Page 24 - Drumul_socialismului_1970_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA'

România a fost aleasă In
Comitetul pentru resur­

sele naturale al O.N.U.

Au fost adoptate rezo­

luţiile la cele două puncte

înscrise de România pe

ordinea de zi a Adunării
Generale a O.N.U.

Curier, Atlas
ANUL XXII. Nr. 4952 MIERCURI 9 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

a s i d » mmm

,

Considerată In Maroc ca planului, Driss Bennouna, şe­ aici al prieteniei ce leagă ce­ sticlă, şi tânărul Fadin Mo­
evenimentul politic' cel mai ful protocolului regal şi al le două ţâri. hammed Ben Ahmed Ben Mi-
de seamă al anului, vi­ Cancelariei, precum şi de alţi In acordurile vii ale unei loudi, artizan al obiectelor din
zita preşedintelui Consiliu­ membri ai Comitetului de o­ orchestre folclorice, în mijlo­ aramă bătută, îşi părăsesc
lui de Stat al Republicii noare cul unei mulţimi care îl acla­ pentru citeva clipe atelierele
Socialiste România, Nicolae Sub soarele generos al Afri­ mă îndelung. preşedintele lor, ţlnînd să dăruiască şefu­
Ceauşescu, polarizează Intere­ cii, pe valea SnverzitA a Ue- Nicolae Ceauşescu coboară din lui statului român cele mai
sul cel mai viu al înaltelor dulul bu regreg se profileazâ maşina prezidenţială, pâtrun- izbutite creaţii ale lor t o o­
personalităţi ale ţârii, al opi­ vechiul turn Hassan („fru­ zînd, împreună cu persoanele glindA cu rama pictată şi o
niei publice. Prestigioasa per­ mos“ în limba arabA), celebra oficiale române şi marocane graţioasA pasăre de metal,
In viata organizaţiilor de să ştie de la Începutul anului sonalitate a şefului statului operă neterminată a sultanu­
partid de la sate are loc în de învătâmint, pe zile, cînd român, aportul său neobosit lui Abou Yakoub el Mansour care îl însoţesc, sub bolta cu simbol străvechi al prieteniei
această perioadă un eveni­ au loc aceste activitârţi şi ast­ la întărirea colaborării şi prie­ din dinastia Almohazllor, ri­ bastioane şi creneluri a edifi­ şi păcii. „Sînt daruri modeste,
ment de mare însemnătate i fel să aibă posibili Iu tea să se teniei între popoare, politica dicat la sfîrşitul secolului al ciului „Kasba Oudaya" — fos­ Excelenţă, dar ele pornesc din
deschiderea anului de învâ- pregătească pentru dezbateri­ consecventă a ţârii noastre pe XVII-Iea ta garnizoană întemeintâ de adîncul Inimii noastre14 — ros­
tămînt de partid Cu acest le din cercuri şi cursuri şl plan extern consacrată cauzei In incinta acestui străvechi sultanul Yakoub el Mansour teşte bâtrfnul Rahal El Ah­
prilej, organizaţiile de partid să nu-şi planifice altceva In destinderii şi păcii domină în­ edificiu, regele Mohammed al la sfîrşltul secolului ai XVII- med, cu o plecăciune tradi­
din mediul agrar — I.M.A., acele zile. treaga desfăşurare a vizitei, V-lea a inaugurat In 1962 lu­ lea. La Intrarea în edificiu, ţională.
I.A.S, C.A P., cele din satele Prin activitatea de organi­ fie că este vorba de contactele crările mausoleului ce îl şeful statului român este în­ Este vizitat în continuare
de munte — şi-au orevâzut zare desfăşurată pînă In pre­ politice, fie că se referă la pri­ poartă numele, pantheon con­ tâmpinat de Ben Brahim Ah­ Muzeul de artă populară
asigurarea. încă de la deschi­ zent, s-a reuşit să se cuprin­ mirea de o deosebită cordiali­ med, preşedinte al Federaţiei „Oudaya", unde sînt expuse
dere, a unui conţinut bogat dez­ dă la sate In învâtâmîntul de tate din partea populaţiei, du­ sacrat memoriei ilustrului artizanilor .marocani, care des­ costume aparţlnînd diferitelor
bărbat
de stat de al cânii
baterilor şi expunerilor, u­ partid circa 90 la sută din pă cum remarcă comentatorii nume se leagă lupta pentru făşoară în faţa înaltului oas­ triburi din care s-a format
nei mobilizări masive a tutu­ numărul comuniştilor şi un diplomatici din Rabat. In toas­ obţinerea Independenţei naţio­ pete un splendid covor, ţesut poporul marocan. Preşedintele
ror cursanţilor înscrişi. număr important de tineri u- tul său de luni seara, Maiesta­ nale şi întemeierea Marocului manual. Este un dar pe Nicolae Ceauşescu admiră
In lumina experienţei acu­ tecişti şi alţi oameni ai mun­ tea Sa Regele Hassan al 11-lea de azi care reputaţii meşteri ma­ fantezia ţesătorilor populari şi
mulate de-a lungul mai mul­ cii. Se poate aprecia că ma­ a subliniat tocmai aceste as­ La intrarea în monument, rocani îl oferă preşedinte­ remarcă unele asemănări de
tor ani, deschiderea fiecărui joritatea organizaţiilor de pecte esenţiale ale vizitei pre­ preşedintele Nicolae Ceauşescu lui român, în semn de cal­ motive folclorice cu cele din
cerc sau curs nu constituie partid s-au orientat bine în şedintelui Ceauşescu, Iar pre­ este întâmpinat de Mohamed dă prietenie şi înaltă preţui­ tara noastră Oaspeţii români
pentru organizaţiile de partid cuprinderea In cercuri şi sa de astăzi reflectă unanim el Fassl, ministrul culturii şl re. trec apoi pe aleile grădinii
un prilej festiv de întîlnire cursuri a tuturor acelor mem­ semnificaţia deosebită a pre­ al Invăţămlntulul In limba a- Aid, In incinta vechiului e- „Oudaya4* şi fac un scurt po­
cu cursanţii în care să se spu­ bri de partid care pot studia, zentei înaltului oaspete român. rabâ, şl de arhitectul vietna­ dlflclu slnt adăpostite nume­ pas într-o cafenea tradiţiona­
nă citeva generalităţi, ci în­ atrâglndu-i In forme de în- Cu planul anual îndeplinit Şi astftzi, am fost martorii mez Vo Toan, autorul proiec­ roase ateliere de artă tradi­ lă în aer liber, prin arcadele
ceputul unei activităţi labo­ vâţâmînt potrivite cu puterea unor momente remarcabile, tului care a cîştigat concursul ţională, în care artizanii lu­ căreia se pot admira Valea
rioase, care se va desfăşura lor de asimilare şi cu posibi­ dintre care pe prim plan se crează sub privirile vizitato­ Uedului bu regreg, oraşul
asiduu pînâ la începerea lu­ lităţile de participare la acti­ situează convorbirea dintre Internaţional instituit In ve­ rilor. Un bâtrîn meşteşugar, în
derea construirii acestui edi­
crărilor agricole de primăva­ vităţile ce se vor desfăşura. vîrstâ de 72 de ani, Rahal El Sale şi panorama Oceanului
Ca urmare a orientării date 4 şantiere de construcţii şi unităţi cei doi şefi de stat, desfăşu­ ficiu. Ahmed, artist In pictura pe Atlantic.
ră. De aceea, nu trebuie să se de către biroul Comitetului rată într-o atmosferă de cor­ La Invitaţia gazdelor, pre­
piardă vremea cu „deschideri -judeţean de partid, studiul beneficiare de investiţii dialitate, de deplină înţelege­ şedintele Consiliului de Stat,
festive" ; să se treacă la pre­ problemelor construcţiei de re reciprocă. De asemenea, în­ Nicolae Ceauşescu, pătrunde
darea ori punerea în dezba­ partid, studiul Statutului par­ După 11 luni de activitate, 30 de zile mai devreme Şi de tâlnirile care au avut loc în­ în interiorul edificiului, un­
tere a primei teme din pro­ tidului şi bineînţeles stu­ bilanţul sectorului de investiţii către Centrala minereurilor ne­ tre personalităţile politice de admiră armonia de
gram, bineînţeles după temei­ diul problemelor de organi­ din judeţul nostru este deose­ feroase Deva, I.C.S.H. şi române şi marocane au fost culori şi nuanţe a mozaicu­ întâlniri româno-marocane
nica pregătire a acesteia Tot zare şi conducere a econo­ bit de rodnic. U.M.M.R. Simeria. dominate de Interesul comun rilor, compuse din milioane de
în prima şedinţă de cerc sau miei agrare, de economie şi In această perioadă la De asemenea, şantierele „E- de a extinde şi diversifica în pietricele cioplite şl aplicate In cursul dimineţii de marţi, au discutat despre diferite as­
curs, propagandistul sau un C.S. Hunedoara au (ost viitor cooperarea pe multiple a avut loc la preşedinţia, gu­ pecte ale raporturilor româ­
organizare, a producţiei. ,.îp nergocQnştrucţia" Mintia, 3, i* manual, simetria perfectă a
delegat a! comitetului de par­ C. P. ocupa o pondere în­ moteriaKzâte importante fon­ zolaţii Mintia, „Energoconstruc- planuri dintre România şl Ma­ construcţiei, splendida cupolă vernului marocan o întrevede­ no-marocane şi ale promovă­
tid să prelucreze cu cursan­ semnată, hotârîtoare în volu­ duri de investiţii, ceea ce a ţia” Paroşeni şi întreprinderea roc din lemn de acaju aurit, prin re între primul ministru Ah­ rii lor, precum şi unele pro­
ţii desfăşurarea activităţii cer­ mul total al învâtâmîntului permis punerea în funcţiune a de construcţii forestiere Deva Adăugind la aceasta contac­ vitraliile căreia pătrunde o lu­ med Laraki şl Ion Pâţan, vi­ bleme ale vieţii internaţionale.
cului sau cursului pe zile, de partid la sate. In acest an. tuturor obiectivelor de boia din au raportat îndeplinirea planu­ tul direct cu realităţile vieţii mină sobră şi discretă, pre­ cepreşedinte al Consiliului de
ore. cu indicarea precisă a lo­ pentru lucrătorii din I.M.A planul de stat pe anul in curs. din această frumoasă ţară, cu cum şl sculpturile filigranate Miniştri. In cadrul convorbirii, O
cului unde se desfăşoară. şi I.A.S, s-au organizat Pianul anual de punere in lui anual la producţia de con- trecutul său, cu bogatele sale în lemn de cedru şi In mar­ care s-a desfăşurat într-o at­ Vicepreşedintele Consiliului
Conform instrucţiunilor apro­ cercuri şi cursuri cu temati­ funcţiune a fost îndeplinit cu strucţii-montaj. tradiţii, prilejuit de vizitarea mură albă. Vizita oferă oaspe­ mosferă cordială, au fost a­ de Miniştri, Ion PAţan, înso­
bate de Secretariatul C.C. al că adecvată Rabatului, întâlnirile preşedin­ ţilor români prilejul de a cu­ bordate probleme ale colabo­ ţii de ministrul indus­
P.C.R., la sate activitatea Dacă majoritatea comitete­ „Avicola" Mintia telui Ceauşescu cu generoasa noaşte arta marocană, îmbo­ rării bilaterale, posibilităţile triei miniere şi geolo­
cercurilor, şi cursurilor de în- lor comunale de partid s-au Colectivul Întreprinderii agri­ carne de pasăre. Ca urmare, şi exuberanta populaţie din găţită de-a lungul unei Istorii de dezvoltare a cooperării pe giei, Bujor Almâşan, s-a
vâtâmînt de partid are loc străduit şi au reuşit în bună cole de stat „Avicola" Mintia întreprinderea a livrat de la capitală şi încheind cu dine­ milenare. diverse planuri între Româ­ întâlnit marţi dupâ-amiazâ cu
de două ori pe lună. Unele măsură să creeze cadrul or­ a îndeplinit şi depăşit planul începutul anului şi pinâ acum ul oferit în cinstea Majestâţii La încheierea vizitei, mi­ nia şl Maroc ministrul comerţului, industri­
organizaţii de partid stabilesc ganizatoric cel mai adecvat anual de producţie la toţi in­ la fondul pieţei 21,5 milioane Sale Regele Hassan al 11-lea, nistrul Fassl, care a fost în ei, minelor şl marinei comer­
o anumită zi din săptămtnă pentru ca fiecare membru de dicatorii. de ouâ-cu peste un milion mai nu face decît să întregim fil­ repetate rinduri în România, O ciale, Mohamed Jaidi Cu a­
care este destinată exclusiv partid să-şi găsească un loc Producţia obţinută in prime­ mult decît prevedeau sarcinile mul celei de-a doua zi a pre­ cunoscînd străvechea artA şi In aceeaşi zi, a avut loc o
învâtâmîntului de partid, iar potrivit cu dorinţa sa de stu- le 11 luni ale anului este mai de plan pe întregul an şi 405 zentei pe pâmîntul Marocu­ folclorul poporului nostru, îşi convorbire între miniştrii de cest prilej, au fost discutate
altele îşi stabilesc pro­ mare faţa de realizările din tone carne de pasăre, cu 65 lui a şefului statului român. exprimă bucuria de a fi aici externe al Marocului şi Româ­ modalităţile de lărgire şi di­
gramul de desfăşurare în anul precedent cu tone mai mult decit era pla­ Şi acum, să derulăm acest ghidul distinsului oaspete niei. Cu acest prilej, Corneliu versificare a relaţiilor şi coo­
funcţie de alte criterii Esen­ (Continuare* in pag. o J-a) milioane ouă şi cu 85 peste 6 nificat. film. român. Mânescu şl Youssef bel Abbes perării economice şi tehnice.
tone
ţial este însă — în ambele Dimineaţa zilei de ieri a ¡Părăsind mausoleul Moham­
cazuri — ca fiecare cursant fost consacrată vizitării capi­
talei marocane, păstrătoare med al V-lea, preşedintele
a unor impresionante opere de Nicolae Ceauşescu îl felicită
pe arhitect şi adresează gaz­
artă islamică, vestite în lumea
Întreaga activitate economică — desfăşurată „Cel ma bun delor o caldă apreciere pentru Tovarăşei Dolores Ibarruri i s-a
întreagă
Este ora 10,30. La „Kasr el-
cintec pionie­ Duiuf", garda regală prezintă efortul menit să continue ve­ conferit ordinul „Steaua Republicii
chile tradiţii artistice ale ţă­
intensiv, la cotele înaltei exigenţe calitative resc al anului“ onorul, dnpâ ceremonialul tra­ rii, să dureze noi capodopere Socialiste România4* cl. I
demne de trecutul şi prezentul
diţional, în tâmp ce preşedin­
tele Nicolae Ceauşescu pără­ poporului marocan
Ediţia 1970 a Concursului Prin decret al Consiliului sa activitate revoluţionari »1
„Cel mai buo cintec pionie­ seşte reşedinţa sa, îndreptîn- Convoiul oficial străbate dîn antifascistă, consacrată cauzei
resc nl anului“, desfăşurat du-se spre oraş Şeful statului nou străzile împodobite festiv de Stat al Republicii Socia­ socialismului şl a pftcll Intra
Nici în al „12-lea ceas“ sub egida Consiliului Natio­ român este însoţit de Hadj ale capitalei marocane. Pe liste România, a fost conferit popoare, pentru contribuţia
„Steaua Republicii
nal al Organizaţiei Pionieri­
ordinul
Ahmed Ralafrej, ministru, re­
lor, s-a încheiat marţi prin
decernarea a trei premii ţi prezentant personal al M. S faţadele unor edificii, pe ar­ Socialiste România“, clasa I, sa de seamă la IntArlrea prie­
cadele şi zidurile cărămizii ale
dnuA menţiuni. tovarăşei Dolores Ibarruri, teniei dintre popoarele spa­
Premiile au fost obţinute de Penele Hassan al Tî-lea, Yous- incintei vechii cetăţi se pot preşedinta Partidului Comu­ niol şl român, cu prilejul îm­
compozitorii Ştefan Andronlc. sef Bel Abbes Taarji. ministru vedea portretele celor doi şefi nist din Spania, pentru me­ plinirii vtrstei de 75 de ani.
nu vă alarmează restanţele? loclc Popa, Iar menţiunile de al afacerilor externe, Musta­ de stat, simbol omniprezent rite deosebite în îndelungata (Agerpraa)
Alexandru Paşcanii şl Temls-
pha Fa nes secretar de stat al
compozitorii Vaxllc Timiş şl
Nlcolac Popcscu.
Judecind evoluţia activită­ unde, de multe luni de zile poate fi calificată această
ţii industriale din judeţ prin redresarea producţiei. în ur­ stare de lucruri ? Indiferent
câ lin vast program de fructificare largi a rezervelor de creştere
prisma realizărilor pe 11 luni ma unor serioase dereglări, de obiectivitatea unor cauze, Construcţii noi
şi a sarcinilor finale pe a­ deşi se impunea cu deosebi­ indiferent de motivarea
cest ultim an al cincinalului, tă acuitate, a fost şî conti­ realizarea nivelurilor de pro­ în reţeaua de
se conturează cu claritate nuA sA râmînâ un deziderat ducţie planificate nu ar fi po­
concluzia că prevederile pla­ neîmplinit. sibilă — dovadă câ sarcinile a producţiei agricole
nului şi angajamentele se DacA In ce priveşte 1. M pe anul 1971 sînt mai reduse transporturi
Înfăptuiesc în totalitate. cu Tebea situaţia merge evident — trebuie spus câ atât la ex­
deplin succes. Pe baza depă­ spre normalizare, — în luna ploatările amintite eît şi la In întâmpinarea anotimpului
şirilor masive acumulate la noiembrie s-au depăşit sub­ centrală, promisiunile de re­ friguros, la Deva a-a recep­
producţia globală, marfă vîn- stanţial totl Indicatorii de dresare — repetate de atîtea ţionat şi dat în exploatare a
dutâ şi încasată, productivi­ plan — stârneşte o Justifica­ ori cu diverse prilejuri — Jaloane sigure pentru îmbunătăţirea statie nou construită de des­
tatea muncii, export, la pro­ tă îngrijorare mersul anemic n-au -avut un suport temeinic zăpezire, care va deservi în­
dusele de bază ale industriei al producţiei la Centrala mi­ Ele n-au fost rezultatul unei treaga reţea de drumuri na­
hunedorene, se estimează că nereurilor neferoase Deva, convingeri ferme a conduce­ ţionale din Judeţul noatru. A­
există toate condiţiile ca pla­ îndeobşte la EM Deva. rii de a acţiona pe toate căi­ ceas te dispune de atelierele
nul anual să se îndeplinească Aici, în pofida faptului că de le pentru impulsionarea pro­ activităţii economice a C. A. P. necesare reparării utilajelor
pe (judeţ cu cîteva zile mai ducţiei. ci mai degrabă, o ce se folosesc la destroieni-
devreme. Detaliind analiza se la jumătatea anului încoace modalitate de a masca pinâ rea şoselelor, dormitoare pen­
constată că această desfăşu­ conducerea centralei a tot la bilanţul final neajunsuri­ tru cazarea muncitorilor, ae-
rare sănătoasă, dinamică a preconizat pentru finele anu­ le în organizarea şl desfăşu­ Vizînd intensificarea dez­ rii îndeplinirii sarcinilor sta­ gic şi eficace pentru valorifi­ re introducerea mecanizării diul districtului de drumuri
producţiei caracterizează ma­ lui un bilanţ pozitiv la toţi rarea producţiei. Oricum ar voltării agriculturii şi spori­ bilite de Congresul al X-lea carea lui superioară. In ur­ proceselor de mjjncâ in zo­ etc.
joritatea întreprinderilor şl indicatorii şi o diminuare fi privită această „strategie", rea producţiei în toate sec­ a! partidului privind dezvol­ ma analizelor efectuate s-a otehnie
centralelor din judeţ. Astăzi, substanţială a minusului !a este clar câ ea nu se înca­ toarele de activitate, măsuri­ tarea intensivă şi moderniza­ ajuns la concluzia câ accen­ Paralel cu orientarea efor­ Lucrătorii din cadrul şan­
cu 3 sâptâmîni înainte de cupru, lucrurile au luat o drează în consensul indicaţii­ le cuprinse în expunerea to­ rea agriculturii tul principal trebuie sâ-1 turilor spre dezvoltarea zoo­ tierului de construcţii pentru
încheierea anului, consem­ turnură total inversă Com­ lor izvorite din . recenta ex­ varăşului Nicolae Ceauşescu Obiectivele preconizate a se punem, în cadrul acţiunilor tehniei se va intensifica pro­ transporturi Deva au creat
năm deja unităţi care au în­ parativ cu jumătatea anului, punere a tovarăşului Nicolae la şedinţa de lucru care a înfăptui solicită eforturi deo­ ce le vom întreprinde pentru ducţia în sectorul horticol. un avans de aproximativ 3
deplinit sarcinile anuale la râmînerea în urmă la cupru Ceauşescu la şedinţa Comi­ avut loc la C.C. al P.C.R. în sebite şi o preocupare asi­ profilarea producţiei, pe creş­ In cadrul fermei ce va fi luni la construcţia autogării
producţia globală, marfă vîn- 9-a majorat cu 3,4 la sută, tetului Executiv al C.C. al luna noiembrie a.c., privind duă din partea tuturor fac­ terea ponderii sectorului zoo­ creată, cultura legumelor o- de călători din localitate pre­
dutâ şi încasată, la export şl Iar la plumb şl zinc depăşiri­ îmbunătăţirea organizării, pla­ torilor răspunzători de soarta tehnic în structura producţiei cupâ 30 de hectare, faţă de văzută a fi dată In folosinţă
producţia fizică. le existente atunci au fost AL. VALERIU nificării şi conducerii agricul­ producţiei agricole din fieca­ şi a veniturilor cooperativei cele 20 cultivate pînâ acum. în trim estrul II al anului vii­
Pe fondul rezultatelor de „înghiţite". Ia aceste două turii reprezintă' o expresie re unitate cooperatistă, întro­ Un început în această privin­ Tot acestei ferme mixte îi re­ tor. Colectivul şantierului-
certă valoare sînt însă gre­ sortimente gradul de înde­ concretă a grijii ce o acordă narea unui spirit de ordine ţă s-a făcut prin constituirea vine sarcina să cultive car­ se remarcă şi prin alte suc­
fate numeroase rămîneri în plinire a planului dupâ 11 partidul şi statul nostru creş­ si disciplină fermă in toate unei ferme cu gestiune eco­ tofi pe 40 de hectare şi sâ ex­ cese de prestigiu. Constructo­
urmă care, în această lună luni fiind de numai 99,6 şi (Conţinuare {.îîg- peg. terii aportului acestei ramuri sectoarele de activitate ale nomică internă. Avînd o ase­ tindă livada de pomi cu 40 rii sînt autorii unor adevăra­
socotită pe drept cuvînt al respectiv 95,3 la sută. Cum la progresul rapid al econo­ C.AP Cooperatorii din He­ menea bază de plecare, s^a de hectare, din care 20 se vor te lucrări de artă. de volum
,. 12-lea ceas al anului", în miei şi la ridicarea nivelului liu s-au convins din proprie stabilit ca în următorul cin­ realiza pînă la sfîrşitul cin­ mare. în domeniul îm bunătă­
ioc să se diminueze — aşa de trai al poporului. Reorga­ experienţă câ datorită ne­ cinal să mărim efectivul de cinalului viitor. ţirii si modernizării reţelei de
cum de altfel conducerile u- ■ nizarea întreprinderilor de ajunsurilor manifestate pînâ bovine la R00 de capete, din Pentru folosirea cît mai transporturi rutiere. In actua­
nitâtilor restante au promis m a a mecanizare n agriculturii, tre­ acum în privinţa organizării care 500 vor fi vaci cu lapte raţională a pâmîntului, am lul cincinal ei au construit şi
de atâtea ori — manifestă vă­ cerea la organizarea consilii­ producţiei şi a muncii nu Corelat cu sporirea efectivu­ modernizat, cu beton si
dite tendinţe spre agravare. lor intercooperatiste, dezvol­ s-au fructificat pe deplin re­ lui de animale s-a prevăzut conturat o serie de acţiuni în asfalt, peste 120 km de dru ­
Valoarea acestor rămîneri în tarea cooperării cu întreprin­ zervele de care dispune uni­ ca fermei să i se atribuie şi privinţa extinderii irigaţiilor muri naţionale şi judeţene pe
urmă însumează peste 21 mi­ derile agricole de stat, îmbu­ tatea. producţia la hectar şi suprafaţa necesară producerii şi a lucrărilor de hidroame­ traseele Hia-LugoJ. Brad-Năl-
lioane lei la producţia globa­ nătăţirea organizării muncii pe cap de animal situîndu-se furajelor, culturile de legu­ lioraţii. Intre altele, voiri ex­ magiu, Orăştie-Cosleşli şi
lă şi 22,7 milioane lei la mar­ şi a producţiei în C A P , in­ sub nivelul posibilităţilor şi altele. In acelaşi timp au con­
fă vîndulă şi încasată. Ele se V i a t a troducerea unui nou sistem nl cerinţelor, ceea ce afectea­ minoase ocupind cea mai ma­ ION MANOLESC struit şi dat în folosinţă po­
localizează într-un număr re- de plată şi asigurarea unui ză dezvoltarea economică a re parte din cele peste 300 dul din beton armat peste
strîns de unităţi : Centrala venit minim garantat mem­ cooperativei şi veniturile coo­ de hectare destinate plante­ inginer şei Io C.A.P. Beriu riul Mureş de la Vinţu de
minereurilor neferoase Deva. studenţească brilor cooperatori, precum şi peratorilor. lor de nutreţ cultivate De a­ Jos. o staţie de întreţinere la
I M Tebea, întreprinderea de perfecţionarea activităţii or­ Cunoscînd potenţialul exis­ semenea, se vor construi adă­ Deva cu o capacitate anuală
industrie alimentară Deva, ganelor agricole sînt pîrghii- tent. este şi firesc ca. în lu­ posturile necesare, la reali­ (Continuaré in pag. a 3-a) dc 400 autocamioane, auto­
„Marmura“ Simeria, I.I.L. Pe­ le esenţiale asupra cărora se mina sarcinilor reieşite din gara de călători '.<* la Brad
troşani. Adică tocmai acolo ■ .....mmm* va acţiona în scopul asigură­ expunere, să acţionăm ener­ zarea lor avîndu-$e în vede­ «i a'te obiective de acest fel.