folo a crescut simţitor aprovizio ţia C.F.R. Deva... şi ocolo statului.
dicată la toţi Indicatorii. Pen rea susţinerii metalice a sui cincinal este necesară aplica riale. La un recent control sit conform destinaţiei. Se narea prin tranzit, neor au rămas, fiind expuse pro
tru a cunoaşte măsurile ce se torilor din steril, folosirea rea în producţie a unor teh efectuat de organele de mi spune că proprietarul tutu- ganizat. Spatii întinse pe ceselor de degradare. A. MtCLEA
impun a fl luate încă de pe bandajelor cu plasă de sîrmă nologii şi procedee tehnolo
acum în vederea asigurării şi elemente prefabricate, în gice avansate, reducerea con
unui demaraj corespunzător locuirea traverselor de lemn sumurilor materiale şi a chel Se spune câ ocetştî
producţiei, ne-am adresat di pe galeriile principale de tuielilor de producţie. Anul stîlpi sînt proprietatea
rectorului minei. ing. Emil transport cu traverse din be care in curînd se încheie a l.R.E. Deva. li recu
■Muru ton, toate în scopul reducerii demonstrat că sub aspect teo noaşte cineva... ?
— Prin serviciul tehnologic consumurilor specifice de retic la mina Dîlja. mare par
— ne spunea dînsuJ — am material lemnos. te din aceste probleme au
studiat toate aspectele care In baza studiului tehnieo- fost soluţionate. Este însă ab
condiţionează realizarea indi economic pe anul în curs, sentă finalizarea practică, in
catorilor proiectaţi pentru a mina Dîlja a avut ca sarcină vestiţiile făcute alît pentru
nul viitor. Jn primul rînd să sporească planul de ex executarea lucrărilor miniere
vom spori gradul de mecani tracţie cu S3 000 tone cărbu cit şi în domeniul achiziţio
zare la lucrările de deschide ne. obiectiv pe cnre de alt nării de noi utilaje şi maşini
re şi pregătire, precum şi îm fel l-a şi atins. Putem afir nu au avut eficienţa sconta
bunătăţirea indicilor de utili ma că în prezent mina lu tă. Este necesar ca în conti
zare a maşinilor de încărcat, crează Ia capacitatea prevă nuare să fie luate toate mă
toate în scopul atingerii unor zută pentru anul viitor, fiind surile. să se acţioneze în di Benzi de cauciuc,
viteze de avansare sporite asigurate toate condiţiile de recţia folosirii mai depline trolii şi alte materiale
faţă de cele realizate in pre aemj şi transport care sînt în şi eficiente a tuturor capaci □părtinind I.P.B. Bîrcea
zent. Amplul program de pre corelaţie directă cu cerinţele tăţilor de producţie, un ac sînt lăsate să-şi facă
gătire a minei pentru trece sarcinilor de plan. cent deosebit punîndu-se pe „vechime“ pe rampa
rea la metoda de exploatare valorificarea tuturor rezerve C.F.R. Deva.
cu abataje frontale este în Aşa după cum se sublinia
plină desfăşurare. urmărin- în expunerea tovarăşului lor existente.