Page 25 - Drumul_socialismului_1970_12

#
2 DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 4952 « MIERCURI 9 DECEMBRIE 1970
i ’x/er^Mir " «a a
?ss^ p !SP 9

S 7 Î / 0 £ i V r £ 4 S C ; l

j&ifcw
Sesiunea de examene­ LUCRĂRI PREMIATE IA SEMINARUL Rezultate notabile, dar

B W
■ ■
g
I 9
oglinda reala a muncii şi posibilităţi nevalorifi­
NATIONAL ŞTIINŢIFIC STUDENŢESC cate în activitatea
studenţilor
In ultimii «ni, In lumina coordonatelor
tăţire a tăierii lignitului din bazinul Me­
trasate de conducerea dc partid şî de stat. tru cu ajutorul combinelor. cultural-artisticâ
fnvăţămlntul superior romAncsc este tot Cotectivul studenţesc al institutului, coor­
Orice activ Hale poate da re­ aprofundare o cunoştinţelor şi mai profund legat dc realitatea concretă, donat cu competenţă dc către cadrele di­
zultatele scontate numai docă es­ Conf. dr. Ing. deprinderilor. De o ceea ea este de cerinţele vieţii economice şi sociale, a- dactico, a prezentat In cadrul secţiei res­
te precedatâ de o serie de acţiuni IIIE CONSTANTINESCU necesară la fiecare lecţie (curs), flală în plină creştere dinamică. Trecerea pective peste 20 de studii. a studenţilor
pregătitoare. Şl succesul unei prorector al Institutului de la flecare grup de lecţii (cursuri), în etapa superioară a construcţiei socie­ La Timişoara, in secţiile electrotehnică,
seslurvl de exomene depinde, de­ mine Petroşani la întregul obiect şi la încheie­ tăţii socialiste multilateral dezvoltate ridi­ energetică şi clcctronică-automaticu, lucra­
sigur, de măsurile ce se Iau din rea şcoli). Nu Insă pe fieoare că şi in faţa eşalonului de cadre didactice rea „Sistem automat dc comandă adaptivă
timp ţl de aplicarea lor consec­ Independentă. Prkvtr-un contact treaptă In aceeoşt formă, cl di­ aic ţârii, a studenţimii noastre, exigenţe a combinelor miniere“ (autori studenţii : Despre studenţie se poate teatru, impulsionate şi spriji­
ventă. mol stWre cu studentul, cadrul ferenţiat, şi întotdeauna cu exi­ sporite In ceea ce priveşte aprofundarea Ghcorghc Manolea şi Mihai Cristea) a ob­ spune că este una din cele nite mai mult formaţiile de
Cadrele didactice ale I.M.P. didactic are posibilitatea să ur­ genţa cuvenită. Timp suficient problemelor majore din toate domeniile dc ţinut premiul al III-lea. Cercetările efec­ mai frumoase şi optimiste pe­ muzică uşoară, de muzică
au avut mereu )n vedere că mărească moduil cum acesta trebuie tfl acordăm pentru pre­ activitate, conectarea creativităţii ştiinţifi­ tuate deschid un drum nou in industria rioade din viaţă. Lipsit de populară, cercul foto, găsite
procesul de învăţăm! nt este o glndeşte, cum reuşeşte să re­ dare, timp suficient şi bi­ ce ta pulsul viu al producţiei. minieră, sistemul automat, realizat şi încer­ griji materiale, deschis ca un noi forme şi metode de atra­
activitate multilaterală, că bana zolve anumite probleme, câutînd ne organizat trebuie să acor­ In acest context se Includ şi recentele cat în laborator, bucurtndu-se de şansa receptacul spre descifrarea ce­ gere a studenţilor. Intr-o dis­
pregătire o studenţilor este con­ soluţii şl aplicări varióte. dăm şl pentru verificarea şi con­ manifestări din cadrul seminarului naţional unei largi aplicaţii practice. Cu menţiune lor mai intime cute ale mese­ cuţie purtată cu artistul plas­
diţionată, In primul rlnd, de ca­ Se observă că la unele disci­ solidarea cunoştinţelor. adică ştiinţific studenţesc, desfăşurat In centrele a fost distins simulatorul automat „Monte riei, spre sensurile majore ale tic Horia Pop, directorul clu­
litatea, de eficienţa prelegerilor, pline studenţii se pregătesc pen­ pentru examinare. Se zice, şi universitare Bucureşti şi Timişoara, la ca­ Carlo“ pentru prelucrarea ştiinţifică a in­ existenţei, dornic să-şi clă­ bului, acesta ne mărturisea i
semlnarWor, 'lucrărilor practice tru examene ncrmai după pe drept cuvînt. că exame­ re au participat şl studenţi din Institutul formaţiilor, lucrare care ii are ca autori dească proporţional nu numai ,,Intr-adevăr, avem încă multe
ţi proiectelor. Fără îndoială că notiţele luate la prelegeri­ nul hotoritor este vîaţo şi de mine din Petroşani. La Bucureşti, in co­ pe studenţii Fabri Arpad şi Doru Tămoş. mintea ci şi trupul, studentul posibilităţi, dar activităţile
reuşita Io examene depinde, In le audiate, chior Şl atunci trebuie să facem astfel incit exa­ drul secţiei de metalurgir-mine-petrot, cer­ Şeful de lucrări, ing. Ghenrghc Stepăncs- face parte dintr-o categorie u­ noastre se resimt din cauza
ultimă Instanţă de student, de ghid dispun de o biblio­ menele universitare să fie cit moi cetările privind purificarea apelor rezidua­ cu, ne-a informat că acest simulator stabi­ mană aparte — tranzitorie in lipsei unor metodişti care sd
participarea sa activă la cursuri, grafie bogată. O asemenea ten­ mult In spiritul cerut de viaţă, le de la Preparaţia Pctrila prin metoda leşte In mod ştiinţific prognoza consumului I esenţa ei — al cărui scop ul­ îndrume cu competenţă şi spi­
de pasiunea şl fplrltul de răs­ dinţă trebuie combătută, deoa­ pentru oa viaţa să le confirme centrifugării, efectuate dc către studentele de energic electrică, prin prelucrarea a tim este conturarea unei preg­ rit de răspundere activitatea
pundere ou care învaţă. Dar rece cunoştinţele doblndlte nu­ tot mal mult. Georgeta Paicu, Elena Sîrbu şi Eugenia ÎS 000 de date, culese de la diferite exploa­ nante personalităţi. formaţiilor. La alte cluburi
pentru ca el să poată desfăşu­ mai din notiţe nu vor putea servi Pregătirea sesiunii de exame­ Ciora au primit premiul special al juriului, tări din Valea Jiului. Punerea in aplicare De mai bine de două dece­ studenţeşti există astfel de me­
ra o octlvltate cH mol eusţInertă, ea bază pentru studiile viitoare ne In Institutul nostru constituie constituind lucrarea cu aplicabilitatea cea a simulatoarelor elimină deconectările re­ nii, in viaţa cotidiană a Văii todişti, de ce n-ar fi şi la
mal ales In perioada examene­ şl, ou otît mal puţin, ca temelie obiect de preocupare în tot mal largă !n practică. Premiul al III-lco zultate din neasigurerea cu energie electri­ Jiului studenţii aduc o tentă noi ? Se vorbea într-un timp
lor, trebuie să se acorde atenţie eficientă pentru munca practică cursul semestrului, fiind, după că la nivelul cerut, anulînd efectele nedo­ coloristică vie, o emulaţie as­ de numirea unor cadre didac­
tuturor condiţiilor In care luorea- pe care o vor desfăşura după părerea şl experienţa noastră, a fost obţinut de lucrarea susţinută de stu­ rite asupra activităţii din subteran in Ipo­ censionala spre ţeluri limpezi, tice ca . îndrumători de cer­
zâ studenţii, tuturor amănunte­ absolvirea facultăţii. Un atare singura cale de pregătire temei­ denţii Francisc Koronka şl PomplHu Narl- teza decuplărilor de curent. o exuberanţă molipsitoare, o curi. Mi se pare că această
lor In organizarea munoH lor. mod de pregătire pentru exa­ nica a studenţilor. ţa, care tratează posibilităţile de îmbună­ TRAIAN MORAR dinamică tinerească. Pentru măsură ar fi binevenită". Sub­
De pildă, programarea raţlonaJă mene conduce la îngustarea orl- Dintre mijloacele utilizate pen­ cerinţele lor spirituale au fost scriem la aceste păreri adău­
a examenelor, pe boxa consul­ rontuiul ştiinţific oi vlHo ralul tru buna pregătire a viitorilor imaginate şi înfăptuite nenu­ gind că nu ar fi lipsit de in­
tări) studenţilor fl potlb<ăţflor specialist, la o atitudine pasivă specialişti, două socotim noi mărate manifestări cultural- teres şi un mal larg sondaj
catedrelor, amenajarea onor săli faţă de literatura de specialitate. că slnt cele moi eficace, contri­ artistice. Teatrul de stat, casa de opinie in rindurile studen­
de lectură şl asigurarea biblio­ S-a spus - pe drept cuvînt - buind considerabil Io Îmbunătă­ de cultură a sindicatelor, fi­ ţilor, pentru a sesiza cît mat
grafiei necesare, eopâtâ o în­ că examenul îndeplineşte o func­ ţirea rezultatelor la învăţătură, liala locală $ Uniunii artişti­ exact opţiunile şi necesităţHe
semnătate deosebită. In acelaşi ţie pedagogică esenţială, prin prin stirpuloreo studenţilor la un lor plastici, iată doar clteva lor de ordin spiritual.
timp, asigurarea unor condiţii cit urmare o funcţie socială, co e- studiu individual mai susţinut, din instituţiile cultural-artisti- Dar o activitate culturali,
mol bune de alimentaţie, de o- ducaţlo Jnsăşi, Examenul constată mal ritmic. Astfel, In preajma se­ ce din Petroşani ai căror be­ artistică, ideologică se desfă­
dlKnă etc„ precum şl crearea şl, Intr-un fel, consfinţeşte aceas­ siunii de examene, studenţii care neficiari sint şi studenţii. Toto­ şoară şi in cadrul „Ateneului
unei atmosfere de bună dispo­ tă constatare, de care socleta- au un număr prea mare de ab­ dată la dispoziţia studenţilor studenţesc", menit să asigure
ziţie şl încredere In forţele pro­ teo ţine seama In mare măsură. senţe nemotivate nu sînt primiţi pclroşăneni se află un club o participare activă a studen­
prii — printr-o otltudlne preveni­ In plus, servindu-ne de o expre­ în sesiune. Mol mult, în tot cursul cochet, modern, încăpător, in ţilor la dezbaterea probleme­
toare, calmă şî plină de tact o sie curentă. el reprezintă o semestrului, frecvenţa a fost ur­ sălile căruia se organizează lor fundamentale ale ştiinţei.
cadrelor didactice - trebuie să sancţiune premială, uno dintre mărită in permanenţă şi cu pro­ la abordarea diverselor aspec­
constituie suportul pe care să acele măsuri prin core societa­ cedee care ou permis cunoaşte­ nenumărate activităţi care îm­
se întemeiere pregătirea sesiu­ tea subliniază succese şt îşi pro­ rea rea'lâ a situaţiei. In al doilea bină utilul cu plăcutul, pro- te ale activităţii social-politi-
ce, ideologice şi spirituale.
nilor de examene. movează valorile. rînd, o contribuţie Importantă o ducînd clipe de destindere şi
Deoarece asimilarea cunoştin­ Exigenţa la examen nu e de aduce şi unitatea de acţiune a satisfacţie. Aici, la clubul stu­ Pină acum, fn cadrul acestui
ţelor nu poote avea loc decît loc Intîmplătoare şl n-au inven­ tuturor foctorilor eduoatlvl din denţilor, activează o serie de forum au fost organizate cite-
în condiţiile unei stări active, tat-o profesorii severi. Aceştia institut, obiectivul fiind nu numai formaţii artistice (de muzică va vizionări de filme, expu­
profesorul trebuie să-şi organi­ ou dus-o uneori la absurd, dînd frecvenţa, cl în general condui­ uşoară, de muzică populară, neri urmate de dezbateri cu
zeze In oşo fel activităţile pe ocazie umoriştilor să mal spună ta. spiritul de disciplină ol stu­ de dansuri etc.) precum şi di­ concursul unor personalităţi
care le conduce. Incit să trezeas­ cite un cuvînt de spirit la adre­ denţilor. Subliniem în această ferite cercuri de amatori (spe­ de prim rang din Bucureşti
că Io studenţi un viu Interes sa pedagogiei şl o pedagogilor. direcţie valoarea şl eficienţa ac- _ ologie, foto, radio), un intim sau din Valea Jiului.
pentru disciplina predată, să-l Pentru reollzarea unei exigen­ tivităţîî colectivelor de catedră 1 café-bar şi o staţie de radio­ A'u ştim ce s-a intimplal cu
facă participanţi activi în discu­ ţe corespunzătoare Ia exomene, - cu colaborarea Asociaţiei stu­ amplificare. Tot aici se orga­ cenaclul literar, care in anii
tarea şi elucidarea aspectelor trebuie să dăm precădere nu vo­ denţilor — dintre care amintim : nizează periodic reuniuni, a­ trecuţi a format cîţiva auten­
obiectului studiat. lumului de cunoştinţe memorate analiza situaţiei frecvenţei şi o udiţii muzicale, conferinţe, tici poeţi, cunoscuţi in lumea
O otenţie specială se cere a ­ ad-hoc de studenţi, cl asimilării celorlalte aspecte legate de dis­ proiecţii de filme, concursuri literară a ţării. Credem câ in
cordată studenţilor din anul 1, în mod temeinic a noţiunilor de ciplina studenţilor în toate şe­ dc şah şi multe alte activităţi. această direcţie trebuie să se
intrucît ei trebuie să fie deprinşi bază, care Intră în structura şl dinţele colectivelor de catedră In scurtul răstimp care a tre­ manifeste un mai mare inte-
a munci sistematic, să-şi plani­ logica fiecărei discipline ştiin­ pentru fiecare disciplină |n por­ cut de la înfiinţarea sa, clu­ ies şi sprijin. Precară oare­
fice judicios timpul pentru stu­ ţifice. pentru ceea ce ojutâ for­ te ; participarea cadrelor didac­ bul a devenit un perimetru cum este şi starea revistei
diul individual, să acorde o mai mării puterii de Judecată, putin­ tice în şedinţele şi adunările cultural-artistic şi de recreere studenţeşti „Orizont", care a­
more importanţă obiectelor pe ţei de o folosi cunoştinţele asi­ studenţilor şi unde s-au discutat Atenţiş, încordare, muncă susţinută - iotă boza rezultatelor obţinute de studentul Ion pare sporadic, de multe ori
care le însuşesc moi greu, să milate, capocităţll de aprofunda­ şi analizat toate aspectele legate Totan, din anul V elect rome eoni că. Foto : C. MILEA căutat de numeroşi studenţi. fără substanţă şi inventi­
folosească în pregătirea lor nu re o cunoştinţelor necesare şi du­ de pregătirea profesională, pro­ Dintre iniţiativele mai intere­ vitate. Cu un Singur student
numai notiţele şl manualele, ci pă terminarea studiilor universi­ filul morol-poliîi'C, activitatea sante consumate periodic aici (Nicolae Lobonţ), oricit ar fi
şi literatura de specialitate, ar­ tare. Exigenţa nu este deci o ches­ sociol-obşteosco, formarea unei notăm : ,,Tribuna schimbului el de pasionat, de talentat, nu
ticolele din revistele Indicate de tiune de simplă atitudine, fără o­ culturi generale adecvată inte- Pregătiri pentru de păreri" — in cadrul căreia se poate edita o publicaţie.
profesor etc. S-a constatat că biect. Ea priveşte fondul, e de­ Fectuailului de tip nou. studenţii discută despre artă,
studenţii din anul I nu reuşesc terminată de el. Pregătirea pe care o dovedesc Ştiinţă, călătorii; cenaclul de Constatările critice de mai
- din 'lipsă de experienţă - să Pentru o încheia, vom mol su­ In ultimul timp studenţii reflectă idei: „Atlantida" ; expediţiile sus nu au scopul de a mini­
aprecieze de la bun început par­ blinia o Impresie care se desprin­ un progres evident In special un debut promiţător cercului de speologie prin peş­ maliza rezultatele notabile
ticularităţile unor materii şl gra­ de din cele de mal sus. Examenul sub raportul calităţii. La Institu­ obţinute pină acum pe tărl-
dul lor de dificultate. De aceea, este considerat porte Integrantă tul de mine din Petroşani, fac­ terile din împrejurimi; reali­ mul muncii cultural-artislice
sînt foarte utile Indicaţiile dote din procesul de fnvăţâmînt şi torii de răspundero au luot too- zarea de către staţia de radio­ a studenţilor de la I.M.P. Ele
de cod rele didactice !n cursul absolut necesar şl organic legat te măsurile necesare pentru oa Prima sesiune universitară şire a celor predate. Semi- Pentru ca toate măsurile amplificare a unui program îşi propun doar să sublinieze
anului Io prelegeri, krerărî prac­ de acesta. El trebuie astfel în­ apropiata sesiune de exomene hunedoreană e9te întîmplna- nariilc desfăşurate la locu­ întreprinse în vederea unei zilnic (cu rubrici ca „informa­ că posibilităţile fn această di­
tice şa. ţeles, atît In ansamblul procesu­ să reflecte potenţialul real al tâ cu eforturile conjugate ale rile de muncă, In laborator, pregătiri cît mai serioase rea politică", „poanta zilei", recţie sint mult mat mari. Cu
Studiul Individual ore menirea lui, cit şl parţial - pe lecţii. In studenţilor noştri, pe măsura conducerii institutului de contribuie şl mai mult la fi­ să-şl atingă scopul se aşteap­ „perle de la seminarii şi doză mai mare de pasiune şi
nu numai de o duce 4o o ocu­ procesul de Invăţămint, exami­ condiţiilor in care se desfăşoa­ subingîneri, ale cadrelor di­ xarea temeinică a materia­ tă însă de la fiecare student cursuri", ,,actualitatea cultu- preocupare, acestea pot fi. mai
mulare de cunoştinţe, d, In pri­ narea ore un rol de verificare, ră astăzi invăţămîntul superior dactice. organizaţiei de portid lului de studiu. Este ştiut că un plus de iniţiativă, un plus ral-sportivă"). bine şi mai eficient utilizate
mul rînd, de o dezvolta glndireo dar şl de întărire, precizare şi minier din ţara noastră. şl Asociaţiei studenţilor, de prezenţa activă la cursiiri şi de dăruire şi pasiune în pre­ Că mai există încă multe spre clştigul şi satisfacţia mo­
a crea un climat cît mai semlnarii garantează, în pro­ gătirea la cele maî Înalte co­ posibilităţi, neexploatate şi rală a sutelor de studenţi pe-
adecvat pregătirii de zi cu porţie de 50 la sută, trecerea te ale exigentei, a primei se­ neexplorate aici la club, e troşăneni.
zi, frecventării active a cursu­ cu succes a examenelor. De siuni universitare hunedore- foarte adevărat. Astfel, ar tre­
rilor, seminariîlor, orelor de aceea, urmărirea frecvenţei ne. bui reînfiinţată formaţia de CONSTANTIN PASCU
practică şi laborator — ne-a studenţilor stă continuu în
declarat conf. dr. Ing. Anton atenţia fiecărui cadru didac­
Saimac, prorectorul Institu­ tic, a fiecărui Îndrumător,
tului de subinglnerl Hune­ antrenînd în egală măsură
doara şi preocuparea Asociaţiei stu­ 0 21 O BIŞNUITĂ ...
In acest context, pregătirea denţilor. Cei care au înregis­
sesiunii de examene repre­ trat mal multe abeenţe au
zintă un obiectiv vizat de la fost avertizaţi, 11 s-au aplicat
primele ore, de la primele mustrări scrise, fapt care a Dacă în incinta Institutu­ dentul de serviciu. Constan­ unul răspunzind cu seninăta
îndrumări date studenţilor. dus la o reducere evidentă a lui de mine din Petroşani tin Florescu, care asistase la te formulei „zimbiţl vă rog",
Lipsiţi de exemplul anilor numărului de absenţe pe in­ viaţa studenţească se desfă­ scoaterea alimentelor din ma­ altul insensibil Ja virtuţile
mai mari, „bobocii" hunedo- stitut. In acest fel. una din şoară intr-o atmosferă de un gazie — avem supă de roşii, artei fotografice. Vreo două
reni au fost şi sînt în perma­ premisele prezentării, cu în­ echilibru academic propriu peşte pane cu piure de car­ „colecţii" de alimente îi.
nentă Îndrumaţi spre însuşi­ credere în forţele proprii, la susţinerii cursurilor, semina- tofi, tort, iar la cină iahnie de geam. poze cu dedicaţi
rea unor metode proprii şi examene a fost realizată. riilor, lucrărilor de laborator, fasole cu cîrnaţi şi salată o- dar şi camere care atrag a-
cît mal eficiente în studiul Apropierea sesiunii impu­ studiului de cercetare, dinco­ rientalâ". „Dotată cu aparate tentia prin curăţenie şl fun
individual, spre o consultare ne şl alte măsuri de ordin lo de zidurile Iul, ciclul diurn moderne de gătit, bine apro­ tezie In aranjarea lor.
riguros ştiinţifică a biblio­ programatic menite să ducă al existenţei universitare 6e vizionată, cantina satisface în „Comentariile" critice sînt
grafiei. la crearea celui mai adecvat precipită ca în orice aglome­ bună parte exigenţele abona­ succinte şl notate în termen;
Cuprinse în cea mal mare climat favorabil studiului. raţie umană, la orele de ţilor", ne informează C.heor- proprii polltehniştilor Insu-
măsură în producţie, în ca­ Astfel, In această perioadă, vlrf Aici, în această „fortă­ ghe Pop, responsabilul canti­ şindu-şi critica, proprietarii
drul celor două mari unităţi mlcşorînd numărul activităţi­ reaţă" a tinereţii, pulsul vie­ nei. colecţiilor se întreabă prin
Industriale l.C.SH. şi C.SH, lor obşteşti şl sociale ale stu­ ţii se ridică vertiginos şl pre­ — Şi totuşi, ieri la prînz, tr-un arogant „care n “ ?,Nle
cadrele didactice din institut denţilor, prelungind orarul cis, zilnic, la aceleaşi ore. studenţii nu mîncau cu poftă ce au fost surprinşi în obiec
îmbină în permanenţă trans­ bibliotecilor, se intensifică 7—7,30. Ce-i mai dulce ca sarmalele. Motivul ? tivul aparatului, ori alţii,
miterea cunoştinţelor teore­ programul consultaţiilor în somnul de dimineaţă ? Şi to­ „Dtn cauza verzei — inter­ cum arfl camera 338, încear­
tice cu legarea lor de prac­ aşa fel îneît pregătirea exa­ tuşi „cerberul“ Jumalukil de vine bucătăreasa de serviciu, că schimbarea numărului
Căldură, confort, ambianţă primitoare in căminele studenţeşti din Petroşani. tica productivă, fapt care a- menelor să reprezinte centrul frecvenţă, o dată trezit, produ­ nu era nici acră nici dulce. (căci a aspectului camerei
Foto : A. VATAFU de greutate al tuturor preo­ ce o reacţie în lanţ prin toate De abia am pus-o Ia murat“. pare a fi mal greu, după cuni
sigurâ o mai temeinică însu- cupărilor. căminele înşirate cochet la constatăm la faţa locului...;
poalele impunătoarei citadele A fost un accident care Im­ Am vizitat însă şi camer«»
a ştiinţei mineritului. „Aler­ pune o corelare mai atentă luminoase, în care domneşbt
tă" în camere, la dulapuri, la a stabilirii meniurilor cu po­ o atmosferă de căldură, di*
baie sibilităţile de aprovizionare. Intimitate, atmosferă pe car»
cu
„In general, magaziile
C.S.U, o „personalitate“ în continua ba de viteză la 100 sau 300 alimente pentru iarnă sînt o întîlnlsem şl în seara pre
8 fără 20... Ia cantină. Pro­
cedentă, la căminul nr. 1. cel
pline, iar aprovizionarea zil­
metri plat (în funcţie de că-
minul-start) se desfăşoară cu nică o realizăm după nece­ al studentelor.
ambianta
In
Prezentarea,
regularitate şi conştiinciozi­ sităţile meniului Avem car­ familiară a căminului, a u­
ne de două ori pe zi şi cău­
tate. Finişul — ghişeul can­
afirmare pe terenurile de sport între bucătărese şi ospâtare. tăm formule cît mal diferite cative ori de altă natură, or
nor expuneri pe teme edu­
tinei. Din nou alertă. Acum
de a găti, de a satisface gus­
Cîte două mîlnl sînt prea pu­ turile studenţilor" — ne In­ ganlzarea de către studente
ţine la „avalanşa" apetitu­ formează responsabilul can­ la club a unei antrenant«-
tinei.
Individualizate prin do­ şi fotbalul se străduiesc — seele campionatului In se­ locul ultim, promovînd... în ronlm Ceacu, „navetistul" lui de dimineaţă. Şi să mai seri de dans, cu un program
bogat şl atractiv, demonstrea­
minanta jocurilor sportive, poate în compensaţie — nâ ria a V-a a diviziei C. ta- campionatul Judeţean. Dar, între Petroşani şl Hunedoa­ nimereşti şl peste o cană O discuţie cu cîţiva stu­ ză de fapt acea comuniune
culorile Clubului sportiv u­ menţină trează atenţia iu­ lonînd din nou şefia clasa­ în prezent, „team-ul" antre­ ra (la orele de educaţie fi­ cu ceai fierbinte ! Arătătoa­ denţi privitoare la calitatea spirituală necesară şl prezen
niversitar „Ştiinţa" Petro­ bitorilor de sport asupra mentului (în ediţia 1968— norului prof. N. Barabaş zică ale celor două institu­ rele ceasornicului se învîrt. meniurilor, la modul de de­ tâ In căminul lor.
şani (alb-albastru). erau culorilor acestui club. Şi 1969 au participat la bara­ s^a „purificat" într-un ade­ te), şl-a refăcut echipa de Imperturbabile, şi cu porţia servire, atrage o afirmaţie
prezente, pînâ nu de mult, reuşesc I jul pentru „B"). Baschetba- vărat tur de forţă, realizînd volei, „numai din tineret" de caşcaval, pate, unt In mi­ comună r „E bună, uneori Ora 14,00.
în diviziile naţionale de Rugbiştii reuşesc cel mai îişti 1 se află, la sfîrşitul tu­ o performanţă unică : în cu care va bate, in curlnd, nă începe a doua probă ... însă...*. O nouă „viitură" parcurg«
rugbi, baschet, handbal, vo­ bine. Elevii maestrului spor­ rului, pe locul cinci în se­ partea a doua a campiona­ din nou la porţile diviziei, B fără cinci. Pe aleile par­ „Da, intervine studentul drumul de dimineaţă, dar în
lei şi fotbal. Printr-o fru­ tului Teodor Rădulescu, în ria întli a diviziei B, iar tului Judeţean a susţinut dar îl preocupă şl viitorul cului, pe trepte, pe drum, pe Mlrcea Nlcoară, vicepreşedin­ sena invers i Jnstltut-cantinâ.
moasă tradiţie, clubul este rîndul cărora se numără antrenorul lor, T. Silaghi, meciuri duble, pentru tur mişcării sportive ia Insti­ toate „versantele" accesibile te cu problemele sociale la Vociferări, nerăbdare, locuri
recunoscut în ţară datorită alţi trei maeştri ai sportului speră Justificat în creşterea şi retur, terminînd compe­ tutul de subinglnerl din Hu­ „escaladării" institutului, su­ consiliul asociaţiei studenţi­ reţinute prietenilor şi. rit­
prezenţei active, prestigioa­ (C. Dinu, V. Rusu şi G. valorică a tinerilor săi e- tiţia pe primul loc, fără nici nedoara, unde „nu se poate te de studenţi acoperă dealul lor pe Institut, studenţii noş­ mul de melc al servirii. Nervi
se a divizionarei A de Graur), precum şi „interna­ levî. o înfrlngere. Astfel, echipa să nu se afirme sportul stu­ în lungi şiruri mişcătoare tri se feresc să spună des­ de ambele părţi, personal —
Dar cu toată graba, atenţie !
rugbi. Ştiinţa Petroşani — ţionalii" C. Dinu şl S. Bâr- Cu toate acestea, nu poa­ a primit ceva din persona­ denţesc". Acolo unde se despart în chis ceea ce ar dori. Deşi, în studenţi. După 20 de minute
un „15“ care a menţinut găunaş, se antrenează în te fi trecută cu vederea re­ litatea fostului polisportiv Personalitatea clubului două treptele... general, nu există sesizări, şi „norii" se împrăştie şi pini
mereu contactul cu elita ba­ condiţii „originale", dar în trogradarea formaţiilor de de performantă — N. Ba­ s-ar împlini şl ma! mult da­ atunci cînd sînt nu sînt făcu­ la ora de vîrf a mesei de sea­
lonului oval. iar acum se n- ciuda acestor adevărate pie­ volei şi handbal. Faptul nu rabaş — cel care, după o că se vor afirma şl secţiile 8. Linişte. Au început te cu responsabilitate, nu se ră e din nou linişte. (Prover­
nuntâ din nou candidai la dici în pregătire. reuşesc, trebuie privit ca simplu ac­ coborîre pe pîrtia de schi, de gimnastică şl Judo. Ast­ cursurile şi 6emineriile Ne semnează. In viitor, pentru bul latin „festina lente" nu
primul loc între echipele din totuşi, prin seriozitate şi cident şi nici n-ar putea fi îmbrăcat în tricoul naţio­ fel va creşte ponderea cu­ întoarcem din nou la cantina cunoaşterea preferinţelor, îi se potriveşte aici).
provincie. Şi chiar dacă în maturitate, prin ataşamen­ aşa. chiar dacă retrograda­ nalei. se echipa urgent pen­ lorilor clubului în cadrul aproape pustie Pină la 8,30 vom invita vineri seara în Ora... ora incursiunilor în
campionatele divizionare ac­ tul fală de culorile clubu­ rea echipei de handbal n tru susţinerea unui meci de formaţiilor studenţeşti din mai vin cei care n-au cursuri număr cît maî mare la sta­ cămine. în cantine. în coti­
bilirea meniurilor, )a rezol­
tară, iar catedra de educa­
tuale de volei şi handbal. lui, să constituie o echipă constituit într-adevâr o sur­ handbal şi apoi fugea repe­ ţie fizică şi sport a I.M.P. dimineaţa, iar mai tîrziu varea problemelor cantinei" dian. Intîlnîre cu studentul
somnoroşii.
de temut în faţa buturilor
priză I Incepînd campiona­
Ştiinţa Petroşani nu maî e adverse. tul trecut ca o candidată de să „prindă" ora oficială se va impune ca o şcoală a Pentru cei 000 de abonaţi Ca să râmînem „dincolo de In el acasă, acolo unde tră­
ieşte. unde visează, unde îşi
prezentă — vrem să credem sicură la un Ioc în „A", de începere n meciului e­ 'maturităţii şi seriozităţii se pregăteşte masa de prin/. zidurile institutului", un mic face cele mai năstruşnice pla­
Fotbaliştii. conduşi cu
că numai pentru puţin pricepere de prof Gh Iri- formaţia masculină Ştiinţa chipei sale de fotbal ! sportive. Meniul este alcătuit în fieca­ popas la căminul 2 al facul­ nuri. unde-şi întruchinofr/ă
timp — rugbiul, baschetul mie, parcurg cu brio tra­ a terminat întrecerea pe Asistentul universitar Ie- N. STANCIU re vineri după masă în şe­ tăţii de electromecanică. cele mni gingaşe idei.
dinţa comitetului de canti­ La „oglinda“ căminului, in­
nă. „Azi, ne informează stu- tr-o fotografie, dot somnoroşi: ILEANA LASCU